Grupul antreprenorial Agroland prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală anunță un amplu proces de rebranding și consolidare a structurii sale operaționale pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness. Prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, se va alătura grupului începând cu 1 mai 2025. Totodată, Agroland anunță un ritm susținut de investiții și intrarea pe noi segmente, cum ar fi zona de abatorizare păsări.

Consolidarea structurii operaționale a Grupului Agroland se face pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness.

Agroland Retail va include magazinele proprii, distribuția către francize și infrastructura logistică aferentă.

Agroland Food va integra toate fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, iar în viitor o linie de abatorizare. Agroland Agribusiness va continua să administreze distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, iar până la sfârșitul anului, fabricile de furaje. 

Ecosistemul de companii va funcționa sub umbrela Agroland Group, iar noua structură de organizare va permite companiei să se adapteze mai rapid la schimbările din piață și să implementeze strategii de creștere mai eficiente.

Cum fiecare verticală va avea o contabilitate separată și va putea fi evaluată individual, noua structură oferă investitorilor de pe piața AeRO a Bursei de Valori București, unde companiile Agroland Business System (BVB: AG) și Agroland Agribusiness (BVB: AAB) sunt listate, mai multă claritate și transparență, și o imagine clară asupra performanței fiecărui segment de activitate. O astfel de reorganizare va avea un impact pozitiv asupra procesului de listare pe piața principală, un obiectiv pe termen mediu al grupului.

Schimbările marchează o nouă etapă de dezvoltare a companiei care își continuă planurile ambițioase de dezvoltare pe un model de business integrat. Grupul își propune să continue investițiile într-un ritm susținut, peste nivelul din 2024, și să intre pe noi segmente.

Astfel, pe zona de food, Agroland a achiziționat și prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, entitate care se va alătura grupului la începutul lunii mai. Această unitate va răspunde cererii tot mai mari pentru produse sustenabile și cu valoare adăugată. Tot pe zona de food, continuă investițiile în dezvoltarea platformei avicole de la Mihăilești care va ajunge anul acesta la o producție medie lunară de 5,8 milioane de ouă, în creștere cu 18% comparativ cu producția medie din 2024.

Pe zona de agribusiness, grupul a demarat modernizarea stației de condiționare a semințelor din Șimian, județul Mehedinți, investiție care va contribui la creșterea calității proceselor de selecție și pregătire a semințelor, consolidând poziția companiei în lanțul de producție agricolă.

Nu în ultimul rând, pe zona de retail, Agroland a planificat pentru acest an deschiderea a cel puțin zece magazine noi, dintre care minimum șase vor fi în format Mega.

„Securitatea alimentară devine din ce în ce mai importantă, mai ales în actualul context geo-politic la nivel global. Credem că România este bine poziționată și dispune de resursele necesare pentru a-și mări producția internă și a diminua sau chiar elimina dependența de importuri pe multe segmente de producție agro-alimentară. Producția de ouă este unul din aceste segmente. Putem să asigurăm nu doar ouăle necesare consumului intern dar chiar să exportăm. Agroland își propune să fie un partener de încredere în acest proces, investind în producția internă, dar și în dezvoltarea unei unități de procesare a ouălor, pentru a adăuga valoare produselor și a contribui la exportul acestora”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System. 

Schimbările la nivel de organizare vin la pachet cu crearea unei noi identități vizuale, mai clare și mai puternice pentru piața pe care activează, evidențiind fiecare dintre cele trei verticale de business. 

„Noua identitate vizuală vine să susțină structura organizațională pe verticale de business și poziționarea Agroland Group ca un ecosistem de companii puternice în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, cu o abordare integrată, care se bazează pe sustenabilitate și parteneriate strategice pentru a contribui la dezvoltarea unui sector agricol modern și eficient. Ne propunem să susținem productivitatea și prosperitatea micilor și marilor fermieri și a comunităților prin produse de calitate, resurse și soluții competente și parteneriate îndelungate bazate pe încredere”, punctează Horia Cardoș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Îl ascultam pe ministrul Educației, domnul David, vorbind de o nouă reformă (a câta, oare?!) a sectorului pe care îl păstorește și despre faptul că pseudoștiința a câștigat din ce în ce mai mult teren. Doar că nu mi-au fost clare nici cauzele invocate de domnia sa drept argumente la cele afirmate și nici nu am auzit vreun cuvințel despre cei care se fac vinovați de această situație, dintre cei care au păstorit sectorul în ultimii zeci de ani.

Iar legat de ultima parte, cred că merită să nu uităm că acum vreun an abia au terminat de gândit ,,România educată”, președintele Iohannis, secondat de ministrul la acea dată în persoana doamnei Deca.

Cu dorința de a trece relativ repede peste multele afirmații publice, dar unele nefericite (în opinia mea) și fără fundament făcute de noul ministru David, nu pot să nu mă refer la câteva (ca argumentare măcar) ca să ne putem face o idee despre modul de gândire a celui care va coordona procesul de reformă pus la cale.

Prima afirmație care îmi vine în minte ar fi cea în care îi explica domnului Gâdea de la Antena 3 CNN cum numărul mic de absolvenți de învățământ universitar din România comparativ cu alte țări europene a dus la creșterea extremismului de toate formele, asta în timp ce pe ecran rula o hartă unde erau țări cu un număr mult mai mare de absolvenți de universități decât la noi (românii fiind, ca de obicei, la coada clasamentului), precum Franța, Germania, Italia, Austria.

Or, asta mă duce cu gândul că poate nu ne uităm la aceleași știri cu cele ale domnului ministru David, sau poate nu suntem în aceeași bulă de percepții, dar în Austria s-a desemnat un cancelar de extremă dreaptă, apoi doamna Meloni în Italia este portdrapelul conservatorilor europeni, în timp ce în Franța extremismul condus de familia Le Pen este la a doua generație și ține în funcție sau dă jos guvernele președintelui Macron pe bandă rulantă, de nu au timp să schimbe etichetele cu numele miniștrilor de pe scaune, iar în Germania se țin degetele încrucișate ca AfD de extremă dreaptă să nu devină prima forță politică a țării.

Deci, cum este în realitate corelația dintre absolvenții de universitate și derapajele politice suveraniste, extremiste sau conservatoare (asta, în accepțiunea domnului ministru)?

Aici aș completa cu o altă expresie favorită a domnului ministru, care spune că lipsa educației duce pe lângă dezvoltarea extremismului (inclusiv suveranism, conservatorism, naționalism în opinia europeană) și a teoriilor conspiraționiste și pseudoștiințifice.

Sincer, trebuie să recunosc că am rămas blocat gândindu-mă la afirmația ministrului Educației din țărișoara noastră, care transpusă în practică m-a dus cu gândul la situația că ,,lipsa educației” unei țări ca SUA (circa 30-40% din primele o sută de universități din lume sunt americane) a dus la alegerea președintelui Trump, care a fost acuzat de aproape toată clasa politică din Europa că a folosit astfel de teorii conspiraționiste în campania electorală, doar că, ce să vezi, „needucații ăia” tot l-au ales, asta și fiindcă nu l-au ascultat pe ministrul nostru care le-ar fi spus că doar educația i-ar fi salvat.

Pornind de la aceleași afirmații de mai sus, m-aș opri la trendul de dezvoltare a teoriilor pseudoștiințifice invocat de ministrul Educației și pentru exemplificare aș aborda un pic anumite decizii ,,științifice” marca UE model bruxellez, din sectorul agricol european versus teoriile ,,pseudoștiințifice” ale restului lumii agricole. Și când spun restul lumii, mă gândesc la țări cum ar fi SUA, Canada, Australia, Brazilia, Argentina, Rusia, China, Ucraina, Japonia, Noua Zeelandă, ca să le menționăm pe cele mai importante.

UE: Interzis la producție, dar liber la consum de OMG

Prima teorie ,,științifică” a UE pe care aș pune-o în discuție este faptul că se susține sus și tare că produsele modificate genetic sunt nocive pentru sănătatea populației, dar toate țările din UE consumă astfel de produse, direct sau indirect. Pentru cei care poate nu sunt la curent cu astfel de situații, industria porcului și a puilor de carne din toată Europa este dependentă în mare măsură de șroturile de soia din import, produs de bază în obținerea furajelor concentrate. Doar că importurile se fac din Brazilia, Argentina, SUA, unde în mare măsură cultura de soia este OMG, iar aceste țări nu au o problemă cu aceste produse.

Japonia, tot o țară ,,ignorantă științific”, a zis că așteaptă 40 de ani să vadă efectul acestor produse la oameni în restul lumii, apoi, după ce a trecut această perioadă, a văzut că nu există dovezi că ar afecta sănătatea populației și a schimbat discursul deschizând piața către astfel de produse de tip OMG. Nu știu dacă această decizie a fost luată în urma lecturării de studii științifice făcute în UE, de multe ori cu finanțare europeană, care, nu-i așa, poate să îți influențeze câteodată perspectivele științifice, sau studii din alte țări unde lucrurile sunt mai la liber ca gândire ,,pseudoștiințifică”.

Așadar, viziunea științifică europeană spune printre rânduri că dacă producem noi plante de tipul OMG, acestea sunt nocive inclusiv pentru sănătatea oamenilor, dar dacă le importăm sunt sănătoase și bune să le dăm inclusiv la bătrâni și copii. Deci ,,știință”, nu glumă, exact ca în Evul Mediu întunecat.

Neonicotinoidele, fără efecte nocive asupra albinelor

Dacă trecem la al doilea exemplu, putem discuta că tot ,,știința” europeană prin EFSA susține că aplicarea insecticidelor sistemice din clasa neonicotinoidelor la tratarea semințelor afectează populația de albine, asta în condițiile în care toate rapoartele aceleiași EFSA concluzionează că nu există studii de câmp (adică în condiții naturale) care să confirme aceste ipoteze, dar mereu pentru a compensa aceste rezultate sau mai bine zis lipsa acestora, se fac pentru ,,justificare” studii de laborator cu doze mărite de mai multe ori (adică de genul doza normală depășită cu 200% - 500%) și cu efectul acestora asupra albinelor, care, nu-i așa, la doze extreme, dar care nu sunt folosite în practica agricolă, devin doze letale.

Doar că aici, pentru a fi mai clari, situația ar fi trebuit prezentată un pic altfel, mai pe înțelesul tuturor, adică dacă iei din greșeală o pastilă pentru somn, vei adormi mai rapid, iar a doua zi vei fi odihnit, dar dacă iei două flacoane adormi definitiv și fără vise.

Mereu se spune că orice medicament luat în cantități excesive devine otravă. Așa este și în cazul neonicotinoidelor aplicate în vegetație, deoarece acestea aplicate ca tratament la sămânță, odată cu semănatul, rămân în sol, deci nu au niciun efect nociv asupra polenizatorilor care zboară, fiindcă albinele nu fac galerii prin pământ, ca minerii.

Mai mult, tot studiile (dar nu din UE științifică) arată că în toate țările unde se aplică aceste produse nu s-au constatat reduceri ale populațiilor de albine și vorbim de țări adepte ale teoriilor ,,pseudoștiințifice” gen SUA, Canada, Australia, China, Brazilia și de alte vreo sută de țări, ci, chiar din contră, populațiile au crescut și implicit producția de miere, inclusiv la vecinii noștri ucraineni, marfă care se găsește din belșug acum pe rafturile europene, dar, nu-i așa, politica și banii scuză motivul, iar acum această miere este sănătoasă.

De altfel, și în România, cu toate că se acordă derogări la neonicotinoide de câțiva ani buni, populația de familii de albine este în creștere semnificativă.

Gazele de seră, carbonul și încălzirea globală

Un alt exemplu interesant al modului de lucru ,,științific” din UE față de restul lumii agricole este legat de gazele de seră. Și ca să fim mai preciși, vorbim de protoxidul de azot, care în urma analizelor de aer a devenit al treilea gaz de seră ca importanță. Ok, nimic de comentat până aici, doar că autoritățile bruxelleze merg mai departe pe baza informațiilor ,,științifice” de care dispun și afirmă că 57% din emiterea acestui gaz în atmosferă sunt de origine naturală (oceanele, respirația biologică a solurilor, descompunerea materiei organice din zonele umede și turbării), iar diferența de 43% din activități antropice (agricultură, industrie, arderea pădurilor).

Asta este o filozofie ,,științifică” aplicată cu sârg în UE, încurajată și promovată de către autoritățile bruxelleze, de unele autorități naționale și de majoritatea ONG-urilor de mediu care încearcă să își justifice acțiunile unele mai mult sau mai puțin morale ,,științific”, dar și de unii cercetători care realizează studii poate pentru a justifica o concluzie sau alta.

Să dezvoltăm un pic ideea și să luăm un exemplu ipotetic. Vine o agenție de luptă împotriva schimbărilor climatice și acordă unui cercetător un grant pentru finanțarea unor cercetări privind emisiile de gaze de seră, dar finanțarea vine după ce de peste 10-20 de ani acea agenție deja anunță că luptă cu schimbarea climatică, deja a spus convingerile sale privitoare la emisii, vinovați și căi de reglementare. În aceste condiții, cât de echidistante mai pot fi studiile unui cercetător, care ce să spună, că cel care i-a acordat grantul de fapt de vreo 10-20 de ani nu spune adevărul în mod corect sau îl spune cosmetizat, adică nici cal, nici măgar? Din păcate, toată lumea trebuie să mănânce și să se îmbrace.

Dar să revenim la problema protoxidului de azot și prima precizare este că lumea nu se află sub o cupolă de sticlă în care se poate detecta și individualiza orice. Adică mai clar spus, nu există metode prin care să se determine în mod corect prin analize directe cât din protoxidul de azot din aer este dat de industrie, cât de respirația biologică a solului, cât de la oceane sau cât de la îngrășămintele cu azot din agricultură.

Dacă tot am amintit de îngrășămintele cu azot, trebuie menționat că poate rezulta protoxid de azot pe două căi, o dată prin aplicarea incorectă în special a ureei la suprafața terenului și volatilizarea acesteia din cauza temperaturilor crescute, iar a doua cale, prin descompunerea acestor îngrășăminte în sol de către microorganisme, doar că acestea din principiu nu fac risipă, deci emisiile sunt foarte scăzute și sezoniere.

Dezvoltând un pic acest aspect, emisiile de protoxid de azot, din cauza volatilizării de la aplicarea ureei la suprafața terenului, conform rezultatelor de laborator, arată că, în funcție de variația temperaturii și a umidității mediului, emisiile variază între 0,1 și 3%. Adică vorbim de o variație maximă posibilă de 3000%, deci o diferență imensă, care pune sub semnul întrebării precizia oricărei simulări.

Pentru ca simularea ta să fie foarte exactă ar trebui simplist vorbind să știi toți fermierii din lume care au cumpărat uree, să știi fiecare din ei când aplică acest îngrășământ, în ce regiune și ce zi, care sunt condițiile de temperatură și umiditate din acea zi, ce activitate microbiologică a avut când a aplicat îngrășământul, structura tipului de microorganisme din sol, tipul de sol și conținutul de aer atunci și multe altele. Eu vă spun că și un analist AI ar da naibii toată analiza și și-ar lua concediu până ar trece nebunia.

Or, de aceea de multe ori sunt acuzate diversele modelări de situații ca fiind imprecise, deoarece dacă analizează aceleași date dau rezultate diferite, fiindcă depinde foarte mult ce limite și ce corelații de bază sunt făcute, iar variabilitatea acestor intervale este aproape infinită din cauza multitudinii de factori care ar trebui analizați la momentul determinării, ceea ce azi este imposibil tehnic, deci și rezultatele au precizia la fel de volatilă.

În aceste condiții cum putem acuza un sector sau altul ca fiind poluator și cum luăm deciziile de reducere? În realitate, în opinia mea nu este posibil decât acceptând variații necunoscute din cauzele mai sus expuse, care pun sub semnul întrebării însele rezultatele.

Iar ca o glumă, protoxidul de azot este gaz ilariant și principalul gaz folosit la anestezie în medicină, deci dacă îi va crește concentrația în atmosferă este foarte posibil să ne fure somnul mai mult și mai des, poate peste anumite concentrații să începem să râdem ca proștii și să avem probleme de gândire. Oare concentrația la Bruxelles să fi depășit anumite limite, de avem astfel de comportamente și decizii?

Un subiect strâns legat de situația de mai sus îl reprezintă piețele nereglementate de certificate de carbon, unde pentru a se evalua rezultatele activității unui fermier se fac analize în baza unor declarații și apoi se fac simulări pe calculator. Doar că modelul de simulare lucrează cu intervale stabilite în prealabil ca limite minime și maxime, dar nu poate surprinde rezultatele din momentul producerii fenomenului, deci realitatea datelor este discutabilă, asta, ca să fiu decent.

Pentru a exemplifica, una dintre cauzele emisiilor de carbon în atmosferă este cea dată de respirația microbiană din sol, dar aceasta depinde la rândul ei de apă, aer, umiditate, sursele de carbon, macro și microelemente, materie organică și multe altele.

Astfel, dacă în sol încorporezi materie organică din covoarele vegetale, de exemplu, sau miriștile plantelor de cultură, până la 80% din carbonul conținut de această materie organică este emis în atmosferă sub formă de CO2. Doar că această cifră este relativă, iar intervalul este evaluat a fi 30-80% din acest carbon. În aceste condiții cum surprind momentul, deoarece în fiecare zi în sol totul se schimbă ca și condiții, iar emisiile și ele diferă? Atunci se pune întrebarea cât de corect este ceea ce se determină, iar dacă abaterile care nu prea pot fi determinate concret, ci tot pe bază de simulări, cât de mult ne ajută? De ce este important acest răspuns? Fiindcă ne-ar ajuta să ne fie clar și nouă, și altora ce se vinde și ce se cumpără. Adică una este când spui ,,sechestrare carbon” (o expresie nefericită, după opinia mea), adică înseamnă că iei CO2 din aer și îl stochezi în sol, astfel reducând concentrația din acest gaz în aer, și alta este când tu, de fapt, doar reduci emisiile de carbon în atmosferă, adică în loc să emiți, să zicem, 100 kg, emiți doar 60 kg.

Este un lucru bun indiscutabil și al doilea caz, dar nu are nici o legătură cu primul, fiindcă una este să faci depoluare și alta este că poluezi mai puțin. Dar despre acest subiect vom reveni cu un material mai larg într-un număr viitor.

Poate de aceea președintele Trump, bănuiesc că în urma unor discuții cu oameni care se mai pricep și mai au și curajul să spună ce gândesc, să îi fi prezentat multe de astfel de exemple, a ajuns la opinia că nu avem încălzire globală, dar, nu-i așa, este opinia domniei sale.

După părerea mea, la ora actuală, tema încălzirii globale din cauze antropice este bazată, de fapt, pe percepții atât ale celor care cred cât și ale celor care contestă, deoarece deocamdată lucrăm cu astfel de modele precum cele amintite mai sus, iar oricui îi este greu să demonstreze că modelul dă sau nu rezultatul corect, fiindcă nu ai cum să verifici rezultatul obținut. Iar în mod sigur adevărul nu este neapărat cel cu argumente mai multe sau mai puține, ci în primul rând cel care este promovat mai mult sau mai puțin.

Lupta pentru supraviețuire

Revenind la ministrul David, eu cred că, înainte de a se apuca de reforme care să schimbe învățământul, hai să ne lămurim ce știință vrem să îi învățăm pe acei copii, cine poate să îi învețe și care ar fi metodele.

Ca o curiozitate, astăzi dacă aduci un laureat de Nobel pentru literatură, care poate a scris zece cărți, nu îl poți pune profesor de filologie la universitățile românești, fiindcă nu are lucrări științifice, nu a trecut prin toate gradele, nu are diploma echivalată la noi și multe altele. Păi, despre ce vorbim?

Plus că vrem să reformăm școala, dar în continuare nu putem impune disciplina în școli, profesorii fug pe holuri alergați de elevi sau  nu mai vin deloc, evaluările de multe ori sunt făcute superficial, iar în clasă sunt 35 de suflete ca sardelele, dar vrem ca profesorul să le transfere cunoștințe?!!

Iar după ce ai rezolva tu, ministru, cele de mai sus, adică disciplină și legalitate, infrastructură școlară, poți să ai în vedere și faptul că, pentru a face educație, întâi trebuie să pui știința pe baze corecte, fiindcă altfel îi înveți doar ceea ce nu este în regulă, teorii care stau pe relativitate, lipsă de control și verificare, pe adevăruri impuse din cauze politice și economice, dar fără nicio legătură cu legile economice și ale naturii și astfel le distrugi capacitatea de gândire și analiză, așa cum, din păcate, face Comisia Europeană astăzi, cel puțin în sectorul agricol (nu mă pronunț la alte sectoare).

Așa am ajuns acolo unde sunt de acord cu domnul ministru, lipsa educației și promovarea teoriilor pseudoștiințifice duc la apariția curentelor extremiste (în opinia domniei sale) sau ale normalității (în opinia mea). Acum, că dorința normalității științifice și economice poate fi confiscată sau nu de grupuri și persoane, asta este altă discuție. Una dintre cauzele situației de azi este dată de lupta pentru supraviețuire economică a celor amenințați de promovarea teoriilor ,,pseudoștiințifice” ale birocraților bruxellezi, iar în primul grup al celor amenințați, fermierii sunt pe loc fruntaș.

Pentru mine, normalitatea înseamnă cercetare independentă, corectă, fără influențe și ingerințe economice și politice, care să spună ce este bine și ce este rău, iar această știință, alături de logistica și respectul datorat școlii de către profesori, elevi și părinți, să stea la baza reconstrucției acestei societăți mult prea hăituite.

O fi prea mult ceea ce îmi doresc? În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025

Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal 

Finalul unui an calendaristic și începutul altuia sunt prilej pentru a face retrospective, dar și planuri pentru noul an. 2024 n-a fost deloc ușor pentru agricultură. Despre anul care a trecut și despre cel în care toți am intrat cu speranțe de mai bine am stat de vorbă cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Reporter: Cum ați caracteriza anul 2024?

Maria Cîrjă: Au fost foarte multe provocări, atât la nivel de fermieri, vremea, dar și din punctul de vedere al deciziilor luate de autorități, toate bulversând piața. Dar fermierii sunt oameni așezați, foarte greu de derutat și afacerea lor este agricultura. Deci, dacă mi-am ales să fac asta, trebuie să fac față și provocărilor, mai ales că la noi, în fiecare an, se întâmplă altceva. Dar asta am ales, aici lucrăm și trebuie să ne descurcăm și să găsim soluții.

2024 a fost unul dintre anii cei mai dificili din ultimii, cred, 30 de ani, un an în care fermierii s-au confruntat cu situații de tot felul, începând cu vremea, care nu le-a fost deloc prielnică, vreme care și-a pus amprenta pe culturile de primăvară, pe porumb și floarea-soarelui, dar mai cu seamă pe porumb. Această cultură în sud-est a fost distrusă aproape sută la sută, deci nu s-a putut recolta aproape nimic, iar media de producție la porumb a României, per total, este cea mai mică din ultimii 30 de ani, este vorba de trei tone pe hectar, luând în considerare și Transilvania, și vestul țării, unde porumbul s-a făcut. Însă, făcând o medie generală, aceasta este cifra cu care nu ne mândrim, pentru că ne doream producții mai bune, și în ultimii ani am avut un trend pozitiv în ceea ce privește producția de porumb, un trend pozitiv pe media de producție, dar și un trend pozitiv pe suprafața cultivată cu sămânță certificată, care a contribuit bineînțeles la creșterea producției medii. Dar știm cu toții ce s-a întâmplat, porumbul a suferit, floarea-soarelui, de asemenea, avem o medie de 2,2 tone pe hectar la floarea-soarelui per total suprafață de 1,1 milioane de hectare.

„Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut.”

Reporter: Prin urmare, cam la jumătate din ce eram obișnuiți. Marea majoritate depășea cota de 3-4 tone...

Maria Cîrjă: 4 tone este o producție foarte bună, dar ne obișnuiserăm cu ceva între 3 și 4, cu o medie de 2,8-3,2 tone/ha, ceea ce era o producție satisfăcătoare pentru floarea-soarelui. Așadar, culturile de primăvară au suferit, impactul în situația financiară a fermierilor a fost major, norocul a venit cât de cât de la rapiță, care a trecut bine peste toată perioada de vegetație, unde producțiile s‑au situat în jurul a 3 tone/ha, care este o producție bună la rapiță. Nu numai producția, dar și prețul este încă unul bun la rapiță. Putem spune că rapița i-a salvat cât de cât pe cei care au avut această cultură, dar și cerealele, chiar dacă prețul la grâu, mai ales, nu este unul satisfăcător, dar s-a recoltat. Ceea ce a făcut ca în toamna lui 2024 să se însămânțeze o suprafață însemnată cu rapiță și cereale, culturi care au fost semănate pe suprafețe-record anul trecut. Avem aproape trei milioane de hectare cu grâu și aproape 0,5 milioane de hectare cu orz, iar rapița este semănată pe o suprafață-record în România, estimările noastre fiind de vreo 900.000 de hectare, dar cu siguranță este mai mult, având în vedere și cunoscând tot ce s-a vândut pentru această cultură de rapiță.

Și ce se va întâmpla în primăvara acestui an, cine va suferi? Din nou, porumbul. Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut și care a făcut ca fermierii să se uite mai atent la culturile de toamnă, și vor reduce din suprafața de culturi de primăvară, iar cea mai mare suprafață va impacta porumbul.

Reporter: Avem culturi alternative pentru porumb?

Maria Cîrjă: Fermierii se uită spre sorg, suprafața de năut este foarte mică, nu putem vorbi aici de ea, dar se caută culturi alternative la cultura porumbului. Însă cu toții știm foarte bine că nu există. Prin urmare, trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment, să cultivăm porumb cât mai mult la irigat, ca să-l protejăm în aceste luni caniculare. Anul trecut, de la sfârșitul lunii iunie nu s-a mai terminat seceta. Am tot sperat.

Reporter: Avem seceta pedologică, dar avem și seceta atmosferică, cea care este cea mai gravă în cazul culturii de porumb, din ce au constatat specialiștii în ultimii ani. Practic, moartea plantei are drept cauză această secetă atmosferică.

Maria Cîrjă: Bineînțeles, dacă avem peste 35°, 40°, 45°C cum am avut în câmp în perioada înfloritului și polenizării la porumb, s-a terminat. Acolo n-a mai avut urmă de știulete, din cauza secetei atmosferice. După care, această perioadă prelungindu-se, a pus capac de tot. Deci planta a cedat. Nu numai că n-a mai legat, dar a cedat. Nici fân nu s-a mai putut recolta.

Reporter: Având în vedere că fermierii trec de câțiva ani printr-o perioadă destul de dificilă, iar cu sursele și resursele financiare nu stau prea bine, credeți că vor continua să cumpere sămânță certificată și să nu semene ce au prin pătul?

Maria Cîrjă: Cu siguranță sămânța este factorul cel mai important pentru obținerea unei producții. Deci, fermierii, specialiștii nu vor face rabat de la sămânță, pentru că știm cu toții că în momentul în care încercăm să folosim sămânță din ce am recoltat anul trecut, mai ales la porumb, 50% din producție ne-am luat-o singuri. Este clar. Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri. Se vor uita foarte atent dacă e nevoie de un erbicid sau nu. În cazul porumbului nu avem nevoie de alte erbicide și tratamente, erbicidele fiind cele mai utilizate produse fitosanitare, și aici vor încerca să facă anumite economii, să mai salveze din cheltuieli. În rest, poate vor mai economisi la îngrășăminte, dar și acolo este riscant, pentru că planta, orice potențial ar avea de producție, trebuie să aibă mâncare, hrană, și atunci este dificil de unde poți să salvezi ca să cheltui mai puțin pe hectarul de porumb. Într-adevăr, cei care au suprafețe mici își permit să recolteze, în condiții normale – Doamne ajută! – 2-3 tone, atunci încearcă și ei să jongleze un pic cu sămânța. Dar asta e pentru subzistență, nu pentru o afacere în agricultură.

„Trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment.”

Reporter: Cum stă Corteva Agriscience cu sămânța în acest moment?

Maria Cîrjă: Noi, jucând doar pe zona de rapiță, am avut sămânță suficientă pentru rapiță și chiar ne-am pregătit pentru această cultură, iar producția de semințe pentru rapiță se face în Europa. Putem spune că am avut suficientă. În ceea ce privește pregătirea cu sămânță de porumb și floarea-soarelui, având în vedere situația de anul trecut, seceta și tot ce s-a întâmplat, e adevărat că volumele pe care noi le-am estimat la începutul anului trecut erau unele, și ce s-a recoltat și se recondiționează și se săcuiește acum e altceva. Dar cu toții știm că fiecare producător are o marjă de siguranță, față de ce ai nevoie tot timpul se produce mai mult. Și atunci, putem asigura fermierii că avem sămânță suficientă și de porumb, și de floarea-soarelui pentru primăvara lui 2025.

Companiile se reorientează spre zona de produse biologice

Reporter: Să discutăm de protecția plantelor și mai ales despre ce soluții au fermierii la dispoziție având în vedere scoaterea de pe piață a unei multitudini de substanțe active în Uniunea Europeană.

Maria Cîrjă: Cu ceva ani în urmă, ne-am dat seama că impactul asupra fermei și asupra unui management normal al culturilor și combaterea buruienilor, a bolilor și dăunătorilor este foarte mare din cauza acestor decizii de a elimina foarte multe substanțe active de la utilizarea în țările Uniunii Europene. Majoritatea companiilor se reorientează spre zona de produse biologice, iar Corteva a încheiat cumpărarea a două mari companii din lume, Symborg și Stoller. Astfel, în 2024 am lansat gama de produse biologice, Corteva Biologicals. Practic, în acest moment ne putem duce în fața fermierului cu semințe, cu produse de protecție a plantelor și cu gama de produse biologice. În prima fază, în portofoliul nostru de Biologicals predomină partea de biostimulatori, Utrisha de pildă, care fixează azotul din atmosferă, soluții care ajută planta din punct de vedere fiziologic. Sunt în înregistrare, și așteptăm, soluții pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Ne așteptăm ca în următorii ani, în această gamă să avem biofungicide, bioinsecticide, chiar și bioerbicide. Știm cu toții că planta funcționează ca un organism viu, ca un organism uman, iar acești hormoni sau fitohormonii plantelor sunt cei care o ajută să supraviețuiască, ajutând-o să transfere de la rădăcină azotul la frunze, la flori, la organele de reproducere. Totul funcționează într-o anumită armonie. Iar acești biostimulatori pe care noi îi oferim acum sunt cei mai avansați, din acest punct de vedere. Fermierii sunt deschiși la această nouă gamă de produse, pentru că, pe lângă eficacitatea lor, pe lângă impactul pe care-l au în fiziologia plantelor, avem o variantă, această Utrisha, despre care, cu toții știm, că respirăm în atmosferă, unde azotul este într-o concentrație de peste 70%. Dar nu-l folosim. Plantele n-au cum să-l folosească. Această inovație este extraordinară, e bazată pe o bacterie, methylobacterium symbioticum, care ajută planta să-și ia azot din atmosferă, deci să se hrănească și cu azotul din atmosferă. E ceva extraordinar, fermierii au ajuns să simtă acest produs și-l vedem ca pe un produs care va deveni foarte mare, și pe fondul acestei noi legislații europene, care limitează aplicarea îngrășămintelor cu azot.

Reporter: Costurile fermierului cresc prin utilizarea unor astfel de soluții biologice?

Maria Cîrjă: Recunosc, ne-am făcut calcule și ne dorim ca pe fermier să nu-l coste mai mult, și va vedea impactul asupra producției singur, atunci când va calcula ce a obținut versus ce a investit. Pot să vă spun sigur că nu cresc costurile pe hectar la nicio cultură la care se aplică Utrisha. Iar în ceea ce privește biostimulanții, fermierii cunosc foarte bine această gamă de produse și impactul major asupra plantelor pe care-l are un produs pe bază de microelemente, în timpul vegetației, să-l dai plantei atunci când are nevoie de el, să nu umble singură să-l caute prin sol. Și i-l dai sub o formă accesibilă și atunci, să nu mai aibă nevoie să sintetizeze de exemplu azotul până la aminoacizi. Dai direct aminoacizi și îl folosește imediat.

„Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri.”

Reporter: Revin, cum vedeți ieșirea de pe piață a acestor substanțe active pe bandă rulantă?

Maria Cîrjă: Este un fenomen care ne îngrijorează și pe noi, îngrijorează pe toată lumea, dar nu putem să ne opunem. Modul prin care noi, companiile mari de cercetare, se opun, este înregistrarea unor noi molecule. Și bineînțeles, știm cu toții, o moleculă nouă, investiția și cercetarea din spatele ei este imensă. Să vă dau o cifră: compania din care fac parte cheltuiește în fiecare zi patru milioane de dolari. În fiecare zi suma aceasta merge în cercetare. Imaginați-vă, costurile sunt extraordinare, iar dezvoltarea unei molecule este nemăsurabilă. Și atunci, în momentul în care lansezi o moleculă nouă, așa cum vom face noi în această primăvară, când vom lansa un nou fungicid pentru cereale, bineînțeles că nu poate să vină cu un preț mic. Dar, eficacitatea și rezultatele vor face diferența. Fermierii e păcat, ar trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă produsele, să aleagă ce pot să investească, pentru că știm cu toții, avem fermieri care sunt foarte profesioniști, care investesc maxim pe hectar pentru că își doresc la porumb 16 tone, la grâu 9-10 tone, și atunci bineînțeles că și costurile sunt recuperate. Dar, dacă facem agricultură doar de subzistență, atunci ne uităm foarte atent la investiție. E greu. Dar încă există soluții ieftine.

„În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta înseamnă noile tehnici genomice.”

Încă în așteptarea legislației pentru noile tehnici genomice

Reporter: Să abordăm și un subiect mult dezbătut în ultimul an, noile tehnici genomice, care sunt utilizate pe scară largă în afara Uniunii Europene.

Maria Cîrjă: Noile tehnici de ameliorare, ingineria genetică de care am învățat cu toții cu mulți ani în urmă, sunt utilizate în toată lumea, în medicină, în industria alimentară. Este vorba de o nouă metodă de a obține un produs într-o perioadă mai scurtă. Și luăm din nou ca exemplu porumbul, că este cel mai discutat din punctul de vedere al ameliorării, pentru că ne dorim porumb cu rezistență la secetă, porumb cu rezistență la ostrinia, porumb cu rezistență la alți dăunători, dar bineînțeles, trebuie să facem aici o separare clară între noi tehnici genomice, aceste NGT, adică tehnici efectiv de ameliorare, și produsele obținute prin modificarea genetică. Ne întoarcem: ce aduc nou? Poți să identifici în genomul unei plante sălbatice, să spunem, o genă care este responsabilă de toleranța la secetă – mă întorc din nou la porumb. Prin inginerie genetică s-a ajuns că poți să tai din genomul respectiv acea bucățică, pe care o iei cu o pensetă, să zicem, și o pui dincolo, în genomul porumbului – faci un pic de „croitorie” – sau a hibridului pe care vrei să-l obții. Asta este, asta se întâmplă și la tomate, la orez în China, unde s-a obținut orez cu un conținut mai mare de vitamina A, deoarece consumul foarte mare de orez a contribuit la orbire rapidă în China, și atunci s-a găsit această soluție să îmbunătățească orezul cu vitamina A. Și nu s-a putut face decât rapid, prin această tehnică de ameliorare. În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta nu se întâmplă într-o zi, într-un an, ci în doi, trei, patru ani, până reușești să identifici gena respectivă, s-o transferi unde trebuie, să multiplici planta respectivă să vezi dacă ai transferat-o și merge mai departe, deci este o metodă care trebuie să fie legiferată în Europa, să putem avea acces la aceste metode care ne ajută să venim pe piață cu produse noi mai rapid, deci mult mai repede decât prin metodele convenționale. Asta nu înseamnă că într-un an o să fie o explozie de produse. La noi în țară avem la Universitatea din Iași oameni care lucrează prin aceste metode, doar că rezultatele muncii lor nu pot fi puse în practică, pentru că nu există legislație în vigoare.

Reporter: Cum vedeți anul 2025?

Maria Cîrjă: Important este cum trecem peste iarnă cu rapița și cu cerealele și, bineînțeles, să avem condiții de semănat pentru porumb și floarea-soarelui, soia. Mai departe, din nou: dacă stăm și ne uităm la cer și nu facem nimic să ajutăm, câteva sute de hectare pe an acolo, să mai avem ceva în plus irigat, cu toate că am simțit că o parte din fermieri nu mai au nicio speranță că or să primească bani de undeva și au început să investească în irigat. Ar trebui să-i ajutăm și din punct de vedere legislativ, să le asigurăm legislația necesară, să nu piardă timpul după avize, că aici ne cramponăm.

Reporter: Povestea un fermier că dacă vrei să reabilitezi o infrastructură de irigații sau să-ți cumperi niște echipamente cu ajutorul fondurilor europene, din momentul în care ai depus proiectul și s-a aprobat durează vreo șase ani până ajungi ca să funcționeze proiectul respectiv. Este enorm!

Maria Cîrjă: Este enorm, mai ales că în șase ani tu poți să-ți pierzi ferma, poți să dai faliment din cauza secetei.

Reporter: Revenind, cu ce gânduri ați intrat în noul an?

Maria Cîrjă: Cu siguranță trebuie să fim optimiști. Este obligatoriu să ne facem planuri optimiste, să facem producții, să trecem peste toate aceste hopuri, fermierii trebuie să se orienteze pe termen scurt, dacă e nevoie, și viziunea trebuie să fie pe termen lung. Pentru că, dacă investim anul ăsta și ne irigăm câteva zeci de hectare, e clar că ne asigurăm cât de cât existența ca lucrători de pământ pe viitor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Hrănirea unei populații globale care va ajunge la aproape 10,3 miliarde până la mijlocul anilor 2080¹ și îmbunătățirea modului de trai reprezintă o oportunitate extraordinară pentru agricultură de a deschide calea.

Prin adoptarea unor practici inovatoare și durabile în agricultură, fermierii pot asigura producerea de alimente nutritive și sănătoase pentru toți oamenii, în timp ce creează un ecosistem care susține în mod natural oamenii, progresul și planeta.

În acest context, studii recente din ultimul an^2,3 demonstrează faptul că protecția solului, una dintre cele mai valoroase resurse naturale, este fundamentală pentru asigurarea unei agriculturi durabile. Solul nu este doar un substrat inert, ci reprezintă un ecosistem viu, esențial pentru producția alimentară. Menținerea sănătății și integrității solului este, astfel, o condiție esențială pentru viitorul agriculturii.

Solul reprezintă un ecosistem complex care găzduiește milioane de microorganisme vitale pentru ciclul de nutrienți și pentru fertilitatea naturală a terenurilor. Protejarea acestei resurse presupune așadar adoptarea unor practici agricole sustenabile care să prevină degradarea și eroziunea, iar una dintre metodele cheie este menținerea structurii acestuia și protejarea microorganismelor care trăiesc în el. Aceste microorganisme sunt responsabile pentru descompunerea materiei organice, fixarea azotului și multe alte procese vitale care susțin sănătatea solului. De aceea, soluțiile utilizate în agricultură trebuie să fie atent selectate, astfel încât să nu compromită aceste procese esențiale, iar o opțiune pentru fermieri din toatlă lumea sunt erbicidele care trebuie alese nu doar pentru eficiența lor în combaterea buruienilor, ci și pentru impactul redus asupra solului și microorganismelor benefice.

Controlul eficient al buruienilor cu ajutorul soluțiilor care să nu afecteze structura solului

Buruienile reprezintă un obstacol major pentru fermieri, reducând drastic randamentul culturilor și afectând negativ calitatea acestora. Controlul eficient al buruienilor este, așadar, esențial pentru asigurarea productivității agricole, prin apelul la soluții care să nu afecteze structura solului. Astfel, erbicidele formulate pentru a fi eficiente împotriva buruienilor fără a afecta negativ solul sunt esențiale pentru asigurarea unei agriculturi sustenabile.

Un exemplu de erbicid complex la care fermierii din România pot apela este Bizon™, formulat special pentru a aborda provocările actuale de mediu, parte din portofoliul de produse pentru protecția plantelor al companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience.

Cu o combinație de trei substanțe active, Bizon™ oferă un control excelent al buruienilor din culturile de cereale păioase, necesită aplicarea unei cantități mai mici de produs o singură dată pe sezon și, asigurând în acest fel un impact minim asupra structurii solului și asupra microorganismelor benefice. Prin selectivitatea ridicată a produsului, acesta permite țintirea buruienilor problematice fără a afecta alte plante sau organisme din ecosistem, contribuind astfel la menținerea unui echilibru ecologic.

Dumitrache Burlacu, fermier și administrator Neltic Agro - județul Brăila: „Anul trecut am semănat la începutul lunii octombrie grâu, și după răsărit, am aplicat Bizon™ în toamnă în doză de un litru la hectar. Odată ce am dat cu erbicidul în toamnă, nu mai există riscul de a îmburuiena lanul de grâu la primăvară. Chiar din primul an al apariției sale, am utilizat Bizon™ pe o suprafață de 50 de hectare și îl recomand tuturor fermierilor în erbicidarea de toamnă, pentru că este mult mai eficientă. În viitor nu am în plan să renunț la utilizarea erbicidului, pentru că oferă într-adevăr rezultate foarte bune la cultura de toamnă”.

Sustenabilitatea în agricultură este o necesitate pentru viitorul alimentației globale, iar Corteva Agriscience le asigură fermierilor soluții de care au nevoie pentru a atinge aceste obiectiv fără a avea un impact negativ asupra mediului înconjurător.

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader  Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2024, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din inima Moldovei istorice, sărbătorește un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. Centenarul este marcat cu un eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani”. Timp de două zile, pe 13 și 14 iunie, invitații companiei din județul Iași vor parcuge „Drumul Pâinii”, un traseu al afacerii integrate, care cuprinde patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație.

Aniversarea unui secol de existență este mai mult decât un simplu eveniment, este o oportunitate de a reflecta asupra parcursului industriei alimentare și a contribuției marcante pe care Panifcom a avut-o la această evoluție. Centenarul nu este doar o ocazie de a sărbători trecutul, ci și un imbold de a privi cu optimism către viitor.

În cifre, afacerea Panifcom înseamnă peste 4.000 de hectare lucrate, peste 2.000 de vaci din rasa Holstein, peste 100.000 de pâini produse zilnic, mai mult de 350 de angajați și o cifră de afaceri care a trecut de 30 de milioane euro în 2023.

Rădăcinile și povestea Panifcom

La fel cum rădăcinile unei plante sunt ancorate profund în pământ pentru a-i oferi stabilitate și susținere, fiecare individ este modelat de rădăcinile sale, istoria sa, cultura sa, familia sa și experiențele sale de viață. Aceste rădăcini definesc oamenii și îi influențează în mod profund în ceea ce devin în viață.

Povestea Panifcom începe în 1905, când bunicul Mihail Holicov se afla pe cel mai mare vas de război al imperiului rus Potemkin. Suportând cu greu condițiile de pe vas, întregul echipaj format din 750 persoane s-a răsculat împotriva regimului. În consecință, porturile au fost închise pentru ei și după mai multe încercări nereușite de înțelegere au fost declarați trădători de imperiul rus, acostând în portul Constanța.

Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu Ștefănescu (Goiești, județul Iași) găsindu-și de lucru ca mecanic la moara boierului. El își întemeiază o familie rămânând pe meleagurile Moldovei.

În 1924, moștenind tradiția în domeniul morăritului, Petru Holicov a plecat de la moara mică și a reușit să țină pasul dezvoltându-se într-un ritm dinamic, ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.

În 1994, ștafeta a fost preluată de Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, cei doi susținând financiar și managerial afacerea, dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.

Agricultură, zootehnie, morărit și panificație

Agricultura la Panifcom înseamnă peste 4.000 ha lucrate, din care mai mult de o mie de hectare sunt irigate.

Aratul și toate lucrările cu potențial abuziv asupra solului au fost eliminate, pentru ca rezervele de carbon din sol să nu fie eliberate în atmosferă, utilizându-se așa-numita tehnologie no-till.

Cantitatea de îngrășăminte a fost redusă la jumătate, întrebuințându-se doar îngrășăminte lichide. Aplicarea acestora se bazează pe nevoile punctelor diferite din suprafața arabilă, tocmai pentru a evita folosirea lor în exces.

Tot ce putea fi digitalizat a fost digitalizat, așa încât se înțelege mult mai bine ceea ce se întâmplă în câmp, utilajele sunt urmărite, la fel condițiile meteo (prin propriile stații meteo), dăunătorii sunt urmăriți. Astfel, producția este optimizată, iar eventualele amenințări exterioare pot fi prevăzute cu precizie, luându-se măsuri din timp.

Cei de la Panifcom se folosesc de diversitatea și rotația culturilor, aceasta din urmă fiind o tehnică importantă pentru a menține solul sănătos și pentru a evita epuizarea completă de nutrienți. Presupune cultivarea de plante în diferite locații de-a lungul mai multor ani, astfel încât recoltele viitoare să ajute la refacerea substanțelor hrănitoare.

În anul 2021 s-a investit în sterilizarea gunoiului de grajd, iar astăzi îngrășămintele organice din ferma Panifcom ajung pe câmp.

Dozele de pesticide au fost reduse cu până la 33%.

Zootehnia Panifcom înseamnă peste 2.000 de taurine din rasa Holstein și 45 kg lapte/zi/vacă.

S-au făcut investiții considerabile în eficiența furajării, astfel încât animalele beneficiază de sistemul nutritiv Ecofeed. Raportul de hrană este diminuat, însă cu rezultate de producție mărite, fără un proces intensiv care ar putea stresa sau destabiliza animalul.

Ferma de bovine are un nutriționist dedicat adaptării nutrețului, precum și a bunăstării dietetice a animalelor. Din punct de vedere nutrițional, hrănirea este controlată atât ca nutrienți, cât și ca porție, pentru ca rasa care e crescută în ferma Panifcom, Holstein, să își păstreze caracteristicile genetice nealterate. De menționat că, un procent impresionant din animalele de la Panifcom face parte din elita mondială, însumând vârfurile genetice reprezentative ale rasei.

Pentru bunăstarea și confortul animalelor s-a implementat sistemul Flexfeed, care permite hrănirea fără stres și cu un grad ridicat de practicabilitate.

Energia vie, regenerabilă și sustenabilă, atât de utilă în procesul de producție, este susținută de parcul de panouri fotovoltaice, 1.078 la număr, care se află în incinta morii Panifcom.

Pâinea, la Panifcom, nu se face în laborator. Cu ajutorul tehnologiilor și a rețetelor străvechi, folosind dospirea lentă și maiaua, s-a reinventat procesul de fabricație industrial în panificație.

Materiile prime folosite sunt de cea mai bună calitate, iar întregul proces este controlat, de la sol, bobul de grâu, făină și până la colțul de pâine.

„Pâinea cu Rețetă curată”, cum o numesc cei de la Panifcom, înseamnă, de fapt, un întreg cumul, de pământ curat, etică, știință, observație, tehnologie, cercetare și cuvânt dat.

Acum, la împlinirea unui secol de existență a afacerii din județul Iași, îi urăm și noi viață lungă și bună. La mulți ani, Panifcom!

Foto: Panifcom (https://panifcom.ro/)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului, sărbătorită pe 5 decembrie, atenția lumii se concentrează asupra importanței sănătății acestuia și promovează managementul sustenabil al resurselor pământului.

Relația esențială dintre sănătatea solului și productivitatea agricolă se referă la rolul central jucat de microorganismele benefice în biodiversitatea solului și stocarea carbonului. Aceste microorganisme, indicatori vitali ai sănătății ecosistemului, influențează fundamental productivitatea culturilor, stocarea carbonului și bunăstarea generală a sistemelor naturale și agricole. Promovarea diversității microbiene aproape de nivelurile naturale reprezintă o strategie cheie, favorizând o creștere cu 60% a ratei de regenerare a vegetației și formând rețele care facilitează încorporarea prelungită a carbonului. Această abordare holistică integrează dinamicile interconectate ale sănătății solului, fixării azotului și stocării carbonului și se aliniază cu practicile agricole regenerative adoptate de fermierii preocupați de viitor.

Legătura intrinsecă dintre azot și carbon capătă o importanță transformatoare în aceste practici regenerative, ilustrând impactul profund asupra sănătății solului. Realizarea echilibrului adecvat de azot și carbon în sol este crucială pentru optimizarea structurii acestuia, îmbunătățind retenția apei și a nutrienților - factori critici pentru culturile care necesită nutrienți diversificați și o structură de sol propice dezvoltării rădăcinilor.

În contextul agriculturii sustenabile, gestionarea eficientă a azotului devine piatra de temelie pentru conservarea sănătății solului și asigurarea productivității pe termen lung. Echilibrul de azot nu doar că îmbunătățește randamentele culturilor, ci contribuie activ și la retenția carbonului în sol, componentă vitală a eforturilor generale de sustenabilitate ambientală. Pe măsură ce fermierii din întreaga lume caută soluții care să armonizeze biodiversitatea și randamentele, integrarea gestionării eficiente a azotului și retenției carbonului la nivelul solului se evidențiază ca o abordare transformatoare, reflectând angajamentul față de productivitatea agricolă și conservarea mediului.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, ocupă un loc central în abordarea legăturii vitale dintre sănătatea solului și productivitatea agricolă. Din acest motiv, compania susține o abordare durabilă în agricultură, concentrându-se pe conservarea și îmbunătățirea solului și mediului pentru generațiile viitoare, prin soluții inovatoare din portofoliul său, cum ar fi biostimulatorul Utrisha™ N, recent lansat pe piața românească - un produs biologic inovator care promovează fixarea azotului atmosferic (N2), oferind plantelor o sursă suplimentară de azot care influențează creșterea și dezvoltarea acestora.

Utilizarea produsului revoluționar Utrisha™ N are un impact pozitiv asupra mediului, deoarece reprezintă o sursă directă de azot suplimentar, fără riscul pierderilor prin scurgerea solului sau emisiile suplimentare de gaze cu efect de seră în atmosferă. De asemenea, problemele privind protecția mediului, optimizarea nutriției plantelor, conservarea și sporirea fertilității solului și crearea unor noi modalități de îmbunătățire a eficienței fixării biologice a azotului sunt extrem de importante în prezent.

Angajamentul în creștere al fermierilor pentru conservarea sănătății solului subliniază urgența adoptării de practici și instrumente inovatoare în agricultură, iar odată cu schimbările climatice care afectează productivitatea, devine tot mai evidentă imperativitatea adoptării măsurilor potrivite pentru conservarea sănătății solului.

Inovația Utrisha™ N este concepută pentru a sprijini fermierii români să-și mărească productivitatea prin adoptarea practicilor agricole sustenabile. Utrisha™ N reprezintă un instrument eficient pentru optimizarea nutriției la plante, care ajută fermierii să evite impactul negativ asupra solului sau mediului. Astfel, Corteva Agriscience se situează în frunte, aliniindu-se acestui angajament prin soluții inovatoare pentru fermierii care contribuie la un viitor agricol rezilient și durabil.

Articol de: Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

RWA are ca obiectiv să atingă perfecțiunea în fiecare aspect al activității sale, punând accent pe performanțele oferite fermierilor pe câmp și pe prezentarea produselor sale. În acest sens, RWA Raiffeisen România anunță lansarea noului design al etichetelor gamei sale de produse foliare, care vine ca o completare naturală a filozofiei lor de business: perfecțiune, simplitate și eficiență.

Un altfel de design sau un mesaj ascuns pentru fermieri? Este vorba de simplitate

S-a ales un design simplu și curat, RWA concentrându-se asupra performanței și a beneficiilor pe care produsele oferite le aduc agriculturii. Fiecare etichetă este expresia pasiunii RWA pentru calitate și inovație. „Ne dorim să oferim fermierilor produse de încredere, care să obțină rezultate remarcabile în câmp: de la semințe și îngrășăminte, până la produse de protecție a plantelor. Am creat astfel etichete care să reflecte această filozofie și să transmită claritate și informații relevante pentru a ajuta fermierii să ia cele mai bune decizii pentru culturile lor“, explică George Pârvu, director marketing RWA Raiffeisen România.

Etichete cu un nou look

Noul design al etichetelor RWA reprezintă rezultatul a 30 de ani de experiență și angajament în industria agricolă, specialiștii companiei fiind dedicați performanței și entuziasmați să fie alături de fermieri, într-un nou sezon, în fiecare pas al călătoriei lor agricole. Pe această cale RWA dorește să-și exprime dorința de a fi partenerii de încredere ai fermierilor, oferindu-le produse de calitate și soluții agricole inovatoare. „Știm că la prima vedere par simple, și să știi că acest lucru a fost obiectivul nostru principal. Am dorit să aducem un design simplu care să simplifice complexitatea muncii agricole. Am renunțat la elementele inutile care ar fi putut încărca etichetele și am optat pentru un aspect nou, care să simplifice și să sintetizeze munca fermierilor. Practic, aceasta este misiunea pe care ne-am asumat-o: să fim partenerii fermierilor alături de care lucrăm, să-i ajutăm, să le oferim suport și să nu simtă niciun efort atunci când lucrează cu noi. Fiecare serviciu, fiecare produs, fiecare element care iese pe poarta RWA trebuie să reflecte și să transmită această filozofie. Chiar și un aspect aparent banal, cum ar fi o etichetă, de fapt nu este deloc banal, nu-i așa?", mărturisește George Pârvu.

Produse foliare pentru fiecare necesitate din câmp

Bogdan Radu, CEO RWA Raiffeisen România, a declarat: „Noi credem în puterea valorilor fundamentale care ne definesc și ne motivează în fiecare acțiune pe care o întreprindem. Calitatea, performanța și încrederea sunt pilonii pe care ne construim întreaga operațiune, de la cele mai mici servicii pe care le oferim până la cele mai complexe utilaje din bazele noastre. Ele ne ghidează deciziile și acțiunile, asigurând că ne concentrăm mereu pe ceea ce contează cu adevărat: satisfacția fermierilor și succesul lor în agricultură. Doar așa reușim să aducem în fiecare zi beneficii tangibile fermierilor și comunității”.

RWA Raiffeisen își ghidează întreaga activitate după motto-ul „Valorile ne unesc”. Astfel, fiecare etichetă creată de RWA reflectă această filozofie. Gama de produse foliare acoperă o varietate largă de culturi și necesități agricole. Indiferent dacă fermierii cultivă cereale, floarea-soarelui, oleaginoase sau porumb, RWA are produse special formulate pentru a le satisface nevoile.

Iată câteva dintre produsele lansate cu această ocazie:

1. RWA 10-10-10 + ME: Un îngrășământ complex, echilibrat în nutrienți esențiali, care contribuie la dezvoltarea optimă a plantelor;

2. RWA BOR: Un produs de protecție a plantelor care conține bor, un element vital pentru sănătatea plantelor și dezvoltarea optimă a sistemului lor radicular;

3. RWA CEREALE: O gamă de produse special create pentru a sprijini cultivarea cerealelor, oferindu-le acestora nutrienții necesari pentru o creștere sănătoasă și asigurând o producție ridicată;

4. RWA FLOAREA SOARELUI: Produs dedicat fermierilor care cultivă floarea-soarelui, fiind o soluție foliară eficientă pentru obținerea unei recolte bogate și de calitate;

5. RWA OLEAGINOASE: Un îngrășământ foliar special formulat pentru a preveni deficiența de microelemente în culturile de rapiță, soia și floarea-soarelui;

6. RWA PORUMB: Soluția dedicată fermierilor care se ocupă de cultivarea porumbului, prin intermediul unui produs adaptat cerințelor acestei culturi, care va maximiza randamentul recoltei și va combate eficient problemele specifice;

7. RWA SUPER AZOT 32: Un îngrășământ foliar cu conținut ridicat de azot, esențial pentru creșterea viguroasă a plantelor și obținerea unor recolte de calitate superioară;

8. RWA ZINC: Produsul de protecție a plantelor care conține zinc, un nutrient esențial în procesul de sinteză a proteinelor, a acidului ribonucleic și a amidonului.

Toată gama de produse oferită de RWA reprezintă rezultatul dedicat al cercetării și dezvoltării constante, în conformitate cu cele mai exigente standarde de calitate și eficiență. Compania se străduiește necontenit să ofere fermierilor cele mai bune soluții agricole, sprijinindu-i în luarea deciziilor optime pentru culturile lor.

“La RWA, căutăm perfecțiunea în tot ceea ce facem, de la performanțele pe care le aducem fermierilor în câmp, până la modul în care prezentăm produsele noastre. Suntem dedicați să oferim soluții agricole de top și să fim alături de fermieri în fiecare pas al călătoriei lor agricole”, a conchis Bogdan Radu.

RWA este mereu în căutarea inovațiilor și a celor mai avansate tehnologii pentru a aduce îmbunătățiri continue în produsele sale. Fiecare formulă este riguros testată și ajustată pentru a asigura rezultate remarcabile în câmp. Compania este conștientă de provocările cu care fermierii se confruntă și de importanța deciziilor corecte în ceea ce privește nutriția plantelor. De aceea, RWA pune la dispoziție informații detaliate și consultanță specializată pentru a-i sprijini pe fermieri în alegerea celor mai eficiente soluții pentru culturile lor specifice.

Adesea, reducerea recoltei de struguri este cauzată de starea în care se află părţile lemnoase ale viței-de-vie, care transportă apa şi substanţele nutritive, le distribuie şi le stochează.

Probleme cauzate de starea deficitară a părţilor lemnoase la viţa-de-vie

Aproape toate problemele de fiziologie şi multe boli ale viţei-de-vie sunt legate de starea părţilor lemnoase:

• Dăunătorii pot coloniza ţesuturile conducătoare, obstrucţionând transportul de apă şi de substanţe nutritive;

• Țesutul lemnos slab nu poate deservi volumul de fructe dorit, deci strugurii vor fi mai mici;

• Părţile dezvoltate necorespunzător sunt expuse riscului de îngheţ iarna sau primăvara;

• În absenţa unui depozit adecvat de carbohidraţi, mugurii şi florile pot fi distruşi de temperaturile joase sau nu se dezvoltă corespunzător, încă din etapa de diferenţiere a mugurilor.

Cum contribuie Vitaséve la dezvoltarea şi funcţionarea părţilor lemnoase

• Vitaséve facilitează formarea şi dezvoltarea ţesutului conducător;

• Prin stimularea ţesutului divizor intercalat în ţesutul cambium, Vitaséve are efect dublu: intensifică creşterea ţesutului lemnos şi formarea ţesutului libero-lemnos;

• Fluxul de substanţe nutritive va fi mai intens într-un ţesut conducător cu secţiune mai mare;

• Prin stimularea metabolismului, Vitaséve contribuie la creşterea cantităţii de zahăr depozitat în fruct, ţesut lemnos şi muguri de rod.

Astfel, dăunătorii nu pot obstrucţiona fluxul în ţesutul vegetal, nu se formează dopuri şi plantele nu vor fi distruse subit.

Utilizarea Vitaséve în plantaţiile tinere duce la creşterea semnificativă a producţiei, atât cantitativ, cât şi calitativ (conţinutul de zahăr).

Totodată, în secţiunea părţilor lemnoase, nu am observat ţesut conducător blocat. Datorită creşterii în secţiune a ţesutului conducător, chiar şi viile bătrâne reuşesc să utilizeze mai eficient apa şi substanţele nutritive.

La viile bătrâne tratate cu Vitaséve am identificat diferenţe semnificative la nivelul ţesutului, chiar şi la tulpinile de viţă-de-vie la care, în trecut, au fost observate simptome de Apoplexie (ESCA). În secţiunea părţilor mai în vârstă ale cepurilor de rod, inelele de dezvoltare noi nu prezintă blocaje în ţesutul lemnos şi afişează fascicule conducătoare dezvoltate, cu diametru mare.

Efect spectaculos într-o plantaţie bătrână infestată cu ESCA

Am monitorizat efectele Vitaséve la câteva mii de tulpini, coarde, cordiţe din podgorii din Villány, Eger şi din alte zone din Ungaria.

Cel mai spectaculos rezultat a fost obținut într-o plantaţie bătrână de Cabernet Sauvignon din Villány, puternic infestată cu ESCA. În acest caz, efectul Vitaséve a fost evident, produsul contribuind la menţinerea viei şi la încetinirea şi ţinerea sub control a procesului de deteriorare a ţesutului lemnos.

Cu ajutorul Vitaséve se formează, în fiecare an, ţesut conducător nou, cu secţiune considerabilă. Astfel, reuşim să reducem extinderea simptomelor bolii şi numărul de tulpini distruse.

Vitaséve stimulează biosinteza zaharurilor

Vitaséve iniţiază un proces susţinut de producere a zahărului, din care rezultă celuloză, oligozaharide utilizabile imediat în procesul de dezvoltare a plantelor, precum şi depozite de zahăr şi polizaharide în fructe, respectiv în muguri şi cordiţe pregătite pentru iernat.

De zaharuri depinde şi creşterea foliară, volumul şi calitatea recoltei, precum şi perioada recoltatului şi durata de viaţă la raft a produsului.

După aplicarea Vitaséve, strugurii din podgoria de la Villány pot fi ţinuţi cu două săptămâni mai mult pe tulpină. Măsurătorile conţinutului de zahăr din struguri au arătat o creştere de 1-1,5 M°.

Un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe

Vitaséve este un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe, pentru o funcţie ţintită. Componentele sale se potenţează reciproc, amplificând efectul benefic pentru dezvoltarea plantelor cu tulpină lemnoasă.

Vitaséve conţine Sulfat de Magneziu (MgO) 5%, Molibden (MO) 0,1%, Bor (B) 0,2%, Mangan (Mn) 0,5% şi Zinc (Zn) 0,5%.

Vitaséve se aplică foliar, de 2 ori câte 5 l/ha, la începutul creşterii vegetative, la stadiul de 6-10 frunze, respectiv 5 l/ha în perioada premergătoare recoltării. Vitaséve nu lasă reziduuri şi poate fi amestecat cu alte produse.

Mai multe detalii, aici: https://malagrow.ro/product/vitaseve/

Compania poloneză Intermag anunță că Oana Bălăceanu-Alecsandru și George Voicu, doi experimentați profesioniști ai agribusiness-ului românesc cu expertiză recunoscută în segmentul nutriției vegetale de specialitate, s-au alăturat recent echipei din România. Oana Bălăceanu-Alecsandru asigură reprezentarea companiei în zona de Sud a țării, locuind în Craiova, iar George Voicu se va ocupa de Estul României, fiind locat în Brăila. Cei doi noi colegi ocupă funcția de «Crop Advisor» - «Consultanți de cultură».

Mărirea echipei din România face parte dintr-un program ambițios de dezvoltare al companiei Intermag, implementat cu partenerul local de business Agricover, având scopul de a promova și dezvolta la noi în țară portofoliul de fertilizanți și biostimulatori deja existent cu noi soluții bazate pe micro-elemente, aminoacizi, extrase de plante, precum și cu formulări microbiologice de stimulare a biodiversității din sol și destinate îmbunătățirii proprietăților fizico-chimice ale pământului.

Noii membri ai echipei Intermag din Romania vor lucra împreună cu Sebastian Țuț, care este activ cu succes de mai mulți ani pe zona de Vest și, împreună, vor aduce în piață un suflu nou de expertiză tehnică, bazată pe cunoașterea agronomică aprofundată a nutriției plantelor și biostimulării vegetale.

Intermag este o companie axată pe furnizarea de soluții care cresc nu doar cantitatea, ci, în primul rând, calitatea recoltelor, prin implementarea unor soluții inovatoare prietenoase cu mediul. Compania promovează practici agronomice care duc la producția unei hrane sănătoase.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Grupul Farmavet, important integrator de servicii veterinare din România (producție de produse medicamentoase și biologice de uz veterinar, producție de nutrețuri combinate – distribuție – retail), a încheiat anul 2020 cu aproximativ 45 de milioane de euro cifra de afaceri, reprezentând o creștere de 20% față de anul anterior. Pe lângă rezultatele în creștere, Grupul Farmavet a început anul 2021 cu un nou model de business, cu o echipă completă de management și cu o activitate reorganizată, pregătită pentru dezvoltare și adaptare la noile cerințe ale pieței autohtone și internaționale.

Anul 2020 a fost unul de schimbări profunde în cadrul grupului, care a trecut de la un model de business antreprenorial, la unul corporate, în paralel cu redefinirea viziunii de business. „Unul dintre obiectivele majore în acest proces a fost maximizarea sinergiilor din grup astfel încât să intrăm în 2021 cu o platformă solidă care să permită dezvoltarea portofoliului de produse și de servicii oferite, precum și modernizarea facilităților de producție”, a declarat Irina Roșu, CEO Grup Farmavet. 

Pe lângă adaptarea activității la realitatea pandemică, astfel încât furnizarea produselor și serviciilor oferite de grup să nu fie întreruptă în niciun moment, toate departamentele au fost supuse unui amplu proces de reorganizare, atât din punct de vedere procesual, cât și din punct de vedere uman, cu atragerea unui număr impresionant de noi competențe și talente.

Crearea unei identități vizuale a grupului este tocmai expresia transformărilor profunde inițiate în 2020. Procesul de rebranding marchează noua paradigmă a grupului, cu obiective și strategii distincte ale celor trei divizii comerciale (vânzări naționale en gros, vânzări naționale cu amănuntul, vânzări export), dar și ale celor trei divizii de producție (medicamente, vaccinuri și furaje nutriționale). Astfel, diviziile comerciale și de producție vor avea identități vizuale distincte, generate de misiunea și de valorile asociate fiecăreia. Acestea susțin filosofia însușită a grupului, sumarizată în deviza „Facem bine făcând bine”.

Planuri ambițioase pentru 2021

În 2021, Farmavet și-a propus menținerea trendului de creștere de peste 20% a cifrei de afaceri față de anul trecut și, totodată, dublarea profitabilității care să permită companiei susținerea efortului investițional semnificativ pe care îl are în plan în acest an. „Investiții consistente sunt necesare pentru intensificarea procesului de digitalizare, de automatizare în toate segmentele de activitate (fabrici, depozite, logistică), precum şi de actualizare şi modernizare a tuturor proceselor de asigurare şi control al calităţii. Numai așa putem să ne urmăm viziunea de a deveni etalonul pieței naționale de medicină veterinară și să fim alături de toți clienții noștri cu produse și servicii de înaltă calitate, accesibile atât din punctul de vedere al prețului, dar și din perspectiva disponibilității la nivel național”, a adăugat Irina Roșu.

În acest an, Grupul Farmavet își propune să surprindă piața cu un portofoliu lărgit de produse pentru animalele de producție din ferme și gospodării, dar și cu extinderea portofoliului de produse medicamentoase, de îngrijire și nutriție pentru animalele de companie.

Divizia de vânzări en gros a fost reinventată la începutul acestui an, cu politici comerciale actualizate și cu echipe de vânzări cu competențe personalizate pentru fiecare categorie de clienți (ferme, farmacii, cabinete/clinici, medici concesionari etc).

Totodată, grupul aduce o abordare nouă, integrată, a diviziei de retail. Astfel, rețeaua actuală de peste 170 de farmacii veterinare va continua să crească atât ca acoperire națională, cât și din punct de vedere al conceptelor oferite. „Ne concentrăm foarte mult pe această abordare holistică a competențelor Grupului Farmavet pentru a putea genera noi servicii integrate cu valoare adaugată pentru clienți. Începutul acestui an ne găsește pregătiți cu noi competențe, noi game de produse, un portofoliu extins de servicii și cu inițiative multiple de modernizare și eficientizare a facilităților de producție”, a concluzionat Irina Roșu.

Despre Grupul Farmavet

În cadrul Farmavet Group sunt companiile Farmavet, Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu.

Un reper al industriei locale, cu o istorie care începe acum 125 de ani, odată cu înfiinţarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri Pasteur la Bucureşti, Grupul Farmavet marchează în prezent mai mult de 20 de ani de existență modernă, investiții și extindere cu o activitate integrată de producție și comercializare.

Producția de vaccinuri și medicamente de uz veterinar se desfășoară în trei fabrici certificate GMP (o fabrică de vaccinuri la București și două fabrici de medicamente la Filipeștii de Pădure). Producția este completată de o a patra fabrică de nutrețuri și furaje situată în Borcea. Întreaga producție este preluată în rețeaua de distribuție și de lanțul de farmacii proprii, ambele gestionate de Farmavet.

Din 2019, grupul beneficiază de susținerea fondului de investiții China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II prezent pe 16 piețe din regiune cu angajamente de peste 1,2 miliarde USD.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html