recolta - REVISTA FERMIERULUI

Aproape la limita dintre județele Brașov și Covasna, în localitatea Hărman din județul Brașov, există o fermă vegetală cu o tradiție îndelungată, afacere-model, dezvoltată cu minuțiozitate și cerebralitate. Ioan Benea, un personaj pitoresc, ajuns la venerabila vârstă de 76 de ani, conduce cu aceeași precizie pe care o avea în tinerețe întreaga activitate din această fermă.

Reporter: Pare că acest întreg ținut a fost însuflețit de dumneavoastră.

Ioan Benea: M-am născut aici, în Hărman, într-o familie de țărani așa cum suntem majoritatea, cărora nu le-a fost rușine să muncească. Am muncit în mod deosebit pământul și am crescut cu acest spirit cu mult timp înainte de 1989, trecând mai apoi la capitalism și ajungând astăzi la peste 30 de ani de activitate în această economie de piață cu această societate pe acțiuni, SC Hibridul.

Înainte de ’89 am avut un traseu mai sinuos, am făcut și școala profesională la Steagul Roșu, la camioane, după care am făcut liceul la seral și școala tehnică sanitară la zi, timp de 2 ani. În 1969 m-am îndreptat către Zootehnie, pentru că în acele vremuri Ceaușescu voia să facă un singur specialist pentru agricultură: zootehnistul.

Dar am făcut această facultate cu foarte multă dragoste pentru că mi-a plăcut. Astfel, în 1974 am terminat Facultatea de Zootehnie de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București. După aceea am fost repartizat la CAP Purcăreni, unde am avut trei ferme de animale, 1.200 de vaci, 4.000 de oi și 1.500 de hectare bază furajeră. Le-am îngrijit pe toate, iar după o lună de stagiatură m-au promovat în funcția de șef de fermă.

„730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.”

interviu 230 ioan benea 2

Reporter: Cum a luat ființă ferma pe care o conduceți astăzi?

Ioan Benea: A venit perioada de capitalism și a dispărut obiectul muncii. S-au desființat aceste complexuri, s-au desființat CAP-urile. Am înființat această firmă în 1992 cu mai mulți acționari. A evoluat fantastic firma, am ajuns de la 150 de hectare la 1.600 de hectare pe care le exploatăm (sfeclă, cartof, grâu, orzoaică). Până în anul 2000, această firmă a crescut mult din punct de vedere financiar, am avut o rată a profitabilității de 48-50%, iar acționarii au dorit la adunarea generală dividende. Eram mulți acționari, iar eu aveam 12% din acțiunile acestei firme, dar am condus-o de la început ca președinte și director general.

„Prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.”

Reporter: Cum ați rămas astăzi principalul acționar al companiei?

Ioan Benea: În anul 2000, când ne aflam la apogeul profitabilității, natura ne-a dat o lovitură puternică, printr-o secetă deosebit de severă, și ne-am prăbușit. Era gata să dăm faliment. În acea perioadă, spre deosebire de cei de la stat, noi nu am fost scutiți de plata datoriilor și am fost nevoit în aceste condiții să fac un credit ca sa plătesc datoriile la stat. L-am făcut și în timp l-am achitat, dar în situația asta nu mai puteam oferi dividende, pentru că aveam datorii. Acest lucru a schimbat soarta societății, pentru că majoritatea acționarilor și-au vândut acțiunile. Iar atunci am făcut eforturi și am cumpărat pe rând acțiunile și am rămas doar trei acționari: eu, soția și un partener fidel de la început. Și atunci a început modernizarea fermei. Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof, pe care totodată l-am și păstorit timp de 12 ani ca președinte al Federației Cultivatorilor de Cartofi.

Reporter: Și ați trecut și la cultură mare, grâu, porumb, rapiță?

Ioan Benea: Am schimbat structura culturilor cam după anul 2000 și am introdus rapiță în zonă, am introdus porumbul în zonă, iar acum am făcut și 6 tone de rapiță la hectar. Am avut ani buni, am avut 10 tone de porumb la hectar, ceea ce pentru această zonă din Țara Bârsei este foarte bine.

„Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof.”

interviu 230 ioan benea 3

 

Calitatea recoltei este dată de performanța combinelor

 

Reporter: Ce suprafață exploatați în prezent și cum este împărțită aceasta?

Ioan Benea: La ora actuală cultiv trei culturi mari și late: 250 de hectare de porumb, 260 de grâu și 220 de hectare de rapiță, în total, 730 de hectare. Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă. Deși am avut un tractor românesc, U650, care încă funcționează, pot să spun că am avut tractoare Case IH de la început. Am luat primele două tractoare Case IH de 125 CP încă din 2006, după care am mărit flota. Astăzi exploatăm terenul cu patru tractoare Case IH: MXM 155 Maxxum, Farmall 95 C, Puma 165, Puma 230 CVX și două combine Case IH Axial-Flow: 5088 și 7240.

Reporter: Care au fost motivele care v-au determinat să alegeți utilaje Case IH?

Ioan Benea: M-am îndrăgostit de Case IH pentru că am avut cele mai puține probleme cu aceste tractoare. Când m-am hotărât să-mi iau tractor nou, am testat personal, pentru că îmi place, mai multe tractoare moderne și le-am studiat pe toate. Dar, în final, m-am convins că acest brand bate tot. De exemplu, tractorul Case IH MXM155 Maxxum de 125 CP din 2006 are peste 19.000 de ore de funcționare, celălalt l-am dat buy-back, când am cumpărat următorul tractor.

Un factor deosebit în realizarea și extinderea colaborării cu Titan Machinery l-a avut și relația mea cu domnul Stanson (n.r. George Stanson - Business Manager at CNH Industrial), pe care îl cunosc de foarte mult timp, iar colaborarea mea cu dumnealui înainte de revoluție s-a concretizat după aceea, eu devenind client Titan Machinery. El a fost unul dintre cei care m-au apropiat de Titan Machinery și de Case IH. M-a convins că sunt într-adevăr utilaje foarte bune și doresc să-i mulțumesc foarte mult pentru colaborare și pentru sprijinul pe care mi l-a acordat.

interviu 230 ioan benea 7

Reporter: Câți angajați aveți și cum sunt organizați aceștia în activitatea fermei?

Ioan Benea: Avem doi oameni foarte buni, doi mecanizatori, dar nu poți să-i mai numești mecanizatori. Sunt deja specialiști în folosirea și exploatarea acestor utilaje, pentru că nu mai poți face agricultură la ora actuală cu „tractoriști”. Trebuie să ai oameni calificați, iar eu spun că am cei mai buni oameni din România la ora actuală, în aceste condiții în care deservesc acești oameni atâtea utilaje.

Pentru că eu am urmat principiul conform căruia fiecare tractor are operatorul lui și exploatează utilajul și lucrarea particulară lui, de la arat, pregătit teren, semănat, tratamente, recoltat, toate aceste lucruri le fac acești doi oameni cu aceste echipamente de calitate din fermă.

„Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă.”

Reporter: Am văzut în curte tamburi. Aveți și teren la irigat?

Ioan Benea: Din păcate astăzi nu mai irigăm, pentru că nu avem sursă de apă. Avem câțiva tamburi pe care i-am folosit mai demult, când am fost nevoit, pentru producția de sămânță de cartof. Din cauza costului mare al semințelor de cartof, am fost nevoit să irig cu apă potabilă la prețul de atunci, doar pentru a salva sămânța, nu pentru producție. Cu toate că astăzi putem face un sistem modern de irigare. Am plătit un studiu de fezabilitate de 80 de milioane (n.r., lei vechi), dar dosarul a murit prin sertarele Ministerului Agriculturii. Noi am avea mare nevoie de irigare, pentru că acest platou al Țării Bârsei în care exploatez eu are nevoie la ora actuală neapărat de irigații.

„Avem un secret în zonă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, este foarte bună.”

Reporter: S-a schimbat clima în această zonă agricolă?

Ioan Benea: S-a schimbat foarte mult. Noi aveam în jur de 550 de litri pe sezon apă, suficient pentru sfeclă, pentru cartofi, deoarece cartoful e mare consumator de apă. Iar precipitațiile erau repartizate destul de uniform în timpul perioadei de vegetație. Astăzi, poate să vină 100 de litri, mult, izolat, apoi niciun strop o perioadă lungă.

Degeaba torni 200 de litri odată, care poate distruge cultura și după aceea, trei luni, nu vezi o picătură de apă. De la 550 de litri cât aveam anual în perioada de vegetație, am ajuns la maximum 250 de litri. Și anul acesta avem un deficit în mod deosebit la grâu, deocamdată la porumb nu avem, dar să vedem ce va fi în continuare. Cum spuneam, porumbul nu a suferit foarte mult, pentru că nu a avut mare nevoie de apă până acum, dar urmează să aibă nevoie și e o plantă care absoarbe toată apa. Și mai avem un secret, în zonă avem rouă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, dar pentru porumb este foarte bună.

Reporter: Cum apreciați acest an agricol în contextul geopolitic care a generat creșterea prețurilor?

interviu 230 ioan benea 5

Ioan Benea: Anul acesta poate să fie un an profitabil, pentru că am făcut achiziții potrivite, cu costuri mai mici până acum, însă la prețul la care a ajuns motorina, mă îngrozesc ce va fi la recoltare, la transport și până unde vor ajunge costurile. Prețul la rapiță se preconizează foarte bun, sper să se mențină. Deocamdată nu am făcut contracte futures (n.r. angajamente la prețuri pentru mărfuri ce vor fi vândute în viitor) nici la rapiță, nici la grâu. Eu nu vând grâul la recoltare, îl depozitez pentru că am spații de depozitare, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul. Iar porumbul deocamdată este iarbă, până nu-l vedem în hambar, nu ne putem pronunța. Suntem și asigurați, pentru că așa se întâmplă, când nu ești asigurat te lovește și Dumnezeu, dacă ești asigurat mai recuperezi ceva, în caz că te lovește.

Reporter: Cu ce tip de semințe lucrați?

Ioan Benea: În fiecare an fac un lot demonstrativ în care testez soiurile noi, iar hibrizii sau soiurile pe care le semăn sunt cele care confirmă. Pentru că țin evidența pe tarlale și știu cât am dat și cât îmi oferă. Combina înregistrează și-mi oferă toate datele de care am nevoie. Cei mai buni hibrizi sau cele mai bune soiuri le cultiv din nou.

Reporter: Cum e calitatea recoltelor în urma combinelor?

Ioan Benea: Nu vreau să exagerez și am fost întotdeauna sincer. Eu am afirmat că brandul Case IH este numărul 1. La combine aprecierea o face specialistul care vede greșelile pe care le-a făcut personal la tratament, atunci când trece prin lan, brazdă cu brazdă. Totul se vede, în combină. Apoi văd furnizorii de semințe calitatea și rezultatele produselor lor. Calitatea recoltei mai rezultă poate și datorită eficienței erbicidelor pe care le folosesc. Dar calitatea recoltei rezultă în primul rând datorită performanței combinelor, pentru ca nu am corpuri străine, n-am spărtură, la porumb este zero barat. Mulți concurează să încarce de la mine pentru că am tot timpul sub 1% corpuri străine în materia recoltată. Iar acest lucru se datorează combinei și specialistului. Combina cea mare - Case IH Axial-Flow 7240 este excepțională, avem sub 1% corpuri străine la rapiță și nu mai discutăm despre pierderi, care sunt minime.

„Nu vând grâul la recoltare, îl depozitez, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul.”

 

Maximum de randament în perioade minime 

 

Reporter: Am observat că utilajele dumneavoastră sunt foarte curate. Mentenanța acestora se efectuează la timp?

Ioan Benea: Nu depășim niciodată orele de funcționare dintre revizii. Totul este disciplinat, notat de fiecare specialist, eu am toate datele înregistrate în calculator. Toate reviziile se fac la reprezentanță, numai cu piese de origine. Eu sunt o persoană pretențioasă și i-am învățat și pe băieții mei să fie așa. Pentru că știu că de la disciplină pornește totul în obținerea unor rezultate. Dacă îi vezi că se descalță de ghete și intră în șosete în cabină te minunezi, dar nu i-am obligat eu.

Am văzut primăvara, la unii dintre colegii mei, tractor cu noroi pe el rămas din toamnă, de la recoltare. L-a adus din câmp și l-a lăsat așa până primăvara, au zis că îngheață noroiul și cade de pe el. La mine nu se întâmplă așa ceva, la sfârșit de săptămână se curăță toate utilajele. Și acestea arată așa cum arată și sunt angrenate în toate activitățile, orele de funcționare sunt întinse la maximum.

interviu 230 ioan benea 4

Reporter: Cum apreciați consumul de combustibil la tractoarele și combinele Case IH?

Ioan Benea: Consumul mă surprinde. Mă costă hectarul de tratat 0,7 litri de motorină la hectar. Eu primesc aceste date la fiecare sfârșit de săptămână de la toate lucrările efectuate și specificațiile fiecăreia în parte. Evidența de alimentare este strictă și înregistrează câtă cantitate de motorină a costat hectarul de tratat, de recoltat ș.a.m.d.

Nu pot să spun cum este consumul mașinilor Case IH în comparație cu alte utilaje pe care le folosesc colegii mei, dar știu că aceștia îmi solicită să le efectuez lucrări. Eu totuși încerc să fac lucrările pe care le am eu de făcut cât mai bine, nu mă lăcomesc.

Reporter: Cum apreciați colaborarea cu reprezentanții Titan Machinery și cât de mult vă ajută faptul că Titan Machinery a deschis reprezentanța de la Brașov?

Ioan Benea: Colaborarea la ora actuală este de la foarte bine în sus. Au fost prompți, au fost pe fază, au în mine un client care știe să prezinte aceste utilaje și știe să le exploateze ca să arate bine. Reprezentanța de la Brașov este mult mai aproape, colaborăm foarte bine cu cei de acolo, inclusiv cu Ionuț Oltean (n.r. manager de zonă Titan Machinery România), pe care aș dori să-l onorez cu o vânzare mai substanțială în perioada următoare. Încercăm să ne echipăm pentru că dacă te echipezi și o poți face astăzi este esențial.

Timpul de execuție a unor lucrări este foarte comprimat, pentru că sunt atâtea schimbări climatice foarte rapide, ba este soare, ba este prăpăd, iar în aceste condiții trebuie să faci anumite lucrări într-un timp extraordinar de scurt. Oameni nu sunt prea mulți, ca atare trebuie să faci maximum de randament în perioade minime, mai ales când folosești și utilaje de ultimă generație. Eu prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.

Reporter: Ce planuri mai aveți?

Ioan Benea: Nu vreau să mă dezvolt mai mult decât până acum, nu am interes să mă dezvolt și vreau să le ofer oamenilor mei timp să trăiască, pentru că la ora actuală ei muncesc foarte mult. Dacă vrei să ai utilaje în orice moment apte, curate, funcționale 100%, și ei trebuie să fie 100% apți, pentru că sunt oameni. 730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.

 

Utilajele au și 20.000 de ore de funcționare

 

Echipa de comunicare a Titan Machinery a avut prilejul de a discuta și cu unul dintre cei doi frați Chiriac, care se ocupă practic de tot ceea ce se întâmplă în această fermă.

Reporter: Viața dumneavoastră se confundă cu această fermă. Iubiți aceste utilaje...

Dorin Chiriac: Tatăl meu a fost primul mecanizator, primul tractorist din această fermă, iar eu și cu fratele meu am crescut de mici copii în această fermă. Tractoarele Case IH sunt ca tancurile, par că nu au moarte. Numai cu acest Case IH MXM 125 am făcut aproape 20.000 de ore. Am schimbat la el doar piulițele de la grupuri, semering, compresorul de aer, pompa de injecție și injectoarele la 8.800 de ore.

Combinele, la fel, sunt extraordinare, nu avem spargeri, pleavă, pierderile sunt minime. Din aceste motive am ales atunci combinele Case, mai ales că atunci făceam și prestări de servicii. Mitul că sunt combine foarte bune numai pentru porumb este greșit. Sunt la fel de bune și la semințe mici, și la semințe mari. La porumb combina se reglează aproape singură și îți scoate recolta curată fără să-i faci aproape nimic. Ți se oferă câteva repere în manualul de operare, de la care trebuie să pleci, iar dacă ții cont de acestea, ai rezultate.

interviu 230 ioan benea 6

La rapiță și la grâu, într-adevăr trebuie să faci reglaje, trebuie să vezi și cum arată cultura în fața combinei, să anticipezi despre ce este vorba. Una e vântul la o boabă de rapiță care are 9% umiditate și alta e când intri într-o zonă care are 3-5% umiditate. Este mult mai ușoară și o poate sufla în afară. Și tu tot timpul trebuie sa corectezi.

La noua generație de combine Case IH Axial – Flow seria 250 totul se reglează automat, dar tot în funcție de acești parametri, dar chiar și așa operatorii trebuie să monitorizeze constant ceea ce se întâmplă, să reducă viteza, când este cazul. Este exact ca la o sită, dacă bagi cantitate mare, aceasta nu poate să fie cernută rapid. 

 

Interviu realizat de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Orice lucru bine făcut trebuie să țină cont de mai multe aspecte care să se potrivească între ele. Așa se face că pentru o cultură bună, în cazul nostru vorbim despre grâu, trebuie să potrivim foarte bine genetica, tehnologia de cultură și condițiile pedo-climatice, pentru a avea atât calitate, cât și cantitate. Vă propunem să cunoașteți în articolul de față două soiuri de grâu potrivite condițiilor din sud-estul țării noastre, acolo unde au fost testate. Cel care s-a preocupat îndeaproape a fost chiar gazda noastră, Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş, din județul Călărași. 

mihalache 1

 

RGT Borsalino, un soi care promite mult

 

Primul soi de grâu despre care vom vorbi este cultivat în exclusivitate în cadrul fermei de la Vlad Țepeș, pentru producerea de sămânță, fiind testat și omologat abia anul trecut. Este vorba despre RGT Borsalino, produs de RAGT în Franța, fiind omologat acolo în cursul anului 2019, deci este un soi relativ tânăr. Fermierul care ne-a prezentat soiul de grâu, Constantin Mihalache, spune că în condițiile destul de grele de anul acesta,  se comportă bine, spre foarte bine. „Date fiind condiţiile greu de îndeplinit pentru o cultură de grâu de anul acesta, având, practic, din decembrie până la sfârşit de mai 190 de litri de apă pe metru pătrat şi, după cum vedeţi, starea lui fitosanitară este bună, dar stindardul ne arată că a suferit enorm tocmai atunci când avea nevoie mai mult de un regim hidric bun.”

Caracteristicile lui ne-au fost prezentate tot de domnul Constantin Mihalache: „Este un soi de grâu extratimpuriu, de talie medie, ceea ce-i conferă o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, rezistent la ruginit, atât brună-galbenă, cât şi la fuzarium, cu o foarte mare putere de înfrăţire, aici am semănat în jur de 320-340 de boabe germinabile pe metru pătrat, a înfrăţit foarte bine, şi cu calităţi foarte bune atât de producţie, cât şi de panificație. În condiții normale pedoclimatice, producătorul ne spune că acest soi de grâu poate produce o cantitate extrem de bună, undeva la 11-12 tone, şi calităţi foarte bune de panificație. Categoria biologică a fost bază și va fi spre vânzare ca şi categorie biologică C1. După condiționare și însăcuit, va fi pus la dispoziţia fermierilor începând, probabil, cel mai devreme, cu 10 septembrie. Cu specificaţia că, dacă există un pat germinativ foarte bine pregătit şi avem o bonitate a solului bună spre foarte bună, densitatea să nu fie mai mare de 340 de boabe la momentul optim, ceea ce ar însemna probabil maximum 170 kg de sămânţă la hectar. Asta înseamnă economie atât pe logistică, cât şi la preţul pe hectar la înfiinţat. Sperăm să aducă rezultate bune spre foarte bune fermierilor din România, exemplificând de altfel că acest soi este aflat în exclusivitate la SC Agromec Vlad Ţepeş, pentru primul an de producere de sămânţă în România”.

mihalache 4

În ceea ce privește condițiile de cultivare, gazda noastră ne explică: „Anul trecut, cultura premergătoare a fost cultura de rapiţă, unde am obţinut producţii foarte bune, în jur de 4.200 kg la hectar în această tarla. Sistemul de pregătire este minim-till, am făcut o singură trecere pentru o dezmiriştire uşoară, după care, la 30 de zile, am făcut o trecere cu un subsolier, în aşa fel încât să încorporez şi samursala de rapiţă care mi-a adus un plus de materie organică în sol. S-a fertilizat cu 200 kg de 18-46 şi, conform tehnologiei de administrat îngrăşăminte prescrise, aici fiind un sol acid, s-a mers pe nitrocalcar, s-a administrat mai mult nitrocalcar, în trei faze, ajungându-se până la cantitatea comercială de aproximativ 350 kg. S-au folosit trei aplicări de fungicid, erbicidat din toamnă, n-a mai fost nevoie de erbicidat de corecţie în primăvară, pentru că n-am avut infestări cu buruieni termofile gen volbură sau polygonum, şi atunci erbicidarea din toamnă a fost suficientă, deci aplicarea de trei fungicide. Insecticid la spic, pentru că am avut un atac din cauza secetei foarte pronunţate atât de afide, cât şi de tripşi, şi sperăm la o producţie foarte bună. Anticipăm o producţie de 6,5-7 tone la hectar, în condiţii extreme din cauza schimbărilor climatice la care suntem martori şi, din păcate, suntem obligaţi să le înfruntăm”.

„Principala calitate la Borsalina: este un grâu extratimpuriu, iar asta îl face ca momentul apariţiei spicului şi a înfloritului să fie foarte devreme şi să treacă peste arşiţa din mai, şi atunci producţia este cât de cât asigurată, numai anul acesta a fost, din păcate, caniculă şi secetă în săptămâna a doua din luna mai şi a treia, ceea ce l-a afectat foarte mult, dar, după cum se vede, a trecut cu bine peste această problemă, talia mică spre medie, ceea ce-l face foarte rezistent la cădere, şi nu avem probleme cu dozele suficient de bune pentru azot, şi atunci n-o să fie cădere, şi greutatea hectolitrică o să fie cea care trebuie; rezistenţa la rugini, atât galbenă, cât şi brună, şi la fuzarium. Ceea ce-l face un grâu – şi sperăm să fie – de o calitate, atât a producţiei, cât şi a panificaţiei, deosebită.”

mihalache 2

Am reținut și un sfat din partea lui Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş: „Vreau să remarc şi să sfătuiesc sau să dau sugestia fermierilor ca aplicarea îngrăşămintelor să se facă în perioada în care există posibilitatea căderii de precipitaţii, în aşa fel încât cultura să folosească într-un procent cât mai mare aceste îngrăşăminte chimice. La fel, pe fenofaze de dezvoltare aplicarea de fungicide să se facă pe tipurile de boli care apar în anumite fenofaze ale dezvoltării grâului. Şi avem în primă fază dezvoltare pe oidium sau pe făinare şi pseudocercosporella, pătarea în ochi, după care ne confruntăm cu rugini şi septorioze şi bineînţeles tratament la spic pentru fuzarium, care, aşa cum ne sfătuiesc specialiştii, trebuie aplicat în maximum 24 de ore de la apariţia spicului din burduf”.

 

RGT Accroc, în revenire spectaculoasă 

 

Un alt soi pe care cei de la Agromec Vlad Țepeș îl au în producție pentru sămânță este RGT Accroc, un soi deja cunoscut în România, „este soiul care practic a revoluţionat cultura de grâu din zona Tulcea-Constanţa, un soi de grâu care s-a adaptat foarte bine în România, în cea mai secetoasă zonă, Constanța-Tulcea. Fermierii de acolo îl cunosc foarte bine. De altfel, în urma publicităţii făcute de firma mea pe Facebook, foarte mulţi fermieri din zona Constanţa-Tulcea m-au contactat pentru a contracta această sămânţă de grâu, Accroc, grâu care a făcut în anii 2005-2006-2007, până prin 2015, recorduri în Constanţa, dar, din păcate, firma care l-a adus nu l-a mai promovat şi s-a cam pierdut sămânţa de la acest soi”.

„Accroc este un grâu timpuriu care s-a adaptat extraordinar de bine la condiţiile de secetă şi arşiţă din România, la fel apariţia spicului şi înfloritului se face timpuriu, ceea ce-l face să treacă foarte bine peste condiţiile severe din luna mai, cu arşiţă şi lipsă de precipitaţii, producţiile sunt foarte bune, am înţeles că în anumite zone din zona Constanţa a depăşit 10-11 tone la hectar. Deci e un grâu foarte dorit şi cultivat în zona Constanţa-Tulcea, pe locuri nisipoase, aride, secetoase.”

Aşa cum am procedat și cu celălalt soi, vom da cuvântul fermierului Constantin Mihalache, pentru a ne prezenta, pe scurt, caracteristicile soiului. „E un soi de grâu de talie medie, cu o calitate nu atât de bună de înfrăţire, dar spectaculos, foarte tolerant la secetă, la cădere. La fel, un grâu aristat, cu pruină – acolo n-am avut deloc probleme, cu soiul respectiv, pentru afide şi tripşi, foarte economicos la pesticide, deci ne încadrăm practic în cerinţele Comisiei Europene de reducere a pesticidelor, şi, la fel, aşteptăm rezultate spectaculoase şi acolo, tot undeva la 7 tone la hectar, în condiţii extreme pedoclimatice.”

mihalache 3

 

Articol scris de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Cultura mare

Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.

Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă, 9 iulie 2022, în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele patru luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.

Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt: Norbert Lins - deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală  a Parlamentului European; Daniel Buda - deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Herbert Dorfmann - deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.

Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor  trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.

„În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a punctat Cezar Gheorghe.

Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.

Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.

 

Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc

 

Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.

„Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația  finală clar exprimată și documentată”, a arătat Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.

În opinia lui Cezar Gheorghe, disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității.

De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încât România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.

O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.

Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat aici: https://cfro.ro/articol/document-de-pozitie-impactul-razboiului-din-ucraina-asupra-agribusiness-ului-romanesc

Publicat în Comunicate

Corteva Agriscience lansează noua platformă digitală în România – Granular Link, care aduce valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

Lansat pentru prima dată în Spania, noul sistem digital este conceput pentru a oferi fermierilor o experiență omnichannel personalizată. Prin această aplicație, Corteva își consolidează angajamentul de a crea noi instrumente care să-i ajute pe profesioniștii din domeniu să ia deciziile cele mai bune și să devină mai profitabili și sustenabili în același timp cu ajutorul unor date și informații precise.

Această lansare digitală începe pe site-ul companiei www.corteva.ro care se extinde cu o nouă secțiune de Servicii Digitale care evidențiază: aplicația 360 – Granular Link, Academia Digitală (care oferă suport de consultanță sub formă de webinarii, training-uri despre culturi, bune practici în agricultură) și vloguri tehnice.

„Unul dintre cei mai valoroși pioni ai companiei Corteva Agriscience este reprezentat de inovație. Într-o industrie cu o cerere ridicată, continuăm să ne consolidăm colaborarea cu fermierii români, oferindu-le instrumente utile și simple care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în acest domeniu. Având în vedere că România este a doua țară din Europa care lansează noul sistem digital, Corteva își demonstrează angajamentul față de transformarea digitală în Europa Centrală. Această lansare reprezintă o nouă oportunitate atât pentru Corteva, cât și pentru industria agricolă de a obține mai multe informații despre nevoile fermierilor cu ajutorul tehnologiei și a datelor”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Moldova.

Granular Link este o aplicație 360 disponibilă pentru App Store și Google Play în România, care integrează experiența din domeniul agriculturii a companiei Corteva cu cea mai avansată tehnologie de pe piață. Simultan, combină utilizarea și analizarea informațiilor agronomice într-o soluție digitală care oferă cele mai precise și detaliate informații, cum ar fi fotografii de mare rezoluție, filtre atmosferice inteligente, indici de vegetație avansați. Printre alte funcții, platforma oferă serii istorice din România și recomandări bazate pe potențialul productiv.

„Granular Link simplifică viața de zi cu zi a fermierilor, dar include și instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații locale despre vreme, recomandări personalizate de irigare și toate informațiile necesare pentru o gestionare operațională inteligentă. Toate acestea duc la o eficientizare a sarcinilor agricole”, punctează Jean Ionescu.

Compania va extinde acest sistem și în alte țări europene pe viitor. Corteva Agriscience este o companie globală activă în domeniul agriculturii, cotată la bursă, specializată în semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a stabilit cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2021 și a demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme.

Pe 2 martie 2022, Guvernul a aprobat plafoanele alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2021. Suma totală a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic este de 223.976.950 euro, în echivalent 1.108.125.958 lei și se asigură din bugetul pe 2022 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Peste 810.000 de fermieri beneficiază de ANT.

Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal sunt în sumă totală de 88.562.700 euro și se repartizează astfel:

  • ANT 1 - culturi amplasate pe teren arabil: 85.301.500 euro; 11,94 euro/ha

  • ANT 2-3 - in pentru fibră şi cânepă pentru fibră: 5.500 euro; 8,60 euro/ha

  • ANT 4 – tutun: 1.656.200 euro; 2.584,54 euro/ha

  • ANT 5 – hamei: 84.000 euro; 355,82 euro/ha

  • ANT 6 - sfeclă de zahăr: 1.515.500 euro; 78,13 euro/ha

Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic sunt în sumă de 135.414.250 euro și se repartizează astfel:

  • ANTZ 7 - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte: 18.516.917 euro; 19,04/tona de lapte

  • ANTZ 8 - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne: 77.839.917 euro; 66,28 euro/animal

  • ANTZ 9 - schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 39.057.417 euro; 4,73 euro/animal

Plățile se efectuează în lei, la cursul valutar de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021.  

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agricover Credit IFN, principala instituție financiară non-bancară specializată exclusiv în finanțarea agriculturii, lansează primul card de credit Mastercard business destinat fermierilor din România, care le asigură acces rapid la finanțare cu plata la recoltă.

Cardul de credit FERMIER le oferă fermierilor posibilitatea de a gestiona într-un mod facil și confortabil linia de credit acordată de Agricover Credit IFN pentru acoperirea nevoilor curente, având control și siguranță asupra tranzacțiilor efectuate. Fermierii pot achiziționa cu 0% dobândă input-uri agricole din magazinul online Agricover. Creditul poate fi rambursat anual, fiind corelat cu perioada de recoltare a culturii preponderente.

Robert Rekkers, General Manager Agricover Credit IFN

Robert Rekkers General manager Agricover Credit2

„Astăzi, inovația, rapiditatea și serviciile personalizate fac diferența în piață și aduc plus valoare fermierilor. Suntem preocupați în permanență să asigurăm o finanțare rapidă și sigură, de aceea am realizat acest  proiect în colaborare cu importanți parteneri financiari internaționali Mastercard, DiPocket UAB și Nexi-SIA. Prin intermediul cardului FERMIER posesorii își pot administra simplu și eficient capitalul de lucru accesat pentru acoperirea nevoilor din fermă”, a precizat Robert Rekkers, General Manager Agricover Credit IFN. Cardul FERMIER este un card de business Mastercard®, emis de DiPocket UAB.

Agricover Credit IFN susține performanța și competitivitatea fermierilor români prin dezvoltarea soluțiilor de finanțare moderne care să contribuie la creșterea afacerilor acestora.

„Cardul FERMIER reprezintă o inovație în domeniu și un produs unic în piață, ce contribuie la incluziunea financiară și digitalizarea unui segment specific din categoria IMM, fermierii români, având, totodată, o componentă importantă de educație financiară și suport pentru aceștia. Cardul asigură acces la toate beneficiile pe care Mastercard le pune la dispoziția deținătorilor de carduri business: programul Premium & Business, suita de servicii Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale și asigurarea gratuită pentru cumpărături online. Suntem mândri că am contribuit la dezvoltarea acestui produs și așteptăm să vedem feedback-ul din partea clienților”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Laura Ștefan, Product Development Director Mastercard

Laura Stefan Product Development Director Mastercard

„Cardul FERMIER este un exemplu distinctiv al modului în care cardurile de plată pot fi utilizate pentru a le oferi clienților valoare și confort atunci când sunt emise în cooperare cu companii inovatoare, precum Agricover Credit IFN. Suntem onorați că am fost selectați ca emitenți ai cardului FERMIER și ne angajăm sprijinul deplin pentru succesul acestui parteneriat deosebit cu Agricover Credit IFN, Mastercard și SIA”, a spus Fedele Di Maggio, CEO DiPocket UAB.

Fedele Di Maggio, CEO DiPocket UAB

Fedele Di Maggio CEO DiPocket UAB

„Suntem bucuroși și onorați să fim parte din proiectul primului card dedicat special fermierilor din România, unul din cele mai inovative produse lansate pe piața locală a cardurilor în ultimii ani. Avantajele evidente ale cardului de credit pentru fermieri îl vor face cu siguranță un produs de succes, iar noi vom fi aici pentru a sprijini Agricover Credit IFN și pe agricultorii români în a continua inovarea în acest domeniu”, a afirmat Iulian Chifu, Sales Manager SIA Romania Payment Technologies, parte a grupului Nexi-SIA.

Iulian Chifu, Sales Manager SIA Romania Payment Technologies

Iulian Chifu Sales manager Nexi SIA

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea este recunoscut drept cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor obţinute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice şi furajere, cât şi în valorificarea acestor rezultate de către cultivatori. Prin înfiinţarea sa a fost posibilă continuarea bogatei tradiţii a cercetărilor agricole organizate în România încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în scopul abordării ştiinţifice şi rezolvării unor obiective prioritare pentru agricultura naţională. Spre finalul anului trecut am realizat interviul de față cu directorul general al INCDA Fundulea, dr. ing. Pompiliu Mustăţea, care a ținut să puncteze că un ajutor consistent de la stat ar face să se recupereze rapid tot ce s-a pierdut în 30 de ani.

interviu 223 mustatea fundulea 1

INCDA are sediul în orașul Fundulea (Călărași), la circa 30 km de Capitală,  terenul institutului fiind situat în Câmpia Română. INCDA Fundulea este continuatorul activităţii de cercetare efectuate în domeniul plantelor de câmp de către Institutul de Cercetări Agronomice al României (înfiinţat în anul 1927) şi de către Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului (înfiinţat în anul 1957), preluând astfel o îndelungată tradiţie de cercetare în slujba agriculturii României. Denumit iniţial, în 1962, Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, institutul a primit ca efect al Legii 290/2002, începând cu anul 2003, o nouă denumire – Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea – iar, începând cu 1 ianuarie 2007, unitatea a devenit institut naţional, cu denumirea Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, instituţie de interes public, cu finanţare extrabugetară şi funcţionare în regim economic.

pompiliu mustatea 2

Reporter: Ce înseamnă astăzi Institutul de la Fundulea?

Pompiliu Mustățea: După cum se ştie, Institutul a trecut prin numeroase procese de organizare, de la ICCPC cum era recunoscut şi când sub această denumire şi-a căpătat recunoaşterea pe plan intern, dar şi internaţional, astăzi suntem institut naţional de cercetare-dezvoltare. De-a lungul timpului, aici au lucrat cercetători foarte valoroşi, competitivi cu cei de pe piaţa externă, astfel încât Institutul de la Fundulea a fost primul din lume care a lansat primul hibrid de floarea-soarelui bazat pe androsterilitate nucleară de către regretatul profesor Alexandru-Viorel Vrânceanu. Şi în domeniul porumbului avem cu ce ne lăuda. Să ştiţi că primul domeniu de activitate a Institutului a constat în modernizarea programului de ameliorare şi a tehnologiei la cultura porumbului; după aceea au început să se diversifice programele de ameliorare, s-a început şi la floarea-soarelui, şi la orz, mazăre, soia, lucernă, cât şi la compartimente ale sectorului de agrotehnică, şi anume protecţia plantelor, lucrările solului, în ultimii ani au apărut şi compartimente noi, şi anume agricultura ecologică şi agricultura conservativă. Cei care am rămas în continuare, pentru că a avut loc un schimb de generaţii în acest Institut, vrem să ducem mai departe atât tradiţiile, cât şi faima institutului nostru. Este adevărat că după Revoluţie a fost o perioadă în care Institutul a intrat în declin, ca de fapt toată cercetarea românească, nu numai cea agricolă, că şi în celelalte domenii a avut loc un regres din cauza lipsei finanţării sau a unei finanţări foarte slabe, dar în ultima perioadă am reuşit să ne relansăm.

 

Încă în stadiul de supravieţuire

 

Reporter: Păi, să vedem cum arată INCDA Fundulea, în cifre, la acest moment...

Pompiliu Mustățea: În anul 1988, când eu am păşit pentru prima dată în acest institut, erau în jur de 1.365 de angajaţi. În 2020 ajunsesem la 307 angajaţi, iar în prezent suntem în jur de 240 de angajaţi, deoarece a fost un val de pensionări atât la limită de vârstă, cât şi parţial anticipată. Nu că am prevăzut, dar eu mi-am luat nişte măsuri de precauţie şi am vrut, cel puţin în domeniul cercetării, la fiecare laborator să nu rămân descoperit, pentru că văzusem că erau în etate foarte mulți dintre cercetătorii noştri, că urmează să se pensioneze şi trebuie să am om în schimb, dar nu să fie doar om în schimb, ci să fie şi format. Şi de aceea, din 2017 când am preluat conducerea INCDA Fundulea, anual am făcut angajări, am adus tineri specialişti pe care am şi reuşit să-i ţinem, pentru că înainte veneau, îşi dădeau doctoratul şi plecau la firmele concurente unde li se ofereau alte avantaje. Am reuşit să-i şi menţinem şi nu e prima dată când o spun, am adus tineri foarte bine pregătiţi şi care s-au integrat extraordinar de bine în echipele deja existente.

Avem actualmente 41 de cercetători atestaţi, sunt în jur de 60 de ingineri, deci cu studii superioare, avem şi ingineri mecanici, şi alte funcţii care prevăd angajări cu studii superioare. În 1988, anul venirii mele aici, Institutul dispunea de un fond funciar foarte bogat, întins pe o suprafaţă de 7.078 de hectare, dar după 1989, în urma retrocedărilor, pot să spun – şi-mi asum răspunderea – că unele nu au fost chiar legale, Institutul a pierdut foarte mult pământ, în prezent mai are 1.844 de hectare, dintre care arabil 1.598 de hectare. Dar să ştiţi că ne descurcăm. La actualul număr de personal angajat şi la nivelul de dotare, această suprafaţă totuşi este suficientă pentru a continua şi a obţine rezultate bune în domeniul cercetării şi pentru a multiplica seminţele din noile creaţii, soiuri şi hibrizi. Ce se obţine în laboratoarele de ameliorare pleacă mai departe într-un laborator de producere de sămânţă şi după aceea la fermele de producţie, unde obţinem verigile superioare. De exemplu, la păioase producem baza, pe care după aceea o comercializăm ca să ne asigurăm existenţa.

Condiţiile social-economice, dar mai mult financiare din ultimii ani au condus la o nouă organigramă, o nouă restructurare a Institutului. Dacă înainte eram două secţii: secţie de ameliorare şi secţie de agrotehnică, cu câteva laboratoare, iar laboratoarele la rândul lor aveau 17 colective, am făcut o nouă reorganizare şi practic am desfiinţat secţiile şi am rămas cu 8 laboratoare principale, care sunt de ameliorare şi de producere de sămânţă şi un laborator de agrotehnică, care la rândul lui are în componenţă fostele colective de agricultură durabilă, agricultură conservativă, agricultură ecologică, protecţia plantelor şi fiziologie.

Reporter: Din punct de vedere financiar, cum este susţinută instituţia astăzi?

Pompiliu Mustățea: Din punct de vedere financiar, aici este oful cel mai mare, pentru că după ce ni s-a luat pământul s-a redus treptat şi finanţarea, primind de la bugetul statului sume foarte mici, până când de fapt s-a tăiat în totalitate şi această finanţare foarte redusă. În prezent, INCDA Fundulea are doar două surse principale de finanţare, şi anume: una constă în accesarea de proiecte, dar în sistem competitiv, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum şi de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dar acestea reprezintă 20%-30% din totalul cheltuielilor institutului. Restul de peste 70% din cheltuieli sunt asigurate din surse proprii, respectiv în urma comercializării seminţelor, a încasării dreptului de autor, deci a redevenţelor, şi a prestărilor de servicii, Institutul nostru făcând testări pentru omologarea diferitelor pesticide ale firmelor private.

Ne străduim din toate puterile pentru a ne putea asigura strictul necesar. Am mai spus-o şi o repet, suntem încă în stadiul de supravieţuire pentru că nu avem o finanţare de bază, o finanţare predictibilă pe baza căreia să poţi să-ţi faci nişte strategii pentru viitor. Dar n-avem încotro, deci practic trăim pe picioarele noastre.

 

Soiul de grâu Glosa, în preferinţele fermierilor

 

Reporter: Soiurile de grâu româneşti au fost întotdeauna mândria cercetării noastre, mândria Institutului de la Fundulea, cu staţiunile din coordonare. Ce mai avem azi?

Pompiliu Mustățea: Laboratorul de ameliorare a grâului a fost şi rămâne unul din cele mai performante laboratoare ale institutului nostru, şi asta deoarece echipa de amelioratori, din 1988, deci când am venit eu şi am început să lucrez la ameliorarea grâului, am rămas împreună până mai acum câţiva ani. Prin urmare, a fost o echipă sudată, fiecare ştia ce are de făcut, fiecare îl înlocuia pe celălalt tocmai pentru a ne menţine cu performanţa soiurilor create. Am reuşit să ne impunem în primul rând pe plan intern, când de-a lungul timpului suprafaţa cultivată cu soiurile create de la Fundulea a ocupat între 50%-75% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu.

Reporter: Asta se întâmpla imediat după anii ’90?

Pompiliu Mustățea: Da. Această pondere variază de la an la an, dar ce este îmbucurător este că am reuşit să penetrăm şi piaţa internaţională, prima dată cu soiul Fundulea 29 în Canada, în regiunea Quebec, unde grânele de toamnă nu prea reuşeau bine, dar soiurile noastre, având o rezistenţă foarte bună la iernare, s-au dovedit superioare şi s-a cultivat acest soi ani buni în Canada. După aceea am reuşit să intrăm şi în America de Sud, în Argentina, cu soiul Izvor, i se spunea acolo „Lenox”, practic sămânţa se produce în Argentina, dar se cultivă în Brazilia. Am reuşit după aceea să înregistrăm soiul Glosa şi Fatima 2 în Ungaria, Albena în Bulgaria, Almira în Republica Kîrghiză, Miranda, Glosa, Otilia şi Izvor în Republica Moldova, iar în Turcia am reuşit să înregistrăm nouă soiuri. Ca o curiozitate, cu toate că noi în ţară am încetat producerea de sămânţă pentru soiurile Dropia şi Flamura 85, datorită calităţilor lor în ceea ce priveşte rezistenţa la iernare, speranţa bună la secetă şi arşiţă, dar în special datorită calităţii de panificaţie extraordinar de bune şi stabilităţii recoltelor de la an la an, în Turcia exportăm anual în jur de 10-15 tone din cele două soiuri, Flamura şi Dropia, deci suntem nevoiţi să producem sămânţă special pentru Turcia, la care se mai adaugă cantităţi pentru celelalte soiuri care au fost înregistrate acolo. Îmbucurător este faptul că şi soiul Glosa a ajuns să se extindă şi în Turcia, ca şi cele două soiuri ceva mai vechi. În continuare testăm în Turcia soiul Voinic, care de asemenea are o calitate foarte bună de panificaţie. Or, ştim cu toţii că în Turcia atât fermele mari, cât şi micii producători preferă un grâu cu calitate foarte bună de panificaţie.

Reporter: La noi Glosa şi Dropia, din câte ştiu, ocupau suprafeţe foarte mari sau erau printre preferinţele fermierilor.

Pompiliu Mustățea: Au fost şi în continuare Glosa este în preferinţele fermierilor. De exemplu, în anul 2020 ponderea soiului Glosa a fost de 38,4% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu în România. Din cele 55%-60%, ponderea soiurilor de la Fundulea, Glosa are între 35%-38% pondere. Așadar, rămâne un soi foarte apreciat de fermieri, are şi o plasticitate ecologică foarte mare, cei care au părul alb ca mine îşi amintesc de soiul Fundulea 29 care, la fel, avea o plasticitate ecologică foarte mare şi se cultiva pe tot teritoriul ţării, ajungând la o extindere de 45%. Chiar în judeţul Botoşani am fost întrebat de către un fermier: „Domnule director, dar de ce nu mai ieşiţi cu soiuri nearistate?”. Pentru că Fundulea 29 a fost singurul soi de grâu nearistat, şi i-am dat explicaţia: la noi în ţară este secetă şi frecvenţa anilor secetoşi începe să fie din ce în ce mai mare. Formele aristate la grâu prezintă o toleranţă mai bună la secetă, pentru că dimineaţa are loc condens de apă şi deci nu vine numai pe spiculeţ, ci condensul acesta de apă se aşază şi pe ariste şi de pe ariste se scurge la baza bobului, şi bobul, chiar dacă este secetă, tot are o picătură-două de apă. Dar la soiurile nearistate e o cantitate mai mică de apă ce se impregnează pe spic şi de aceea nu au aşa toleranţă bună la secetă. Reversul medaliei, că aşa e în viaţă… Nu poţi să le îmbini pe toate. În schimb, în anii ploioşi, în special în preajma recoltatului, spicele aristate cum sunt soiurile noastre menţin apa mai mult, pe când cele nearistate, neavând o suprafaţă de contact mai mare, neavând ariste, mai bătând soarele şi vântul se usucă mai repede şi sunt ceva mai rezistente la încolţirea în spic. Dar să ştiţi că am rezolvat şi această problemă în ceea ce priveşte încolţirea în spic la grâu, pe cale genetică.

interviu 223 mustatea fundulea 2

 

Interes pentru randament, în detrimentul calității

 

Reporter: Să vorbim puţin despre floarea-soarelui. Ce facem astăzi cu această cultură, pentru că au fost nişte ani destul de grei prin care a trecut cercetarea agricolă în domeniul florii-soarelui?

Pompiliu Mustățea: După Revoluţie, din păcate, la laboratorul de ameliorare a florii-soarelui a avut loc un regres, deoarece amelioratorii fie s-au pensionat, fie s-au dus din cauze naturale, fie au plecat la firmele concurente. Vedeţi, firmele private au reuşit să introducă acele gene de rezistenţă la erbicide, or, nouă ne-a luat cam 14 ani până când am reuşit să introducem aceste gene, să ieşim, să lansăm hibrizi cu rezistenţă la erbicide, timp în care companiile producătoare și furnizoare de sămânță n-au stat pe loc să ne aştepte, deci au mers înainte.

În 2016 s-a ieşit cu primii hibrizi cu tehnologiile Express şi Clearfield, nu au fost recunoscuţi ca fiind rezistenţi la erbicide, totuşi i-am dat la câţiva fermieri foarte cunoscuţi în ţară, în Brăila, în Iaşi, care i-au testat, deci în condiţii practice alături de hibrizii de la Pioneer, şi am constatat că se comportau la fel, ba chiar mai bine ca reacţie la aplicarea acestor erbicide. Insistând pe lângă ISTIS, anul următor i-au retestat la Centrul de la Negreşti şi într-adevăr au fost recunoscuţi ca având rezistenţă la erbicide. Eu, în 2017, când am preluat conducerea Institutului, am dat această sămânţă convenţională, cum era înregistrată, şi le-am spus fermierilor: daţi cu erbicide, dacă se întâmplă ceva vă despăgubim noi, pentru că ştim ce marfă avem, ce am creat. Avem acum 7 hibrizi înregistraţi, sunt la ISTIS în curs de înregistrare alţi 5 hibrizi, dintre care doi şi cu rezistenţă la gena Clearfield Plus, deci care nu lasă acea remanenţă în sol. Nu ştiu dacă e îmbucurător, dar pentru noi contează foarte mult, hibrizii noştri de floarea-soarelui sunt mai mult cunoscuţi în străinătate, deci hibrizii nou-creaţi, decât în ţară. Îi avem deja înregistraţi şi cultivaţi în Republica Moldova, Turcia, Grecia şi Ucraina. Prin urmare, am reuşit să ne relansăm în domeniul florii-soarelui. Dacă în 2017 am vândut doar 300 kg de sămânţă din Performer, soiul convenţional, anul acesta am avut o pondere de 5% pe piaţa internă şi credem că vom începe treptat-treptat să recucerim terenul pierdut.

Reporter: Ce se cere la floarea-soarelui, ce caracteristici urmăresc fermierii, ce-și doresc ei?

Pompiliu Mustățea: Tendinţele astăzi, şi nu numai la floare, ci şi la grâu, şi la porumb, am văzut că pe fermieri îi interesează producţia, randamentul, în detrimentul calităţii. Să ştiţi că şi la grâu soiurile străine, şi am datele de la platformele unde am fost prezenţi, sunt ceva mai productive, deci ca producţie; dar ca adaptare la condiţiile de nefavorabilitate de mediu şi ale climei, cât şi din punct de vedere calitativ, sunt mult mai jos faţă de noi. Deci din soiurile româneşti poţi face o pâine foarte bună în mod tradiţional: aluat făcut din apă, sare şi maia sau drojdie. La cele străine, ca să poţi să obţii o pâine cât de cât să o poţi consuma, trebuie să vii cu foarte mulţi aditivi alimentari. Şi ar trebui fermierii, totuşi, să se îndrepte către acest aspect, că grâul de aceea este şi-l producem: pentru pâine. Din cel furajer avem triticale, să cultive triticale, care sunt şi mai productive, sunt şi mai ruderale, având gene de secară transferate în genomul lor…

Reporter: Dacă vorbim de pâine, acum se caută şi pâinea cu secară sau din secară...

Pompiliu Mustățea: Da. Noi recomandăm un amestec 50% făină de grâu cu 50% făină de triticale, de exemplu. Dar cred că ar trebui, eu am emis ideea asta, o iniţiativă legislativă prin care să se interzică folosirea aditivilor în fabricarea pâinii. Pâinea, cum se zice, e sfântă; pâinea e pe masa tuturor oamenilor din toată lumea. De ce şi aici să mergem cu contrafaceri, cu lucruri care poate nu se dovedesc a fi chiar aşa de sănătoase pentru om?

 

Hibrizii mai timpurii sunt preferați de fermieri

 

Reporter: La porumb cum stă cercetarea românească?

Pompiliu Mustățea: La Fundulea, în domeniul porumbului am avut amelioratori foarte buni, dar din păcate ce s-a întâmplat la floarea-soarelui s-a întâmplat şi la porumb, au plecat amelioratorii. Vedeţi, până în Revoluţie exista un program unic de ameliorare a porumbului, în care Institutul de la Fundulea avea ca rol crearea şi lansarea hibrizilor tardivi, deci din grupa 400, 500 FAO, chiar şi 600. Plecând amelioratorii, încercai tot timpul să refaci echipa, dar nefiind stabilă – cei care veneau stăteau cât stăteau și plecau –, s-a produs un regres. Apoi, amelioratorii noştri n-au ţinut cont de cerinţele fermierilor, care din an în an preferau forme mult mai timpurii, pentru a putea face rotaţia grâu-porumb. Hibrizii noştri, fiind tardivi, se recoltau târziu şi nu era timp pentru pregătirea patului germinativ.

Reporter: Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, mai e şi povestea schimbărilor climatice, şi ne referim la secetă, vorbim de faptul că s-au pierdut irigaţiile pe suprafeţele foarte mari, dar vorbim şi de faptul că la hibrizii tardivi pierderea de apă se face foarte greu.

Pompiliu Mustățea: Este greoaie, deci au mai fost două cauze principale care au dus la pierderea pieţei la porumb, şi anume recoltarea mai greoaie, mecanizată a hibrizilor noştri, cât şi pierderea foarte lentă a apei din bob. Aţi spus şi de secetă, acum mi-a venit ideea, hibrizii noştri au avut şi au în continuare o rezistenţă la secetă bazată pe un mecanism fiziologic, şi anume menţinerea apei mai mult în ciocălău. Așadar, dacă hibrizii străini pierdeau apa foarte repede din rahis şi deveneau sensibili la secetă, ai noştri, păstrând apa mai mult în rahis, aveau o toleranţă mai bună la secetă. Acum încercăm să îmbinăm aceste caractere, să putem să păstrăm apa în rahis, dar să o piardă cât mai repede din bob. Prima realizare a constat în hibridul Felix, care, deşi cam pe aceeaşi perioadă de vegetaţie ca hibridul Olt, pierde apa ceva mai repede, şi am reuşit anul acesta să înregistrăm hibridul Magnus, care face parte din grupa FAO 350 şi care pierde apa rapid şi este şi pretabil la recoltarea mecanizată. Cei doi hibrizi foarte cunoscuţi de porumb, Olt şi Fundulea 376, i-am dat cu exclusivitate firmei Rodbun, dacă vă amintiţi a fost un întreg scandal, am dat multe explicaţii la acea vreme, dar erau nişte hibrizi foarte vechi, noi nici nu mai încasam drepturile de autor pentru că nu mai aveau perioada de graţie şi practic am vrut să ne concentrăm pe noii hibrizi, pentru că scăzând forţa de muncă era foarte greu să facem producere de sămânţă, să facem loturi de hibridare din foarte mulţi hibrizi. Şi aşa am rămas cu Fundulea 423, un hibrid cu bobul semisticlos, din care se prepară un mălai grişat foarte bun, anul trecut a dat producţii în platformele demonstrative din sud şi din est de peste 11 tone la hectar, deci am produs sămânţă în continuare din el, cât şi din hibridul Felix, care acum doi ani a realizat 13 tone la hectar…

Reporter: Deci s-a depăşit pragul de 10 tone la hectar.

Pompiliu Mustățea: S-a depăşit, absolut. Şi noul hibrid din grupa 350 depăşeşte 10 tone la hectar. Deci ne mişcăm, ieşim, dar parcă tot suntem puţin sub firmele consacrate.

 

Urmează mari încercări pentru fermierul român și pentru cercetare

 

Reporter: Ce facem, domnule director, cu viitoarele strategii pentru agricultură pe care le pregătește Uniunea Europeană? De pildă, o analiză realizată la nivel de UE de către nişte universităţi arată că prețul alimentelor va creşte cu cel puţin 30%, fermierii vor avea între 20%-30% pierderi.

Pompiliu Mustățea: Fermierul român va fi supus unor mari încercări. Unii spun provocări. Nu e provocare, sunt mai multe încercări, agricultorii vor fi supuşi la încercări foarte grele. Vor avea foarte mult de suferit când se vor aplica măsurile din noile strategii europene. În ce privește produsele de protecție a plantelor, noi deja aplicăm cam 600 g pe hectar, în timp ce în UE se aplică în medie 2,2 kg/ha, dar sunt şi ţări care aplică 2,6 – 2,8. Dacă reducem şi acest 0,6 kg pe hectar la jumătate, practic eşti în imposibilitatea de a mai realiza producţii mari şi de a-ţi putea acoperi cheltuielile. Riscul pentru fermieri aici va fi că nu-şi vor putea acoperi cheltuielile, pentru că eu mă gândesc: cel care produce inputurile, îngrăşămintele, erbicidele, fungicidele, ce produce fiecare, ce spune? „Cifra mea de afaceri se va înjumătăţi”, deci pierd mult. Şi atunci ce face, care e prima lui măsură? Dublează preţul. Şi ne duce la nişte cheltuieli foarte mari, producţiile vor fi mai mici din cauza îmburuienării, din cauza atacului masiv de boli şi dăunători. Cu siguranță, producțiile vor fi și mai mici, şi de calitate inferioară. Eu cândva eram convins că pe cale genetică vom putea rezolva cele mai mari deficienţe, de exemplu, ale soiurilor de grâu, şi anume introducerea genelor de rezistenţă la principalele boli. Dar este foarte greu să îmbini într-un genotip al plantei, fie de grâu, porumb sau floarea-soarelui, atâtea caracteristici încât să-ţi confere rezistenţă totală la boli şi dăunători. Creşterea suprafeţei agricole unde să se aplice atât principiile agriculturii conservative, cât şi pe ale agriculturii ecologice, şi aceasta sigur va duce la scăderea producţiei, pentru că în sistem ecologic producţiile sunt ceva mai mici comparativ cu sistemul convenţional, unde se pot aplica tehnologii moderne.

Reporter: Pentru cercetarea agricolă românească ce ar trebui făcut ca să meargă mai departe?

Pompiliu Mustățea: Înainte de orice, așa cum spune și președintele ASAS, Valeriu Tabără, cercetarea agricolă românească trebuie să fie unită. În opinia mea, trebuie revenit la cum eram înainte, era Institutul şi în coordonarea INCDA erau staţiunile de cercetare-dezvoltare. Puteam să facem un program de producere şi de comercializare a seminţelor în comun. Aşa, acum, fiecare face cam ce vrea. Deja sunt directori de staţiuni care zic „dar treceţi, domnule, înapoi, pentru că avem nevoie de Institut să ne coordoneze”. Noi, la rândul nostru, avem nevoie de staţiuni ca să facem testările noilor soiuri şi hibrizi de plante pentru a produce sămânţă şi a fi staţiunile un fel de dealeri, deci ne-ar ajuta foarte mult, dar trebuie o finanţare de bază, o finanţare predictibilă care nu prea există. Chiar dacă staţiunile au rămas sub conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) şi a MADR, principala sursă de finanţare şi la stațiuni o reprezintă sursele proprii. Se alocă bani foarte, foarte puţini. Noi, Institutul, încă rezistăm, încă suntem la stadiul acesta de supravieţuire, dar dacă am primi un ajutor consistent de la stat, să ştiţi că în câţiva ani am recupera tot ceea ce s-a pierdut în cei peste 30 de ani după Revoluţie.

Reporter: Măcar salariile să fie asigurate de la buget, iar restul să vină din toate rezultatele pe care le aveţi şi din veniturile extra.

Pompiliu Mustățea: Ar fi o măsură foarte bună, am completat nişte chestionare în iarna asta către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, minister la care Institutul este în coordonare, în care chiar am avut această idee ca Ministerul Cercetării să asigure măcar salariile la cercetători, pentru personalul auxiliar – din proiecte şi din surse proprii, ca să putem asigura şi creşterea salariilor, să fie nişte salarii decente, dar şi să ne dotăm cu aparatură de laborator şi echipamente de lucru în câmp.

 

Pasiunea duce cercetarea mai departe

 

Reporter: La finalul interviului vrem să aflăm mai multe și despre omul cu care stăm de vorbă. Domnule dr. ing. Pompiliu Mustăţea, cine sunteți, unde v-ați născut și pe unde v-au dus pașii?  

Pompiliu Mustățea: Sunt născut în judeţul Buzău, în satul Şarânga, comuna Pietroasele, comună cunoscută şi recunoscută şi la nivel internaţional atât pentru vestigiile istorice, cetăţuia dacică, castrul roman, „Cloşca cu puii de aur”, dar mai ales pentru vestitul vin de Pietroasele, şi anume Tămâioasa românească. Am urmat liceul agricol la Râmnicu Sărat, unde am avut profesori foarte buni; după aceea, Facultatea de Agricultură la Institutul Agronomic din Bucureşti, am avut dublă repartiţie, la Institutul de la Fundulea, cu stagiu la CAP Movila Miresei din Brăila. Acolo, din primul an am luat fermă în primire, am introdus producerea de sămânţă la porumb, deci ceva nou care aducea foarte mulţi bani la CAP.

Reporter: Asta prin ce an se întâmpla?

Pompiliu Mustățea: În 1985. Vă spun, jumătate din lotul de hibridare îl casam mai mult eu, aveam şi mai mult antrenament, eram şi tânăr, ceea ce a condus la faptul că nu mi-au dat drumul după cei doi ani de stagiatură, am mai stat doi ani până când s-a ivit o conjunctură pentru o anumită persoană neplăcută, dar care imediat mi-a spus: „Du-te la direcţie, ia-ți transferul şi pleacă la Fundulea”.

Reporter: Aveaţi dublă repartiţie pentru că aţi terminat printre primii?

Pompiliu Mustățea: Da, am terminat cu o medie destul de mare – 9,88, de fapt am fost o promoţie foarte, foarte bună. Era o luptă strânsă, eram în jur de 5-6 inşi foarte apropiaţi, foarte greu s-a făcut distincţia.

Reporter: Promoţia 1984?

Pompiliu Mustățea: Da. Şi domnul Cristian Hera, ştiind că doi ani s-a tot chinuit să mă aducă la Institut, mi-a zis: „Mustăţea, unde vrei, acolo te repartizez”. Şi auzisem şi eu de domnul Săulescu, de echipa dânsului de amelioratori, şi i-am zis lui Hera că eu aş vrea acolo, la Institut, la Fundulea. „Păi acolo te duci”. Şi am făcut echipă foarte bună cu domnul dr. Săulescu, cu Gheorghe Itu şi Mariana Itu, am fost echipă bună împreună.

Reporter: Soiurile renumite de grâu şi noutăţile care au apărut după ’90 în acest sector al cerealelor păioase vi se datorează dvs. şi domnului prof. Săulescu, întregii echipe, de fapt, de la INCDA Fundulea.

Pompiliu Mustățea: Întregii echipe. Bine, creierii erau domnii Săulescu şi Itu, domnul Săulescu pe grâu, domnul Itu pe triticale. Eu am fost ucenicul lor şi la rândul meu acum trebuie să-i călăuzesc pe cei tineri care au rămas în locul nostru în laborator.

Reporter: De ce aţi preferat să ajungeţi pe partea asta de agricultură şi n-aţi ales horticultura, având în vedere că sunteți născut și crescut între vii?

Pompiliu Mustățea: Am trăit de mic copil în echipa de la CAP unde lucrau şi mama, şi tata, şi eram prin vie toată ziua. Şi când învăţam pentru treaptă la liceu sau pentru admitere la facultate, mă duceam în vie, undeva sus pe deal, şi acolo învăţam, era linişte şi mă simţeam în largul meu între butucii de viţă-de-vie. Hazardul a făcut să ajung la Râmnicu Sărat, la liceu, unde nu era secţie de viticultură, horticultură. Am avut nişte profesori foarte buni, care mi-au sădit dragostea pentru acest domeniu al agriculturii, şi anume cultura plantelor de câmp.

Reporter: Nu v-a trecut niciodată prin cap să plecaţi din cercetare? Sau să mergeţi în cercetare în privat?

Pompiliu Mustățea: Câteodată, aşa, când vedeai că sunt salariile foarte mici, că nu te descurci, te gândeai să pleci, mai ales că la mine la Buzău era şi Agricover-ul, foarte tentant la acea perioadă, dar părinţii nu m-au lăsat. Mi-au zis „stai acolo”, şi dacă nu erau atât părinţii mei, cât şi ai soţiei, care ne-au ajutat foarte mult, cred că aş fi făcut poate şi acest pas.

Reporter: Să mergeţi în domeniul vânzărilor, unde se îndreaptă mai toți absolvenţii foarte buni…

Pompiliu Mustățea: Nu, nu în domeniul vânzărilor, pentru că şi firmele străine voiau amelioratori. Deci „pe meserie”, cum se zice.

Reporter: Aşadar, pasiunea dvs. şi a celorlalţi oameni din Institutul de la Fundulea poate să ducă mai departe cercetarea agricolă românească, împreună cu colegii din ţară?

Pompiliu Mustățea: Sigur. Toți care încă lucrăm aici, la INCDA Fundulea, cât şi la nivelul staţiunilor din țară, pot duce mai departe ceea ce înaintaşii noştri au înfăptuit. Și au avut realizări destul de bune.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.

Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”

În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.

Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.

În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.

„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

ORZ

Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).

„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.

RAPIȚĂ

Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește  să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori  și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.

SOIA

Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 15 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-15-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Luni, 08 Februarie 2021 19:10

Neliniște pe piața cerealelor

Piața cerealelor (grâu, orz, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 8 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc a scăzut în privința cotațiilor de vânzare, atât pentru recolta veche, cât și pentru recolta nouă. „Grâul din recolta veche își pierde din intensitate în ceea ce privește nivelul de preț, nu din cauza lipsei de interes în achiziție, ci din cauza contextului generat de mișcările Rusiei. Taxa de export este, de departe, elementul central al contextului de piață actual”, precizează analistul Cezar Gheorghe.

Cotațiile pentru recolta veche sunt în jur de 222-224 euro/tonă, în paritatea de livrare CPT Constanța, pentru calitate 77 MH (masă hectolitrică) și baza 12% proteină. În țară, coborârea prețului a generat neliniște, susține consultantul Casei de Trading a Fermierilor. „Foarte mulți fermieri cu stocuri de grâu între 100 și 500 de tone încearcă valorificarea la nivelurile anterioare către cumpărători. Discutăm aici despre piața intermediară, compusă din jucători cu arie de desfășurare județeană. Vânzătorii mizează în continuare pe 1.000 lei/tonă, în timp ce cumpărătorii oferă 950 lei/tonă. Tranzacțiile sunt însă pur speculative din punctul de vedere al cumpărătorilor zonali, miza lor fiind generarea unui nou vârf de creștere în viitorul apropiat”, arată Cezar Gheorghe.

Pentru recolta nouă, prețurile, la nivel de Port Constanța, revin în jurul valorilor de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă (900-910 lei/tonă) pentru calitatea grâu furaj. Acest preț, menționează analistul, este determinat de câțiva factori, cum ar fi: gravitația cotației MATIF septembrie 2021 în jurul valorii de 197-199 euro/tonă; incertitudinea în ceea ce privește vremea în perioada următoare (ne referim la zona Mării Negre, Europa și America de Nord), din punct de vedere al gerurilor, al potențialului de winter kill, al nivelului de precipitații în perioada imediat următoare și al prognozelor de producție; întărirea dolarului american la un nivel de 1,196 în raport cu moneda euro (dolarul american este moneda în care se desfășoară tranzacțiile la nivel mondial); incertitudinea legată de modul în care grâul rusesc va fi taxat în recolta nouă.

Pe piața internă, se constată o efervescență a procesatorilor, care contractează cantități de grâu din noua recoltă, securizând astfel primele luni de după recoltare. Prețurile oferite de ei sunt competitive în raport cu Portul Constanța. „Recomandăm vânzarea de grâu din recolta nouă la niveluri de 1-2 tone la hectar, astfel încât bugetele fermelor să fie asigurate și prin venituri certe în viitorul apropiat. Nu trebuie să devenim exagerat de optimiști în ceea ce privește vânzări de nivel 4-5 tone la hectar. Recolta este încă departe și riscurile sunt prezente. O nivelare a vânzărilor pe etape este un factor de reducere a riscului și, în același timp, un semn de maturitate în conducerea afacerilor agricole.”

ORZ

Cotațiile orzului din recolta veche au ajuns la nivelul de 210 euro/tonă CPT Constanța. „Exportul este interesat de orz. Piața internă se manifestă, dar sporadic, plătind niveluri un pic mai ridicate față de export. Recolta nouă de orz, în schimb, va fi dinamică. România a câștigat deja licitații în destinația Iordania, ceea ce face ca interesul pentru orzul românesc să fie evident. Singura problemă rămâne diferența de preț cu care s-au câștigat licitațiile, ea ridicându-se la un nivel de peste 22 USD/tonă, ceea ce va face ca originarea exportatorului care a câștigat cu un preț mai mic să fie mai dificilă. Experiența ne arată însă că, din potențialul de producție de 300.000 hectare de orz furajer, există spațiu suficient de originare. Totul depinde de momentele alese”, susține Cezar Gheorghe, recomandând vânzarea a maximum 2 tone la hectar din recolta viitoare.

PORUMB

Cotațiile porumbului românesc din recolta veche rămân stabile, în jur de 212-213 euro/tonă în CPT Constanța. În țară, cotațiile diferă de la zonă la zonă. De pildă, în centrul țării, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cumpărare existentă indică 830-835 lei/tonă (echivalent 170 euro/tonă) pentru cantități între 200 și 1.000 tone. În zona Moldovei, pentru porumb condiționat, se oferă și 970 lei/tonă (199 euro/tonă), la loturi de peste 3.000 de tone.

În cazul porumbului din recolta nouă, după un început în forță, cotațiile portului Constanța au scăzut în intensitate cu circa 3-4 euro/tonă din cauză că vecinii noștri din Ucraina au început și ei vânzările și, astfel, oferta a devenit mult mai diversificată ca origine. „În orice caz, nivelul de 166-167 euro/tonă, CPT Constanța nu este un nivel de neglijat, în perspectiva pozitivă a unei recolte bune. Însă, un fenomen interesant se întâmplă pe burse, și anume, reducerea diferenței dintre grâu și porumb. Cu alte cuvinte, grâul scade și porumbul crește. Apropierea lor va duce la anumite schimbări și logica momentului ar fi o corecție pozitivă a grâului, căci cererea pentru porumb există la nivel internațional”, spune analistul.

RAPIȚĂ

Indicațiile Euronext urmează prețul energiei. „Barilul de petrol în cotație Brent a atins nivelul de 59,5 USD, lucru observabil și la stațiile de alimentare cu combustibil din țară, precum și la distribuitorii de motorină din agribusiness. 403,5 euro/tonă este un punct în care se vede potențialul de revenire al transporturilor de după pandemie. Cotațiile MATIF august 2021, înregistrează un minus de 4 euro/tonă în echivalent FOB Constanța, procesatorii din România indicând același nivel la fabricile din teritoriu. La acest trend contribuie în bună măsură și Canada, care a epuizat toate stocurile de Canola (rapița = Canadian Low Acid), cu 6 luni înainte de recoltare. Cumpărătorii chinezi sunt și aici în prim-planul achizițiilor. Cotațiile Canola au depășit istoricul ultimilor 13 ani, situându-se la un nivel de 700 CAD/tonă (dolari canadieni), dar, în mare măsură, la acest rezultat a contribuit și suprafața plantată, cea mai mică din ultimii cinci ani”, explică Cezar Gheorghe, care adaugă că vânzările în România sunt pe trend, se contractează, vestul țării indicând un nivel de MATIF august 2021, minus 13 euro în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcat în vagoane. Cu toate acestea, specialistul nu recomandă vânzarea a mai mult de o tonă la hectar, din două motive: riscul de vreme și potențial viitor de preț.

FLOAREA-SOARELUI

Prețul pentru recolta veche este de 665 USD/tonă livrat la procesatorii interni, iar în paritatea FOB Constanța, indicațiile sunt de 690 USD/tonă. „În Ucraina, semnalăm o cerere absolut hilară pentru marfa în paritatea FOB la nivelul de 765 USD/tonă”, spune Cezar Gheorghe.

Recolta nouă face un pas în spate, pe fondul întăririi dolarului american și a scăderii prețului uleiului de palmier, după ce indicațiile locale arătau un nivel de 455 USD/tonă CPT procesatori. Acum, indicația CPT procesatori s-a schimbat la nivelul de 450 USD/tonă, în timp ce portul Constanța indică în paritatea CPT 458 USD/tonă. „Doi exportatori au rămas peste aceste niveluri și plătesc un preț mai ridicat FCA ferme în sudul României, dar, cu siguranță, aceștia au un contract de acoperit încheiat la preț mai mare. Notăm, de asemenea, o tranzacție de circa 15.000 de tone încheiată la un preț de 483,5 USD/tonă CPT Constanța, care a fost oferită procesatorilor bulgari, însă aceștia, pentru moment, nu doresc marfa la acest nivel de preț. De asemenea, floarea-soarelui origine Serbia este oferită la nivelul de 480 USD/tonă CIF Russe, însă nici aceasta nu a avut succes în tranzacționare. În schimb, procesatorii din Bulgaria arată un interes deosebit pentru recolta românească din sudul țării. Indicațiile de 456-458 USD/tonă FCA ferme sunt un factor decizional în tranzacționare, cantități importante fiind deja semnate”, precizează analistul.

Semințele de floarea-soarelui cu un conținut ridicat de acid oleic (high oleic), sunt în continuare penalizate de interesul scăzut în Europa, generat de restrângerea activității HoReCa, astfel că bonusul oferit nu depășește la modul general 20 USD/tonă. „Un singur exportator plătește 30 USD/tonă pentru a-și asigura nivelul de marfă pentru export, însă acesta este un caz singular, care are încheiat un contract multi-anual cu un mare producător de chips-uri la nivel mondial, cu un bonus în jurul valorii de 65 USD/tonă.”

În prezent, se preconizează că vor fi însămânțate circa 1.200.000 hectare. „Dacă aceste cifre se realizează, vom avea un potențial de recoltă, în condiții normale, care va depăși 3.336.000 tone, cu un randament de 2,78 tone la hectar. Această producție va asigura necesarul intern și va suplini cererea de export. Prețul de 450-455 USD/tonă este un nivel ofertant. Transformat în lei, înseamnă 1.850 lei/tonă, iar un randament la hectar de circa 3-3,2 tone la hectar indică un venit de aproape 6.000 lei/ha (474 USD/ha). Dacă facem o comparație cu porumbul neirigat, unde randamentul mediu este de 6-7 tone/ha, la un preț de 164 euro/tonă CPT Constanța, atingem circa 5.200 lei la hectar ca venituri. Totuși, să nu uităm că vecinii noștri din bazinul Mării Negre, Ucraina (în mod special) și Rusia nu au apetit de vânzare a materiei prime brute, ci adaugă valoare extrăgând uleiul brut și șroturi. Aceste două produse iau calea exportului. Astfel, din potențialul ucrainean și rusesc de circa 27.000.000 tone, calea exportului o iau doar produsele finite, procesate intern, care creează locuri de muncă în industria de procesare, în industriile conexe și în infrastructura logistică. România, în schimb, exportă materia primă brută către destinații ca Franța, Spania, Olanda, Bulgaria, Turcia și alții, fără a-i aduce valoarea adăugată”, concluzionează Cezar Gheorghe, care recomandă fermierilor, dacă vând, să vândă maximum 1-1,5 tone la hectar, să urmărească piața, iar după însămânțare și estimare recoltă, pot continua cu vânzarea.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 8 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-8-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Duminică, 27 Decembrie 2020 17:51

Prețul grâului românesc din recolta 2021

Într-o comunicare transmisă membrilor de către Clubul Fermierilor Români, pe 24 decembrie 2020, este analizat ritmul de ieșire a mărfurilor din portul Constanța, precum și prețul pentru recolta nouă de grâu, din 2021.

Acum, spre finalul anului, ritmul de ieșire a mărfurilor din portul Constanța s-a intensificat. „Astfel, dacă în prima parte a lunii decembrie notam un cumul de circa 400.000 tone porumb recoltă 2020 și grâu circa 150.000 tone, ultimele zece zile din decembrie ne arată volume sporite ale exportului aducând în plus față de ceea ce notasem deja 500.000 tone de porumb și 200.000 tone grâu. Cumulând cu finalul lunii noiembrie putem spune că 1.000.000 tone de porumb au fost executate ca și expediere în circa 30 de zile, împreună cu circa 350.000 tone de grâu”, precizează Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care realizează săptămânal rapoartele Casei de Trading a Fermierilor privind piața cerealelor.

Analistul susține că avem indicații fizice asupra prețului grâului recoltei 2021. În seara zilei de 23 decembrie 2020 au fost anunțate rezultatele licitației de grâu Iordania MIT, cu livrare 15-30 iulie 2021. Au fost trei oferte de grâu românesc din care doar una a fost acceptată, fiind foarte competitivă în raport cu celelalte două, respectiv Agrochirnogi 286.75 USD/CIF AQABA – respins; Cerealcom Dolj 284 USD/CIF AQABA – respins; Ameropa 254 USD/CIF AQABA – acceptat 60.000 tone.

În acest context, susține Cezar Gheorghe, se poate calcula, la data de 24 decembrie 2020, prețul CPT Constanța pentru grâul românesc din recolta 2021, după cum urmează: se extrag costurile de transport (19 USD/tonă), se extrag costurile de participare la licitație, garanții și altele (5 USD/tonă) și rezultă un preț în FOB Constanța de 230 USD/tonă.

„Convertim în moneda euro, la paritatea din acest moment, 1.2195 USD-EURO și ne rezultă 188,6 euro/tonă în FOB, adică încărcat în navă în Constanța. Pentru a exprima prețul în CPT Constanța, deducem 9-10 euro, reprezentând costul fobbing-ului și marja de trading a exportatorului și avem cifra de 178,6-179 euro/tonă, adică la cursul din 24 decembrie - 870 lei/tonă. Cu toate acestea, avem aici o variabilă, și anume paritatea euro-dolar. În cazul în care dolarul se întărește în fața euro, vom avea un preț mai mare, iar reversul ne va aduce un preț mai mic. Prețul de 230 USD/tonă este identic cu cel al Bursei Marii Negre la Grâu, ceea ce ne relevează că vânzarea a fost dublată de HEDGE, pentru eliminarea riscului. Avem o diferență deci de 40 USD/tonă între recolta veche și recolta nouă. Cu siguranță, acest lucru se va subția din ambele capete din următoarele motive, anume recolta veche va coborî la preț începând cu luna aprilie, moment în care cumpărătorii încep să vadă la orizont recolta nouă și sunt acoperiți, referindu-ne aici la utilizatorii finali; recolta nouă va suferi o scădere a prețului după ieșirea din luna februarie și începutul lunii martie, când recoltele viitoare se pot evalua mult mai bine, datorită sfârșitului de iarnă”, explică Cezar Gheorghe.

https://cfro.ro/notificare-importanta-pentru-membrii-clubului-fermierilor-romani/

 Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista