miriste - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că, pentru a pune în aplicare corect standardul GAEC 6 – „Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile” se face o completare la Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2023, subcapitolul „A.3.2. GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile”.  

Astfel, după paragraful „Dacă în perioada 15 iunie - 30 septembrie cultura principală este în vegetaţie, nefiind încă recoltată, atunci aceasta asigură acoperirea solului. Miriştea rămasă după recoltare include şi resturile vegetale existente pe terenul arabil.”, se introduce următorul text:

„Pentru meţinerea umidităţii solului, îmbunătăţirea capilarităţii şi reducerea pierderilor de apă, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului fără răsturnarea brazdei (dezmiriştire), cu menţinerea resturilor vegetale la suprafaţa solului. Lucrarea superficială a solului care asigură ruperea capilarităţii şi dezvoltarea samulastrei la suprafaţa solului poate fi asigurată prin:

1. discuirea superficială a miriştii;

2. afânarea superficială a solului cu combinatorul echipat cu cuţite daltă.”

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc subvenții prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În urma solicitărilor fermierilor, autoritățile au venit cu clarificări în ceea ce privește practicile agricole specifice GAEC 6. Astfel, lucrările care se pot face în terenul arabil trebuie să fie minim invazive, cu utilaje mecanice care să asigure distrugerea capilarității stratului arabil imediat după recoltarea culturii premergătoare, în condițiile menținerii unei părți din vegetația ruderală și a accelerării apariției samulastrei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a trimis o adresă prin care cere punctul de vedere al ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”) referitor la interpretarea aferentă GAEC 6/PS 2023 „acoperirea minimă a solului pentru a evita solurile goale în perioada/perioadele cea mai sensibilă/cele mai sensibile”. ASAS a transmis că trebuie analizați factorii de mediu (temperatură ambientală, precipitații, umiditate atmosferică, caracteristicile fizico-chimice ale solului, însușirile specifice ale solurilor, zona eco-pedo-climatică etc). În acest context, susține Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, un agroecosistem cultivat cu culturi de toamnă (cereale de toamnă, rapiță, mazăre) recoltate în sezonul estival se confruntă cu următoarele fenomene:

  • Creșterea temperaturilor ambientale la peste 30-32° C (conform prognozelor ANM);

  • Reducerea precipitațiilor atmosferice la sub 50% (în majoritatea zonelor cultivatoare de cereale de toamnă) în raport cu media multianuală (conform prognozelor ANM);

  • Creșterea gradului de aridizare și reducerea umidității relative a aerului (consecință a asocierii creșterii temperaturilor medii zilnice cu reducerea cantității de apă din precipitații);

  • Creșterea gradului de evaporare a apei din sol și a evapotranspirației vegetației remanente;

  • Pierderea accelerată, accentuată și ireversibilă de apă liberă din stratul superficial arabil, din cauza lipsei/absenței unei culturi oarecare sau a unei vegetații ruderale care să joace rolul de cultură de acoperire;

  • Creșterea gradului de îmburuienare a miriștilor pe baza rezervei semințelor de buruieni din stratul superficial al solului și a pierderilor de semințe din specia de cultură (samulastrei) care asigură acoperirea minimă a solului până la înființarea culturilor de toamnă, în condițiile în care nu se înființează culturi succesive, culturi secundare, culturi verzi, culturi de acoperire etc.

„O clasificare sumară a fenomenelor enumerate situează pe primul loc pierderea accelerată a rezervelor de apă din stratul arabil care este puternic influențată de creșterea temperaturii ambientale, reducerea precipitațiilor, creșterea gradului de aridizare, lipsa condițiilor de vegetație a plantelor, inclusiv a celor din flora spontană. Din aceste motive singura intervenție agro-fito-tehnică menită să conserve apa în sol, mai ales în condițiile în care se prognozează o vară extrem de secetoasă, este distrugerea capilarității stratului arabil imediat după recoltarea culturii premergătoare, în condițiile menținerii unei părți din vegetația ruderală și a accelerării apariției samulastrei”, transmite ASAS.

Operațiunea de distrugere a capilarității solului din stratul superficial se poate realiza prin:

  • Discuire superficială a miriștii, cu bateriile de discuri înclinate în același sens, cu cel mult 10° (sexagesimale) față de axa de înaintare, eventual perpendiculare pe aceasta;

  • Afânarea superficială a solului cu combinatorul echipat cu cuțite daltă.

„Ambele lucrări au avantajul că nu distrug buruienile din vegetația remanentă post recoltă decât în proporție mică, stimulează răsărirea samulastrei și a rezeervei de semințe de buruieni din stratul superficial al solului și împiedică semnificativ pierderea apei din acesta”, subliniză ASAS, în răspunsul către MADR, semnat de președintele Valeriu Tabără.

În concluzie, prin respectarea celor menționate mai sus se respectă normele impuse de GAEC 6.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că este în plin proces de elaborare a normelor tehnice pentru stabilirea condițiilor de implementare a cerințelor din Planului Național Strategic PAC 2023-2027, în vederea punerii în aplicare a Planului. Prin urmare, pe pagina de internet a MADR pot fi consultate proiectele de acte normative.

În perioada de programare 2023-2027, noua arhitectură verde trebuie pusă în aplicare de Statele Membre și are la bază normele de condiționalitate stabilite în baza art. 12 şi 13 şi a Anexei III din Regulamentul (UE) nr. 2115/2021 privind finanțarea Planurilor Strategice PAC.

Condiţionalitatea cuprinde cerinţe legale în materie de gestionare prevăzute în dreptul Uniunii Europene (SMR) şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027, stabilind o serie de reguli care condiționează acordarea plăților directe (FEGA) şi acordarea plăților compensatorii în cadrul angajamentelor de dezvoltare rurală (FEADR), care vizează următoarele domenii: clima şi mediul, inclusiv apa, solul şi biodiversitatea; sănătatea publică şi sănătatea plantelor; bunăstarea animalelor.

Acestea trebuie aplicate de către toţi beneficiarii sprijinului financiar acordat prin intervențiile sub formă de plăți directe şi prin intervenţiile pentru dezvoltare rurală.

În acest sens, a fost elaborat și s-a postat în consultare publică proiectul de Ordin de ministru care are în vedere implementarea acestora, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de drepturile ce li se cuvin:

  • Plăţile directe decuplate: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității; sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității; sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri; schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor (eco-schemele);

  • Plățile directe cuplate: sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal; sprijin cuplat pentru venit în zootehnie;

  • Plățile pentru: angajamente de agro-mediu şi climă, agricultură ecologică, bunăstarea animalelor, silvo-mediu şi climă, zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi menţinerea suprafețelor împădurite prin PNDR.

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Aceast lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Forumul APPR participă activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate. Salutăm faptul că propunerile noastre de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în recentul Ordinul pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie - 30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedoclimatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal)”, transmite Forumul APPR.

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: 

https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5627_a998f866c351a63a11c97d466e59c107.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În ultima vreme, pe buzele tuturor stă noua Politică Agricolă Comună pentru perioada 2023 – 2027, respectiv Planul Național Strategic (PNS), care pentru țara noastră are un buget total de 15,8 miliarde de euro. Pilonul I, care înseamnă plăţile directe, are un buget de 9,8 miliarde de euro şi aproape 6 miliarde de euro reprezintă plăţi pe proiecte pilonul II.

Despre noutățile din PNS am discutat cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). „Apar nişte condiţionalităţi noi, respectiv acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie. 80% din terenul arabil al fermei trebuie să fie acoperit. Ce înţelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării, terenul trebuie lăsat cu mirişte, deci nu trebuie făcută nicio intervenţie până în data de 30 septembrie. Sau, putem pune cultura a doua, să punem altă cultură sau putem să semănăm nişte plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere terenul în acest interval”, arată Sorin Moise.

Măsura, impusă de Uniunea Europeană, este considerată benefică în combaterea deşertificării şi a schimbărilor climatice. „S-a considerat că în momentul în care în luna iunie fermierii recoltau grâul, rapiţa sau orzul arau şi lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate şi în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puşi în situaţia de a alege cea mai sensibilă perioadă. Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul ori alte tipuri de lucrări ale solului în anul respectiv. Ştim cu toţii ce înseamnă să ari în primăvară faţă de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul e obișnuit să le facă. Astfel, după discuţiile cu fermierii am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie în care să aplicăm această măsură care prevede ca 80% din terenul arabil al fermei să fie acoperit”, explică secretarul de stat MADR.

Sorin Moise

O altă noutate din PNS 2023 – 2027 se referă la rotația culturilor. „Discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeaşi cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură trebuie să semănăm altceva până anul viitor, când dorim să semănăm aceeaşi cultură. De pildă, am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în mirişte, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu”, a precizat Sorin Moise, care a continuat să explice o altă condiție care privește suprafaţa necultivată. „Referitor la procentul de suprafaţă necultivată între 4% și 7%, aici am obţinut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafaţă care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua şi anul următor. România alături de alte state a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunţa la această măsură, pentru că vă daţi seama, atât la nivelul țării noastre, cât şi la nivelul întregii UE, să laşi o suprafaţă de 4% - 5% necultivată este o suprafaţă enormă şi nu ştiu dacă în condiţiile actuale, în condiţiile crizei din Ucraina ne permitem să lăsăm o suprafaţă atât de mare necultivată, fără a afecta securitatea alimentară a zonei.”

PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Se vorbește foarte mult despre conservarea apei în sol, dar cum o putem face? Mai întâi, trebuie să facem totul pentru a spori acumularea apei în sol, atâta câtă este, și apoi să o conservăm cât mai bine pentru a fi utilizată de plante la nevoie.

Trebuie spartă crusta care se formează la adâncimea arăturii (hardpanul), ca să permită circulația apei din adâncime spre suprafața solului, prin capilare. Apoi, trebuie afânat stratul de sol de la suprafață ca să întrerupă legătura capilarelor cu atmosfera și, astfel, să se reducă evaporarea apei. Se poate folosi un scarificator cu tăvălug sau un combinator greu. Chiar dacă scarificatorul poate lucra la adâncimi de 60-70 cm, nu este necesar să se afâneze mult mai jos decât hardpanul. În general, scarificarea la 40-50 cm este suficientă.

Acolo unde controlul buruienilor s-a făcut eficient ani la rând și rezerva de semințe de buruieni este redusă, se pot aplica tehnologiile cu număr redus de lucrări sau chiar fără lucrări (minimum sau no tillage), care s-a demonstrat că pot aduce recolte comparabile cu tehnologiile convenționale, cu consum de combustibil și de muncă mai reduse, cu creșterea stabilității și fertilității solului. Numai că, în condițiile impunerii de noi restricții privind folosirea pesticidelor și îngrășămintelor și creșterii prețurilor acestora, aceste tehnologii devin din ce în ce mai greu de aplicat. Totuși, din ce în ce mai mulți fermieri au început să aplice aceste tehnologii, iar rezultatele sunt foarte bune.

ta 230 nhr 3

Pentru conservarea apei în sol, trebuie evitate trecerile necontrolate pe sol mai ales când solul este umed. Ghidarea prin GPS este un sprijin important pentru controlul trecerilor și evitarea suprapunerilor.

Apoi, trebuie făcută nivelarea și tasarea solului la lucrările de pregătire a terenului, să evităm răscolirea solului dacă nu este necesară. Dacă avem ogor de toamnă, acesta trebuie nivelat obligatoriu pentru a reduce evaporarea. Există studii care arată că pierderile de apă prin evaporare la un sol arat și nivelat față de arătura nenivelată sunt substanțial mai mici. La fel, buruienile, care sunt mari consumatoare de apă, de cele mai multe ori consumând de câteva ori mai multă apă decât cultura de bază, trebuie distruse în fazele incipiente de vegetație.

În primăvară trebuie făcută pregătirea patului germinativ la adâncimea de semănare cu combinatorul. În niciun caz primăvara nu se va folosi grapa cu discuri, care răscolește solul și scoate bolovani, favorizând evaporarea apei.

ta 230 nhr 2

De fapt, grapa cu discuri trebuie folosită toamna, acolo unde se va semăna după o cultură premergătoare care lasă solul relativ afânat și curat, pentru pregătirea de bază a terenului, dar nu pentru pregătirea patului germinativ, care se face cu combinatorul, la o adâncime cat mai apropiată de cea de semănare, distruge buruienile precoce și eventual încorporează îngrășămintele sau erbicidele volatile. La limită, grapa cu discuri se poate folosi și la dezmiriștit, lucrând la o adâncime redusă, însă pierderea apei este mai mare decât în cazul combinatorului. Evident, grapa cu discuri este utilajul care trebuie folosit pentru spargerea bolovanilor și nivelarea solului după arat.

Pregătirea patului germinativ trebuie să se facă cu puțin timp înaintea semănării, pentru ca apa să rămână în sol ca să ajute la germinarea semințelor. Este adevărat că din punct de vedere logistic este mai greu să faci pregătirea terenului chiar înainte de semănare, dar, cu o bună organizare, se poate, păstrând astfel cât mai multă apă în sol.

O altă lucrare care reduce evaporarea este tăvălugirea pentru „așezarea solului”, nivelare și tasare după semănare. La culturile de toamnă se poate face și pentru spargerea crustei care poate apărea după o ploaie căzută în cantități mici după semănare sau pentru a ajuta culturile „descălțate” să crească și să-și înfigă rădăcinile în sol primăvara devreme.

La recoltare trebuie pe cât posibil evitată utilizarea pe câmp a remorcilor clasice (cu roți relativ înguste) pentru a prelua cerealele de la combină și orice trecere cu utilaje grele. Se pot folosi cu succes remorci de transfer, cu capacitate mare și roți late, care să transporte cerealele de la combină la capătul tarlalei și să facă rapid transferul în camion.

La combine trebuie folosite roți cât mai late sau șenile. La fel, la tractoarele care execută lucrări grele.

Este esențial ca imediat după trecerea combinei, chiar în spatele acesteia dacă este posibil, să se facă o lucrare de dezmiriștire, care efectuează tăierea rădăcinilor buruienilor, afânarea solului la suprafață pentru reducerea evaporării apei, stimulează germinarea samulastrei și a semințelor de buruieni. Eventual, se poate face în aceeași trecere și însămânțarea cu culturi verzi. Amânarea chiar cu o zi a efectuării operației de dezmiriștire poate duce la pierderi imense de apă, la uscarea exagerată a solului, care poate crea greutăți la efectuarea lucrărilor de pregătire și consumuri mari de carburant.

ta 230 nhr 4

Se poate folosi un combinator mai agresiv, cum ar fi Terria de la Poettinger, care trebuie să prelucreze solul la suprafață, la o adâncime de 5-8 cm, având un număr suficient de organe de lucru tip daltă cu aripioare, care prelucrează solul pe toată lățimea de lucru.

Trebuie evitată răvășirea exagerată a solului și chiar arătura, pentru că din cauza temperaturilor mari din vară solul se usucă pe o adâncime mare și pierde o cantitate mare de apă. Este benefic pentru sol (îmbogățirea cu substanțe organice), dar și pentru reducerea evaporării, păstrarea în stratul superficial al solului a unei cantități cât mai mari de resturi vegetale care să creeze un strat protector de mulci. Pentru păioase se pot folosi mașini combinate pentru semănat direct în mulci sau în teren semipregătit.

Sunt în general lucruri cunoscute, dar le-am prezentat pentru a reaminti câteva principii de bază legate de acumularea și conservarea apei în sol.

 

Articol scris de: DR. ING. FLORIN NEACȘU

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

Culturile hibride, tăierea excesiv de scurtă și întreținerea necorespunzătoare a solului pot cauza perforări și rupturi. Pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme cu care fermierii se confruntă tot mai frecvent, BKT recomandă anvelope realizate din compuși speciali, din gamele dedicate recoltării și aratului.

V-ați încumeta să călcați desculți pe un pat de cuie, ca un fachir? Această imagine descrie vizual cum se pot produce perforările și rupturile de anvelopă la traversarea unui câmp după recoltat, unde lujerii cei mai tari, așa-numita miriște, pot fi o problemă reală.

Cauzele sunt multiple, însă există o singură soluție: utilizarea compușilor și a soluțiilor structurale care cresc rezistența anvelopei, deoarece etapa imediat următoare recoltării, precum și aratul uscat sunt condițiile cu cel mai înalt risc de perforare.

Producătorii de semințe, precum porumb, soia, bumbac și rapiță, au dezvoltat culturi care rămân stabile și au rezistență ridicată la vânt, pot rezista la variații semnificative de temperatură, la boli și infecții parazitare.

Dar reversul unei culturi robuste este miriștea la fel de robustă, extrem de rigidă. Pentru a o tăia, operatorii trebuie să-și doteze utilajele cu echipamente speciale și mai ales cu anvelope foarte rezistente, de înaltă performanță.

Miriștea deteriorează anvelopele la pereții laterali și la nivelul benzii de rulare, în principal în caneluri. La deplasarea pe miriște, fricțiunea provoacă desprinderea unor bucăți mari de cauciuc, iar efectele nu pot fi întotdeauna reparate.

ta 230 bkt 2

Există, desigur, tehnici de reducere sau prevenire a problemei: tăierea miriștii la o înălțime mai mare la momentul recoltării, pentru a permite anvelopei să treacă peste miriște într-un punct în care cea din urmă nu penetrează anvelopa. Sau se pot utiliza dispozitive pentru devierea miriștii, precum combine, care ajută la îndepărtarea resturilor înainte de a trece peste ele.

 

Soluții pentru minimizarea daunelor

 

Cele mai eficiente intervenții sunt legate de compușii speciali, cu rezistență ridicată, și de modificările structurale ale corpului anvelopei.

O soluție excelentă este utilizarea benzilor din aramidă, o fibră de cinci ori mai rezistentă decât oțelul și caracterizată de rezistență la tracțiune înaltă. Aceste benzi asigură și o uniformitate sporită a produsului pe sol și garantează totodată o rezistență mai mare la perforare.

Dată fiind sensibilitatea la această problemă, BKT lucrează de câțiva ani la gama sa de anvelope cu cută înclinată și radiale, oferind  versiuni inovatoare cu benzi din aramidă, mai exact cu benzi din aramidă pentru rezistență crescută la perforări și versiuni speciale în care compusul folosit garantează o rezistență extraordinară la tăiere.

Astfel, la problema miriștii, perforărilor și tăieturilor, BKT răspunde prin caracteristicile excepționale ale modelului Agrimax Teris, o anvelopă radială cu un compus diferit de cel proiectat pentru tractoare, mai dur și mai rezistent, pentru mașini de cultivat și recoltat, cu precădere pentru combine de recoltat.

Protecția specială pentru peretele lateral și muchia ranforsată ar trebui să crească rezistența și, în consecință, și ciclul de viață al acestui produs. Nu există probleme de tracțiune, stabilitate și de o capacitate ridicată de încărcare, caracteristici-cheie ale gamei Agrimax Teris care garantează o performanță excelentă. Sunt disponibile dimensiuni numeroase, unele echipate cu tehnologie IF.

BKT FLOTATION 558

BKT FLOTATION 558

BKT FLOTATION 648

BKT FLOTATION 648

BKT AGRIMAX TERIS

BKT AGRIMAX TERIS

În etapa aratului, când utilajele sunt echipate în mod normal cu anvelope de flotație, pentru o mai bună distribuire și susținere a greutății, BKT recomandă produse speciale: anvelopele Flotation 558 și Flotation 648 cu cută înclinată, echipate cu benzi din aramidă HD în varianta standard pentru a preveni perforările. Acestea sunt potrivite în special în cazul miriștii dure.

Flotation 558 este o anvelopă care are cută încrucișată, pentru combine de recoltat și prese de balotat baloți rotunzi, atât în transport rutier, cât și în off-road.

Flotation 648 este adecvată în special pentru transportul pe câmp și în aplicații de însămânțare.

Ambele au o capacitate de tracțiune ridicată; designul deosebit  al benzii de rulare permite transportul încărcăturilor foarte mari la o presiune mică în anvelope; acest lucru garantează compactarea redusă a solului și, totodată, protejează culturile împotriva deteriorării. În special, profilul rotunjit, care este o caracteristică a acestor anvelope și tipic pentru produsele care au cută înclinată, este un partener excelent în operațiunile agricole.

BKT mai oferă și anvelopele radiale pentru echipamente agricole și remorci, care au integrat deja diferite tehnologii pentru a oferi rezistență la miriște. Printre acestea, pe lângă toate produsele din aplicații cu utilaje agricole, se regăsesc: AW 711, concepute special pentru aplicații de cultivare a solului, conține un compus special al benzii de rulare, care îi asigură ciclul de viață lung, atât pe suprafețe moi, cât și dure; RIB 713, o anvelopă a cărei structură cu bandă din oțel garantează o rezistență extraordinară la perforare; SR 713, o anvelopă radială cu structură din oțel, cu tehnologie VF, caracterizată de o amprentă mare, pentru compactarea redusă a solului; și I-1, proiectată cu un compus rezistent la miriște, pentru a crește durata și performanța generală pe câmp.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista