proteste - REVISTA FERMIERULUI

În perioada 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de acordare a grantului direct producătorilor agricoli din sectorul vegetal, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 5/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Cererile de acordare se depun la Centrele locale/județene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București, pe a căror/cărui rază teritorială a fost depusă cererea de plată aferentă anului 2023.

Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafaţă și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro. Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăşi echivalentul în lei a 280.000 euro. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2024.

Resursele financiare totale sunt de 1.200.000.000 lei, reprezentând echivalentul a 243.239.956 euro, care se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidul solicitantului sunt publicate pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

APIA pune la dispoziţia solicitanţilor cereri pretipărite, cu suprafeţele determinate în urma controalelor administrative şi la faţa locului aferente fiecărei culturi pentru anul 2023; suprafeţele totale se exprimă în hectare, în cifre întregi fără subdiviziuni, prin trunchiere.

Pentru acordarea grantului direct, solicitanții trebuie să depună cererea pretipărită pusă la dispoziție de către APIA însoţită de copia documentului de coordonate bancare – cont bancar activ, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2023.

Solicitantii trebuie să se asigure că este activ contul bancar comunicat la APIA  până la data de 30 iunie 2024.

Grantul se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023,  pentru minimum un hectar cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă.

Beneficiarii pot solicita grantul care se acordă dacă îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate, în mod cumulativ:

a) au depus o cerere de plată în anul 2023, pentru o suprafaţa determinată de minimum 1 ha, pentru una sau mai multe dintre culturile grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovâz de toamnă, rapiță de toamnă, până la termenul limită de depunere din anul 2023;

b) nu sunt în dificultate, respectiv în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

De prezenta schemă de ajutor pot beneficia şi producătorii agricoli care figurează în sistemul IACS „caz închis” ca urmare a imposibilităţii APIA de a efectua plata din cauza erorilor de cont bancar pentru cererea 2023, cu condiţia depunerii documentului de coordonate bancare aferent unui cont bancar activ.

Producătorii agricoli declaraţi neeligibili pentru plata pe suprafaţă aferentă campaniei 2023 care au primit decizie negativă/de respingere nu pot beneficia de prezenta schema de ajutor.

Ajustarea sprijinului prevăzut prin prezenta ordonanţă se realizează în funcţie de numărul de beneficiari eligibili ai schemei, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanţate de la bugetul de stat pe secţiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor pct. 62 lit. a) întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C 1.188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Marți, 30 Ianuarie 2024 20:12

Ursul(a), dușmanul agriculturii europene

În atenția fermierilor europeni și români care au dat faliment, sunt în insolvabilitate (faliment nedeclarat de instanță) sau care vor deveni insovabili (viitor faliți) după 2024. Când am scris articole de presă sau am postat pe rețelele de socializare, de fiecare dată am lucrat cu materialul clientului. Același lucru îl fac și acum. Cred că este timpul ca toți fermierii să se aplece în această perioadă și asupra anumitor lucruri și decizii care le va influența viața și familiile în mod dramatic în următorii patru ani. Această afirmație se bazează pe realizările din ultimii patru ani. Este adevărat că cei (la fermieri mă refer) care plătim cotizații am dori ca alții să facă astfel de analize, dar asta este viața.

Citim în presă că în perioada 6 - 7 martie 2024, la Romexpo București, are loc congresul popularilor europeni (PPE), organizat de ,,filiala” locală, adică de PNL. Pe lângă toată gargara obișnuită la astfel de momente, în care vor promite câte în lună sau în stele, vor dori (cel puțin asta este intenția) să o susțină pentru un nou mandat ca președinte al Comisiei Europene pe nimeni alta decât ,,prietena noastră de suflet”, a fermierilor, doamna Ursula von der Leyen. Vorbim de aceeași persoană care a reușit cu ajutoare de nădejde, cum ar fi social democratul Timmermans (altă lumină a vestului) să adopte două strategii (Farm to Fork și Green Deal) care au dus la distrugerea structurilor agricole din toate țările Uniunii Europene, aceeași doamnă care a reușit să politizeze activitatea EFSA, agenția care aprobă sau respinge moleculele fitosanitare după dorințele celor care sunt în Comisie, este aceeași persoană care a coordonat creșterea numărului de condiționalități și restricții în UE.

Să nu uităm că această ,,doamnă” a reușit distrugerea industriei de fertilizanți din Europa, a reușit distrugerea competivității industriei de mașini agricole din UE, în ambele cazuri și în multe altele, aceste sectoare care lipsite de resursele Rusiei nu mai sunt competitive. Nici industria alimentară nu o duce foarte bine. Apoi, tot renumita Ursula a forțat acceptarea produselor de dumping din Ucraina și nu numai, atât direct, cât și ,,spălate” sub diverse alte origini.

Știu, sunt activiștii ,,slava Ucraina” care vor sări de fund în sus (mulți dintre ei nu pe gratis) să mă acuze de trădare, dar răspunsul meu este că sunt de acord cu orice sancțiuni aplicate Rusiei dacă sunt respectate și asumate de toată lumea, nu noi proștii (adică fermierii europeni) trebuie să le respectăm și apoi alții (din țări din afara UE) vin să ne vândă produsele rusești drept ale lor. Și aici mă refer la îngrășămintele rusești care invadează UE având proveniență din Turcia, Georgia sau mai știu eu de unde, iar noi trebuie să le cumpărăm suportând și marja intermediarilor, fiindcă, nu-i așa, și gura lor mănâncă.

Mulți dintre acești intermediari finanțează numeroase organizații care fac gargară (i se spune lobby) la Comisia Europeană, dar nu dăm o lege ca aceste sume să fie publice, oare de ce? Cum să nu te întrebi de ce finanțează firme din Asia sau Orientul Mijlociu activitatea acestor ONG, cum sunt cele care se ocupă de climă sau conservarea naturii. Normal, aceste firme de lobby au sume alocate ,,convingerii europarlamentarilor” care vin apoi să ne spună ce greu o duc ei acolo și cât s-au luptat pentru interesele fermierilor. Chiar am uitat toți că avem un fost europarlamentar care a fost condamnat pentru activitățile de lobby de la UE, apoi o vicepreședintă grecoaică care nu a avut timp să ducă saci de bani la bancă și îi ținea în apartament. Mai are dreptate și Marcel Ciolacu când zice că banii să treacă prin bancă. Alo, chiar suntem tâmpiți?

De ce industria de Apărare trebuie să primească mascat o ,,subvenție” de 50 miliarde euro în următorii patru ani, care se adaugă deja la cele câteva zeci de miliarde date până acum, subvenție care se vede că a fost acordată doar pentru interese economice (dovadă că acum tot aceiași politicieni europeni și americani i-au lăsat baltă pe ucraineni, care au fost doar carne de tun în acest conflict) dar nu avem bani să ne susținem industria de fertilizanți, nu poți susține agricultura și mediul rural, nu putem susține sistemele de sănătate și multe alte sectoare, dar noi trebuie să spunem că ne este bine?

Măi, oameni buni, chiar se consideră de acești populari, inclusiv cei de la noi, vezi liberalii și UDMR, că fermierii români și familiile acestora sunt tâmpiți și cretini, încât să înghițim această broască a nenorocirii veșnice, pentru a accepta alegerea într-o astfel de funcție a unei monstruoase personalități, depășită în realizări doar de persoane etalon ale istoriei precum Hitler, Stalin, Mussolini sau Mao? Ce știe să facă această doamnă atât de minunat încât fermierii (nu discutăm de alte categorii sociale necunoscandu-le problemele specifice) să accepte ca în loc de gazarea fascistă a lui Hitler să îmbrățișeze ,,gazarea economică” a Ursulei von der Leyen? Cum să accepte acești amărâți să plătească pensii speciale eurodeputaților și parlamentarilor naționali, pentru asta fiind buget, dar nu putem să cerem un cadru legislativ corect pentru fermieri?

Nu am văzut multă lume să protesteze când sistemul bancar mondial a fost la pământ din cauza unora asemănători cu tanti Ursula a noastră, iar apoi toate popoarele au plătit mii de miliarde de euro și dolari ca să acopere gaura și nimeni nu a făcut pușcărie. Este drept că fermierii nu au timp să citească Financial Times, dar și când o fac vine valul schimbării, iar în acele momente ar fi bine mulți să stați în casele voastre.

Eu sper și cred că la Congresul PPE de la București, atât asociațiile profesionale naționale, dar și cele europene trebuie să organizeze PROTESTE GIGANTICE prin care să ceară înainte de toate, ÎNDEPĂRTAREA DUȘMANULUI DE CLASĂ AL AGRICULTURII EUROPENE, adică doamna Ursula să fie lăsată la vatră, sau popularii nu trebuie să mai fie aleși în forurile europene.

Cred că, după ce am plătit 30.000 euro/lună salariu și în plus am acceptat toate nenorocirile mai sus menționate, sau altele cum ar fi vaccinurile negăsite și multe altele, ar fi bine ca Ursula von der Leyen să se preocupe de yoga și de modeling și să ne lase cu problemele noastre, pentru majoritatea Ursula fiind autoarea principală.

Apropo, lideri de asociație avem pentru o astfel de gândire și asumare publică a răspunderii? Poate cineva să facă o listă de minimum zece revendicări europene care să fie baza unor astfel de momente cruciale și care vor face diferența între a supraviețui sau a muri, pentru mulți dintre fermierii mici și mijlocii?

Atenție! Când faceți manifestații și proteste, sunați mai întâi la administrația prezidențială pentru a cere programul de odihnă și reflecție al locatarului de la Cotroceni, ca să nu deranjați. Mai are rost să discutăm că referitor la reformarea UE ar trebui să ne reprezinte președintele Republicii?

Acest mesaj trebuie sa fie înțeles și de către social democrați (adică PSD-ul condus de Marcel Ciolacu) care au și ei faliții lor, vorbesc de alți demnitari europeni ca Frans Timmermans, care au pus tot sufletul în a implementa concepțiile antisociale și antieconomice ale doamnei Ursula, care, la fel, nu trebuie să fie acceptați drept propuneri de demnitari europeni, pentru deserviciile și criza economică care abia începe, cu toate că sunt mulți specialiști care spun că ar fi trecut. Poate în capul și buzunarele lor, dar nu și în economia reală. Iar când te lauzi cu creștere de 3%, iar inflația este de 9% (inflația pe coșul zilnic este de peste 13%), înseamnă că ai făcut ASE-ul la berăria din colț.

În rest, numai de bine.

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Gânduri de fermier

În anii trecuți au fost proteste ale fermierilor în Franța, Spania, Polonia, Bulgaria și România, care, la unison, au fost tratate de politicieni, de mare parte a presei generaliste și de partea fundamentalistă a populației drept mofturi, privilegii și excese.

Dar, iată că în prezent ne uităm cu uimire și ne facem că nu pricepem de unde valul acesta de duritate al „revoltelor” fermierilor în Germania, Franța, Polonia, România, Italia și acum Belgia.

Îmi permit să mă hazardez să spun că este doar începutul, iar în scurt timp și în România, dar și în alte țări, protestele se vor relua pe scară largă, dacă și numai dacă oficialitățile „bruxelleze” nu se vor mișca rapid, fiindcă majoritatea revendicărilor au legătură cu legislația europeană, adoptată cu complicitatea nemernică a guvernelor naționale și cu îngăduința suspectă de multe ori a marilor organizații europene ale fermierilor.

Simplu, așa s-a ajuns în situația în care fermierilor le-a ajuns cuțitul la os, fiind foarte posibil ca mulți să gândească că între dosar penal pentru ultraj și a-i muri familia de foame, chiar nu mai contează.

Cei care nu știu sau nu au făcut socotelile, pentru foarte mulți fermieri mici și mijlocii, urmează foarte probabil încă un an pe pierdere care se va adăuga deja la starea de insolvabilitate pe care o au, dacă prețurile la produsele agricole nu se modifică, iar această pierdere pentru mulți se va traduce prin pierderea a tot ceea ce au agonisit de-a lungul unei vieți de muncă. Și vorbim de cei care nu au falimentat deja.

Văd și numeroși neisprăviți care vorbesc despre „asumarea ca antreprenor” a riscurilor, dar nu înțeleg despre importanța sectorului, care este la fel ca sănătatea, nu poți permite falimentul acestui sector, fiindcă nu avem destule cimitire, la fel cum toți cei care au devenit filozofi pe facebook, își permit acest lux de a gândi (primitiv cei drept) fiindcă sunt sătui și ghiftuiți la burdihan, deoarece nu le lipsește nimic pe masă, dar fără să priceapă de ce și datorită cui. Mai sunt unii și mai deștepți care spun că oricum pot aduce alimente din import, dar au uitat când în pandemie ar fi vândut și familia pentru o mască și un medicament care să îl ferească de moarte!

Sunt curios cum ar reacționa mulți dintre toți „vorbitorii” ăștia atotcunoscători după o săptămână de foame? Și-ar mânca și câinele din coteț, după ce ar fi terminat laptele praf al bebelușilor și sandviciul pentru școală al copiilor, arătând astfel adevărata față a sufletului meschin și parșiv de care dau dovadă.

Dacă ne gândim la politicieni, atitudinea este cea clasică prin care orice mișcare de protest este tratată prin amânări, negocieri, promisiuni, totul până când prin metode specifice, cauzele sunt demonetizate, compromise și virusate. Concret ce vreau să spun?

Păi, să luăm ca exemplu protestele spontane din ultima perioada de la noi, când profitând de faptul că au fost organizate fără a avea în spate structurile alea câte sunt ale organizațiilor profesionale, fără să aibă comunicatori care să poată prezenta și argumenta problemele, mai mult decât unele atitudini exotice ale unor lideri din stradă care nu durează, s-a ajuns la situația în care ușor, ușor au fost acreditate o serie de mesaje care să ostilizeze populația, cum ar fi:

- Vor benzină gratis ca în Venezuela. Asta în condițiile în care și camioanele și tractoarele merg cu motorină. Plus că nimeni nu a zis ceva de gratis.

- Fermierii nu vor sa plătească acciza la motorină. Este o situație generală în UE în care pentru motorina folosită în agricultură se rambursează parte din acciză. Inițial, acciza a fost introdusă ca taxă pentru produsele de lux și apoi pentru produsele care necesitau impozitare suplimentară pentru a fi descurajate, vorbim de alcool, țigări. Au venit unii mai „deștepți” pe funcții de conducere politică și au extins ideea că și combustibilii sunt o problemă, deoarece sunt multe familii care au mai multe mașini și deci este un lux. Între timp nu mai este un lux, este o necesitate, dar acciza a rămas, introducându-se argumentul că sunt necesari banii pentru infrastructură. Doar că în agricultură acciza se rambursează numai pentru ce se consumă la culturi, adică pe câmp când tractorul nu folosește infrastructura rutieră existentă.

- Au mașini scumpe și vile și nu vor să plătească impozite. Aici sunt câteva aspecte, anume: fermieri mari care să dețină astfel de proprietăți sunt vreo 5.000 - 7.000 din cei 800.000 de beneficiari de subvenții. Restul de circa 790.000 de fermieri sunt cei mici și mijlocii, care ei lucrează împreună cu familiile și sunt și angajați și patroni. Că vorbim de cei care fac legumicultură, că au o mică livadă, sunt apicultori, sau cresc câteva animale, de acolo vin cei mulți care sunt angajați în agricultură. Adică, exact cum am compara proprietarii unor mari companii de taximetrie cu cei care și ei sunt patroni dar au doar taxiul pe care lucrează și sunt propriii angajați. Sau ca și cum am vorbi de cei care au un mic magazin unde se vând câteva produse și îi comparăm cu patronii marilor lanțuri de magazine.

- Nu vor sa plătească salarii. Așa cum am arătat mai sus, majoritatea sunt și patroni și angajați și astea sunt veniturile pe care le au. Eventual au și soția angajată, care să nu zică cineva că nu ar fi fost bine plătită daca își permiteau. Oare, cei care vorbesc și fac acuzațiile au mers și ei prin satele din România, să vadă că fermele mari sunt 3-6 pe o comună, dar apoi sunt mulți care au și ei mici afaceri pentru care muncesc de îi ia dracul să le dezvolte? Nu ați văzut așa ceva sau nu ați vrut să vedeți, deoarece ăsta era interesul.

Dacă ați fi fost în zonele legumicole cum sunt la Matca, Băleni sau Izbiceni (și multe altele), ați fi văzut că fiecare curte are un solar, iar fiecare proprietar este și propriul angajat și exploatează acele solarii, muncind ca un câine pentru ceea ce cultivă, stând cu frică să nu vie zăpadă să îi rupă folia, să nu îi înghețe răsadurile, și se scoală noapte de noapte să facă focul, să nu fie vijelie. La fel cei care au animale și se duc mereu să vadă fătările, să alăpteze mieii, să ajute la fătare și multe altele. La fel și viticultorii sau pomicultorii, care au și ei temerile lor, la fel ca cei care se ocupă de cultura mare.

Așadar, în toate cazurile este o ticăloșie a celor care prezintă astfel problema, că sunt din presa scrisă sau audio-vizual, mulți dintre ei răspunzând la comenzi politice care sunt legate de marile bugete de publicitate electorală, suportate din subvențiile de la stat și care sunt greu de înțeles de cei care le plătesc prin taxe și impozite.

Partidele politice mari primesc între 7-12 milioane de euro/an subvenții, fiindcă vezi Doamne să fie totul la vedere și să nu existe tentații. Zău? Dar nu ar putea fi totul la vedere pe banii lor din cotizații?

Un alt mesaj fals, fermierii primesc subvenții și nu se mai satură. Primim subvenții, ca toți fermierii din UE (noi, în Est, primim subvenții mai mici), dar asta pentru ca populația să fie protejată de propria necunoaștere și de abuzurile celor cărora nu le pasă. Despre ce vorbim?

Să o luăm pe cifre. Iarna laptele la poarta fermei este 1,3-1,8 lei/litru, în funcție de cantitate și calitate. Același lapte, cei care se duc la supermarket îl cumpăra cu 10-11 lei/l. Cât de prost să fii tu, cumpărător, să nu te întrebi dacă ceva este în neregulă și oare ce?

Grâul, care durează un an de la semănat până la recoltat, acum costa 0,8 lei/kg la fermier, iar din acest kilogram se macină și se obține făină și tărâțe. Făina costă 2,7 - 3 lei/kg, iar tărâța, care teoretic este un deșeu, este mai scumpă decât grâul, costă circa 0,85 - 0,9 lei/kg. Ca să avem imaginea completă, un kilogram de pâine tip franzelă costă 6 lei/kg.

La ulei avem prețuri între 6 și 8 lei/litru în funcție de brand, nu de conținut, iar semințele de floarea-soarelui costă acum 1,6 lei/kg. Din semințe se obțin prin presare uleiul și șrotul, acesta din urmă fiind aproape la prețul semințelor.

Cât de neted să fii pe creier ca să nu poți realiza jaful la care ești supus ca și cumpărător, și din cauza cui? Nu poți tu, lanț de magazine, să ai marja de peste 40 - 50%, în condițiile în care toată filiera până la tine nu are atât, adică și producător, și transportator și procesator. Dar este economie de piață.

Politicianul european și național, ambele grupe într-o imbecilitate greu de egalat, nu au înțeles nimic în ultimii zece ani, când au venit cu fel de fel de măsuri care au dus la constrângerea fermierilor, în mod unilateral doar în Europa, prin introducerea unor reglementări de reducere a productivității care au dus la creșterea costurilor și reducerea veniturilor și a marjelor, ceea ce, logic, a afectat profitabilitatea, și vorbim de cei mulți, nu de câțiva fermieri mari cum se tot dorește a se acredita.

Ceea ce trebuie înțeles, fermierii nu doresc peticirea cu niște sume, ci se dorește eliminarea unor reglementări cretine prin care se îngrădesc producțiile, apoi se doresc noi lanțuri de aprovizionare, predictibilitate legislativă. Văd mulți „specialiști” care discută de puterea de negociere, dar habar nu au cum stă situația. Ce putere de negociere să ai tu cu produse care trebuie vândute în 3-5 zile, că dacă nu le vinzi le arunci la gunoi? Mai mult, dacă nu le vinzi îți bat și banca, și furnizorii la poarta. Însă, așa se întâmplă când fel de fel de frustrați care nu au făcut în viața lor nimic decât să atârne pe ici pe colo, sunt „influenceri”.

Chiar credeți că pentru un magazin este o problemă că în loc de zece tipuri de salată sau roșii, are doar două pentru o săptămână? Câtă naivitate să existe? Crede cineva că o cooperativă cu o sută de producători care produce, să zicem, 500 tone de roșii în solarii poate să vândă marfa asta la tarabe în piață, ca să stea toate gospodinele să învârtă roșia pe toate părțile? Dacă nu, unde să le vinzi, dacă au fost falimentate toate magazinele de proximitate și am lăsat supermarketurile peste tot? Tot fermierii sunt de vină?

Văd fel de fel de pricepuți care susțin ca fermierii ă fă și procesare. Se confundă mica procesare de fermă, că face cineva un produs artizanal, de parcă toată lumea mănâncă gorgonzola și gruyer. Dar ce ar trebui să mai facem noi, fermierii?

Această situație este generată si de faptul că în multe țări, inclusiv la Bruxelles, în funcțiile de conducere din asociațiile profesionale ale agricultorilor, de multe ori, sunt cocoțate persoane care nu au au lucrat măcar în vreo fermă, ca să nu mai zic să dețină una, iar apoi sunt mulți care consideră că dacă au ajuns în acele funcții, știu și ce este de făcut, dar fără să îi recomande nimic în acest sens și fără să mai ia pulsul celor care cu adevărat trăiesc și suferă în această lume.

Cred că este anacronic, că multe funcții de conducere a acestor organizații, mă refer la cele de reprezentare, în loc de fermieri care să dea direcția de urmat, sunt ocupate de birocrați, care ar fi trebuit doar să implementeze cele dorite și necesare, iar implementarea să fie făcută fără compromisuri care de multe ori schimbă total chiar și direcția care s-a dorit inițial.

Este drept ca în aceste organizații sunt și oameni (care nu sunt fermieri) de bună credință, care muncesc din greu și doresc să realizeze multe lucruri bune, dar rezultatele nu apar și nu se văd, tocmai din cauza primei grupe de care am vorbit mai sus. Consider că nu este drept. La fel ca la politicieni, și aici mereu se vorbește de răspunderea celor care au ocupat funcția mai înainte, de parcă noi ar trebui să fim condamnați să acceptam să fim sacrificați pe viață de dragul încercării de niște nepricepuți, care nici măcar nu trăiesc aceleași griji ca și tine.

Asta ca să nu mai vorbim de „fumata” expresie „veniți și vă implicați”, dar asta în condițiile în care acești birocrați să rămână pironiți în continuare pe funcții, iar cei care se implicăa doar săa fie morfoliți și compromiși, tocmai pentru a li se închide gura.

Mi-ar fi plăcut ca în aceste momente când eșecul politicilor agricole europene este evident, inclusiv din cauza corupției bruxelleze, să-i vedem pe cei responsabili, oficiali europeni și naționali, reprezentanți ai fermierilor europeni și naționali, ieșind un pic smerit public și să recunoască că au făcut-o lată și poate cei care au vechime pe funcții, mai mare de vreo patru ani, să mai plece și acasă, fără să ducă grija cui ne vor lăsa, că ne vom descurca și fără dragostea lor părintească, din cauza căreia ne ustură curul de zici că suferim de hemoroizi.

Personal, nu pot accepta ca tot mereu eu, ca fermier, sunt de vină fiindcă plătesc cotizația și nu doar ca cineva să mă reprezinte, iar când iese prost să fiu acuzat tot eu că nu m-am implicat, iar restul nu are nici o vină.

Știu că mulți din cei care urmăresc protestele agricultorilor poate încă nu pricep riscurile revoltei unei bresle care este disperată, dar valul care se va ridica poate fi un mare tsunami care va șterge multe pe unde va trece, iar asta deoarece unii și-au bătut prea mult timp joc de o breaslă care le dă dreptul de a gândi, ei fiind cu stomacul plin.

În final, pentru a nu fi nici o interpretare greșită, consider cu tărie că fermierii au nevoie de mediul asociativ, dar, ca într-o relație, când lucrurile nu mai merg apare necesară schimbarea. Cred că mulți din cei care au ocupat fotoliile și au dovedit cu vârf și îndesat că au fost depășiți de momente, să mai iasă și la pensie. Mai mult, aceștia trebuie să înțeleagă că nu ei sunt mediul asociativ, ci au fost mandatați de acesta vremelnic să facă ceva. Cum au reușit, simțim.

În rest numai de bine.

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Gânduri de fermier

În urma promisiunilor obținute în cadrul întâlnirii cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, care a avut loc miercuri – 24 ianuarie 2024, la sediul MADR, Grupul de Protest Timișoara Vest a decis ca din data de 26 ianuarie 2024 să suspende temporar protestul.

„Rămânem solidari cu grupurile de protestatari din țară și așteptăm soluționarea revendicărilor noastre până la prima rectificare bugetară din luna martie, anul curent. În caz contrar, ne vom organiza pentru un nou miting, la sfârșitul lunii martie”, transmite Grupul de Protest Timișoara Vest.

Promisiunile MADR pentru fermierii din Vestul țării:

1. Suportarea în integralitate a accizei la motorina utilizată în agricultură.

2. Facilitate de creditare, respectiv Creditul Fermierului și Creditul Agricol ce vor fi disponibile din 15 februarie 2024. Creditul Fermierului va fi pentru capital de lucru, se va accesa până în luna mai, va fi pe o perioadă de 5 ani cu o dobândă de 1,95%, ROBOR suportat de MADR, plafonul fiind de un miliard de euro și garantat de statul român. Fiecare fermier va primi maximum 30% din cifra de afaceri. Creditul Agricol va fi pe o perioadă de 4 ani, plafon maxim de 10 milioane de euro și poate fi folosit pentru cumpărare de terenuri și pentru dezvoltare. Se pot refinanța până la 50% din celelalte credite.

3. Echivalarea permiselor de conducere din categoria B cu TR1 a fost deja realizată prin OUG 1/2024.

4. Subvenția pentru anul 2023 va fi cu 2 euro mai mare decat în anul anterior, în jur de 178 euro.

5. Acordarea în regim de urgență a plăților APIA pentru scheme care nu țin de alte termene, termen 29 februarie 2024.

6. Pe lângă cei 100 euro/ha care se acordă conform OUG nr. 5/2024 pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2022, s-a promis ca la rectificarea bugetară din luna martie a.c. se va lua în calcul și compensarea culturilor din primăvara anului 2023.

7. Asumarea revizuirii și adoptării legislației necesare în actualul exercițiu parlamentar privind durata minimă a contractului de arendă și concesionarea pășunilor.

8. Derogarea GAEC 7 și GAEC 8, termen de rezolvare până la data de 31 ianuarie 2024.

9. Compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectați de importurile din Ucraina prin adoptarea de culoare separate și monitorizarea importurilor prin sigilii electronice cu GPS în portul Constanța.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ionuț Lucian Cercel, fermier și transportator din județul Buzău care face parte din grupul de negociatori cu autoritățile statului, a anunțat că fermierii și transportatorii de la Afumați nu vor participa la protestul aprobat de primarul general Nicușor Dan, pentru zilele de 21, 22 și 23 ianuarie 2024, în Piața Constituției din București. De reținut că, în vestul țării, fermierii au cerut autorizarea protestelor cu utilaje din centrul Timișoarei pentru șase zile, perioada 19 - 24 ianuarie 2024, miting care le-a fost aprobat de primarul orașului, Dominic Fritz.

„Fermierii și transportatorii mobilizați la Afumați se disociază în totalitate de protestul politic autorizat în centrul Capitalei. Acel miting aprobat de primarul Bucureștiului este un joc ieftin al unui partid politic și al acelei doamne din Parlament, care ar trebui să rămână acolo și să facă legi, nu doar scandal. Nu ne raliem la așa ceva, pentru că noi n-am ajuns să protestăm în stradă ca să facem haos, ci pentru că avem probleme reale pe care le vrem rezolvate. Presiunea pusă pe autorități de fermierii și transportatorii care protestează în toată țara a dus la dialog. De aceea nu vrem să politizăm deloc acest demers. Trebuie să se înțeleagă că este protestul nostru, nu al partidelor politice. Ne-am detașat încă din prima zi de protest de partea politică și așa vrem să rămânem. Prin urmare, noi, fermierii și transporatorii care am aprins flacăra protestelor în toată țara nu vom participa la mitingul autorizat de Nicușor Dan pentru un membru al unui partid politic”, transmite Ionuț Lucian Cercel.  

Pe 18 ianuarie 2024, primarul Nicușor Dan a aprobat un protest în Piața Constituției din București, duminică, luni și marți (21, 22 și 23 ianuarie), pentru 5.000 de persoane, 100 de tractoare și 100 de capete tractor de tir. Un avocat, membru în partidul senatoarei Diana Șoșoacă, este cel care a cerut autorizarea protestului din Capitală.

De altfel, și prefectul Bucureștiului, Rareș Hopincă a declarat că mitingul autorizat de Nicușor Dan este unul politic și, susține prefectul, este organizat de senatoarea Șoșoacă. De asemenea, Rareș Hopincă, a subliniat că proprietarii de utilaje care vor să participe la protestul din Piaţa Constituţiei trebuie să se înscrie pe o listă pe care organizatorii o vor transmite Poliţiei şi Jandarmeriei până sâmbătă la ora 16.00, altfel nu vor intra în Municipiul București.

Reamintim că, din 10 ianuarie 2024 agricultorii și transportatorii protestează în toată țara.

comunicat afumati

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În Ședința de Guvern de joi, 18 ianuarie 2024, a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la categoriile de permis de conducere disponibile în România pentru tractoare și vehicule agricole.

„Așa cum am promis, aprobăm astăzi un prim pachet de măsuri convenite împreună cu fermierii și transportatorii. Rezolvăm problema utilajelor agricole, extinzând excepțiile de la înmatriculare și inspecție tehnică periodică la categoria vehiculelor lente. De asemenea, RAR va putea efectua ITP-ul la vehicule agricole sau forestiere cu laboratoare mobile chiar la sediul fermelor. Rezonabil este să nu-i pui pe fermieri să-și ia utilajele din câmp sau pădure și să meargă la RAR, ci să fie exact invers”, a declarat Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, la începutul ședinței de Guvern.

Ordonanța de Urgență aprobată vizează echivalarea permisului categoria B cu permisul Tr1, categorie nou introdusă, care va permite conducerea tractoarelor agricole sau forestiere cu o viteză maximă de 40 km/h pe drumurile publice.

De asemenea, actul normativ prevede înscrierea echivalării categoriilor B și Tr cu categoria Tr1 în permisul de conducere pentru noile emisiuni, dar nu mai devreme de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, fără examinare de către autoritatea competentă.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la baza adoptării prezentei Ordonanțe de Urgență au stat următoarele motive:

  • Planul Național Strategic pentru exercițiul financiar 2023-2027 prevede o creștere semnificativă a parcului de utilaje agricole, fapt ce generează o disproporționalitate între numărul de utilaje și personalul specializat.

  • Absența legislației care să permită conducerea utilajelor agricole cu permise de conducere de categorie B duce la migrația forței de muncă către țările UE.

  • Neadoptarea rapidă a măsurilor legislative propuse ar afecta negativ execuția lucrărilor agricole la timp în perioadele optime.

 Screenshot 20240118 224547 Acrobat for Samsung

Screenshot 20240118 224556 Acrobat for Samsung

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Luni, 15 ianuarie 2024, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Florin Barbu s-a întâlnit cu reprezentanți ai mediului asociativ din sectoarele vegetal și ovin.

La finalul dialogului, agricultorii protestatari au decis să continue protestele în stradă, fiind nemulțumiți de ceea ce au cerut și dezbătut organizațiile fermierilor prezente la discuții, care, la final, au declarat că „rezultatele obținute în urma dezbaterilor le dau încredere că pot găsi în ministrul Agriculturii un partener de dialog, ce propune soluții pentru sustenabilitatea fermierilor” - potrivit unui comunicat al MADR.

De asemenea, reprezentanții asociațiilor crescătorilor de ovine și caprine au transmis că sunt mulțumiți de măsurile propuse de ministru, de bugetul alocat sectorului de ovine/caprine și de măsurile de sprijin care vizează acest segment.

Mediul asociativ a transmis o serie de propuneri ce urmează a fi evaluate în cadrul unor grupuri de lucru care se vor întruni periodic la nivel de experți, la MADR.

IMG 20240115 WA0037

Participanții au semnat un proces verbal prin care s-au agreat următoarele 13 propuneri:

Propunerea 1 - Acordarea în regim de urgență a plăților APIA, pentru schemele care nu țin și de alte termene.

Termen: 29 februarie 2024

Propunerea 2 - Derogare GAEC 7 și GAEC 8. Clarificarea condițiilor în care se aplică cele două GAEC-uri începând cu anul de cerere 2023-2024 și diminuarea procentului de sancțiuni la nivel minim, în baza forţei majore.

Termen: 31 ianuarie 2024

Propunerea 3 - Compensarea pierderilor suferite de fermierii afectați de importurile din Ucraina prin adoptarea de culoare separate și monitorizare importuri prin sigilii electronice cu GPS în portul Constanța.

Termen: în anul 2024

Propunerea 4 - Acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru capital de lucru şi investiții în ferme, respectiv Creditul Fermierului cu 1,95% cu ROBOR suportat de stat și Creditul Agricol cu 2% plus ROBOR (pentru investiții, achiziții terenuri etc).

Termen: 29 februarie 2024

Propunerea 5 - Utilizarea suplimentară a cadrului temporar Ucraina pentru acordarea către fermieri a plății în regim de urgență a sprijinului de 100 euro/ha pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anulu 2022. În cazul în care, după rectificarea bugetară se vor identifica sume disponibile la Ministerul de Finanțe, se va lua în calcul şi compensarea culturilor din primăvara anului 2023.

Termen: 31 mai 2024

Propunerea 6 - Actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziționată şi utilizată în agricultură.

Termen: 30 iunie 2024

Propunerea 7 - Modificarea în regim de urgenţă a Ordonanței 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Echivalarea permisului categoria B cu TR şi a celei B1 cu TR1, precum și înmatricularea utilajelor se vor realiza numai prin supunerea înregistrării acestora la primărie, fără obligativitatea CIV și respectiv a ITP-ului indiferent de tonaj, cu exonerarea aplicării dispoziților în materie în anul 2024, concomitent cu modificarea corespunzătoare a proiectului de lege aflat în dezbatere în Senatul României.

Termen: proxima şedinţă de guvern

Propunerea 8 - Asumarea revizuirii și adoptării legislației necesare, în actualul exercițiu parlamentar, privind durata minimă a contractului de arendă, precum și concesionarea pășunilor.

Termen: 30 iunie 2014 - Parlamentul României

Propunerea 9 - Apă gratuită pentru infrastructura principală de irigații în anul 2024.

Propunerea 10 - Subvenţionarea a 50% din costurile suportate cu energia electrică de către OUAI-uri.

Propunerea 11 – Modificări legislative în 2024: modificarea Legii 34/2013 și Legii 170/2023 și a Legii 138/2004 asimilarea amenajărilor locale de irigaţii cu subvenţionarea ca și a OUAI, inclusiv amplasarea de panouri fotovoltaice în amenajările secundare de irigații doar cu acordul OUAI -urilor; Implementarea și operaţionalizarea Sistemului Național de Gestionare a Riscurilor din Agricultură.

Propunerea 12 - Ordonanța de urgență privind amânarea ratelor se află în avizare la Consiliul Concurenţei.

Termen: proxima şedinţă de guvern

Propunerea 13: Realizarea împreună cu fermierii a unui studiu de impact privind utilizarea sistemului antigrindină din zona Vrancea.

Cei prezenți au subliniat că vor urmări realizarea obiectivelor asumate prin procesul verbal semnat la finalul întâlnirii. De altfel, încă din 12 ianuarie 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis că dacă nu vor fi respectate termenele asumate va iniția de urgență demersurile pentru organizarea unui protest autorizat la nivel național.

propuneri madr

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Deja unii au început să le reproșeze fermierilor ba că au mașini 4X4, ba că au subvenții, că de ce nu produc mai ieftin, că de ce au tractorare de sute de mii de euro. Iar anumiți lideri ai asociațiilor de fermieri tac sau spun tâmpenii precum „nu suntem implicați, sunt revendicări personale”.

Sunt uimit cum mulți „lideri” din partea agro sunt tăcuți. Pentru că ei sunt și membri de partide, alții chiar sunt și la guvernare cu diverse funcții, alții își negociază deja funcțiile pe listele de partid. Și se mai întreabă de ce asociațiile profesionale sunt cam goale, fără membri.

Să discutăm un pic de situație pe bune.

În 2023 fermierii au recoltat culturile de grâu și rapiță înființate în toamna anului 2022. Și mulți, doar atât. Pentru că, dacă vorbim de culturile de floarea-soarelui și de porumb, în multe zone au fost calamitate, din cauza secetei, având producții de 700-1.000 kg/ha la floarea-soarelui și de la zero până la 3.000 de kg la porumb.

La înființarea culturilor de grâu și de rapiță, prețurile la îngrășăminte erau și cu 300% mai mari decât în urmă cu an, la sămânță erau mai mari cu 25%, iar la pesticide în medie cu 20% mai mari. Plus un preț la motorină cu 40% mai mare. Însă, la recoltare, în 2023, prețurile la cereale erau doar 40%-50% din cele din 2022.

Adică fermierul a înființat culturi la costuri duble și a primit venituri la jumătate, comparând 2022 cu 2023. Voi cum ați scoate-o la capăt? Hai să vedem, căci matematica nu a fost reinventată. Cum faci dacă investești 5 lei și primești 2 lei?

Și a recoltat doar două culturi, căci celelalte două au fost în mare parte fie calamitate 100%, fie au cauzat pierderi de 70%, adică cheltuielile pe hectar au fost recuperate doar 30%. Și cheltuiala pe un hectar e mare, vorbim de 4.000-5.000 de lei/ha.

Unde există dezbaterea asta în spațiul public? În presa centrală, în Guvern, la partide...Mai nicăieri.

Poate credeți ca asta e situația doar în România. Nu! E o situație globală, pe toate continentele și la cam toate culturile de la cafea la fructe și porumb. Normal, depinde cât se consumă pe fiecare cultură. Cu cât cultura are nevoie de o investiție mai mare, cu atât pierderea în 2023 e și mai mare.

De asta ies fermierii în stradă în Olanda, Polonia, Franța sau în România! Problema e mai gravă la noi, pentru că pe lângă pierderile cauzate de prețuri la inputuri și cereale, noi am avut și o secetă cruntă.

Dar credeți ca în țările considerate de voi civilizate, guvernele nu dau ajutoare? Vă înșelați. Franța a dat doar producătorilor de vin, pe motiv că e prețul prea jos, un ajutor de 240 de milioane de euro. Și e normal!

E vina fermierului că din cauza războiului și crizei energetice prețurile la motorină și îngrășăminte au ajuns la maxime istorice? E vina fermierului că Rusia face dumping în piața globală a grâului sau că guvernele au forțat scăderea prețului la alimente, forțându-i pe procesatori să caute materie primă de proastă calitate dar ieftină? Nu! Dar vrei să mai ai agricultură și industrie alimentară în viitor, sau vrei să depinzi de importuri și în cazul unor restricții (cum au fost în ultimii ani) să ai magazine goale?

Fermierul e cel care ține mediul rural în viață! E de multe ori singurul angajator dintr-un sat. E cel care are obligația de a oferi siguranța alimentară, mai ales în condițiile de pandemie sau de război. Pentru ca e vorba de mâncare.

Ok, poate că au unele pretenții exagerate. Ok, poate că unii nu sunt cei mai buni comunicatori. Dar și presa are grijă să le scoată toate defectele. Normal că au făcut și greșeli, normal că au și defecte. Cam ca toți oamenii din țara asta și de prin alte țări.

Imaginea multora despre fermieri este una demnă de anul 1907, că fermierul ar trebui să poarte ie, să fie desculț și să lucreze cu plugul tras de boi. Asta în timp ce ei scriu pe un smart phone.

Cum credeți ca se face agricultură performantă ? Cu utilaje scumpe, cu salarii mari, cu credite la bănci, cu investiii mari pe fiecare hectar! Căci oricum aici cercetare nu mai avem, sistemul de irigații e praf, legislația are mari lacune sau e foarte grea pentru a face un proiect, finanțare nu prea se face.

Încă ceva, știți câte bănci mai acordă azi credite către fermieri? Câteva! Doar câteva! Și ce facem dacă statul nu ia măsuri?

Da, am ajuns aici și pentru că timp de 34 de ani clasa politica a promis și toate au rămas la stadiul de promisiune. Sunt azi partide care nici nu au un program sau oameni pe sectorul agricol, dar vor voturi.

Fermierii nu vor să primească gratis! Oamenii ăștia își cer doar subvenția (plătită cu mare întârziere sau neîncasată azi), vor acces la credite să poată trece anul, vor legislație mai simplă pentru investiții în irigații și o plasă de siguranță pentru a nu mai ajunge aici în viitor.

E prea mult? Dacă e prea mult, cumpărați doar brânză, lapte, fructe, carne, legume și ouă din import. Dar să nu vă mirați dacă într-o zi ele nu vor mai fi la raft sau vor fi prea scumpe!

Articol de: MIHAI MORARU, director general Agro-Est Muntenia

mm

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, invită, luni, 15 ianuarie 2024, la sediul instituției reprezentanții tuturor asociațiilor de fermieri, ai procesatorilor și ai retailerilor, pentru a discuta despre măsurile de sprijin și a oferi soluții de finanțare pentru toate situațiile pe care le întâmpină în acest an agricol. Mediul asociativ este rugat să transmită lista de revendicări până vineri, 12 ianuarie 2024, la Cabinetul ministrului.

„Sunt alături de fermierii noștri pentru a găsi cele mai bune soluții la toate problemele lor, avem programe de sprijin în derulare pentru majoritatea sectoarelor din agricultură, pentru a ne asigura astfel că vom avea producții de calitate”, a declarat Florin Barbu, iar MADR a transmis: „Ministrul Barbu și echipa tehnică pe care o coordonează fac toate demersurile necesare pentru ca toate solicitările și revendicările acestora să fie soluționate în cel mai scurt timp”.

Miercuri, 10 ianuarie 2024, fermierii și-au scos utilajele în stradă și protestează alături de transporatori, care au și ei nemulțumiri legate de impozite, RCA, licențe, taxa de drum, acciza la motorină, timpul de așteptare din vămi etc. Multe ferme din țara noastră sunt în prag de faliment, au datorii la furnizori, costurile de producție sunt din ce în ce mai mari, iar producția agricolă are prețuri mici. Autoritățile n-au nici ochi și nici urechi pentru problemele fermierilor, cărora pare că le-a ajuns cuțitul la os. Transportatorii și fermierii circulă cu viteză redusă în semn de protest pe toate drumurile din România, iar sute de tiruri și tractoare se îndreaptă spre București.

„Legat de protestul „spontan” al transportatorilor la care s-au alăturat și câțiva fermieri, până în acest moment, la Ministerul Agriculturii nu am primit nicio revendicare, pentru că nicio asociație nu își asumă acest protest. Din informațiile apărute în spațiul public, am văzut că problemele pe care le reclamă au legătură cu RCA și cu permisele de conducere. Chiar dacă acestea nu țin de Ministerul Agriculturii, voi face tot ce pot pentru a-i sprijini să găsim împreună o rezolvare. Am stabilit deja o întâlnire cu toate asociațiile și federațiile, săptămâna viitoare, pentru a le prezenta programele pe care le avem pregătite pentru acest an. Vom putea vorbi, așa cum facem mereu, la aceste întâlniri, despre problemele pe care le întâmpină și sunt sigur că vom găsi, ca de fiecare dată, rezolvare. Aceste întâlniri le aveam programate înainte să apară acest protest. Îi asigur pe toți fermierii că subvențiile se acordă la timp! Subvenția la motorină se va acorda în continuare la valoarea maximă posibilă. Avem un buget bun, în acest an, avem fonduri prevăzute pentru toate sectoarele și vom continua să sprijinim producția românească. Este început de an electoral și acest protest spontan este masiv distribuit pe rețelele sociale de un partid politic. Nimeni nu are dreptul să folosească fermierii, munca lor și agricultura românească pentru a încerca să câștige capital de imagine sau un procent în plus în sondaje. Să nu uităm că aceste partide politice nu au avut nicio soluție pentru agricultura românească în ultimii patru ani. Ca întotdeauna, ușa ministerului Agriculturii este deschisă oricând pentru fermieri, pentru că eu sunt acolo pentru a le rezolva problemele și a-i sprijini. Îi asigur pe toți că anul 2024 o să fie un an agricol bun atât pentru România, cât și pentru fermierii români”, transmite ministrul Florin Barbu prin intermediul rețelelor de socializare.

Pe aceleași rețele de socializare, în ultimii 3 - 4 ani, de când seceta cumplită a pus stăpânire pe agricultura noastră, fermierii își spun păsurile, și nu-s puține. În ultima perioadă, din ce în ce mai mulți vor să-și vândă fermele, sau povestesc cum se roagă de bănci, de furnizorii de inputuri pentru păsuire. Parcă mai des ne întâlnim cu termenul „faliment”.

Pe aceleași rețele de socializare frecventate de politicieni, de autorități, fermierii se plâng de lipsa de reacție a guvernanților, de faptul că nu primesc subvențiile, și câte și mai câte. Însă, la București nu se văd, totuși, aceste lucruri, realitatea pare alta decât cea de pe teren, dacă ne uităm chiar la declarațiile ministrului Florin Barbu.

Marți, 9 ianuarie 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis un comunicat în care arată că a solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol (articolul, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/comunicate/item/5998-implementarea-de-urgenta-a-creditelor-subventionate-pentru-sectorul-agricol-solicitarea-fermierilor.html).

Și, atunci, de ce susține șeful MADR că nu există revendicări ale reprezentanților fermierilor?

Este cert că există probleme, unele putând fi rezolvate de guvernanți, dacă există interes. Altfel, întâlnirea între Florin Barbu și mediul asociativ poate fi doar „de ochii lumii”, iar agricultura va continua „să meargă și așa”. Cu alte cuvinte, fiecare e pe cont propriu, se descurcă cum poate, dacă poate. Dacă nu, cu astfel de reacții de nepăsare, pompoase, de formă și fără fond, din partea autorităților, vom vedea într-adevăr multe falimente.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, de la Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Conform documentului, anterior întâlnirii cu protestatarii, mai exact în ziua de joi, 15 martie 2018, a avut loc o reuniune de lucru între conducerea agenției și omoloagele sale ale Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRo) și Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România.

Cu acest prilej, spun cei de la ANSVSA, reprezentanții asociațiilor profesionale au prezentat conducerii agenției o serie de nemulțumiri cu privire la nivelul de tarifare al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii, concesionate de la stat, modificările apărute în Programul Strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii și aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998.

„La finalul discuțiilor, s-a convenit, de comun acord, organizarea unor noi întâlniri, în perioada 16 – 20 aprilie (n.r. - 2018), la care să participe reprezentanți ai ANSVSA și ai respectivelor asociații profesionale”, se afirmă în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANSVSA reiterează, și pe această cale, disponibilitatea pentru colaborare și dialog constructiv pentru identificarea celor mai bune soluții, din punct de vedere tehnic și legislativ.

„Față de revendicările formulate de participanții la acest protest, ANSVSA face următoarele precizări:

1. Modificările și actualizările Programului strategic al acțiunilor sanitare veterinare obligatorii sunt determinate de evoluția situației epidemiologice a țării noastre, de actualizarea prevederilor legislative naționale în concordanță cu cea europeană și, implicit, de modificarea programelor de supraveghere, control și eradicare ale unor boli, programe cofinanțate de Comisia Europeană. Acest Program trebuie să reflecte cât mai realist situația epidemiologică din țară și alocarea justificată a banilor din buget;

2. Tipul de contract de servicii este cel reglementat de legislația în vigoare, specifică domeniului de activitate al ANSVSA. Tarifele impuse prin contract se stabilesc conform principiilor prevăzute de legislația în vigoare privind achizițiile publice;

3. Adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost necesară pentru eliminarea pericolului de infringement notificat de Comisia Europeană (CE). În conformitate cu prevederile acestui act normativ: „Proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de Colegiul Medicilor Veterinari – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului”.

Câteva sute de persoane (circa 1.000, potrivit DC News), medici veterinari, au protestat luni în Piaţa Presei Libere, aceştia fiind nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVRo), Viorel Andronie, a precizat pentru presa centrală că tarifele aferente activităţilor sunt atât de mici, încât jumătate din cabinetele din mediul rural vor intra în faliment sau vor fi nevoite să disponibilizeze personalul angajat. Tot în acest context, acesta a susţinut că nu au mai fost majorate tarifele de cinci ani, în pofida faptului că salariul minim pe economie s-a dublat în acest timp.

În plus, Andronie a explicat că, în acest moment, există două tipuri de contracte, respectiv contracte de concesiune şi contracte de prestări servicii, existând astfel o discriminare în rândul medicilor de liberă practică. Astfel, cei care au contracte de concesiune primesc limita maximă prin Hotărâre de Guvern, iar cei care au contracte de prestări servicii participă la licitaţie, unde preţul cel mai scăzut este criteriul de adjudecare a contractului, iar ca atare în loc să primească 14,5 lei cum primeşte un medic veterinar, primeşte 5 lei sau 2 lei.

Medicii veterinari promit grevă generală, dacă nu li se vor aproba revendicările. Ei amenință cu „paralizarea exporturilor și a tratării animalelor”, dar și cu alte asemenea acțiuni revendicative.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista