Activitatea de ameliorare este foarte importantă pentru zootehnia unei țări, pentru că, la animalele de fermă, prin ameliorare se îmbunătățesc calități cum ar fi: producția, fertilitatea, ratele rapide de creștere, rezistența la boli, la condiții de stres, reducerea consumului de furaje pe unitate de creștere, proporții mai bune ale diferitelor părți ale corpului etc. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor (ICDCOC) Palas - Constanța desfășoară activități de cercetare la nivel național în patru domenii: nutriție, tehnologii de creștere, exploatare genetică și ameliorare-reproducție. Despre ameliorarea la speciile ovine și caprine am stat de vorbă cu Radu Răducu, director general ICDCOC Palas.

Radu Răducu: Ca efectiv total de ovine, suntem pe locul trei în Europa. Însă în ceea ce privește ameliorarea spre o anumită producție, spre o performanță productivă, fie lapte, fie carne, fie prolificitate, România a lăsat și încă lasă de dorit. Spun acest lucru pentru că decenii la rând activitatea de creștere a oilor era axată în principal pe producția de lână. Ajungând acum la preocuparea și la situația unităților de cercetare din domeniu, trebuie spus că o preocupare a institutului nostru de la înființarea lui și până la această dată a fost să creăm progres genetic care să fie folosit de crescători să-și îmbunătățească performanțele, pentru o anumită producție sau alta, la efectivele pe care le dețin, în felul acesta stimulându-i să mențină și să transmită mai departe, continuatorilor lor, urmașilor lor, preocuparea sau dorința de a dezvolta această specie, de ovine, dar și de caprine, că și ele sunt în preocupările noastre.

„Ăsta este rostul nostru, al cercetătorilor, să creăm ceva care să-l determine pe crescător să îl folosească și să-și îmbunătățească situația economică a exploatației.”

Reporter: Adică de a face rentabilă creșterea oilor și caprelor.

Radu Răducu: Da. Ăsta este și rostul nostru, al cercetătorilor, să creăm ceva care să-l determine pe crescător să îl folosească și să-și îmbunătățească situația economică a exploatației. Că altfel n‑ar mai continua această activitate. Problema este că, de-a lungul timpului, noi am demonstrat că suntem creatori de produs genetic, avem creații noi biologice omologate, foarte bine stabilizate genetic, cu performanțe care ne încântă. Nu ne încântă numai performanța obținută în cadrul unității noastre, ci chiar și la crescătorii care au luat de la noi animale de reproducție, masculi și femele. Facem noi ce facem, dar efortul pe care-l facem este mic la scară națională, pentru că oricât ar fi, cu efectivul pe care îl avem noi nu putem să acoperim întreaga cerință de progres genetic care ar fi normal să fie la această specie. Și de aceea trebuie neapărat – e în gândirea noastră, dar știu că era și în gândirea Ministerului Agriculturii – faptul că trebuie înființate acele ferme de elită care, utilizând progresul genetic realizat de noi, să-l multiplice și să-l distribuie la crescători.

Reporter: Iar fermele de elită au rămas doar la stadiul de idee, nu?

Radu Răducu: Așa este, dar niște încercări totuși sunt. Spun încercări pentru că nu s-a făcut o acțiune organizată, stabilită concret: facem atâtea ferme sau ceva. Au apărut câteva ferme de elită, ferme cu care noi colaborăm, în sensul că mai mult a venit din partea crescătorilor. A venit crescătorul și a zis: vreau să iau rasa asta de carne de la dvs., să o dezvolt la mine în unitate și mai departe să produc animale de reproducție cu genealogie cunoscută și performanță stabilită și să dau mai departe la crescători. Ei, cu aceste exploatații cărora le-am dat animale suntem într-o strânsă legătură și colaborăm. Adică facem controale ale producției pe care le obțin, îi ajutăm în întocmirea actelor planului de potrivire a perechilor în campania de reproducție, îi sprijinim în momentul în care trebuie făcută bonitarea, împreună cu asociația crescătorilor de ovine. Prin urmare, la toate acțiunile astea institutul nostru participă fără niciun fel de reținere sau să fie în vreun fel plătit.

„Noi avem deja o populație de caprine specializate pentru producția de carne, care este la această dată în izolare reproductivă, fiind foarte aproape de a îndeplini condițiile să fie omologată.”

Reporter: Institutul de la Palas a creat și omologat rase de ovine, dar și de caprine.

Radu Răducu: Am creat și omologat trei rase noi de ovine românești, cu niște performanțe deosebite.

În același domeniu acționăm în ceea ce privește caprinele. Se știe foarte clar că în România este capra Carpatină, capra Albă de Banat și mai multe rase. Nu există o rasă de specialitate pentru producția de carne. Noi avem deja o populație de caprine specializate pentru producția de carne, care este la această dată în izolare reproductivă, fiind foarte aproape de a îndeplini condițiile să fie omologată. Mai trebuie trei - patru generații de control și de selecție în cadrul acestei populații ca să îndeplinim condițiile și să facem documentația de omologare.

„Am realizat deja tipul dorit la o nouă rasă pentru producția de carne la ovine. Ne-am gândit să-i spunem Rasa Dobrogeană.”

Mai mult decât atât, noi, când vrem să facem ceva, în primul rând vedem care este situația în țară, de ce are nevoie țara, și după aia ne uităm să vedem ce este în lume realizat deja care ne-ar putea sprijini, ajuta în realizarea unei noi creații biologice sau a unei tehnologii performante. Și suntem acum în situația că am realizat deja tipul dorit la o nouă rasă pentru producția de carne la ovine, noi ne-am gândit să-i spunem Rasa Dobrogeană de carne, o rasă care să fie axată în principal spre producția de carne. Dar creșterea, sporirea producției de carne se face atât prin prolificitate, cât și prin performanța sau aptitudinile pentru producția de carne a acestei noi creații biologice.

Am plecat de la utilizarea oilor din rasa prolifică Palas, rasa noastră, care dă o prolificitate de 170-180%, și cu o rasă de carne din Franța, Rouge de l'Ouest, care are o prolificitate de peste 200% și aptitudini pentru producția de carne foarte bune. Avem realizat la această dată un efectiv de circa 400 de femele de diverse generații, prima generație având acum vârsta de cinci ani, deci mai merg cel puțin un an sau doi la reproducție. Dar pe noi ne interesează să realizăm mărimea efectivă pentru a putea intra în izolare reproductivă a acestei populații, și performanțele pe care le-am măsurat și le-am constatat până acum sunt deosebit de încântătoare. Ba mai mult decât atât, ca o completare, de la Centrul de selecție din Franța de la care am luat berbecii din rasa Rouge de l'Ouest, le-am trimis un filmuleț cu prima generație pe care am obținut-o. În răspunsul lor – și-l avem pus pe site-ul institutului – spune clar că cea mai bună reușită dintre toate încercările care s-au făcut la nivel de Europa sau chiar din lume utilizând rasa lor, Rouge de l'Ouest, este cea pe care am obținut-o noi. Ne-a bucurat foarte mult această laudă.

Reporter: Ce înseamnă un reproducător care ameliorează și un reproducător care doar arată bine?

Radu Răducu: O aparență te poate înșela. Care este diferența între un reproducător care are calitate și unul care arată calitate este faptul că cel care are calitate este rezultatul unei munci de selecție și de urmărire a evoluției lui, a dezvoltării corporale, a stării de sănătate, a funcției de reproducție zeci de ani. Nu poți să spui că, într-adevăr, obținerea unui hibrid, a unui metis de primă generație între o rasă locală și una amelioratoare îți dă un rezultat spectaculos, dar aici este vorba de vigoarea hibridă. Este vorba de performanță. Că această performanță trebuie măsurată și controlată generații la rând, mai ales făcându-se testarea după descendență, care înseamnă un număr de ani în care fiecare produs să fie urmărit sub toate aspectele, să vezi care pot fi și consecințele unor rezultate mai puțin concludente. Deci, dacă nu se face o muncă în care să fie un plan stabilit, de la ce pleci, unde trebuie să ajungi și etapele intermediare pe care trebuie să le controlezi, nu poți fi sigur de o performanță stabilă și care să aducă beneficii celui care folosește reproducătorul respectiv.

Să luăm cazul nostru. Anual, la Palas plecăm de la efectivul de oi-mame de circa 2.200 de capete, împărțit pe cele șase rase pe care le avem în gestiune la Palas. Deci, în ceea ce privește mărimea genetică și mărimea efectivă a raselor suntem acoperiți, adică avem cel puțin 350-400 de capete femele de reproducție. Automat, aritmetic vorbind, de la aceste 2.200 se obțin 2.200 de miei; tot aritmetic vorbind, 50%, masculi, 50% femele, deci 1.100 de miei. Nouă la Palas, de exemplu, ne trebuie ca reproducători de înlocuire un 30% din ceea ce obținem, și am avea în felul ăsta cam 700 de capete anual, tineret ovin, mascul și femel, din toate rasele, de valorificat la crescători. Fiind finanțați din surse proprii, și cea mai mare pondere din sursele proprii o constituie valorificarea animală, vânzarea de animale, automat suntem obligați să stabilim un preț care trebuie să acopere și să depășească prețul de cost cu care realizăm animalul până la vârsta respectivă. Vine partea cealaltă mai sensibilă: crescătorul este amator, îi place, vrea un berbec din rasa de lapte, un berbec din rasa Merinos, unul din rasa de carne, când îi spui că-l costă cam 3.000 de lei – cam atât ar fi cheltuiala și-ți faci calculul ca totuși să acoperi partea de venituri proprii pe care ești obligat s-o faci – spune: eu nu am atâția bani! În situația asta noi, institutul, am fi de acord să-l dăm la un preț acoperitor măcar cu cheltuielile sau chiar sub prețul de cost, numai că suntem și noi întrebați, și pe bună dreptate: cheltuiala de unde ți-o acoperi? De ce am făcut remarca asta? Aș face o propunere: noi tot suntem unități din domeniul public al statului, finanțate parțial de la bugetul de stat. S-ar putea foarte bine să se facă un calcul: am nevoie Palas să-mi dea anual 1.000 de reproducători masculi și femele, ca să dau la 50 de exploatații, câte 20 la fiecare exploatație, unde vreau să introduc progresul genetic, unde vreau să fac nucleul de fermă de elită. Cât ar trebui să dau Palasului în plus pentru asta? Două milioane de lei. Cu astea două milioane de lei – și cu obligația să furnizăm materialul și la calitatea respectivă – în felul acesta s-ar putea introduce progresul genetic în foarte multe exploatații, n-ar mai fi reținerea crescătorului că „n-am atâția bani să iau animalul”. În plus, asta ar fi și pentru noi o satisfacție a datoriei împlinite și ne-ar ajuta foarte mult în a avea puterea să „controlăm” evoluția acestor efective la diverși crescători.

Este totuși o constrângere. Vă dau exemplul de anul ăsta: la ora actuală avem 1.500 de reproducători în institut în plus față de ce ne-ar trebui, pentru că din cauza pestei micilor rumegătoare nu am putut să vindem tineretul mascul și femel de reproducție la crescători. Suntem blocați până prin noiembrie. Iar perioada propice a cam trecut. E păcat să iei animalul acum, animal cu performanță, și să-l dai la abator. Sunt niște chestii care s-ar putea discuta și înțelege. Dar vă spun, eu, cel puțin, și cunosc foarte bine rolul și colegii, și colectivul, am fi în stare să răsturnăm munții ca să facem treaba asta. Deci cu seriozitate și răspundere deplină ne asumăm într-o astfel de treabă.

Reporter: Iată o propunere interesantă. Sperăm să audă cei care trebuie să ia această măsură.

Radu Răducu: Făcându-ne cunoscute realizările, problemele, dvs., presa, ne-ați ajutat, astfel că am avut și rezultate. Sperăm să fim auziți și de data aceasta. 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Unii cu munca, alții cu numărătoarea și huzureala

Unde este zootehnia românească?

Cercetarea care hrănește România

În perioada 8-12 ianuarie 2025, o delegație oficială din Regatul Arabiei Saudite se află în țara noastră cu scopul de a relua exportul de ovine. Această vizită face parte dintr-un demers continuu de deschidere a piețelor externe și de reluare a comerțului, care a fost temporar suspendat din cauza Pestei Rumegătoarelor Mici (PRM), transmite Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Pe parcursul vizitei, delegația se deplasează în județele Călărași, Constanța și Tulcea, la centre de colectare a ovinelelor, pentru a verifica condițiile de bunăstare a animalelor și măsurile de biosecuritate implementate de fermieri. De asemenea, delegația va inspecta laboratorul național de referință (Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală), unde va evalua capacitățile veterinare în diagnosticarea bolii PRM și va vizita fermele unde au fost înregistrate cazuri de PRM.

Vizitele includ și o oprire la Punctul de Inspecție la Frontieră Constanța, precum și la abatoare și unități de colectare destinate exportului de animale vii.

„Această colaborare reprezintă o mare oportunitate pentru România de a relua exportul de ovine către Regatul Arabiei Saudite și de a întări legăturile comerciale bilaterale. Sprijinul constant al autorităților guvernamentale și eforturile continue ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor subliniază angajamentul României de a proteja sănătatea animalelor și de a sprijini comerțul internațional. Prin demersurile sale, ANSVSA deschide noi oportunități pentru producătorii români, sprijinind reluarea exporturilor către Regatul Arabiei Saudite. Aceasta le permite fermierilor să își valorifice animalele de calitate superioară pe această piață”, a declarat Alexandru Bociu, președintele ANSVSA.

Delegația saudită este condusă de Altureif Bakar - director general al Departamentului Riscuri pentru Sănătatea Animalelor WEQAA (Centrul Național pentru Prevenirea și Controlul Dăunătorilor Plantelor și al Bolilor Animalelor) și include personalități importante, precum Aljasir Mohammed - directorul Departamentului Reglementări și Standarde de Sănătate Animală și Alqahtani Meagib - directorul Departamentului de Relații Internaționale Bilaterale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crescătorii de ovine au realizat că doar urmând sfaturile specialiștilor vor crește randamentul economic. Călin Petru Marian, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Hunedoara, este unul dintre cei care au înțeles că monta dirijată în harem reprezintă întâlnirea științei cu tradiția și încearcă să ofere crescătorilor modele de lucru, fiind alături atât de crescători, cât și de Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia, din județul Hunedoara.

În zona pe care o păstorește Călin Petru Marian, oile se cresc tradițional, iar Țurcana este desemnată Regina munților, apreciată la întreaga-i valoare. „S-a adus această rasă de la 40-50 kg la femele, la 80-90 kg, iar berbecii sar de o sută de kilograme. Cel mai important lucru este că putem să urmărim genetic produșii care se nasc în această exploatație și, mai departe, să meargă berbecii autorizați, cu acte în regulă, către ceilalți crescători, în scopul de a ameliora cât mai mult cele trei direcții ale acestei rase și anume, laptele, carnea și lâna. Nu mai putem ține oi doar de plăcere și doar de a ne uita la ele ce frumoase sunt. Trebuie să le valorificăm, pentru că fiecare fermier, până la urmă, își urmărește interesul de a crește economic”, ne-a zis directorul DAJ Hunedoara.

În acest scop, oierii trebuie să trimită berbecuți la export cu o greutate foarte bună, cu o carcasă cu cât mai multă carne și cu un scăzut conținut de grăsime. „Noi, ca specialiști, la Direcția Agricolă încercăm să dăm acest exemplu tuturor fermierilor, nu este nimic ficțiune, este la fața locului, la Asociația Dacia vedem exemplarele care sunt de înaltă clasă genetică. Dar nu putem face genetică de pe un an pe același an. Lucrurile astea se întâmplă în timp”, a adăugat Călin Petru Marian.

Selecția, timp și multă știință

Evoluția din punct de vedere genetic a unui animal are loc în timp și se realizează cu specialiști de top din domeniu, așa cum s-a întâmplat la Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia, unde, în toamna anului 2019, a avut loc în premieră monta dirijată la rasa Țurcană, cu aportul profesorului dr. ing. Gheorghe Neață, coordonatorul Registrului genealogic, precum și cu sprijinul profesorului Ioan Pădeanu de la Universitatea de Științe și Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. „Zeci de ani de experiență, atât practică, cât și didactică, științifică, până la urmă, și se vede aportul dumnealor în ceea ce privește creșterea acestei rase de ovine. Eu mă bucur foarte mult că se dorește să se facă anumite lucruri ca la carte, să se ducă către partea practică și științifică aceste performanțe ale rasei Țurcană și să demonstrăm mai departe că oile pe care le creștem noi în România sunt de o înaltă valoare genetică și putem concura, până la urmă, cu rasele prestigioase de ovine din toată lumea”, precizează directorul executiv de la DAJ Hunedoara.

Ameliorarea acestei rase, creșterea valorii genetice de la an la an, aduce plusvaloare pentru toți crescătorii din țară, pentru că Țurcana este predominantă la noi în țară. De pildă, în județul Hunedoara, această rasă reprezintă aproximativ 90% din totalul de ovine, alături de Țigaie.

Subvenția pe pășune a dublat efectivul de oi, în zece ani

Foarte important la rasa Țurcană este că reușește să valorifice totul de pe o pășune. „Pentru aceste pășuni care acum zece ani erau pline de spini, neîngrijite, statul și Uniunea Europeană au dat subvenții. Dar ca să iei subvenție, trebuie să ai și încărcătură de animale, iar specia care rezistă cel mai bine în conexiune, în feedback cu pășunea este oaia, deoarece valorifică tot de pe pășune cu un randament și cu o cheltuială mult mai mică față de alte specii. La noi în județ, în zece ani s-a dublat efectivul, pentru că lumea a simțit că oaia este ușor de crescut, valorifică bine pășunile. A venit timpul să facem următorul pas, de a nu mai crește oaia „după ureche” și cum ne-a învățat bunicu’, ci să creștem oaia așa cum ne spune cartea, cum ne spun specialiștii”, a afirmat Călin Petru Marian. El a remarcat că, de la an la an, la întâlnirile de la târguri sau de la Sărbătoarea Crescătorilor de Ovine „Țurcana – Regina Munților” se îmbunătățește performanța genetică. Cu aceste ocazii, crescătorii discută, observă ce a realizat fiecare, iar acest schimb de experiență și concurența aceasta duc la performanțe.

Performanța este asigurată și prin urmărirea descendenților, în cadrul montei în harem. Datele sunt trecute într-un soft special, descendenții sunt urmăriți, se păstrează doar produșii care aduc plus de calitate, conform cu ceea ce se urmărește (carne, lapte, lână) și sunt trecuți în Registrul genealogic al rasei ovine. „Nu este simplu să faci montă în harem, montă dirijată, că e o cheltuială în plus, sunt furaje în plus, dar oamenii văd că dacă bagi un reproducător performant, cu siguranță o să ai produși mult mai performanți și, pe generație ce trece, or să se vadă efectele”, a arătat directorul DAJ Hunedoara.

Dincolo de calitatea produșilor, crescătorii vizează creșterea economică, ceea ce acest tip de montă le poate oferi, deoarece și prețurile vor varia dacă oile sunt sau nu trecute în Registrul genealogic.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociaţia Profesională a Ciobanilor (APC), organizație nou-formată în luna aprilie de către opt membri fondatori, solicită autorităţilor modificarea modului în care sunt atribuite păşunile în România, astfel încât acestea să nu mai intre pe mâinile grupurilor de interese.

„Cea mai dureroasă problemă a fermierilor din sectoarele ovin, caprin şi bovin este problema păşunatului. Este vorba de păşunile de şes, colinare, montane şi de modul în care au fost şi sunt atribuite. Ne priveşte mult acest lucru pentru că noi, ciobanii de rând, am ajuns la capătul răbdării. Nu mai vrem ca păşunile să fie date celor care nu deţin animale. Nu mai vrem ca păşunile să fie date grupurilor de interese. Nu mai vrem să fie date pe crotalii şi pe adeverinţe false de animale. Vrem să stopăm hoţia şi furtul din România. Dacă nu vom face cât de repede acest lucru păşunile din România se vor degrada. Ciobanii din ţară care ştiu cum se dau păşunile nu îşi mai pot ţine animalele. Se distruge sectorul”, a precizat, luni, 6 mai 2019, preşedintele Asociaţiei, Daniel Petrescu, crescător de ovine din Argeş, citat de Agerpres.

Potrivit precizărilor acestuia, cifrele legate de sectorul ovin, inclusiv cele transmise la Bruxelles, sunt „nereale şi neadevărate”, iar ciobanii sunt forţaţi să renunţe la animale din această cauză.

„Cifrele care sunt redactate, inclusiv la Bruxelles, sunt cifre nereale şi neadevărate şi avem probe şi dovezi de care nimeni nu vrea să ţină cont. De aceea noi, ciobanii, suntem nevoiţi să renunţăm la animale, să le sacrificăm şi să le vindem pe preţuri derizorii care nu s-au întâlnit niciodată în România, şi mă refer la carne, brânză şi lână. Este foarte gravă situaţia”, a continuat Petrescu.

Conducerea noii asociații afirmă că legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine/caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale fie să solicite sume exorbitante care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, fie să acorde unor grupuri de interese, care nu deţin în realitate animale pentru a asigura încărcătura pe păşune.

În acest sens, soluţia asociaţiei pentru rezolvarea acestei probleme vizează încheierea unor contracte-tip la nivel naţional pentru ca autorităţile locale să nu mai introducă în caietele de sarcini criterii abuzive şi să existe o aplicare unitară la nivel naţional. Controalele efectuate de către APIA, ANSVSA şi ANZ pentru păşunile declarate pe suprafaţă să reprezinte un procent de minimum 50% pe fiecare an de cerere, în care să fie verificate animalele existente în păşune, pentru a se respecta încărcătura pe hectar.

Tot cu ocazia conferinței, șeful APC a precizat că autorităţile locale solicită sume care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, care ajung la 1.600 de lei pe hectar de păşune.

„Legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine, caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale să solicite sume exorbitante, care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafată. Suntem puşi în situaţia în care păşunile sunt scoase la licitaţie, suntem nevoiţi să licităm noi, fermierii, între noi, iar nimeni din România să nu decidă ca preţul pe hectar să ajungă la un barem, spre exemplu preţul a ajuns şi la 1.600 de lei pe hectar de păşune”, a menționat Petrescu în cadrul aceleiași conferinţe de presă, citat de Mediafax.

Vineri, 5 aprilie 2019, lua ființă Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice, astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC au anunțat luni modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației și au lansat o dezbatere reală despre viitorul sectorului, nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, au anunțat fondatorii APC.

În 2017, România s-a situat pe locul patru în rândul statelor membre, după Regatul Unit, Spania şi Grecia, la efectivele de ovine şi caprine deţinute, cu un total de 11,485 milioane de capete, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cu excepţia anului 2010, aceste efective au înregistrat creşteri în fiecare an, în 2017 fiind consemnate cu 36,6% mai multe oi şi capre faţă de anul 2006.

Nu mai puțin de 36.000 de miei au fost vânduți la export de către crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe, principalele destinații fiind Italia, Grecia, Germania, Franţa, Croaţia şi Bulgaria, conform comunicatului de presă remis, joi, 25 aprilie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Citește și: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3922-raport-animals-international-mieii-romanesti-de-pasti-sufera-o-tortura-ingrozitoare-si-inutila.html

De la debutul lunii în curs, în cele trei abatoare autorizate din judeţ au fost tăiaţi 19.762 de miei, de la care s-au obţinut circa 218.000 kilograme de carne, 60% din această cantitate fiind exportată în Franţa, Italia şi Germania.

În aceeaşi perioadă, au fost examinaţi şi certificaţi, în vederea efectuării de schimburi comunitare, un număr de 23.662 miei, pentru următoarele destinaţii: Italia - 11.660 de capete, Grecia - 8.822 de capete, Croaţia - 1.200 de capete, Germania - 1.185 de capete şi Bulgaria - 795 de capete.

DSVSA Bistriţa-Năsăud a autorizat un singur centru de sacrificare cu activitate temporară, în municipiul Bistriţa, unde, până la această dată, au fost sacrificaţi circa 200 de miei. Centrul va funcţiona până vineri, 26 aprilie, la ora 17:00.

Au fost efectuate, în plus, 95 de controale la diverşi agenţi economici, ocazie cu care au fost aplicate nouă amenzi, în valoare de peste 39.000 de lei, respectiv două avertismente, şi au fost retrase de la comercializare, spre distrugere, 19 kilograme de carne de miel, circa 4 kilograme de produse din carne, peste 1.000 de ouă şi 3,5 kilograme de condimente.

Potrivit informării transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 23 aprilie 2019, în perioada 19 – 27 aprilie a.c. este deschis centrul de sacrificare miei, organizat într-un spațiu amenajat de Primăria Sectorului 4 în Piața Apărătorii Patriei, situată pe șoseaua Berceni, nr. 183 B, Bucureşti.

Centrul de sacrificare este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti (DAMB), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA și al Primăriei Comunei Zimbreasca, fiind autorizat pentru funcționare.

Acesta este deschis în perioada mai sus menționată, iar sacrificarea mieilor se face zilnic, în intervalul orar 08:00 – 17:45.

„Prin această acțiune, MADR dorește să aducă mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se precizează în documentul de presă.

Reglementări

În perioada Sărbătorilor Pascale, ANSVSA vine în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi crescătorilor de animale prin autorizarea şi asigurarea personalului sanitar veterinar necesar funcţionării punctelor temporare de sacrificare.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţeană ia decizia autorizării unui astfel de punct temporar ca urmare a solicitării motivate primite din partea autorităţilor locale. DSVSA identifică în permanenţă soluţii pentru a permite desfăşurarea sacrificărilor în cele mai bune condiţii din punct de vedere sanitar veterinar. Totodată prin deciziile luate, serviciile veterinare asigură diminuarea riscului răspândirii bolilor la animale şi a apariţiei toxiinfecţiilor în rândul populaţiei.

Restricțiile impuse de prezenţa virusului pestei porcine africane afectează sacrificarea mieilor numai în interiorul zonelor de protecție și supraveghere, respectiv pe o rază de 3 km și 10 km în jurul focarului. Din interiorul acestui perimetru, este cu desăvârșire interzisă ieșirea oricărui animal sau a cărnii și produselor din carne.

Punctele temporare de sacrificare în care crescătorii de ovine pot sacrifica mieii trebuie se respecte condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaţia sanitară veterinară.

Funcţionarea punctelor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 15 – 28 aprilie 2019 (premergătoare Paștelui catolic, respectiv Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

Conform Mediafax, crescătorii de ovine din localitatea Vurpăr, județul Sibiu, organizați în Asociația Eco Miorița, au expediat șase autotrenuri încărcate cu peste 9.000 de miei către consumatori din Spania și Italia.

Foto credit: Mediafax

Mieii, crescuți pe o pășune ecologică din localitatea citată, au fost comercializați la un preț de 10-11 lei kilogramul în viu, însă după trecerea Paștelui catolic, prețul pe kilogram s-a diminuat.

Potrivit spuselor președintelui Asociației Eco Miorița Vurpăr, Florin Dragomir, acesta așteaptă să existe debușeu de vânzare la prețuri mai bune și pe piața autohtonă, înainte de Paștele ortodox.

Piața arabă

Totodată, crescătorii de ovine sibieni, pregătesc, încă de pe acum, mieii pentru vară, moment în care vor comercializa berbecuți la cel puțin 40 de kilograme către țările arabe.

În acest context, Dragomir a mărturisit că speră la un câștig mai bun cu mieii care vor lua drumul Orientului Mijlociu.

„După sărbătorile pascale, urmează să trimitem și la arabi. Noi sperăm că și ei vor să cumpere de la noi, că au mai luat și au fost mulțumiți. Arabii vor de la 40 de kilograme în sus pentru sărbătoarea lor, pentru Ramadan. Ei caută miei grași, frumoși, așa că după Paște începem să îngrășăm mieii”, a mai spus Dragomir, citat de agenția de presă.

În cadrul Asociației care crește în județul Sibiu oi pe pășuni neatinse de pesticide sunt înscriși mai mulți crescători care au, în comun, peste 15.000 de oi.

Încă din 2006, crescătorii s-au gândit că pot avea o şansă mai bună dacă şi-ar obţine certificare ecologică. S-au unit într-o asociaţie şi de atunci nu mai folosesc substanţe chimice pentru erbicidarea păşunilor.

Până în prezent, la nivelul judeţului Caraş-Severin au fost solicitate şi aprobate trei centre de sacrificare a mieilor, dintre care două sunt la Reşiţa, iar unul la Caransebeş, conform declarațiilor de presă ale directorului DSVSA Caraş-Severin, Dorin Imbrea, de marți, 16 aprilie 2019.

Acesta a mai precizat că un al patrulea centru este în lucru, în condițiile în care reprezentanții altor două urmează să depună alte solicitări de avizare.

„În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, la nivelul judeţului Caraş-Severin, prin inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, se efectuează controale tematice în toate unităţile înregistrate şi autorizate sanitar-veterinar. Având în vedere specificul naţional, raportat la sacrificarea mieilor, în urma solicitărilor din partea consiliilor locale, până în momentul de faţă avem trei centre de sacrificare avizate temporar, iar un alt centru este încă în lucru. Două dintre aceste centre sunt în Reşiţa şi unul în Caransebeş. Cel de-al patrulea, care se află în lucru, este pentru zona Oraviţa. Am înţeles că mai intenţionează să depună solicitări Moldova Nouă şi Bocşa. La nivelul acestor centre, avem echipe formate din inspectori sanitari veterinari. Acestea verifică modul de sacrificare a mieilor în respectivele centre, dar şi documentaţia, iar după ce mieii au fost examinaţi, se ştampilează, astfel încât consumatorii să fie siguri că acea carne este bună de consum”, a precizat șeful DSVSA Caraş-Severin.

El a adăugat că mieii sacrificaţi în centrele avizate de către DSVSA Caraş-Severin sunt destinaţi doar consumatorului final şi nu au voie să ajungă într-o altă unitate de comercializare. Conform precizărilor directorului instituției citate, cel care achiziționează carnea de miel are obligaţia de a o ţine, până la preparare, cel puţin la o temperatură de refrigerare.

DSVSA Caraș-Severin ține să-i informeze pe consumatori să nu cumpere din alte puncte, care nu sunt autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar, sau „de la colţ de stradă”, pentru că orice produs neverificat poate fi un potenţial pericol pentru sănătatea publică.

„Vom face verificări inclusiv pe arterele rutiere, pentru a identifica eventuale transporturi de animale ce nu sunt însoţite de autorizaţia sanitar-veterinară a mijlocului de transport ori de documentele însoţitoare pentru animalele care se regăsesc în respectivele transporturi”, a mai afirmat, pentru Agerpres, Dorin Imbrea.

Atenționări

Conform ANSVSA, având în vedere confirmarea scrapiei în județele AG, CS, CT, SB, TM, HD, este monitorizată circulația pe teritoriul național a ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv a întregului traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care vor fi valorificate carnea şi celelalte produse de origine animală, este asigurat necesarul de personal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita, ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (primării, consilii judeţene, instituţii ale prefectului, ANAF, ANPC, MS etc.), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor încheiate cu alte autorităţi.

Trei puncte de sacrificare a mieilor au fost autorizate temporar de Direcţia Sanitară Veterinară (DSVSA) Harghita, acestea urmând să funcţioneze atât pentru Paştele catolic, cât şi pentru cel ortodox, a precizat, marţi, 16 aprilie 2019, șeful instituției.

„Avem trei puncte de tăiere autorizate temporar, în perioada 15-27 aprilie, la Ocna de Sus, Nicoleşti şi Plăieşi de Jos, pe perioada Paştelui catolic şi a celui ortodox. Punctele de tăiere funcţionează între orele 7:00 și 17:00 şi avem asigurată permanenţa la circumscripţiile de control alimente cu datele de contact ale personalului de serviciu”, a afirmat Lado Zsolt.

De asemenea, inspectorii sanitari veterinari din Harghita au intensificat controalele în unităţile de procesare a cărnii şi laptelui, la depozitele de ouă, la unităţile de alimentaţie publică şi verifică depozitarea, manipularea produselor şi respectarea condiţiilor de igienă.

„Avem în vedere sănătatea consumatorului, atragem atenţia să nu cumpere miei de la marginea drumului, ci numai din locuri autorizate, supravegheate sanitar-veterinar, pentru siguranţa lor. În aceste locuri se asigură permanenţa, tot ce intră pe raft este verificat şi controlat sanitar-veterinar. Avem datele de contact afişate la circumscripţiile de control alimente - Miercurea Ciuc, Odorhei, Gheorgheni, Topliţa, Cristuru Secuiesc şi avem asigurată permanenţa şi la nivelul Direcţiei Sanitar Veterinare”, a adăugat directorul DSVSA Harghita.

Acesta a mai spus că se desfăşoară şi controale în trafic, împreună cu IPJ Harghita, pentru verificarea transporturilor de animale.

Fiecare DSVSA judeţeană a stabilit un program de lucru pentru perioada 1 aprilie 2019 – 1 mai 2019, în baza căruia medicii veterinari vor efectua controale şi verificări ale modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare în obiectivele supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Conform ANSVSA, în perioada menționată este asigurată permanenţa la nivelul DSVSA, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În preajma Paștelui catolic, crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud au reuşit să comercializeze, intracomunitar, circa 15.000 de miei în viu, conform datelor comunicate marţi, 16 aprilie 2019, de către şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Ioan Bogolin.

Similar cu situația de anul trecut, majoritatea solicitărilor au fost din Italia, stat membru al Uniunii Europene către care au plecat, până la această dată, peste 8.400 de miei. Restul au fost vânduți în Grecia, Germania, Bulgaria şi Croaţia.

Șeful DSVSA Bistriţa-Năsăud, citat de Agerpres, se aşteaptă ca numărul tranzacţiilor să crească în zilele următoare şi să continue până înainte de sărbătorile pascale ortodoxe.