plante - REVISTA FERMIERULUI

Grupul Syngenta transmite că va oferi drepturi pentru anumite tehnologii de editare a genomului și de ameliorare pentru cercetarea academică la nivel global, ca parte a angajamentului său de a încuraja inovația și de a susține sustenabilitatea în agricultură. Aceste drepturi sunt accesibile prin intermediul platformei sale de colaborare în inovare, Shoots by Syngenta.

Anumite drepturi de Proprietate Intelectuală sunt legate de CRISPR-Cas12a optimizat, precum și de instrumente de ameliorare realizate prin editare genetică. Prin editarea genetică CRISPR este posibilă obținerea unei plante cu caracteristici îmbunătățite, care nu include material genetic de la o altă specie - mai rapid și mai eficient decât este posibil în mod natural sau prin metode tradiționale de ameliorare. „Puterea tehnologiei CRISPR are un potențial incredibil în a facilita inovația culturilor pentru a aduce valoare fermierilor. Creșterea utilizării tehnologiei CRISPR în agricultură poate transforma modul în care abordăm ameliorarea plantelor, accelerând descoperirea și lansarea inovațiilor care să ofere fermierilor culturi mai productive și mai rezistente. Invităm universitățile și instituțiile academice din întreaga lume să ne ajute să stimulăm inovația pentru a îmbunătăți sustenabilitatea agriculturii”, arată Gusui Wu, director global cercetare semințe la Syngenta.

În acest val al inovației tehnologice, cercetătorii de la Syngenta au inovat continuu pentru a îmbunătăți tehnologiile de editare a genomului CRISPR-Cas. Oamenii de știință de la Syngenta au modificat CRISPR-Cas12a pentru a-i crește atât eficiența, cât și utilitatea, optimizându-l semnificativ ca instrument pentru îmbunătățirea culturilor.

„Syngenta a fost dintotdeauna deschisă la partajarea tehnologiei cu entități publice și private, facilitând accesul simplu, rapid și ușor la tehnologiile sale proprietare pentru utilizarea în cercetarea academică și cu scop non-profit. Un exemplu îl constituie platforma de licențiere a legumelor Syngenta, care permite companiilor de ameliorare și institutelor academice să acceseze și să amelioreze folosind germoplasmă Syngenta”, transmite Syngenta România.

Platforma globală de colaborare în inovare Shoots by Syngenta a fost creată în 2023 cu scopul de a crea parteneriate menite să găsească soluții pentru unele dintre cele mai complexe provocări din domeniul producției alimentare și agriculturii. Platforma aduce împreună partenerii ecosistemului de inovare - format din academicieni, institute de cercetare și alte entități, alături de rețeaua globală de cercetare-dezvoltare a Syngenta, care este formată din peste 6.000 de oameni de știință. Scopul este de a dezvolta soluții menite să atenueze schimbările climatice, să îmbunătățească biodiversitatea și să servească mai bine fermierii mici și mari. Platforma a fost creată și se bazează pe valorile deschiderii și transparenței.

„La Syngenta, credem cu adevărat că orice colaborare accelerează inovația. Această nouă inițiativă are un potențial imens, nu doar de a rezulta în inovații tehnologice interesante, ci și de a conduce către soluții importante pentru culturi, care vor sprijini fermierii din întreaga lume”, precizează Stuart Harrison, directorul responsabil de parteneriate globale pe cercetare-dezvoltare a semințelor.

Adrian Percy, director executiv al Inițiativei Științelor Plantelor din Carolina de Nord, afirmă că: „Prin accesarea acestor tehnologii inovatoare de la Syngenta, Inițiativa Științelor Plantelor din Carolina de Nord și Universitatea de Stat din Carolina de Nord pot accelera și pune în valoare capacitățile lor în domeniul editării genomului. Suntem entuziasmați de aplicarea acestor tehnologii în programele noastre de cercetare, deoarece cu siguranță acestea vor permite îmbunătățirea caracteristicilor mai multor culturi, în beneficiul fermierilor”.

Astfel, a fost stabilit un proces simplu și eficient pentru licențierea tehnologiilor. Informații suplimentare despre tehnologiile disponibile pot fi accesate prin intermediul catalogului online de pe site-ul Shoots by Syngenta: https://shootsbysyngenta.com/outlicensing.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează, prin Facultatea de Horticultură şi Afaceri în Dezvoltare Rurală, în perioada 17-19 mai 2024 (orele 10.00 – 19.00), a treia ediție a „Zilelor Horticulturii Clujene”. Evenimentul are loc în campusul USAMV, pe platoul din fața Aulei Magna „Mihai Șerban”, cu participarea specialiştilor din universitate și a reprezentanţilor unora dintre cele mai importante companii din domeniul horticol care vor susține workshop-uri atractive, ateliere, expoziţii şi demonstrații.

1

„Zilele Horticulturii Clujene” oferă vizitatorilor posibilitatea de a afla cele mai adecvate soluţii inovative pentru protecţia şi îngrijirea plantelor de apartament, soluţii pentru amenajarea grădinilor/teraselor. Totodată, vor afla despre activităţi de orientare turistică sau soluţii în iniţierea unor afaceri de succes în dezvoltare rurală. Evenimentul mai include expoziții cu vânzare de flori, legume, plante ornamentele și aromatice, răsaduri, sisteme de irigaţii, unelte, utilaje şi alte accesorii pentru horticultură.

2

De asemenea, vor avea loc demonstrații de altoire a pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie, demonstraţii cu mașini destinate întreținerii spațiilor verzi, tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole şi viticole, atelier de stilizare a bonsailor, soluţii de îngrijire a plantelor de apartament, workshop privind explorarea potenţialului microprogagării în horticultură, inovaţii pentru horticultura modernă, antreprenoriatul în horticultură, degustări de fructe, tehnica şerveţelului și multe alte surprize pentru vizitatori.

Pe parcursul celor trei zile se vor putea degusta și cumpăra vinurile de la Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior, iar serele USAMV Cluj-Napoca vor avea standuri cu fructe și legume proaspete, flori de sezon sau de interior, precum și plante aromatice.

4

„Evenimentul a crescut de la o ediţie la alta, astfel încât anul acesta avem peste 50 de participanţi, pasionaţi de horticultură, majoritatea fiind absolvenţii noştri, care au reuşit să devină antreprenori în acest domeniu și sunt exemple de bune practici pentru studenți și, de ce nu?, pentru pasionații de horticultură”, a precizat organizatorul evenimentului, prof. dr. Mirela Cordea.

În programul celor trei zile dedicate horticulturii clujene se remarcă alte două evenimente importante: Ceremonia de acordare a titlului Profesor Emeritus Domnului Academician Prof. dr. Doru Pamfil – rector al USAMV Cluj-Napoca în perioada 2008-2016 (17 mai, ora 12.00, Aula Magna „Mihai Șerban”) și „Ziua Fascinației Plantelor”, în calendarul internațional EPSO (18 mai, ora 10.00, Biblioteca USAMV Cluj-Napoca). USAMV Cluj-Napoca este coordonatorul pentru România al Organizației Europene pentru Știința Plantelor (EPSO). Scopul acestei activități este de a determina cât mai mulți oameni din întreaga lume să fie fascinați de plante și entuziasmați de importanța științei plantelor pentru horticultură, agricultură și producția durabilă de alimente nutritive, precum și pentru silvicultură și producția de produse nealimentare pe bază de plante, cum ar fi hârtia, lemnul, produsele chimice, energia și produsele farmaceutice. Rolul plantelor în conservarea mediului este, de asemenea, mesajul cheie al evenimentului din acest an”, a punctat prof. dr. Mirela Cordea (Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală), coordonator național EPSO pentru România.

10

„Ziua Fascinaţia Plantelor” este sărbătorită în întreaga lume, fiind susţinută de o serie de evenimente în peste 60 de ţări. În România vor avea loc evenimente dedicate la USAMV Cluj-Napoca, la Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, precum şi la Institutul de Cercetări Biologice din Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, în data de 26 mai 2024. Programul detaliat al acestora poate fi consultat pe pagina dedicată României: https://plantday18may.org/category/europe/romania/

Programul „Zilele Horticulturii Clujene”, aici: https://www.usamvcluj.ro/zilele-horticulturii-clujene-editia-a-iii-a-in-campusul-usamv-cluj-napoca-in-perioada-17-19-mai-2024/

Programul „Ziua Fascinației Plantelor”, aici: https://www.usamvcluj.ro/ziua-fascinatiei-plantelor-sarbatorita-la-usamv-cluj-napoca-in-18-mai-2024/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Pe măsură ce populația lumii este în continuă creștere, producătorii de alimente caută inovații pentru a hrăni mai mulți oameni și animale pe mai puține hectare de teren și într-un mod mai sustenabil.

Potrivit raportului Sisteme Alimentare Sustenabile, un studiu susținut de compania Corteva Agriscience și realizat de Longitude, o companie a Financial Times, 56% dintre consumatorii europeni afirmă că vor cere alimente produse în mod durabil, iar 42% dintre fermieri și-au schimbat deja planificarea agricolă pentru a se alinia la așteptările consumatorilor.

Pe măsură ce fermierii încearcă să îmbunătățească nivelul de calitate și randament al culturilor, ei cred din ce în ce mai mult că inovația în materie de editare genomică are multe de oferit, iar aceste tehnici contribuie la sănătatea consumatorilor și a mediului. Raportul relevă că 63% dintre fermierii europeni intenționează să utilizeze noi tehnologii de editare genomică a plantelor în următorii cinci ani, îmbunătățirea valorii nutriționale a culturilor și eliminarea alergenilor fiind prioritățile cel mai frecvent citate. În rândul consumatorilor, mai mult de jumătate (53%) declară că există posibilitatea să accepte aceste tehnici, dacă astfel vor putea cumpăra alimente produse în mod sustenabil. Îmbunătățirile în materie de sănătate și sustenabilitate sunt considerate în general ca fiind mai importante în climatul social actual. Pe lângă cei 24% dintre agricultori care consideră că valoarea nutritivă sporită a culturilor este cel mai mare beneficiu al noilor tehnici de editare genomică la plante, 17% sunt entuziasmați de potențialul de reducere a risipei alimentare, iar 15% citează nevoia redusă de combatere a dăunătorilor.

Noile tehnici, cum ar fi editarea genomică a plantelor prin metode precum CRISPR, le pot permite fermierilor să gestioneze mai bine bolile culturilor, rezistența acestora la condiții meteorologice extreme și la presiunea dăunătorilor, precum și să îmbunătățească conținutul de nutrienți al acestora. Editarea genomului cu ajutorul CRISPR este un instrument care permite dezvoltarea de produse îmbunătățite și aduce un plus de valoare pentru producători și consumatori, deoarece include secvența genetică a plantei sau a culturii vizate, făcând posibilă furnizarea de plante nutritive care ar putea apărea în natură sau ar putea fi dezvoltate prin ameliorare convențională, dar mai rapid și mai eficient. Cu ajutorul CRISPR, oamenii de știință oferă plantei noi trăsături benefice, cum ar fi: o nutriție îmbunătățită, rezistență superioară la boli, toleranță la secetă și randamente productive mai ridicate.

În SUA, unde se află sediul central al Corteva Agriscience, compania este lider în domeniul CRISPR pentru dezvoltarea agriculturii, în special pentru culturi cum ar fi porumbul, soia și rapița. Angajamentul companiei este de a încuraja utilizarea pe scară largă a tehnologiei în agricultură, abordând preocupările care îi interesează cel mai mult pe consumatori: sănătatea nutrițională, schimbările climatice, reducerea risipei de alimente și necesitatea unor tehnici de producție mai naturale. CRISPR îi ajută pe oamenii de știință de la Corteva să dezvolte soluții inovatoare, sustenabile cu o rapiditate și precizie mult mai mari decât în cazul ameliorării convenționale a plantelor și reprezintă un instrument care influențează pozitiv nivelul nutrițional al culturilor pentru oameni și mediu.

Adaptarea la tehnologiile inovatoare necesită modernizarea abordărilor existente în materie de evaluare a riscurilor și de reglementare. În conformitate cu cerințele Departamentului Agriculturii din SUA (USDA), cercetătorii nu vor trebui să ceară aprobarea agenției dacă produc o trăsătură într-o cultură care există deja în mod natural într-o plantă compatibilă cu reproducerea. O plantă modificată nu va fi reglementată și nici nu va necesita etichetare în cazul în care conține „modificări" minore - o schimbare a unei perechi de baze de aminoacizi sau o eliminare a unei părți de ADN - care ar crea o trăsătură ce ar fi putut fi produsă prin ameliorarea convențională. Cu alte cuvinte, în SUA, plantele produse prin utilizarea unor noi tehnici de ameliorare sunt acum reglementate pe baza produsului final, nu a mijloacelor de creare.

Fermierii europeni sunt, de asemenea, dispuși sa asimileze rapid noile tehnologii agricole care ar putea produce alimente mai bogate din punct de vedere nutritiv și să se adapteze la o gamă largă de practici sustenabile. Este foarte important să continuăm să lucrăm împreună cu factorii de decizie politică și cu alte părți interesate pentru a crea un cadru pragmatic, bazat pe știință, pentru noile tehnici genomice, în care inovația să poată prospera, iar fermierii să aibă acces la produsele de care au nevoie pentru a crește seminificativ productivitatea și calitatea produselor oferite consumatorilor.

 

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor prin submăsura 17.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Din data de 2 octombrie 2023, fermierii pot depune cererile de finanțare până la data limită de 15 decembrie 2023.

Fondurile disponibile pentru cea de-a cincea sesiune aferentă submăsurii 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor sunt în valoare de 21.378.798 euro, cu posibilitatea suplimentării acesteia în funcție de interesul manifestat de solicitanți.

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul acestei linii de finanțare este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier.

În această sesiune pot fi depuse cereri de finanțare aferente sectorului vegetal (pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă din anul 2022 și pentru culturile de primăvară din  anul 2023) și sectorului zootehnic (pentru polițele încheiate în 2023).

Depunerea cererilor de finanțare se realizează online pe platforma AFIR.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Compania Syngenta informează utilizatorii de produse de protecția plantelor că au apărut modificări în domeniul de utilizare a produsului Vertimec® 1,8% EC.

Pentru conformarea la prevederile din Regulamentul (UE) 2023/515 de reînnoire a aprobării substanței active abamectin doar la culturi în spații protejate, compania Syngenta Agro a solicitat Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor (CNOPPP) operarea următoarelor modificări în Certificatul de omologare al produsului Vertimec® 1,8% EC:

  • Eliminarea tuturor utilizărilor în câmp la tomate, prun, viță-de-vie, mur, zmeur, pepene, piersic, cais, nectarin, plante ornamentale, şi păstrarea doar a utilizărilor în spații protejate (sere şi solarii).

  • Restricționarea aplicării doar la plante cultivate în spații protejate (sere și solarii) pentru: căpșun și plante ornamentale (flori tăiate).

Publicat în Comunicate

Noua Politică Agricolă Comună pare că dă bătăi de cap producătorilor agricoli români, așa cum se întâmplă, în fapt, de fiecare dată când Europa vine cu noi reguli și măsuri. Ideile din Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, spun fermierii, sunt bune, dar nu sunt aplicabile azi pentru ce avem noi în economie şi în agricultura românească.

Se vede că niciodată România nu e pregătită pentru noile politici europene, cu toate că înainte ca legislația să intre în vigoare este prezentată, dezbătută, este făcută cunoscută celor cărora li se adresează. Și totuși, românii sunt nepregătiți, de fiecare dată. Undeva este o ruptură, un scurtcircuit.

Să fie comunicarea autorităților cu producătorii deficitară? Posibil, dacă ne uităm la „Caravana Cunoașterii”, cu care ministrul Petre Daea se plimbă prin toată țara ca să explice PNS-ul și care pare a fi doar un exercițiu de imagine pentru cel care are în mâini frâiele Ministerului Agriculturii, având în vedere că participanții pleacă de la aceste întâlniri la fel de nelămuriți cum au venit. Pe de altă parte, e treaba unui ministru să le descâlcească producătorilor regulamentele europene, ministerele având destui specialiști care, tehnic, știu mai bine cu ce și cum se mănâncă lucrurile astea?

Există dialog între autorități și organizațiile profesionale. Adevărat. Dar dialogul chiar e real ori tot un exercițiu de imagine? Să ne reamintim negocierile pentru PNS, fermierii cunoșteau o variantă trimisă la Bruxelles, iar când Planul a fost aprobat, au văzut o cu totul altă variantă. Și nu e un exemplu unic.

Organizațiile profesionale transmit mai departe membrilor informații, informări, le arată și le explică ce se discută și ce se negociază la București și la Bruxelles. Aici intervine cea mai mare problemă a agriculturii românești. Avem multe asociații, federații, ligi de producători agricoli, cooperative și prea puțini membri în aceste organizații. Presupun că majoritatea celor care se ocupă cu agricultura nu face parte din vreo asociere, din păcate. Și, tot din păcate, majoritatea nu citește, nu ascultă radio și nu se uită la tv. Nu poți să spui că nu ești pregătit când ai avut la dispoziție o mulțime de surse de informare. Cred că toată mass-media, presa agricolă în special, a transmis informații despre ce se întâmplă la Bruxelles, despre noile măsuri ale PAC, le-a explicat împreună cu specialiștii și fermierii. Însă fractura există și nu facem nimic pentru a o corecta. De ce? Pentru că, la români, „merge și așa”.  

A început campania de primăvară și s-ar putea „să nu mai meargă și așa”. Mă refer la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prevede niște subvenții pentru fermieri. Însă ei, fermierii, spun că sunt nepregătiți pentru măsurile din această eco-schemă. Trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă este de 10% în anul 2023 și de 5% începând cu 2024.

Am vorbit cu agricultori care au înfiinţat în toamnă 95% din culturi, au pus grâul, orzul, rapiţa şi au cam terminat 95% din suprafeţe, unii dintre ei. Acum, în primăvară, de unde să mai scoată 10% pentru leguminoase?

O altă problemă e sămânța. Există pe piață atâta sămânță de leguminoase? Să zicem că este sămânță, că este teren suficient, ce face fermierul cu recolta? Unde o vinde? Că la noi nu e desfacere pentru astfel de culturi.

Soluțiile. Nu prea sunt. Mi-au zis unii fermieri că probabil vor renunța la acea subvenție și vor continua anul acesta cu structura pe care și-au stabilit-o la începutul anului agricol 2022-2023. Alții așteaptă derogări. Și uite cum, din derogare în derogare, „merge și așa”, nepregătiți.

Câți vor rezista, oare? Deja, lupta pentru supravieţuire a fermierilor români este destul de dificilă. Seceta, prețurile tot mai mari la input-uri și tot mai mici la producția agricolă, „tranzitul” cerealelor din Ucraina pun sub semnul întrebării afacerile agricole. Vor urma câțiva ani în care fermierii nu-şi vor pune problema de profit, ci mai degrabă de a trece anul şi a o lua de la capăt.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

A vorbi despre germinația semințelor și capacitatea acestora de a rezista timpului înseamnă a avea credință că viața continuă printr-o inginerie perfectă!

Este recunoscut la nivel mondial faptul că biodiversitatea este în prezent grav amenințată de o serie de factori vătămători, cum ar fi distrugerea habitatelor, degradarea și fragmentarea, supraexploatarea, introducerea speciilor exotice și schimbările în practicile agricole și în utilizarea terenurilor. Cu toate acestea, impactul preconizat al schimbărilor climatice este probabil să fie catastrofal în ceea ce privește pierderea anumitor specii și diversitatea genetică intraspecifică. La nivel global, Hilton-Taylor et al. (2008) estimează că, începând cu anul 1500, 115 specii de plante au dispărut sau au dispărut în sălbăticie, alte 8.457 de specii de plante sunt expuse riscului de dispariție, iar aproximativ două treimi din plantele evaluate sunt în prezent amenințate. 

 

Importanța semințelor și a germinării acestora

 

Germinarea semințelor este baza pentru proliferarea plantelor care se reproduc sexuat, producția eficientă a culturilor și un program de cercetare de succes pentru îmbunătățirea culturilor. Duritatea stratului semințelor, depozitarea, temperaturile extreme și repausul semințelor sunt unii dintre factorii care pot influența germinarea la anumite specii.

Importanța semințelor și a germinării acestora datează din timpurile pre-agricole, când oamenii au descoperit știința fascinantă a perpetuării plantelor.

Pentru speciile care se reproduc sexuat, semințele mature vor germina și vor deveni o nouă plantă. Această constatare a dus la începutul unei noi ere de domesticire și cultivare a plantelor, permițând omenirii să se stabilească și să evolueze. Dar, ce se întâmplă dacă semințele nu germinează?

În timp ce semințele sunt o formă vitală de dispersie și propagare a plantelor în mediu, ele a trebuit să dezvolte mecanisme în circumstanțe nefavorabile pentru a asigura conservarea generației următoare. Una dintre adaptările majore de supraviețuire a semințelor este repausul. Acest fenomen permite semințelor să întârzie și să coordoneze germinarea în funcție de condițiile de mediu, fiind esențial pentru conservarea și proliferarea unei specii. 

În general, semințele latente încep sau reiau în mod natural procesul de germinare, odată ce detectează semnale de mediu care indică condiții adecvate pentru dezvoltarea plantelor, cum ar fi fluctuațiile de temperatură, disponibilitatea apei și chiar fumul. Dacă condițiile nefavorabile persistă și semințele nu germinează pentru o lungă perioadă, îmbătrânirea ar putea avea un impact negativ asupra acestui proces.

Modificările în structura semințelor, cum ar fi tegumentul dur, pot afecta, de asemenea, germinarea. Adesea denumit repaus fizic, semințele dure sunt impermeabile la apă și împiedică schimbul de gaze și absorbția apei de către embrion.

Embrionul dintr-o sămânță matură conține radicula, hipocotilul, epicotilul și două cotiledoane. Cotiledoanele sunt sursa de energie pentru germinare și dezvoltarea timpurie a răsadului. În condiții normale de mediu, semințele încep procesul de imbibiție prin calază și apa se mișcă prin acțiunea capilarelor spre partea opusă, ascuțită a seminței, denumită micropil. Acest aport de apă difuză înmoaie stratul de semințe și construiește o rezervă de umiditate pentru embrion, pentru cazul în care apa este insuficientă în timpul germinării.

Pe măsură ce apa este absorbită, sămânța se umflă provocând o ruptură pe stratul de semințe la capătul micropilului. Axa embrionară se alungește, radicula apare, apoi crește în jos. În timpul acestui proces, oxigenul este, de asemenea, absorbit prin stratul de semințe care inițiază respirația. În condiții favorabile, sămânța va intra în plină activitate metabolică și va dezvolta o nouă plantă.

Vigoarea plantelor și stabilirea cu succes a unui nou individ depind în mare măsură de acele procese fiziologice și biochimice primordiale care apar în semințe. O perturbare a oricăreia dintre aceste activități metabolice ar putea împiedica sau preveni în întregime procesul de germinare, reducând creșterea plantulelor.

 

Factorii care afectează germinarea semințelor 

 

Temperatura, umiditatea solului, starea de depozitare, conținutul de umiditate a semințelor, permeabilitatea stratului de semințe, toate pot afecta germinarea.

De-a lungul anilor, calitatea semințelor și toleranța la solicitările de mediu s-au îmbunătățit odată cu dezvoltarea de noi soiuri, tratamente pentru semințe și tehnici de reproducere, la fel și ratele de germinare.

Una dintre caracteristicile ereditare ale fiecărei specii cultivate sau endemice o reprezintă starea de repaus, stare prin care aceasta își asigură continuitatea și forma de apărare față de condițiile improprii de supraviețuire, precum și menținerea ei în ecosistem. Din punctul de vedere al fermierilor, această stare poate fi considerată uneori un neajuns, alteori un act favorabil păstrării recoltelor într-o anumită calitate în fața adversităților naturii.  

Starea de repaus a semințelor poate fi cauzată de numeroși factori și se manifestă în cicluri sezoniere în funcție de factorii determinanți de mediu și este în general definită ca eșecul unei semințe viabile de a germina în condiții favorabile. 

Există două distincții larg acceptate în ciclul de repaus, repausul primar și repausul secundar.

Prevenirea germinării la semințele mature proaspăt recoltate cauzate de acidul abscisic în timpul dezvoltării semințelor este exprimată în starea de repaus primar. 

Pentru a declanșa procesele germinative la înființarea culturilor este necesar, de obicei, mai ales la speciile nonortodoxe, o combinație de evenimente pentru a restabili activitatea metabolică completă, cum ar fi schimbările de temperatură, variația umidității sau pur și simplu trecerea timpului.

Cu toate acestea, semințele dispersate, chiar dacă au ieșit din starea de repaus primar, ar putea reintra, de asemenea, într-o a doua stare de inactivitate atunci când factorii de mediu nu sunt la fel de favorabili germinării, cunoscută și sub numele de repaus secundar.

Deși poate părea dezavantajos în culturile agricole, la o primă vedere, ca semințele proaspete să nu poată germina, acest mecanism adaptativ ar putea preveni o circumstanță numită preîncolțire, în care semințele germinează prematur în timp ce sunt încă atașate de planta mamă, provocând pierderi economice enorme, așa cum se întâmplă în cazul grâului mai ales în anii în care plouă în perioada  maturării depline a boabelor în spic.

Odată cu studierea pe scară largă a comportamentului semințelor diferitelor specii și cu aprofundarea fiziologiei acestora, au fost studiate metode de provocare a germinației, astfel că în momentul de față se cunosc mai multe strategii de tratare a semințelor pentru ruperea repausului.

De-a lungul anilor, mai ales pentru speciile  exotice și sălbatice, cercetătorii și cei care se ocupă de cultivarea plantelor au căutat diferite strategii de provocare a germinației, în scopul obținerii de plante sănătoase, viguroase și productive.

Una dintre cele mai importante metode constă în păstrarea semințelor în condiții corespunzătoare de temperatură și umiditate pentru o anumită perioadă.

 

Depozitarea semințelor

 

Cel mai mare randament de semințe în agricultură se atinge în condiții normale de nutriție şi de mediu. Potențialul de stocare a semințelor este legat de stadiul lor de deteriorare (starea de vigoare) la începutul perioadei în stocare. Dacă mediul de depozitare expune semințele la condiții de stres (de exemplu, modificări de temperatură sau umiditate relativă, în condiții de depozitare necontrolată), loturile de semințe cu vigoare sporită vor putea rezista mai bine acestor stresuri de mediu şi vor scădea calitatea într-un ritm mai lent decât la loturile de semințe cu vigoare mai redusă. Chiar și în condiții controlate de depozitare (adică, temperatură scăzută şi conținut scăzut de umiditate a semințelor), performanța după depozitare depinde de starea de vigoare a  semințelor.

Utilizarea containerelor sigilate ermetic, a desicanţilor și a temperaturilor scăzute îmbunătățește stabilitatea, deoarece mai multe procese şi produse fiziologice şi biochimice sunt reglate în timpul depozitării uscate.

Îmbătrânirea accelerată a semințelor indusă de câteva zile de expunere la temperaturi ridicate şi umiditate este recunoscută drept un indicator exact al viabilității şi al stocabilităţii semințelor.

Unele dintre efectele dăunătoare ale îmbătrânirii sunt asociate cu deteriorările care apar la nivelul membranelor, acizilor nucleici şi proteinelor. Standardizarea condițiilor adecvate de condiționare, ambalare şi depozitare a semințelor ar putea asigura o calitate satisfăcătoare a semințelor de ceapă în momentul însămânțării.

Rata de deteriorare a semințelor este influențată de factori de mediu şi biologici confuzi. Temperaturile ridicate în timpul depozitării sporesc deteriorarea semințelor, ca şi conținutul ridicat de umiditate a semințelor. Efectele relative ale conținutului de umiditate a semințelor şi ale temperaturii asupra longevității diferă în funcție de specie şi de compoziția structurală şi biochimică a semințelor.

Un model complet de pierdere a viabilității ar putea fi înțeles pe baza umidității semințelor şi a temperaturii de depozitare. Vârful potențialului germinativ apare de obicei la scurt timp după recoltare și scade exponențial cu timpul de depozitare pe termen lung.

Majoritatea speciilor de semințe își păstrează viabilitatea cel mai bine atunci când sunt uscate și depozitate cu un conținut scăzut de umiditate.

Cu toate acestea, semințele  care sunt depozitate în condiții extrem de uscate și conținutul de umiditate a semințelor scade sub 6% au o probabilitate crescută de a deveni greu de însămânțat și germinarea va fi afectată. Un conținut de umiditate de aproximativ 12% în semințe este necesar pentru germinare și obținerea de plantule viguroase.

Depozitarea semințelor la rece la temperaturi scăzute (0-5 °C) este, de asemenea, de dorit pentru păstrarea calității semințelor.

Prin urmare, condițiile adecvate de depozitare a semințelor sunt esențiale pentru menținerea stocului de semințe. Condițiile improprii de păstrare pot ucide embrionul sau pot provoca consecințe negative pe termen lung plantei în creștere, cum ar fi rădăcina principală nedezvoltată, maturitatea întârziată și, în cele din urmă, producții mici.

                

Articol scris de: dr. ing. MATILDA POPESCU, Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale – Buzău

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Horticultura

Odată cu aprobarea Planului Naţional Strategic 2023-2027, din 7 decembrie 2022, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a participat activ la consultări şi a transmis către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de observaţii şi propuneri privind implementarea prevederilor stipulate în PNS, în principal referitoare la obligaţiile prevăzute pentru GAEC-uri şi eco-schema pentru teren arabil, propuneri formulate în sensul protejării intereselor fermierilor şi în scopul dezvoltării sectorului agricol în România.

Propunerea Forumului APPR legată de una din obligaţiile impuse de eco-schema pentru teren arabil a fost preluată într-un proiect de act normativ, apărut în consultare publică în data de 14 februarie 2023 pe site-ul MADR. Pentru ca fermierii să poată fi eligibili pentru ecoschema aplicabilă în teren arabil, Forumul APPR a semnalat că fermierii nu mai au sole disponibile pentru a semăna pe 10% culturi fixatoare de azot, deoarece PNS a fost aprobat în luna decembrie 2022, iar anul agricol începuse în septembrie. De asemenea, a adus în atenție și deficitul de semințe de leguminoase. Astfel, asociația profesională a formulat o serie de propuneri pragmatice pentru ca sprijinul aferent ecoschemei în teren arabil să poate fi accesat de fermieri. Condiția ecoschemei se consideră îndeplinită dacă fermierul realizează cele 10% cu leguminoase în cultură PRINCIPALĂ și/sau SECUNDARĂ începând cu anul 2023; începând cu anul 2024, ponderea cu culturi fixatoare de azot din totalul terenului arabil declarat va fi de cel puțin 5%.

Acelaşi proiect de act normativ aduce clarificări şi în privinţa perdelelor de protecţie, subiect intens dezbătut de Forumul APPR în discuţiile cu autorităţile abilitate şi care la articolul 25 precizează ,,Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente sunt eligibile la plata BISS”. Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul ministerului: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html.

„Sperăm ca dialogul instituţional pe care Forumul APPR l-a susţinut şi pe care intenţionează să-l promoveze în continuare să determine găsirea unor soluţii eficiente referitoare la implementarea PNS, care să permită absorbția fondurilor pentru creșterea rezilienței sectorului, dar, în egală măsură, să constituie soluții de producție care contribuie la efortul de combatere a schimbărilor climatice”, transmite Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

De asemenea, propunerile APPR de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în Ordinul publicat săptămâna trecută pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie-30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedo-climatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal).

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Acest lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Vom continua să participăm activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate”, precizează Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Se vorbește foarte mult despre conservarea apei în sol, dar cum o putem face? Mai întâi, trebuie să facem totul pentru a spori acumularea apei în sol, atâta câtă este, și apoi să o conservăm cât mai bine pentru a fi utilizată de plante la nevoie.

Trebuie spartă crusta care se formează la adâncimea arăturii (hardpanul), ca să permită circulația apei din adâncime spre suprafața solului, prin capilare. Apoi, trebuie afânat stratul de sol de la suprafață ca să întrerupă legătura capilarelor cu atmosfera și, astfel, să se reducă evaporarea apei. Se poate folosi un scarificator cu tăvălug sau un combinator greu. Chiar dacă scarificatorul poate lucra la adâncimi de 60-70 cm, nu este necesar să se afâneze mult mai jos decât hardpanul. În general, scarificarea la 40-50 cm este suficientă.

Acolo unde controlul buruienilor s-a făcut eficient ani la rând și rezerva de semințe de buruieni este redusă, se pot aplica tehnologiile cu număr redus de lucrări sau chiar fără lucrări (minimum sau no tillage), care s-a demonstrat că pot aduce recolte comparabile cu tehnologiile convenționale, cu consum de combustibil și de muncă mai reduse, cu creșterea stabilității și fertilității solului. Numai că, în condițiile impunerii de noi restricții privind folosirea pesticidelor și îngrășămintelor și creșterii prețurilor acestora, aceste tehnologii devin din ce în ce mai greu de aplicat. Totuși, din ce în ce mai mulți fermieri au început să aplice aceste tehnologii, iar rezultatele sunt foarte bune.

ta 230 nhr 3

Pentru conservarea apei în sol, trebuie evitate trecerile necontrolate pe sol mai ales când solul este umed. Ghidarea prin GPS este un sprijin important pentru controlul trecerilor și evitarea suprapunerilor.

Apoi, trebuie făcută nivelarea și tasarea solului la lucrările de pregătire a terenului, să evităm răscolirea solului dacă nu este necesară. Dacă avem ogor de toamnă, acesta trebuie nivelat obligatoriu pentru a reduce evaporarea. Există studii care arată că pierderile de apă prin evaporare la un sol arat și nivelat față de arătura nenivelată sunt substanțial mai mici. La fel, buruienile, care sunt mari consumatoare de apă, de cele mai multe ori consumând de câteva ori mai multă apă decât cultura de bază, trebuie distruse în fazele incipiente de vegetație.

În primăvară trebuie făcută pregătirea patului germinativ la adâncimea de semănare cu combinatorul. În niciun caz primăvara nu se va folosi grapa cu discuri, care răscolește solul și scoate bolovani, favorizând evaporarea apei.

ta 230 nhr 2

De fapt, grapa cu discuri trebuie folosită toamna, acolo unde se va semăna după o cultură premergătoare care lasă solul relativ afânat și curat, pentru pregătirea de bază a terenului, dar nu pentru pregătirea patului germinativ, care se face cu combinatorul, la o adâncime cat mai apropiată de cea de semănare, distruge buruienile precoce și eventual încorporează îngrășămintele sau erbicidele volatile. La limită, grapa cu discuri se poate folosi și la dezmiriștit, lucrând la o adâncime redusă, însă pierderea apei este mai mare decât în cazul combinatorului. Evident, grapa cu discuri este utilajul care trebuie folosit pentru spargerea bolovanilor și nivelarea solului după arat.

Pregătirea patului germinativ trebuie să se facă cu puțin timp înaintea semănării, pentru ca apa să rămână în sol ca să ajute la germinarea semințelor. Este adevărat că din punct de vedere logistic este mai greu să faci pregătirea terenului chiar înainte de semănare, dar, cu o bună organizare, se poate, păstrând astfel cât mai multă apă în sol.

O altă lucrare care reduce evaporarea este tăvălugirea pentru „așezarea solului”, nivelare și tasare după semănare. La culturile de toamnă se poate face și pentru spargerea crustei care poate apărea după o ploaie căzută în cantități mici după semănare sau pentru a ajuta culturile „descălțate” să crească și să-și înfigă rădăcinile în sol primăvara devreme.

La recoltare trebuie pe cât posibil evitată utilizarea pe câmp a remorcilor clasice (cu roți relativ înguste) pentru a prelua cerealele de la combină și orice trecere cu utilaje grele. Se pot folosi cu succes remorci de transfer, cu capacitate mare și roți late, care să transporte cerealele de la combină la capătul tarlalei și să facă rapid transferul în camion.

La combine trebuie folosite roți cât mai late sau șenile. La fel, la tractoarele care execută lucrări grele.

Este esențial ca imediat după trecerea combinei, chiar în spatele acesteia dacă este posibil, să se facă o lucrare de dezmiriștire, care efectuează tăierea rădăcinilor buruienilor, afânarea solului la suprafață pentru reducerea evaporării apei, stimulează germinarea samulastrei și a semințelor de buruieni. Eventual, se poate face în aceeași trecere și însămânțarea cu culturi verzi. Amânarea chiar cu o zi a efectuării operației de dezmiriștire poate duce la pierderi imense de apă, la uscarea exagerată a solului, care poate crea greutăți la efectuarea lucrărilor de pregătire și consumuri mari de carburant.

ta 230 nhr 4

Se poate folosi un combinator mai agresiv, cum ar fi Terria de la Poettinger, care trebuie să prelucreze solul la suprafață, la o adâncime de 5-8 cm, având un număr suficient de organe de lucru tip daltă cu aripioare, care prelucrează solul pe toată lățimea de lucru.

Trebuie evitată răvășirea exagerată a solului și chiar arătura, pentru că din cauza temperaturilor mari din vară solul se usucă pe o adâncime mare și pierde o cantitate mare de apă. Este benefic pentru sol (îmbogățirea cu substanțe organice), dar și pentru reducerea evaporării, păstrarea în stratul superficial al solului a unei cantități cât mai mari de resturi vegetale care să creeze un strat protector de mulci. Pentru păioase se pot folosi mașini combinate pentru semănat direct în mulci sau în teren semipregătit.

Sunt în general lucruri cunoscute, dar le-am prezentat pentru a reaminti câteva principii de bază legate de acumularea și conservarea apei în sol.

 

Articol scris de: DR. ING. FLORIN NEACȘU

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare se va desfășura în perioada 9 august – 16 decembrie 2022.

Potrivit AFIR, în această sesiune pot fi depuse cereri de finanțare aferente sectorului vegetal (pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă aferente anului 2021 și culturile de primăvară aferente anului 2022) și sectorului zootehnic (pentru polițele încheiate în anul 2022).

Alocarea financiară disponibilă pentru cea de-a patra sesiune a submăsurii (sM) 17.1 este de 15.260.041 euro. Depunerea cererilor de finanțare se realizează continuu până la epuizarea fondurilor alocate, cu posibilitatea suplimentării acesteia cu disponibilul rezultat în urma finalizării celei de-a treia sesiuni sau ca urmare a realocărilor, dacă există interes din partea solicitanților.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 70% din valoarea primei  de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanțării).

Pentru a putea primi sprijin prin intermediul sM 17.1, solicitanții trebuie să fie „fermieri activi” în anul pentru care solicită sprijinul. De asemenea, pentru a fi eligibili, fermierii trebuie să încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscurile eligibile prevăzute în Fișa submăsurii din PNDR 2020 care să acopere toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură/întreg efectivul de animale aferent aceleiași specii existente în cadrul exploatației și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare se regăsesc definite cu caracter general în Anexa nr. 5 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: fenomene climatice nefavorabile (seceta, inundațiile, grindina, înghețul etc), infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/ 2007, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, sunt eligibile și boli ale animalelor conform prevederilor art. 37 din Regulamentul nr. 1305/ 2013, cu modificările și completările ulterioare și care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanțare europeană sau națională (tuberculoza bovină, bruceloza bovină, bruceloza ovină și caprină etc).

„Submăsura 17.1 este o oportunitate foarte mare pentru a limita efectele negative ale fenomenelor climatice, mai ales în contextul acestui an deosebit de complicat în ceea ce privește lipsa precipitațiilor. O parte din cererile de finanțare depuse de solicitanți până în prezent prin 17.1 vizează și solicitarea pentru rambursare a primelor de asigurare aferente polițelor care includ riscul „secetă”. Am primit 1.326 de cereri de finanțare în valoare totală de 26,7 milioane de euro. Cererile de finanțare pentru decontarea polițelor care includ riscul de secetă sunt aferente unei suprafețe de 262.478 de hectare”, a precizat Dorin Opreanu, director general AFIR.

Depunerea cererilor de finanțare pentru sM 17.1 se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 august 2022, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru solicitanți este 16 decembrie 2022, ora 16:00.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista