reciclare - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 09 Ianuarie 2024 10:09

Iris, antreprenorul din avanpost

Recent am avut un dialog foarte interesant cu directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu, care, printre altele, amintea de un proverb care spune că „atunci când vântul schimbării bate, unii-și construiesc ziduri, alții își construiesc mori de vânt”, susținând prin aceasta că trebuie nu să căutăm să ne punem la adăpost de acele schimbări care se preconizează în lume, în ceea ce privește știința agricolă, economia și mai ales o nouă paradigmă culturală, ci să căutăm să ne așezăm în avanposturi pentru a folosi în favoarea noastră această schimbare. Mi-a plăcut abordarea domniei sale, încă de atunci, dar pentru că sunt convins că o societate se schimbă în primul rând prin educație și cred că aceasta este apanajul mai ales al celor care conduc, am încercat să îl provoc să evidențieze rolul statului într-un asemenea demers. Mărturisesc acum că nu am fost deloc mulțumit atunci de faptul că a ținut cu tot dinadinsul să-l exonereze de orice rol, îngrămădind toată responsabilitatea pe seama societății civile, a managementului, care se cere, în viziunea sa, să evolueze la un standard superior prin autoeducație și curaj. 

Ceea ce m-a făcut să revin și să încep a-i da dreptate a fost o altă discuție, pe care am purtat-o de această dată cu o foarte tânără domnișoară, aproape încă adolescentă, ținând cont că abia terminase liceul și a pornit să urmeze cursurile a două facultăți foarte grele, Medicină Veterinară și Agronomie. De această dată, nu a fost vorba de o discuție despre concepte, ci o împărtășire din partea ei a unei experiențe personale, în ceea ce numim generic afacere. Părinții ei, ai domnișoarei Iris Maria Roșculeț, au o fermă legumicolă în care, printre altele, cultivă și roșii, din mai multe soiuri, nu detaliez, iar ea a găsit oportun să caute un debușeu pentru producția excedentară, încercând să o proceseze. A ales nu calea simplă a vreunui suc de roșii sau bulion, ci a făcut o dulceață. Și dacă tot a procesat roșiile astfel, s-a gândit că ar merge și ceapa să se transforme în dulceață, și ardeiul iute. A realizat, prin compilarea mai multor rețete de pe internet, o rețetă proprie pentru fiecare sortiment, le-a pregătit personal, le-a ambalat frumos în borcane, pe care le-a etichetat manual, scriind de mână fiecare etichetă. Efortul ei mi s-a părut excepțional. Probabil că la o analiză exigentă o astfel de abordare nu se dovedește o afacere care să poată deveni rentabilă, pentru că, în competiția cu industrializarea, un produs care încorporează atât de multă energie umană nu poate face față. Dar o astfel de analiză are la bază paradigma culturală actuală, aceea prin care important este consumul cât mai mare, la un preț cât mai mic. Este ceea ce numim „societate de consum”. Cu cât consumăm mai mult, cu atât producem mai mult, iar producția mare duce la creștere economică. Doar că această spirală ne-a dus în impasul de astăzi, al risipei resurselor și al poluării excesive. 

În numărul trecut al revistei am publicat la tradiționala rubrică „Citatul ediției” un fragment din publicistica eminesciană care remarca o altfel de schimbare de perspectivă culturală. Eminescu își exprima, acum aproximativ 150 de ani, îngrijorarea că banul a luat locul tuturor competențelor și remarca faptul că schimbarea a pornit odată cu Revoluția Franceză și că, înainte de aceasta, societatea era mai stabilă, cu toate inconvenientele care au justificat transformarea respectivă. Dintre aprecierile marelui gânditor al secolului 19 rețin acum fraza următoare: „[...]să recunoaștem că nu se producea mai mult decât trebuia, că munca, de bine de rău, era totdeauna retribuită și o măiestrie nu se năștea în mod artificial, ci numai atunci când era trebuință de ea. Cantitativ se producea cu mult mai puțin, dar luxul acelor timpuri era un lux solid, durabil și calitatea înlocuia cu de prisos cantitatea”. Observăm, deci, că, într-un anumit moment istoric, societatea punea preț mai mare pe calitate în detrimentul cantității și că, din dorința de a extinde bunăstarea la cât mai mulți, standardele au fost coborâte treptat până la ceea ce se întâmplă azi, când e mai profitabil să arunci un surplus decât să reduci producția. Iată că omenirea, constrânsă de criza ecologică și amenințată cu extincția din cauza evoluției climatice, caută să revină la o economie sustenabilă. În martie anul acesta, Uniunea Europeană a decis să pornească pe un alt fel de drum și să adopte un plan de măsuri de tranziție la o economie diferită, numită „circulară”. Conceptul implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil, ducând la o prelungire a ciclului de viață al produselor. Nu înseamnă că această nouă perspectivă este una ideală, că se va putea implementa în integralitatea sa, dar punerea accentului pe realizarea de produse de calitate, durabile pune inițiativa tinerei Iris într-o altă lumină. Sunt convins că sunt mulți care au astfel de idei pe care le vom descoperi și de care ne vom bucura la momentul oportun, iar aceasta dovedește că antreprenoriatul va putea să ia inițiativa schimbării care nici pe departe nu va putea veni de la niște politicieni motivați doar de propriile interese. 

Și pentru că ne aflăm în apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători creștine, trebuie să remarcăm că, deși europenii s-au îndepărtat foarte mult de Hristos, ei descoperă azi o latură profund creștină, aceea a cumpătării. Inflația de produse, la îndemână oricând, ne-a făcut superficiali în gândire și în simțire, devenind o posibilă cauză a stării spirituale atât de precare în care ne aflăm. O probabilă economie în care a risipi ar deveni un delict moral poate determina o schimbare în bine și a relației dintre oameni, care, devenind mai responsabili, mai aplecați spre valoare, vor putea să-L redescopere pe Cel care ne cheamă permanent la iubirea aproapelui, pe Acela pe care superficial îl așteptăm să se nască doar ca prilej de risipă gastronomică.

 

Editorial de: ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Ediția de toamnă a festivalului RO-Wine are loc pe 15 și 16 octombrie 2022, la Fratelli București, str. Glodeni nr 1-3, unde sunt așteptați iubitorii de vin și specialiștii HoReCa. RO-Wine The International Wine Festival of Romania s-a născut în anul 2016 din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional.

La ediția de toamnă 2022, vizitatorii vor avea ocazia să descopere un număr record de vinuri premium, provenite de la producători din România și de peste hotare. An după an, festivalul RO-Wine a continaut să crească în dimensiuni. De la ediția din luna mai din acest an, evenimentul se desfășoară în mai multe săli și spații amenajate pentru a putea primi cele peste o sută de crame din România, SUA, Franța, Italia, Spania, Argentina, spumantele de top, alături de produse gourmet, bere craft sau cafea de specialitate.

Nu vor lipsi nici la această ediție zona special dedicată vinurilor Bio, reprezentanții de top din Republica Moldova, cât și zona gourmet, cu specialități internaționale, patiserie fină de inspirație frantuzească si specialități de pâine.

Festivalul include săli de degustare, zone dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, precum și o sală special amenajată pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului, iar această ediție are deja calendarul de conferințe completat.

„Suntem bucuroși să revenim cu o nouă ediție RO-Wine de toamnă la București. Entuziasmul vizitatorilor noștri este în creștere, fapt dovedit cu cifre, iar acest lucru ne-a determinat, alături de producătorii participanți, să revenim la programul pre-pandemic, de două ediții pe an la Fratelli București. Am pregătit un program plin de surprize și o selecție cu totul specială de vinuri și spumante pentru această ediție”, declară Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

Carrefour România se alatură și anul acesta festivalului prin „Deschidem Vinul Românesc”, un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului.

De la debutul din 2019, peste 200 de etichete s-au alăturat programului, unele noi în retail, unele vândute exclusiv în Carrefour la nivel național și unele premiate la concursuri internaționale de vinuri, precum International Wine Contest Bucharest, Concours Mondial de Bruxelles, International Wine Challenge sau Decanter World Wine Awards.

Reciclare fără granițe la RO-Wine cu Reciclad`OR. Partenerul sustenabil al evenimentului va aduce noi eco-experiențe și la această ediție a festivalului ce au ca scop principal acordarea atenției asupra impactului pe care îl are fiecare asupra mediului înconjurător. De la totem-urile digitale pe teme de colectare separată și reciclarea deșeurilor, la cea mai mare provocare de a crea sticla supradimensionată din toate sticlele generate de consumatori/vizitatori/producători, pe tot parcursul evenimentului.

Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau horeca este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului, https://romaniawinefestival.com/. Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului sau în zona de acces a festivalului.
La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate veniți special pentru această ediție RO-Wine.

ro wine toamna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Green Group și Carrefour România anunță lansarea unui nou serviciu, și anume colectarea uleiului alimentar uzat pe bază de recompensă, disponibil în toate cele 21 de stații de colectare selectivă Sigurec din proximitatea magazinelor Carrefour, anunță retailerul printr-un comunicat de presă.

Dat fiind faptul că oamenii au început din ce în ce mai mult să conștientizeze impactul negativ pe care îl generează aceste deșeuri asupra mediului înconjurător (1 litru de ulei alimentar aruncat la chiuvetă poate polua până la un milion de litri de apă), dar și că aceste deșeuri au valoare, clienții Carrefour pot beneficia acum de acest nou serviciu, și anume colectarea uleiului alimentar uzat.

Clienții pot aduce la stațiile Sigurec uleiul uzat în sticle de plastic transparent (recipienți PET), cantitatea minimă primită fiind un kilogram, iar maximă, 4 kilograme.

Uleiul trebuie să fie filtrat, curat, fără depuneri de resturi alimentare sau apă. La preluare, uleiul este cântărit și, în funcție de cantitate, se eliberează un voucher valoric ce poate fi folosit ca reducere la cumpărături, valoarea unui kilogram de ulei alimentar uzat fiind de 0,50 lei. Uleiul colectat se duce spre procesare, pentru a fi transformat în biodiesel, un combustibil prietenos cu mediul înconjurător.

„Ideea din spatele Sigurec a fost aceea de a promova un sistem de colectare selectivă care le oferă încredere oamenilor că deșeurile lor reciclabile ajung unde trebuie, adică în fabricile de reciclare și nu în gropile de gunoi. Parteneriatul cu Carrefour, care ne permite amplasarea stațiilor în parcările hipermarketurilor și oferirea voucherului care poate fi folosit ca reducere la cumpărături, este cu atât mai valoros cu cât reușim împreună să promovăm un comportament responsabil față de mediu: consumi, colectezi și scapi de lucrurile pe care nu le mai folosești, apoi beneficiezi de discount la cumpărături, donezi sau colectezi puncte verzi. Ne dorim ca toți consumatorii să privească deșeurile reciclabile ca fiind resurse pentru ei”, a declarat Doinița Mihai, Project Manager Sigurec.

„Este important pentru noi să contribuim la reducerea deșeurilor din comunitățile în cadrul cărora avem magazine. Sistemul SIGUREC ne permite să punem la dispoziția clienților Carrefour soluții de colectare selectivă a peste 10 tipuri de deșeuri – într-un cadru organizat, simplu și  la îndemâna tuturor, recompensând acest comportament prietenos cu natura prin acordarea de vouchere ce pot fi folosite în hipermarketurile noastre. Mai mult decât atât, le oferim clienților noștri garanția trasabilității deșeurilor. Folosind aparatele SIGUREC, suntem siguri că deșeurile ajung direct în unitățile de reciclare, gata sortate pentru a fi reciclate sau reutilizate. Astfel, nimic din ceea ce se reciclează nu se va pierde și nu va ajunge la groapa de gunoi care poluează mediul”,  a declarat Andreea Mihai, director de Marketing&Comunicare, PR&Solidaritate, Dinamică Comercială&Pricing Carrefour România.

Totodată, cu voucherele eliberate de Sigurec, utilizatorii se pot înscrie la concursuri lunare cu premii constând în trei biciclete Pegas, trei brățări inteligente, 10 dispozitive antifurt pentru biciclete, 20 de genți Sigurec pentru sortarea deșeurilor acasă, precum și marele premiu, un weekend prelungit cu familia sau cu prietenii în inima Transilvaniei.

Pentru înscrierea la concursuri, utilizatorii trebuie să descarce aplicația Sigurec și să scaneze codul QR inscripționat pe voucher sau au opțiunea să introducă numărul unic de înregistrare de pe voucher pe site-ul www.sigurec.ro, la secțiunea concursuri.

Prima stație Sigurec a fost inaugurată la Buzău, în 2013. În acest moment, sistemul Sigurec este prezent cu câte o stație în 21 de locatii: Carrefour BANEASA, BERCENI, COLENTINA, MILITARI, VITANTIS, BRĂILA, BRAȘOV, BUZĂU, CLUJ-NAPOCA, CONSTANȚA, DROBETA-TURNU SEVERIN, FOCȘANI, GALAȚI, IAȘI ERA, IAȘI FELICIA, ORADEA ERA, ORADEA LOTUS, PITEȘTI, PLOIEȘTI, SIBIU, SUCEAVA.

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista