pescuit - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în transparență decizională, marți - 14 februarie 2023, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru abrogarea alin. (3) al  art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operațiunilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.

Conform proiectului de act normativ postat în dezbatere publică, beneficiarii POPAM au posibilitatea de a prelungi durata maximă de execuție a proiectelor cu peste 36 de luni, fără menținerea condiției de îndeplinire a procentului de 50%, reprezentând asistența financiară nerambursabilă autorizată la plată de către Autoritatea de Management aferente operațiunii în cauză.

„Ministerul Agriculturii, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Management pentru POPAM, are obligația să asigure îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din funcţiile prevăzute de legislația europeană/națională și să ia măsurile concrete pentru asigurarea gestionării judicioase și eficiente a fondurilor europene destinate sectorului de pescuit și acvacultură. Se are în vedere menținerea unui ritm susținut de implementare a proiectelor, condiție obligatorie pentru creșterea absorbției fondurilor POPAM, cu efect evidențiat în evitarea riscului de dezangajare a fondurilor aferente contractelor încheiate. În acest context, având în vedere că programul se află în ultimul an de implementare, se impune adoptarea unor reglementări care să vină în sprijinul beneficiarilor Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 și asigurarea condițiilor unui nivel mai eficient, mai flexibil și ridicat de implementare a contractelor finanțate din POPAM 2014-2020”, transmite MADR.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5638_5cba7fcb833bf95184e4aebf0da22cf3.html

Publicat în Știri

În perioada 5 - 8 noiembrie 2022, la kilometrul zero din București, în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are loc un târg cu specific perscăresc. Timp de patru zile, vizitatorii au prilejul să cunoască specificul activităților și obiceiurilor din Delta Dunării, să guste diverse specialități din pește și tot soiul de preparate dobrogene, iar la finalul vizitei să ia acasă produsele care le-au bucurat papilele gustative. Prin organizarea târgului pescăresc, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”

Membrii Federației Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării, păstrători ai tradițiilor din regiunea dobrogeană transmise din generație în generație, vor oferi celor ce trec pragul târgului o varietate de specialități din pește. Preparatele vor fi realizate după rețete ale pescarilor lipoveni, renumiți pentru pasiunea lor pentru gătit și atenția pe care o acordă atât gustului mâncării, cât și aspectului.

Cherhanale din Jurilovca, Sfântul Gheorghe, Crișan, Mila 23, Murighiol, Ghindărești, Vadu și 23 August vin la târg cu produse dobrogene obținute din pește, precum: borș tradițional de pește la pirostrie; pește la plită (crap, caras, biban, somn, calcan, stavrid, lufar, levrec, hamsie, chefal, șalău, zărgan); saramură de pește cu mămăligă și mujdei; raci fierți; pește prăjit.

Pe lângă preparatele dobrogene, la târg vor fi prezente și produse cu specific pescăresc obținute din diferite specii de pești din apele de munte (păstrăv curcubeu) de la fermele piscicole din județele Iași și Prahova.

Vizitatorii au ocazia să aleagă nu doar preparate proaspăt gătite, ci și o gamă largă de preparate cu pește, precum: zacuscă cu pește, icre de crap sau de știucă, batog afumat, diverse sortimente de pește marinat, sardeluțe marinate în vin sau ulei picant, cremă din păstrăv, unele din acestea atestate ca produse tradiționale și produse care dețin mențiunea de calitate facultativă „produs montan”.

Vor fi prezente și produse reprezentative pentru Delta Dunării înregistrate pe scheme de calitate: Scrumbia afumată de Dunăre – Indicație Geografică Protejată (IGP), Salata cu icre de știucă – Indicație Geografică Protejată (IGP) și Salata Tradițională cu icre de crap – Specialitate Tradițională Garantată (STG), dar și Plăcinta dobrogeană care urmează pașii înregistrării ca Indicație Geografică Protejată.

Preparatele din pește vor fi însoțite de vinuri, la târgul din curtea MADR având standuri cramele Viișoara, Ovidiu, Lucaci și Hamangia.

Meșterii populari vor crea ambianța specifică Deltei Dunării prin obiecte decorative din lemn caracteristice Deltei Dunării, împletituri din stuf și papură și alte obiecte ce pot deveni amintiri de la acest eveniment.

banner targ

Sectorul cercetării va fi reprezentat de cercetători din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați; Centrul de Cercetări pentru Piscicultură Nucet - Dâmbovița și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea, care vor prezenta tehnologia de reproducție a peștelui din Delta Dunării și vor oferi informații despre speciile autohtone de pești ce vor putea fi admirate într-un acvariu. De asemenea, în cadrul unui stand, experți din cadrul ANPA și AM POPAM vor putea oferi informații celor interesați de Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027.

Pe parcursul celor patru zile de eveniment, vizitatorii se vor putea bucura de programe artistice susţinute de Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Tulcea, comunitățile de lipoveni din localitățile Mila 23 și Jurilovca, ce vor crea atmosfera tipică plaiurilor dobrogene.

În rândurile ce urmează vă invităm să cunoașteți câțiva expozanți ai târgului pescăresc din curtea MADR.

 

Caviar organic, de la Ferma Horia

 

Sub brandul „Danube Caviar”, Ferma Horia comercializează caviar organic obținut în ferma proprie de acvacultură. Caviarul este produsul care a adus recunoașterea pe plan național, dar și internațional al fermei de sturioni din județul Tulcea.

Din anul 2021, toate produsele comercializate sub brandul  „Danube Caviar” sunt certificate ecologic de către Bio Austria Garanție. Pentru a putea livra caviar proaspăt, acesta fiind procesat și vândut fără conservanți și cu un conținut minim de sare, unele produse sunt disponibile doar în regim sezonier.

caviar1

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul acvaculturii și sturioniculturii, Ferma Horia a făcut un număr mare de cercetări științifice, care au contribuit de-a lungul timpului la obținerea celor mai bune rezultate în creșterea și reproducerea sturionilor, cât și la procesarea unor produse de calitate superioară. Astăzi, ferma de sturioni din județul Tulcea oferă și servicii de consultanță pentru elaborarea proiectelor de investiții și atragerea fondurilor europene în acest sector.

De asemenea, pentru cei interesați oferă material biologic în vederea populării fermelor de sturioni (Păstrugă, Nisetru, Morun, hibrizi Bester): icre embrionate; larve și puiet.

 

Patrician Training, prima unitate de producție a moluștelor

 

Primul operator economic care exploatează de aproximativ 20 de ani bogățiile Mării Negre, procesând rapane, midii și pești marini din producția autohtonă, își desfășoară activitatea în localitatea 23 August, din județul Constanța. Patrician Training este singura unitate de procesare a moluștelor din țara noastră, în special rapane și scoici din Marea Neagră, autorizată pentru export în Statele Unite ale Americii și către continentul asiatic, în Coreea de Sud și Japonia.

Familia Constantinescu a reușit să transforme o pasiune de peste trei generații într-o afacere cu tradiție. Prin acest business, proprietarii și-au propus să susțină pescuitul autohton din Marea Neagră, să crească valoarea adăugată a produselor pescărești și să contribuie la formarea pieței interne pentru consumul de rapană și de alte moluște.

moluste

Investiția în fabrică a fost de circa 800.000 euro și s-a realizat cu fonduri proprii, iar pentru dotare au fost accesate fonduri europene în valoare de 300.000 euro.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale unității de procesare este utilizarea sistemului IQF – Congelare rapidă individuală, procedeu ce permite conservarea tuturor proprietăților nutritive, de gust și textură a produselor, fără glazuri sau aditivi alimentari și la standarde ready-to-cook.

Carnea de rapană reprezintă o delicatesă pentru străini și până în anul 2019, Patrician Training a activat exclusiv pe piețe externe, țările asiatice fiind mari consumatoare de carne de rapană din Marea Neagră.

 

Deltaica fructifică resursele piscicole din Delta Dunării și Marea Neagră

 

Societatea Deltaica din Tulcea activează din anul 2002 și este specializată în procesarea și comercializarea peștelui și a produselor din pește. Compania și-a propus să valorifice, pe de-o parte, îndelungata tradiție pescărească de peste un secol a familiei fondatorilor, iar, pe de altă parte, să fructifice resursele piscicole variate și abundente din Delta Dunării și Marea Neagră.

Pe lângă comercializarea de pește proaspăt marin și de apă dulce provenit din capturi sau achiziții proprii, compania a dezvoltat și promovat o serie de produse din pește, după rețete tradiționale și din ingrediente naturale, o mare parte dintre ele fiind certificate pe sisteme de calitate europene și Indicații Geografice (STG și IGP).

deltaica

Produsele pe care Deltaica le aduce la târg: salata cu icre de știucă de Tulcea, salata cu icre de știucă și ceapă, salata tradițională cu icre de crap, salata cu icre de crap și ceapă, sardeluța marinată în ulei, sardeluța marinată în ulei picant, sardeluța marinată în vin, macrou afumat, pastramă de crap argintiu, scrumbie de Dunăre afumată.

Cele trei produse care au obținut certificări europene până în prezent sunt: „Scrumbia de Dunăre afumată”- IGP, „Salata cu icre de știucă de Tulcea” - IGP și „Salata tradițională cu icre de crap”- STG. Totodată, Deltaica are și alte produse care se află în curs de certificare la nivelul Uniunii Europene.

 

Rețete tradiționale de la Gura Portiței

 

gura portitei

Restaurantul pescăresc de la Gura Portiței aduce la târgul din curtea MADR preparate din ingrediente atent selecționate, gătite dupa rețete tradiționale, iar peștele, ca element central al acestora, este pescuit și procesat chiar de proprietarii restaurantului. „Pentru că experiența culinară optimă este reprezentată de un mix de gusturi și arome echilibrate, dar și de un aspect vizual plăcut, restaurantul pescăresc de la Gura Portiței acordă o atenție deosebită tuturor detaliilor, astfel încât consumatorii să se poată bucura de bucate savuroase și atractive.”

 

„Bunătăți de la iaz”, Rompescaris – o afacere de familie pornită în 1999

 

La târgul pescăresc din curtea Ministerului Agriculturii va fi prezentă societatea Rompescaris, ale cărei produse sunt vândute sub brandul „Bunătăți de la iaz”.

Rompescaris este o afacere de familie care produce şi comercializează peşte şi puiet începând din anul 1999 şi cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de circa 400 de hectare de luciu de apă în Podu Iloaiei - judeţul Iaşi. Producţia de peşte a ajuns să fie de 1.000 de tone pe an, cu puncte de desfacere în marile lanţuri de hipermarketuri din întreaga ţară.

rompescaria

Ferma produce şi distribuie săptămânal peşte proaspăt din speciile crap, novac, caras, somn şi şalău. Peştele este hrănit numai cu ingrediente atent selecţionate, ce nu conţin conservanţi sau stimulatori de creştere. Calitatea apei, a furajelor și priceperea fermierilor se reflectă pe deplin în calitatea și gustul peștelui, prezentat cu mândrie de reprezentanții companiei.

 

Păstrăvăria Bușteni „păstrăvul din Țara Ta”

 

Printre expozanți se numără și Păstrăvăria Bușteni „păstrăvul din Țara Ta”, care comercializează pește viu și produse din pește. Păstrăvul crescut în păstrăvăria proprie este pregătit cu grijă și atenție, după rețetele proprii.

La standul păstrăvăriei vor fi produse delicioase, cu denumiri inedite: păstrăv somonat jăruit, păstrăv prăvălit și proțăpit, fluștuc din păstrăv curcubeu, cârnați din păstrăv morcovit, păstrăv în osânză de legume, păstrăv murărit pe Zamora, păstrăv în zamă de roșii, pate din ficat și file de păstrăv.

pastravaria busteni

„Păstrăvăria Bușteni beneficiază de o bucătărie dotată cu cele mai noi echipamente și de bucătari iscusiți, care știu proporția ingredientelor astfel încât să vă bucurați de savoarea păstrăvului, dată de apa râului Zamora.”

 

Miere din Delta Dunării

 

Zonele rurale din Delta Dunării și Dobrogea de Nord dispun de un patrimoniu deosebit de valoros, însă puțin cunoscut publicului larg. Jurilovca este o astfel de comunitate din județul Tulcea, situată pe malul lagunei Razim-Sinoe, în zona sudică a Deltei Dunării. Localitatea se bucură de o colectivitate bine închegată de apicultori, a căror activitate totalizează aproximativ 10.000 de familii de albine. De-a lungul anilor, pentru cei implicați în acest domeniu, lucrul cu albinele a ajuns să reprezinte o mică afacere în care fiecare membru al familiei are un rol bine definit în diferitele momente ale anului apicol.

miere

Extrasă din stup cu grijă și drag față de natură, Mierea Milena este ambalată în Jurilovca, în cadrul unității proprii de procesare deținută de Cătălin Balaban. Zona continentală a Deltei Dunării – Rezervație a Biosferei aflată în patrimoniul UNESCO – și pădurile din Dobrogea de Nord sunt cele două zone din județul Tulcea unde stupii familiei Balaban poposesc în tihnă pe toată perioada anului.

La târgul pescăresc de la MADR, apicultorul expune și comercializează următoarele produse: miere de salcâm, polifloră de mai, miere de rapiță, miere de tei, miere de floarea-soarelui, miere de izmă din Delta Dunării, faguri naturali, tinctură de propolis, miere de salcâm cu mixuri de fructe și semințe uscate.

 

Crama Viișoara, vinuri pentru toate gusturile

 

Povestea denumirii cramei derivă de la numele satului Viișoara, din județul Constanța, aflat între Dunăre și Marea Neagră. Astfel, Crama Viișoara se bucură de o amplasare deosebită, întrucât soarele și briza mării răsfață și alintă viile. „În tinerețea mea am stat de vorbă cu bătrânii satului, care mi-au povestit despre tradiția cultivării viței-de-vie și despre cum trebuie să respecți această nobilă meserie de viticultor pentru a obține cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i răsplăti și eu pe acești buni ai locului, de a-i răzbuna într-un fel, de a face uitată nenorocirea defrișării viilor. M-am decis să replantez vița-de-vie la Viișoara și să fac o cramă pe aceste locuri. De la această idee am pornit și am ajuns sa replantez aproape 250 de hectare cu viță-de-vie”, arată Gheorghe Albu, proprietarul cramei.

vinuri viisoara

Printr-o strategie bine pusă la punct, prin multă muncă și pasiune, ideea s-a transformat în realitate, iar crama de la Viișoara este astăzi una dintre cele mai moderne din țara noastră, bucurându-se de apreciere. La Crama Viișoara găsim vinuri albe albe, roze și roșii, vinuri seci, demiseci și demidulci, din soiuri de struguri aautohtone și internaționale, care acoperă toate gusturile și cerințele consumatorilor.

 

Vinurile Cramei Hamangia, pentru cei care pot ieși din mulțime

 

Crama Hamangia deține o plantație viticolă de 45 hectare, care se află în județul Tulcea, la câteva rânduri de stuf distanță de lacul Golovița și celelalte lagune. 

hamangia

Are trei game de vin: Ataman, Pagaia și Kultura, însă vinurile Cramei Hamangia sunt numite generic „Vin din Deltă”, vița-de-vie și crama fiind în apropierea Deltei Dunării, în locul care pe vremuri se numea Hamangia. Astăzi, numele localității tulcene este Baia. „Suntem de acolo unde s-a născut liniștea, o zonă în care timpul nu se grăbește și care îți oferă câte o pauză la fiecare pas. Un răsărit de văzut. O pasăre de admirat. O barcă de plutit. O poveste pescărească de ascultat. Iar vinul are cumva legătură cu gândurile. De cele mai multe ori le scoate mai ușor la suprafață. Așa că, simțim că vinul pe care îl facem, îl facem pentru acela care își mai găsește timp să se tragă deoparte și să se gândească. Cel care poate ieși din mulțime”, spune Ion Bălan, proprietarul cramei dobrogene.

 

„La Calcan” duce mai departe tradiția pescărească

 

la calcan

„La Calcan” este o poveste despre pasiune, tradiție și familie și s-a născut din dorința proprietarului de a duce mai departe și a face cunoscută tradiția pescărească moștenită din familie, pentru a oferi celor ce trec pragul restaurantului gustul autentic al peștelui din Deltă și din Marea Neagră.

Restaurantul este la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. La Calcan, peștele este pregătit pe plită în fața clientului, ceea ce se va întâmpla și în curtea Ministerului Agriculturii, la târgul pescăresc.

 

Cherhana Moessia, pește pe plită, midii, rapane, raci, ciorbă de pește

 

Restaurantul pescăresc este localizat în satul Vadu, din comuna Corbu, județul Constanța și reprezintă un dar pentru clienți, pentru iubitorii de natură, cherhanaua fiind creată din dragoste pentru acest loc, în semn de respect pentru istoria milenară a ținutului. Mâncarea este pregătită cu pasiune pentru cei ce știu să se bucure și apreciază aceste gusturi.

cherhana

Construcția cherhanalei a durat trei ani și jumătate, iar o parte din materialele utilizate au fost recuperate de la locuințe străvechi ce spun poveștile de demult ale acestor meleaguri. Proiectul a pornit de la o idee, care a devenit ulterior deviza restaurantului „Noi nu suntem o locație, suntem o destinație”. În 11 august 2018 a fost preparat în restaurant primul borș de pește, iar de atunci proprietarii se străduiesc să ofere celor ce le trec pragul aromele și gusturile uitate, fără chimicale și adaosuri.

Bucureștenii și turiștii aflați în Capitală în perioada 5 – 8 noiembrie 2022 se pot bucura de bunătățile de la Cherhana Moessia vizitând târgul cu specific pescăresc din curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Marți, 14 decembrie 2021, s-a ajuns la un acord politic pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. Astfel, în cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 în cazul anumitor stocuri de pește, aplicabil în Marea Mediterană și Marea Neagră, România a reușit menținerea cotelor de 75 de tone la calcan și 3.442,50 tone la șprot la Marea Neagră.

„România este de acord cu propunerea de cote la Marea Neagră, întrucât cotele de calcan la Marea Neagră permit sectorului pescăresc costier să continue activitatea în aceste vremuri dificile. Sperăm ca raportul aferent anului 2022 să confirme științific  buna situație a  stocului de calcan din zona aflată sub jurisdicția UE, așa cum s-a putut constata anterior. Este însă nevoie de contribuțiile pro-active ale tuturor țărilor riverane la Marea Neagră, la nivel politic și practic, pentru a nu zădărnici eforturile României și Bulgariei în conservarea resursei de calcan”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Șeful MADR a subliniat că este necesar să fie avute în vedere și condițiile de concurență echitabile, echilibrul dintre flote și resurse, atât din punct de vedere social, cât și economic.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Publicat în Știri

Miercuri, 10 martie 2021, Executivul de la București a aprobat prelungirea Programului IMM INVEST pentru anul în curs, program care include și subprogramul AGRO IMM INVEST cu un plafon de un miliard de lei.

AGRO IMM INVEST reprezintă garantarea de către stat a creditelor acordate întreprinderilor mici și mijlocii din domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar de către instituțiile de credit. Subprogramul are un plafon de un miliard de lei.

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin subprogramul AGRO IMM INVEST va fi acordat un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea creditului garantat, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, sau 100.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 800.000 de euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Creditele se referă atât la capitalul de lucru, cât și la investiții. Sunt subvenționate 100% comisionul de risc, comisionul de administrare și dobânzile, iar perioada de grație este de maximum 24 de luni pentru rambursarea principalului, în timp ce rambursarea creditelor se face în cel puțin două rate pe an.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Luni, 20 Iulie 2020 22:44

Falimentul bântuie fermele

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

  • La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;
  • Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;
  • Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;
  • În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;
  • În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;
  • Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;
  • Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;
  • Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;
  • Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;
  • Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Publicat în Știri

Pe agenda reuniunii miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE s-au aflat subiecte precum: evoluția reformei Politicii Agricole Comune, viitorul PAC post 2020, pescuitul durabil în UE și posibilitățile de pescuit pentru 2021, stadiul actual al unor propuneri legislative în domeniul agriculturii și pescuitului, inclusiv a regulamentului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, gestionarea stocurilor de pește ale UE, stabilirea limitelor și a cotelor de captură. La videoconferința Consiliului AgriFish, alături de ministrul Adrian Oros, s-a aflat secretarul de stat Gheorghe Ștefan, care asigură coordonarea sectorului pescuitului.

Ministrul Adrian Oros a declarat că România se așteaptă ca pe perioada Președinției germane să se avanseze suficient la nivel tehnic și politic pentru stabilirea unui acord asupra textelor finale, în paralel cu agrearea noului Cadru Financiar Multianual, care să asigure o finanțare corespunzătoare fermierilor. „În contextul reformei PAC, ținând cont de Cadrul Financiar Multianual pentru 2021-2027, consider că perioada de tranziție trebuie să fie de doi ani, având în vedere stadiul negocierilor, precum și al celor două strategii, De la fermă la consumator şi cea privind biodiversitatea”, spus ministrul român al Agriculturii.

Referitor la bugetul PAC, Adrian Oros a subliniat că, în ciuda recentei propuneri de îmbunătățire, acesta se situează totuși sub nivelul necesar perioadei actuale, în condițiile creșterii cerințelor și obligațiilor pe care fermierii trebuie să le respecte, derivate atât din noua reformă a PAC, cât şi din țintele ambițioase ale celor două strategii.

Cu privire la Organizarea Comună a Pieței, oficialul român a transmis oportunitatea dublării angajamentelor propuse de Comisie de un cadru flexibil adaptat realităților și nevoilor actuale cu care se confruntă producătorii la nivel european. Totodată, ministrul a reiterat necesitatea activării unor mecanisme de sprijin pentru sectoarele cărnii de porc și de pasăre, puternic afectate de pandemie.

Referitor la adoptarea reformei PAC, Adrian Oros a afirmat că este necesar a se avea în vedere continuarea convergenței externe pentru a stabili condiții de concurență echitabile între fermierii europeni, un sistem voluntar de plafonare a plăților directe care să permită statelor membre să adopte cea mai adecvată decizie pentru condițiile lor specifice, continuarea sprijinului cuplat pentru sectoarele care se confruntă cu dificultăți, menținerea ajutorului național tranzitoriu la 50%.

România și Bulgaria consideră că pescarii se confruntă cu dificultăți, cu atât mai mult cu cât situația stocurilor în regiune este determinată în mod deosebit de activitățile de pescuit ale statelor terțe, care nu au aceleași obligații legate strict de nivelul flotei de pescuit, monitorizarea și controlul pescuitului, precum cele asumate de statele membre UE, dar și datorită diferențelor de reglementare la nivel național. „Sub aspectul Regulamentului privind controlul pescuitului, România susține ca navele sub 10/12 metri să fie exceptate de la depunerea jurnalului de pescuit electronic, iar monitorizarea electronică de la distanță să se implementeze cu condiția identificării surselor de finanțare pentru achiziționarea echipamentelor necesare”, a precizat secretarul de stat Gheorghe Ștefan.

Publicat în Știri

Aseară târziu, spre miezul nopții, a venit și a opta ordonanță militară. Sunt, însă, probleme. Conducerea Ministerului Agriculturii a uitat de solicitările organizațiilor profesionale cu privire la zonele în care s-a instituit carantina totală, precum și de faptul că certificatul de producător nu mai există de vreo cinci ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicita modificări ale ordonanțelor militare astfel încât să poată continua activitatea agricolă de sezon, în condițiile instituirii măsurilor de carantină totală în unele zone ale țării. Respectiv, nu doar persoanele care nu locuiesc în zona de carantină să poată ajunge la câmp, ci „toate persoanele implicate în activitățile agricole care sunt în situația de a se deplasa pentru a realiza lucrările agricole care nu suferă niciun tip de amânare. Să se acorde facilitatea de circulație pentru domeniul de activitate generală „AGRICULTURA” în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucrează în domeniu și faptul că ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în această perioadă. În baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate sperăm ca toți fermierii să își poată continua și/sau relua de urgență activitatea în această perioadă”. Prin urmare, agricultorii care locuiesc în Suceava sau în Țăndărei, în continuare, nu pot ajunge la ferme, pe câmp, pentru lucrările agricole.

O altă problemă este a producătorilor agricoli care vor să ajungă în piețele agroalimentare. Aceștia dețin un atestat de producător și nu un certificat de producător, acesta din urmă fiind înlocuit cu atestatul prin anul 2015. În art. 3 al OM 8/9 aprilie 2020 se precizează: „(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. (2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.” Totodată, pentru măsurile prevăzute la art. 3 sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală. Așadar, polițistul care îl va controla pe producătorul agricol știe că acesta trebuie să-i arate o hârtie pe care să scrie certificat și nu atestat și poate considera că respectivul este în ilegalitate...

Cei din Ministerul Agriculturii nu știu că nu mai există certificatul de producător?

Cam multe bâlbe în această perioadă de criză, în care agricultura e sufocată de probleme și de lipsuri legislative, financiare etc.

Prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în domeniul agriculturii

Art.1
(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

Art.3
(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Art.7
(1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

Art.8
(1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Art.17 - În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Precizări:
Conform art 21, alin (1), litera d) din prezenta ordonanță militară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este abilitat să asigure aplicarea și respectarea prevederilor numai pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8.

Pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3, conform art 21, alin (1), litera a) din prezenta ordonanță militară, sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederile Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală.

Publicat în Știri

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

Raportat la marjele înregistrate în 2017, anul trecut, procentajul firmelor din sectoarele agricultură, silvicultură şi pescuit radiate este mai mare cu 24,32 puncte, potrivit datelor anunțate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Pe lângă faptul că firmele radiate din domeniile agricultură, silvicultură şi pescuit ocupau primul loc la procentaje în 2018 față de 2017, aceste sectoare de activitate se situau anul trecut pe locul II la radieri, cu un total de 8.434, față de primul loc ocupat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 22.520 firme, cu un plus al marjei de la an la an de 5,29%. Locurile III și IV la firme radiate erau ocupate de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 6.647 (minus 0,15%) şi construcţii - 6.578 (plus 0,60%).

Per total, numărul firmelor radiate a scăzut anul trecut cu 2,57%, comparativ cu 2017, ajungând la 80.181 firme.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 13.034 de firme (cu 3,27% mai puţine 2017) şi în judeţele Cluj - 4.024 (plus 11,72%), Timiş - 3.178 (minus 0,38%) şi Iaşi - 3.137 (minus 15,67%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Covasna, respectiv 595, în scădere cu 12,63% faţă de anul anterior, Ialomiţa - 606 (plus 5,03%) şi Călăraşi - 611 (minus 27,95%).

Creşterea cea mai semnificativă a numărului de radieri s-a consemnat în judeţele Giurgiu, de 32,01%, Dâmboviţa, de 28,27%, şi Ilfov, de 22,01%.

În luna decembrie 2018, au fost radiate 7.093 de firme, cele mai multe în Bucureşti - 1.295 şi în judeţele Cluj - 556 şi Ilfov – 311.

Publicat în Știri

Conform precizărilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European, țara noastră a închis patru dosare, unul dintre acestea fiind cel care viza practicile comerciale neloiale.

„La această oră sunt patru dosare pe care le-am închis din punctul nostru de vedere, punându-le pe drumul acesta tehnic de prelucrare şi apoi de aprobare. Aici este vorba de practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care vine din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă, dar care acum a trecut prin mâna noastră şi a pornit la Parlament. De asemenea, reglementările privind peştele spadă şi GFCM (n.r. - Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) în domeniul piscicol. (...) Iată cum ne putem măsura efortul prin rezultatele pe care le-am obţinut până acum. Vom continua în acelaşi ritm zilnic de muncă, pentru că aici suntem la negocieri, dar grupele noastre de lucru cu experţii sunt la treabă, sunt în trialoguri, fac muncă specifică în acest domeniu şi îşi concentrează eforturile pentru a avea rezultatele pe care ni le-am propus”, a afirmat Daea, citat de Agerpres.

Ministrul român al Agriculturii a adăugat că politica comună în domeniul pescuitului, discutată în comisia de specialitate, a suscitat de asemenea un interes major.

„S-a văzut o preocupare foarte largă, au fost teme specifice, multe, puse în dezbatere, şi am constatat aceeaşi preocupare, aceeaşi grijă de a colabora cât mai repede şi mai bine cu putinţă, pentru că toată lumea se aşteaptă să încheie cât se poate de repede anumite dosare pe care le avem în analiză şi în portofoliul nostru de discuţii, şi la nivelul Consiliului de Miniştri”, a mai spus oficialul român.

În ceea ce priveşte directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, Daea a explicat că acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfăşurate de Parlament, de Consiliu şi de Comisie.

El a menționat, totodată, că preşedinţia română a ConsUE se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

„Aici contez pe buna cooperare cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că aţi luat cunoştinţă deja că preşedinţia română a obţinut confirmarea acordului din ultimul trialog şi a semnat scrisoarea către dl preşedinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, aşa cum ne-am propus. Ştiu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European şi sunt convins că va aduce o diferenţă reală pe piaţă, în special pentru fermieri, dar şi pentru alţi operatori din lanţul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcţional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanţ echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni”, a adăugat Petre Daea.

Oficialul român a prezentat şi situaţia dosarului legislativ privind regulamentul pentru definirea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi pe eticheta altor produse alimentare şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, pentru care preşedinţia română va efectua toate demersurile necesare în vederea adoptării înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

Mai multe despre practicile comerciale neloiale puteți găsi aici:
https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista