După 28 de ani în echipa Alcedo și un mandat remarcabil ca președinte, Gabriela Rizescu își încheie parcursul la conducerea grupului, care-i mulțumește pentru leadership-ul autentic, pentru viziunea cu care a ghidat echipa și pentru modul în care a consolidat relația de încredere cu fermierii și partenerii din agribusiness.

Gabriela Rizescu a fost unul dintre oamenii de bază ai Grupului Alcedo, cu un parcurs profesional remarcabil, ocupând funcții importante în structurile de conducere și contribuind decisiv la consolidarea și creșterea companiei. Prin dedicarea sa, a creat un climat de încredere și stabilitate, atat în interiorul echipei, cât și în relația cu fermierii și partenerii din întreg agribusiness-ul.

Gabriela Rizescu a promovat constant practici agricole moderne, contribuind la educarea și susținerea comunității agricole prin proiecte de consiliere, instruire și parteneriate solide. Sub îndrumarea și viziunea ei, Alcedo a traversat cu succes perioade de transformare majoră în agricultura românească, adaptându-se mereu provocărilor pieței și integrând în permanență noutăți menite să răspundă nevoilor reale ale fermierilor. „Agricultura este într-o evoluție permanentă și trebuie să ne adaptăm provocărilor pe care le întâlnim”, sublinia mereu doamna Rizescu.

Ca președinte al Grupului Alcedo, Gabriela Rizescu a inspirat prin perseverență și prin capacitatea de a lua decizii strategice, a sprijinit dezvoltarea oamenilor din echipă, a încurajat diversitatea și a arătat că femeile pot juca un rol esențial și de succes în afacerile agricole.

Alcedo îi mulțumește Gabrielei Rizescu pentru contribuția extraordinară adusă companiei. „Sperăm ca această tranziție reprezintă o continuare a dezvoltării grupului, cu obiective și viziuni noi, ce deschide perspective proaspete de creștere și nu schimbă ceea ce contează cel mai mult: dedicarea noastră față de fermieri, calitatea serviciilor și a produselor pe care le oferim, precum și angajamentul echipei Alcedo de a fi mereu un partener de încredere. Ne bazăm pe valorile care ne-au adus până aici, profesionalism, inovație, respect pentru fermieri. Privim înainte cu încredere și responsabilitate”, transmite Alcedo.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Un rol important în combaterea efectelor dezastruoase asupra producțiilor agricole și asupra existenței fermelor, mai ales acolo unde nu există suficientă apă, îl are adaptarea tehnologiilor. Pentru ca tehnologiile să-și atingă obiectivul, investițiile în cercetarea unor noi soiuri sau hibrizi, dar și a unor metode de cultivare și întreținere a plantelor trebuie să fie în atenția companiilor din domeniu. Interlocutorul nostru, Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Rep. Moldova, este una dintre persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței. Cu o carieră impresionantă de aproape 30 de ani în agribusiness, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în acest sector.

Reporter: Ce înseamnă Corteva Agriscience astăzi?

Jean Ionescu: Corteva e o compania globală de agricultură care activează în peste 140 de ţări, practic suntem partea de agricultură de la DuPont, de șase ani am devenit companie pur independentă, toate operaţiunile agricole fiind încorporate în Corteva Agriscience. Suntem compania care pe foarte multe segmente dă tonul în ceea ce priveşte inovaţia şi trăim din inovaţie.

Domeniul nostru este foarte clar, să reuşim să aducem fermierilor cele mai avansate soluţii tehnologice, cele mai avansate soluţii din punct de vedere al profitabilităţii şi acolo unde acţionăm, România fiind o ţară agricolă importantă, cu siguranţă reuşim să aducem valoare adăugată prin ce oferim fermierilor cu cea mai mare parte semnificativă în profitabilitate.

Adică, tot ce reuşim noi să aducem este inovaţie la cel mai înalt nivel, pentru că din cei peste 22.000 de angajaţi pe care astăzi îi are Corteva, mai mult de jumătate sunt cercetători, ei fiind motorul companiei. Corteva Agriscience pune zilnic în cercetare între 4 şi 5 milioane de dolari şi, cu siguranţă, nu contează că este sâmbătă sau duminică, compania lucrează la inovaţie cu o armată uriaşă de cercetători şi spunem fără niciun dubiu că este practic motorul cel mai important al Corteva astăzi.

Reporter: Unde se află schimbările climatice în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea?

Jean Ionescu: Schimbările climatice fac parte din viaţa de zi cu zi, şi dacă ne uităm strict la bazinul Mării Negre, unde România şi Republica Moldova se află, e una din zonele care suferă cel mai mult din punct de vedere pluviometric. Dacă analizaţi ultimii ani, din păcate, din media aceea naţională în jur de 600 litri pe care-i primeam, din păcate în ultimii ani constatăm că aceasta nu depăşeşte 350-400. Totodată, repartiţia pluviometrică a precipitaţiilor este extraordinar de disipată, adică sunt concentrate două-trei luni, când avem pluviometrie bună, dar în restul anului practic nu avem. Inclusiv, dacă analizăm iarna 2024-2025, este acelaşi lucru. Zăpada a fost în Muntenia şi puţin în Bărăgan, iar restul ţării, excluzând zonele montane, nu au avut o zăpadă bună.

Clar, încălzirea globală este aici şi nu e niciun dubiu că toată lumea simte lucrul acesta, şi înainte de ce simţim noi ca persoane, iunie, iulie, august, septembrie, chiar octombrie, au o încălzire dramatică a zonei în care ne aflăm şi plantele de cultură suferă major. Evapotranspiraţia, dacă-mi aduc bine aminte, aveam anul trecut în lunile iunie-iulie discuţii, evapotranspiraţia dată de Administrația Naţională de Meteorologie şi Hidrologie era undeva la 9 litri pe zi, adică un fermier trebuia să irige peste 9 litri pe metrul pătrat ca planta de cultură să aibă ceva în plus. Vă daţi seama că e destul de dură această constatare.

Din păcate, fermierii sunt obligaţi să-şi adapteze tehnologiile în concordanţă cu zona în care ne aflăm, iar acest sistem de lucrări minime, lucrări prin care fermierul caută să-şi ţină mai mult apa în sol fără să deranjeze foarte mult solul, este viitorul. E clar că nu mai există altă alternativă, decât să lucrăm cu un număr redus de treceri pe unitatea de suprafaţă, cu utilaje, tehnologie din ce în ce mai performantă şi, ajungând la planta de cultură, cu plante de cultură din ce în ce mai bine pregătite să facă faţă la seceta, arşiţa specifice zonei în care ne aflăm.

Reporter: Și fermierii de la noi încep să facă pași către agricultura conservativă, însă haideți să vorbim despre adaptarea hibrizilor şi produselor de protecţie a plantelor la noile provocări.

Jean Ionescu: Aici aş face câteva precizări. Sunt câteva aspecte pe care piaţa le cunoaşte. Corteva Agriscience e compania lider în furnizarea de soluţii genetice, de seminţe, produse de protecţie a plantelor şi produse biologice. Practic, dacă ne uităm la piaţa seminţelor aş spune că dominăm prin ceea ce oferim fermierilor, adică genetică de cea mai înaltă clasă, cu cea mai bună toleranţă la secetă şi arşiţă. Nu vă ascundem că este aspectul în care am reuşit să ne demonstrăm superioritatea din punct de vedere al performanţei. Şi aici aş preciza gama de hibrizi la porumb Optimum AQUAmax, care este gama premium de hibrizi de porumb. Dacă analizaţi în detaliu piaţa, 75-80% din suprafaţa de porumb care se irigă este ocupată de hibrizii Pioneer. Corteva este compania lider absolut în furnizarea de seminţe hibride de porumb, rapiţă, soiuri de soia, avem poziţie de asemenea de lider în piaţa florii-soarelui. Practic, toate zonele de seminţe certificate hibride la cele trei culturi plus varietăţi de soia sunt dominate de Pioneer, care, fără niciun dubiu, are un plus semnificativ din punct de vedere al toleranţei la secetă şi arşiţă, sunt hibrizi cu un sistem mult mai bine pus la punct de evapotranspiraţie, sunt hibrizi care au o capacitate semnificativă de explorare a solului.

În acelaşi timp, aş vrea să precizez că porumbul, din punct de vedere productiv, nu se evaluează la producţii sub 4, 5, 6  tone pe hectar. Adică sunt considerate producţii foarte mici şi zona aceasta aş spune este a hibrizilor ultra-rustici, care nu au potenţial productiv. Ce oferă Pioneer? Oferă hibrizii ofensivi, hibrizii care în condiţii grele de mediu obţin productivitate bună, dar de la condiţii medii şi foarte bune ecartul de performanţă faţă de produsele competitoare este semnificativ. Este motivul pentru care, din primii zece hibrizi care se vând în România, șapte hibrizi sunt marca Pioneer. E încă un detaliu care ne arată cât de puternic este acest brand, este cel mai mare brand de seminţe, Pioneer, şi cu siguranţă prin ce oferim şi tot ce lansăm în genetică aş putea spune că în viitorii ani vom domina din ce în ce mai mult această piaţă, datorită performanţei excepţionale a produselor noastre.

Sigur, în condiţiile României să nu exagerăm. În ultimii trei ani fermierii au obţinut producţii extraordinar de mici sau deloc, sunt fermieri care nu au recoltat porumb, care au obţinut 1, 2, 3 tone la hectar, vă daţi seama că profitabilitatea nu se poate discuta, practic au pierdut foarte mulţi bani şi în acest caz mulţi dintre fermieri au renunţat la porumb. Sunt astăzi fermieri care nu mai cultivă niciun hectar de porumb. Dacă ne uităm în sudul şi sud-estul României, foarte multe ferme au renunţat, în schimb zonele tradiţionale, Transilvania, vestul României sunt la suprafeţe normale de porumb. Aş spune fără ezitare că anul acesta vom avea cea mai mică suprafaţă de porumb de când este ţara noastră contorizată din punct de vedere al suprafeţelor, cred că vom fi undeva la maximum 1,7 milioane de hectare, din care sămânţa certificată nu depăşeşte 1,2-1,250 milioane ha.

Reporter: Care ar trebui să fie strategia de ţară?

Jean Ionescu: Statistica arată că putem iriga cam 1,7 – 1,8 milioane de hectare, dar aş spune, cred că sunt ceva probleme cu această capacitate de a iriga bine. E foarte clar că iarna nu ne mai aduce un regim pluviometric satisfăcător, practic rezerva de iarnă este semnificativ diminuată faţă de cum era acum 7-8 ani, schimbările climatice sunt majore, iar startul culturilor de primăvară este semnificativ diminuat, pentru că nu avem acea rezervă iniţială de iarnă. Ce trebuie făcut? Să irigăm mai bine, mai competitiv, să avem efectiv o capacitate de revenire ca la carte. De ce? Vă dau doar un element pe care foarte mulţi agronomi îl cunosc: porumbul ar trebui să aibă cu două săptămâni înainte de înflorit între 7-8 mm pe metru pătrat, adică 7-8 litri de apă pe metrul pătrat. Cine poate asigura dintre fermieri lucrul acesta? Adică, 7-8 litri să fie „on top”, în plus, faţă de evapotranspiraţie, care, discutam ceva mai devreme, în iulie anul trecut, în anumite zile, a atins 9 litri pe mp. Adică, vreau să scot în evidenţă că încă nu avem o capacitate de irigare performantă. Sunt mulţi fermieri care astăzi învaţă să irige şi calibrează sistemele, încearcă să găsească cea mai bună cale pentru a eficientiza din acest punct de vedere. Uitaţi-vă în sudul României, câţi fermieri au irigare prin picurare şi caută să-şi dozeze cât mai bine apa. E clar că România se îndreaptă către această parte, în care să înveţe fermierul să irige mai bine, să aibă soluţii din ce în ce mai competitive. Aici facem diferenţa în viitor. Prin această perioadă au trecut şi ţările din sudul Europei: Spania, Turcia, Grecia, care astăzi irigă foarte bine şi reuşesc să obţină producţii excelente, atât în zona de porumb boabe, cât şi în zona de siloz.

România e obligată să treacă la irigat, pentru că efectiv nu se mai poate produce. Economic, fermierul, dacă nu va iriga, nu mai are şanse multe în viitor. Sigur, sunt mulţi fermieri care nu au posibilitate de irigat, dar acolo, să învăţăm să producem mai bine cu acest sistem no-till, care n-are cum să răspundă într-un an sau doi. Acest sistem se pune la punct în minimum cinci ani, să ajungem la o productivitate superioară. Cred că sunt elemente pe care fermierii le cunosc foarte bine, dar din varii motive le este foarte greu să le pună în practică. Statul ajută şi în 2025 cu electricitate, curentul electric şi apă pentru irigat, adică încurajează major irigatul, iar cei care o vor face, cu certitudine vor avea beneficii semnificative în această zonă.

Reporter: Care este strategia Corteva în ceea ce priveşte produsele pe care fermierii ar trebui să le utilizeze, astfel încât să reducă din efectele negative ale secetei, ale schimbărilor climatice?

Jean Ionescu: Într-adevăr, dacă în segmentul seminţelor unde brandul Pioneer, atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, domină piaţa prin cea mai avansată toleranţă la secetă şi arşiţă, în zona de produse biologice, cea pe care căutăm să o pregătim din ce în ce mai bine atât din punct de vedere al lansărilor, cât şi din punct de vedere al performanţelor pe care fermierii trebuie să le vadă în fermă, aici venim cu multe elemente noi. De pildă, avem în portofoliu un produs care se numeşte Sosdia Stress Max, este un produs care ajută plantele de cultură să-şi apere mai bine tot ce înseamnă parte de metabolism, iar lupta cu aceste condiţii din ce în ce mai vitrege de mediu este mult mai uşoară. Adică, experienţele cu astfel de produse ne arată că efectiv, cu pluviometrie cu 30-40% mai mică decât în mod normal, aceeaşi plantă de cultură reuşeşte să producă la acelaşi nivel ca o plantă normală. Mai avem Starter Mangan Platinum, un produs care ne arată performanţă semnificativă începând de la porumb, rapiţă, floarea-soarelui etc. Sunt produse biologice care vin în completarea produselor rezultate din sinteză, chimic. Cercetarea a evoluat atât de mult în partea de produse biologice, încât nu sunt soluţii de sinteză chimică la nivelul soluţiilor biologice. Şi noi am văzut lucrul acesta în zonele de testare, efectiv soluţiile sunt fabuloase şi aş vrea să amintesc bacteria noastră, Utrisha N, care reuşeşte să asigure azot natural din atmosferă plantei de cultură, în atmosferă se găseşte între 77-78% azot, şi efectiv planta de cultură câştigă undeva la 30 kg de azot substanţă activă. Doar că, aş vrea să precizez, sigur că într-un an ca anul trecut sau acum doi ani când porumbul a murit în luna iulie, lipsa de pluviometrie şi încălzirea au fost atât de puternice încât este imposibil să salvezi o plantă dacă nu are şi aport de precipitaţii sau irigaţii. Adică, nu vrem să cădem în derizoriu, să le spunem fermierilor că aceste soluţii fac din porumb plantă de cactus, pentru că nu este adevărat. Adică avem nevoie de apă la un nivel minim, pentru a reuşi să maximizăm productivitatea unei culturi care suferă din punct de vedere al secetei, dar nu ajunge să aibă 150 mm în vegetaţie şi să reuşim să obţinem 9 tone la hectar, pentru că nu este posibil. Adică, avem nevoie de mai multă tehnologie, inclusiv apă pentru a reuşi să producem mai mult.

Reporter: Produsele biologice pot înlocui în totalitate produsele chimice, de sinteză?

Jean Ionescu: Răspunsul e unul simplu, din punctul nostru de vedere acestea sunt soluţii complementare. Sub nicio formă nu pot înlocui soluţiile care ne protejează plantele de cultură. Adică, aş vrea să precizez aici un lucru simplu. Europa, comunitatea europeană a avut la un moment dat peste 1.100 de substanţe active în piaţa de protecţie a plantelor. Astăzi mai sunt, specific în România, până în 200. Ca exemplu, Turcia lucrează cu 965 de substanţe active astăzi. Adică, agricultorul din România, fermierul, are în jur de 180-190 de substanţe active, iar pe foarte multe segmente deja aceste produse nu mai pot ajuta prea mult, pentru că viteza cu care au ieşit substanţele active şi cele care au intrat în Uniunea Europeană este total diferită. Adică am pierdut foarte mult şi nu reuşim să aducem. Nicio companie, nu numai Corteva, nu reuşeşte să aducă substanţe active pe bandă rulantă, să acoperim toate segmentele unde s-au pierdut. Și vă dau doar un exemplu, tebuconazol, substanţa activă care este deja în ultimele luni de viaţă, anul viitor va fi poate scoasă. 74% din fungicidele pentru cerealele păioase se vor pierde pur şi simplu de la această substanţă activă. Adică oferta va fi mult mai limitată pentru fermieri, şi din păcate sunt anumite segmente care nu sunt acoperite de o protecţie cu actualele substanţe active. Este un fapt pe care îl întâlnim, apar rezistenţe foarte multe.

Analizaţi piaţa insecticidelor. Deja fermierul foloseşte piletroizi de sinteză pe bază de lambda, delta sau gama, care, cu siguranţă, aduc rezistenţe majore şi lângă ele ce mai avem? Un acetamiprid, care deja sunt foarte multe insecte care au rezistenţă la acetamiprid simplu. Motivul pentru care noi reuşim cu un produs, care e o combinaţie foarte bună, Inazuma, pentru rapiţă, reuşim să dominăm prin performanţa acestui produs piaţa de insecticide la rapiţă, e vorba de meligethes în special.

Dar, revenind, într-adevăr, este o problemă majoră a fermierilor, trebuie toată lumea să cunoască că produsele biologice sunt o completare pentru soluţiile de protecţie a plantelor, iar produsele biologice efectiv, v-am dat exemplu Sosdia Stress Max, duc la plantă mult mai puternice în lupta cu factorii abiotici. E esenţial să avem o plantă bine pregătită, metabolism capabil să lupte cu seceta şi arşiţa.

Sunt în piaţă şi anumite produse care sunt în partea de protecţie a plantelor, dar n-aş vrea să intru în detalii, aş rămâne la partea de biostimulatori pe care noi, Corteva, o avem, este efectiv acea parte de produse care ajută planta de cultură să devină mai puternică. În partea de protecţie a plantelor ştim foarte bine, sunt multe provocări pe care fermierul astăzi nu le vede pe toate. În mod normal, din păcate, pierderea de substanţe active va fi, chiar dacă multă lume are impresia că nu este aşa, în realitate ea se întâmplă. Da, o substanţă activă nu cade anul acesta, cade în anii următori. Soluţiile sunt extrem de limitate în viitor şi cu siguranţă comunitatea europeană este o zonă în care fermierul va avea multe provocări pe zona aceasta.

Reporter: Dacă tot vorbim de provocări, să abordăm și tema carbonului...

Jean Ionescu: Creditele de carbon şi tot ce înseamnă agricultura viitorului sunt de mare actualitate, dar, părerea mea, pentru lucrul acesta agricultura de peste Ocean este mult, mult mai evoluată. România astăzi, m-aş duce în zona simplă, are nevoie de lucruri foarte simple. În mod normal, noi discutăm de credit de carbon şi aşa mai departe, dar, dacă vă uitaţi, din punct de vedere productiv noi nu reuşim să ne ridicăm din zona de jos a productivităţii. Avem nevoie să înţelegem foarte bine ce fac creditele acestea, dar cu certitudine să avem o productivitate mai bună e esenţial, să învăţăm tehnologic, să lucrăm mai bine, să reuşim obligatoriu să avem o Românie în sud mai bine irigată, pentru că, de fapt, dacă analizăm, problema noastră în agricultură este legată de constanţa productivă. Noi suntem clar într-o zonă foarte bine poziţionată din punct  de vedere geografic şi ce producem noi poate fi foarte uşor exportat în Orientul Mijlociu. Problema e că nu reuşim încă să producem la un nivel aproape de ce am putea să facem, pentru că, e un exemplu pe care-l dau tot timpul, noi, dacă am reuşi să avem 60-70 milioane de tone, vă daţi seama, România şi într-un an agricol prost aş spune îşi asigură necesarul intern. În România, într-un an agricol mediu sau foarte bun din punct de vedere pluviometric, poate exporta masiv. Pe lângă irigat, trebuie să avem animale care să consume cerealele pe care agricultura României le produce. E zonă de plusvaloare a ţării şi nu e niciun dubiu, din câte înţeleg sunt multe programe de ajutor în viitor orientate către zona aceasta, adică zona de irigaţii plus zona de zootehnie. Pentru că nu poţi avea o agricultură performantă dacă nu te duci în cele două zone.

Noi, Corteva, suntem focusaţi pe livrarea de tehnologie de cel mai înalt nivel, şi rolul nostru în tot ce facem este să ajutăm fermierii să producă mai mult pe unitatea de suprafaţă. Pentru că, repet, cred că e problema majoră a agriculturii din România, să producem mai mult. Nu putem să rămânem şi să facem medii de 3-4 tone la porumb. Trebuie să producem mai mult. Nu vă ascundem, ținta noastră este să aducem produse care efectiv produc mult, pentru că nici nu ne dorim să vindem hibrizi Pioneer în zona fermierului care nu poate produce decât 3-4 tone. Nu e economic. El, din punct de vedere economic, nu poate astăzi să asigure îngrăşăminte, nu are apă suficientă, are probleme cu creditarea, e clar că e o zonă extraordinar de sensibilă datorită problemelor din ultimii ani, dar noi suntem optimişti. Agricultura României nu poate să rămână la nivelul acesta, practic va creşte din toate punctele de vedere.

Reporter: Referitor la creditare, că tot ați amintit această problemă, în ce măsură aţi fost afectaţi de vestita ordonanţă cu amânarea datoriilor fermierilor?

Jean Ionescu: Este o problemă care n-a fost bine studiată şi n-aş putea să vă spun că a rezolvat problema debitelor din agricultură, pentru că nu este aşa. În realitate, lanţul de la fermier la distribuitor a suferit foarte mult din cauza acestei ordonanţe.

Statul, dacă vrea să ajute fermierul, trebuie să vină cu o infuzie de capital, în mod normal, să rezolve o astfel de problemă. Mediul privat trebuie să beneficieze de legislaţie, acesta este lucrul care trebuie spus foarte clar la punct. Fermierul din România are o situaţie delicată astăzi din cauză că am trecut prin ani foarte grei şi nu am fost pregătiţi.

Aş vrea să precizez că noi suntem compania care creditează agricultura României un an, adică dăm credit furnizor-partenerilor de distribuţie şi în mod normal, la recoltare, după ce fermierul şi-a recoltat şi şi-a vândut bunurile agricole, trebuie să plătească inputurile, seminţe, produse de protecţie a plantelor şi aşa mai departe. Sigur, fermierul, repet, în mod normal lucrul acesta se întâmplă în România, aş vrea să precizez asta, pentru că în lumea avansată din punct de vedere agricol fermierul primeşte produsele, factura, şi în 30-60 de zile este obligat să-şi achite debitul. Adică se duce la bancă cu factura, are credit deschis şi bineînţeles banca o achită. Problema noastră este că foarte mulţi fermieri nu sunt bancabili, pentru că ei nu au o balanţă economico-financiară prin care o bancă să le ofere credit.

Reporter: În concluzie, ce aşteptări sunt de la 2025?

Jean Ionescu: 2025, sincer, eu personal sunt mult mai încrezător, pentru că am avut norocul unei toamne bune. O toamnă bună din punct de vedere pluviometric, fermierii au semănat suprafeţe record de cereale păioase şi de rapiţă, şi dacă analizăm puţin, rapiţa sare de 900.000 de hectare, 950.000 poate, iar cerealele păioase, 3,3 – 3,4, exact statistic nu am informaţia ca la carte pentru că e greu de cuantificat în acest moment. Sunt într-o stare de vegetaţie bună spre foarte bună. Practic, 2-3% din România arată rău, e vorba de Oltenia şi o parte din Muntenia, dar în rest ţara arată bine în ceea ce priveşte culturile de toamnă. Adică, fermierul are un apetit investiţional bun, are nevoie de investiţii în cultură pentru că e clar că sunt promiţătoare, atât rapiţa, sincer, n-am mai avut rapiţă ca suprafaţă atât de multă niciodată, iar vegetativ cred că n-am avut-o de cinci ani, să arate atât de bine câmpul.

E clar că nevoia de investiţii e mare, în schimb, personal, văd o problemă cu partea de fertilizanţi. Fermierul a sacrificat îngrăşămintele la maximum şi foarte multe câmpuri din România astăzi arată carenţe de multe elemente, aş putea spune de la azot, fosfor, potasiu sunt semnificative în câmp, şi sincer, nu-mi dau seama astăzi cum fermierul mai poate recupera lucrul acesta, pentru că vor fi aşteptări pentru producţii bune, dar în realitate... Vă dau doar în exemplu, îngrăşămintele în România au scăzut la utilizare în anul precedent, statistic, de la 2,1-2,2 milioane la 1,3 milioane. Vă daţi seama, am fertilizat mult mai puţin în ultimii ani, iar lucrul acesta se vede în productivitate şi efectiv câmpul îţi spune, în momentul când analizezi planta de cultură, unde e greşit. Adică e un minus. Planta de cultură reacţionează ca omul. Adică, pentru ca un om să fie puternic, trebuie să fie bine alimentat. Dacă tu nu alimentezi şi nu ai grijă de ea şi nu aplici toate verigile tehnologice, inclusiv protecţia culturilor, ca la carte, e clar că apar suferinţe care duc la dezamăgiri productive. Dar fermierul român e din ce în ce mai bine pregătit. Gama aceasta de fermieri, vârful piramidei, care reuşesc tehnologic să fie buni din punct de vedere al managementului agronomic, costuri şi aşa mai departe, reuşesc. Problema României este acolo jos, unde, din păcate, avem fermieri în vatra satelor care nu reuşesc efectiv. Sunt acei fermieri în vârstă, acei fermieri care se uită poate să-şi vândă terenul sau să intre în formă asociativă, care nu reuşesc productiv niciodată mare lucru, pentru că nu au cum. Înţeleg că avem aproape 70% din numărul de fermieri la nivel european, din cauza structurii fermelor. Nu putem fi competitivi dacă nu reuşim să luăm şi această suprafaţă, ca să fie într-o formă organizată, bine manageriată din punct de vedere al soluţiilor în agricultură.

Reporter: Sunteți încrezător și pentru că ați lansat la început de an noi produse care vor ajuta fermierii să obțină recolte mulțumitoare...

Jean Ionescu: Așa este, dar vreau să amintesc o lansare extraordinară a unui produs inovator în partea de protecţie la cereale, e vorba de fungicidul Queen, care schimbă abordarea în protecția culturilor de cereale păioase și stabilește un nou standard în controlul septoriozei. Având la bază cea mai nouă substanță activă Inatreq active, Queen are un mod unic de acțiune, ceea ce înseamnă că nu are rezistență încrucișată la nicio substanță chimică utilizată în ferme astăzi. Este cea mai avansată soluţie din punct de vedere al protecţiei plantelor în tratamentul 2 la cereale păioase sau în tratamentul 1, este cea mai performantă din punct de vedere al controlului agentului patogen septoria. În toate zonele unde l-am lansat, în toate ţările, e un produs care efectiv a decolat din punct de vedere comercial, pentru că în câmp e atât de bine aranjat din punct de vedere al performanţelor, încât e un produs care efectiv e diferenţiator. Ne dorim să aducem soluţii de genul acesta din ce în ce mai multe în fiecare an, pentru că sunt soluţiile care ne diferenţiază în general şi căutăm să oferim fermierului cele mai avansate soluţii din punctul de vedere al performanţelor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Pe 27 august 2025, în ferma Agrisan din județul Buzău, la Vernești, a avut loc Field Seeds Academy, un eveniment organizat de compania Syngenta și dedicat culturii de porumb. Au fost 150 de participanți. Fermierilor li s-au prezentat soluțiile tehnologice și digitale Syngenta care vin în ajutorul lor pentru a-și optimiza producția la cultura de porumb.

Field Seeds Academy este o inițiativă prin care sunt aduse împreună practica din fermă, cunoștințele și partea de cercetare-dezvoltare Syngenta.

Platforma Field Seeds Academy a fost dezvoltată ca un centru de învățare în câmp pentru echipa Syngenta și fermieri, prin care compania pune la dispoziție și împărtășește cunoștințele și experiența acumulată în cadrul cercetărilor și experiențelor realizate în ultimii ani în țara noastră și nu numai.

Divizia de semințe Syngenta România investește în fiecare an sume importante pentru selecția hibrizilor, care răspund cel mai bine la condițiile pedoclimatice și tehnologice din țara noastră. Anual, Syngenta România realizează cercetări în loturi de testare cu diferiți hibrizi în peste 300 de ferme/locații.

Porumbul are un rol important în portofoliul de culturi de câmp Syngenta, subliniază Alexandru Lavu, Manager portofoliu semințe porumb și rapiță Syngenta România, adăugând: „Porumbul este mai mult decât o cultură, este o decizie strategică, iar Syngenta este partenerul care o susține de la sămânță până la recoltă”.

Informația, practica și schimbul de experiență determină decizii agronomice mai bune pentru fiecare fermă

În cadrul platformei Field Seeds Academy 2025, din ferma Agrisan de la Vernești – Buzău, au fost organizate patru ateliere de lucru, cu prezentări și demonstrații.

Atelier 1 – Tehnologie și biologie: momentul semănatului, calitatea semințelor, polenizare

În cadrul acestui atelier, fermierii au aflat în detaliu despre importanța momentului optim de semănat, influența calității semințelor asupra răsăririi și dezvoltării plantelor, precum și rolul polenizării în obținerea unor producții ridicate. Au fost prezentate date și rezultate din testări interne privind performanța hibrizilor în funcție de epoca de semănat.

• Semănatul timpuriu poate aduce beneficii semnificative în dezvoltarea plantelor și evitarea stresului termic la înflorit, care pot duce la o producție mai stabilă.

• Calitatea seminței este esențială pentru o cultură uniformă și viguroasă, dar mai important este reglajul adâncimii de semănat în funcție de masa a o mie de boabe, mărimea semințelor.

• O polenizare bună este direct corelată cu randamentul final.

Atelier 2 – Poziționare portofoliu și cultura a doua

Acest atelier a fost dedicat poziționării hibrizilor Syngenta în funcție de zonele de cultură (zonarea hibrizilor) și nevoile fermierilor, cu accent pe flexibilitatea portofoliului de a răspunde provocărilor climatice. A fost abordată tema privind oportunitatea culturii a doua la porumb, în funcție de hibridul ales și fereastra de recoltare.

• Alegerea hibridului potrivit trebuie să țină cont de zonă, sol și obiectivele fermei.

• Cultura a doua poate aduce un plus de eficiență economică, dacă este planificată corect.

• Portofoliul Syngenta oferă soluții adaptate pentru diverse scenarii și condiții agronomice.

Atelier 3 – CropEx: produse noi, eficiența utilizării azotului (NUE), densități de semănat, drone

Agricultorii prezenți au fost introduși în platforma CropEx, unde au fost prezentate produse noi din portofoliul Syngenta, inclusiv hibrizi cu eficiență ridicată în utilizarea azotului (NUE). Au fost discutate aspecte legate de recomandări privind densitatea de semănat în funcție de hibrid și condițiile de cultură. Utilizarea dronelor reprezintă un suport pentru monitorizarea culturii și în sprijinul aplicării de precizie.

Concluzii:

• Hibrizii cu eficiență ridicată de utilizare a azotului pot reduce costurile și impactul asupra mediului.

• Stabilirea densității corecte de semănat maximizează potențialul genetic al hibridului.

• Dronele pot eficientiza activitățile din fermă și pot ajuta la reducea pierderilor.

Atelier 4 – Soluții digitale: Interra^® Scan, Cropwise Operations

Atelierul digital le-a oferit fermierilor o privire practică asupra soluțiilor Syngenta pentru agricultura de precizie. Interra^® Scan este un instrument digital de ultimă generație de scanare și cartare a solului, Cropwise Operations este platforma de management digital al fermei.

Agricultura de precizie începe prin cunoașterea proprietăților solului, iar Interra^® Scan oferă informații esențiale despre caracterisiticile solului și rețeta personalizată de fertilizare.

Platforma Cropwise Operations îi ajută pe fermieri sa ia decizii bine informate, bazate pe date.

„Evenimentul organizat în cadrul platformei Field Seeds Academy de la Vernești a demonstrat încă o dată angajamentul Syngenta de a se afla #aproapedefermieri, de a aduce pe piață ultimele tehnologii pentru o agricultură sustenabilă, produse și soluții tehnologice, digitale și cunoștințe agronomice relevante. Prin cele patru ateliere de lucru organizate, fermierii participanți au avut ocazia să interacționeze direct cu echipa Syngenta, să pună întrebări și să primească răspunsuri și recomandări aplicate la provocările din câmp”, punctează Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România.

Informațiile aflate la evenimentul din câmpul fermei Agrisan îi pot ajuta pe fermieri să se adapteze mai ușor provocărilor din agricultura care e în continuă schimbare, pentru a rămâne performanți și competitivi.

Field Seeds Academy rămâne un univers de învățare și colaborare, unde informația, practica și schimbul de experiență se transformă în decizii agronomice mai bune pentru fiecare fermă. „Syngenta continuă să investească în cercetare, testare și inovație, pentru ca fiecare fermier să beneficieze la maximum de rezultatele științei și inovației, prin obținerea unor culturi sănătoase, de calitate și roditoare”, a conchis Andrei Măruțescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tarfin, lider regional în domeniul finanțărilor în agricultură, continuă să aducă soluții pentru fermierii din toate colțurile țării, asigurându-se că aceștia au acces la finanțare rapidă, flexibilă și digitală. În acest sezon, compania își reafirmă angajamentul de a sprijini fermierii din România, Tarfin având ca misiune bunăstarea economică a cultivatorilor prin utilizarea tehnologiei și oferirea accesului la finanțare avantajoasă cu plata la recoltă.

Anul trecut, Tarfin și-a consolidat prezența la nivel național, înregistrând o creștere semnificativă a portofoliului de fermieri, de aproape 60% față de 2023. În total, peste 1.500 de fermieri mici și mijlocii au apelat la soluțiile de finanțare oferite de Tarfin, iar acest lucru demonstrează impactul pozitiv pe care compania îl are în sectorul agricol.

Tarfin își propune să sprijine fermierii printr-o gamă largă de soluții de finanțare care include atât produse financiare tradiționale, cât și instrumente creative, precum finanțarea pentru echipamente agricole moderne, drone și sisteme de irigații. Cu un portofoliu diversificat de produse, compania se axează pe culturi fundamentale pentru agricultura românească, cum ar fi cerealele (grâu, porumb, orz), floarea-soarelui și rapiță, dar și pe creșterea pachetului de echipamente finanțate, inclusiv utilaje și combustibil pentru activitățile agricole.

„Misiunea noastră este să asigurăm sustenabilitatea producției agricole prin îmbunătățirea bunăstării economice a fermierilor. Creșterea de aproape 60% a portofoliului nostru de fermieri în 2024 este un semn clar al succesului strategiei Tarfin de a oferi finanțare accesibilă și flexibilă, adaptată nevoilor fiecărui agricultor”, precizează Valentina Seiciu, director general al Tarfin România.

Unul dintre principalele avantaje pe care Tarfin le oferă fermierilor este procesul simplificat de aplicare. Aceștia pot accesa finanțarea rapid, fără a se confrunta cu proceduri administrative complicate. Compania propune o alternativă digitală care facilitează accesul la finanțare și elimină necesitatea garanțiilor. Totodată, soluțiile de rambursare sunt concepute pentru a se alinia ciclului de recoltare, iar fermierii pot plăti împrumuturile la recoltă.

Retailerii și distribuitorii din domeniul agricol pot beneficia de pe urma parteneriatului cu Tarfin, având la dispoziție soluții financiare care le permit să sprijine fermierii să achiziționeze inputuri agricole la momentul optim, fără a suprasolicita fluxul de numerar. Astfel, retailerii pot crește vânzările și își pot extinde baza de clienți, beneficiind de un model de afaceri care susține creșterea și sustenabilitatea în agricultură.

Extinderea portofoliului de produse financiare, în 2025

Tarfin se pregătește pentru un an 2025 plin de oportunități, cu planuri de extindere a portofoliului de produse financiare. Pe lângă îngrășăminte și semințe, compania își va concentra atenția pe soluții inovative pentru tehnologii agricole de vârf, cum ar fi dronele și sistemele de irigații, contribuind astfel la dezvoltarea unei agriculturi inteligente și durabile în România.

„În timp ce îngrășămintele și produsele chimice rămân principalele noastre produse finanțate, ne-am dublat finanțarea pentru unelte și echipamente agricole și motorină față de 2023. În 2025 vom continua să ne extindem în aceste sectoare, asigurându-ne că fermierii au flexibilitatea financiară de a investi în echipamentele și combustibilul de care au nevoie pentru o producție agricolă durabilă. Retailerii din aceste sectoare trebuie să știe că finanțarea Tarfin poate fi un instrument puternic de creștere a vânzărilor. Prin parteneriatul cu noi, ei pot oferi o finanțare mai accesibilă fermierilor, consolidându-și baza de clienți și extinzându-și aria de acoperire a pieței”, punctează Valentina Seiciu.

Tarfin asigură că rămâne un partener de încredere pentru fermieri și retaileri, oferind finanțare accesibilă și rapidă, sprijinind dezvoltarea unei agriculturi mai eficiente și mai sustenabile. Într-o perioadă de schimbări climatice și provocări economice, soluțiile financiare ale companiei permit fermierilor să se adapteze rapid și să își dezvolte afacerea într-un mod rentabil și sustenabil.

*****

Compania Tarfin a fost fondată în 2017, în Turcia, ca răspuns la nevoile fermierilor mici și mijlocii de a putea achiziționa inputuri agricole, utilaje și materiale necesare cu plata la recoltă. Începând cu 2022, compania Tarfin este prezentă și în România, iar misiunea sa este să dezvolte parteneriate cu distribuitorii din România astfel încât fermierii mici și mijlocii să poată achiziționa îngrășăminte, seminte, produse pentru protecția plantelor, utilaje și echipamente agricole, materiale necesare pentru construcția de sere, solarii și irigații cu plata la recoltă într-un mod corect, avantajos, fără garanții și fără costuri ascunse.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tehnologia de semănat direct în miriște este o tendință actuală în înființarea culturilor principale și intermediare, în special în zonele care se confruntă cu deficit de apă. Avantajul semănatului direct în miriște constă în economisirea costurilor pentru apă și pentru înființarea culturilor. În plus, susțin specialiștii, semănatul direct în miriște previne eroziunea solului și asigură acoperirea permanentă a solului în stadiile incipiente ale creșterii culturilor.

În urmă cu aproape doi ani, producătorul ceh de utilaje agricole Bednar a lansat pe piață semănătoarea DIRECTO NO. Numele este derivat din „direct drill”, termenul în limba engleză pentru semănat direct în miriște.

Semănătoarea DIRECTO NO are un buncăr presurizat cu două compartimente, având o capacitate de 5.000 de litri. Unitatea de semănat ALFA DRILL 400 este disponibilă la cerere. „Cele trei buncăre garantează o mare variabilitate în înființarea culturilor, respectiv însămânțarea culturii principale cu aplicare simultană a îngrășămintelor, însămânțarea a până la trei tipuri de culturi sau opțiunea de aplicare a microgranulelor”, explică Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

Calitate chiar și în condiții dificile

DIRECTO NO oferă o distanță de 16,7 cm între rânduri la brăzdarele de semănat, care sunt dispuse pe două rânduri, pentru a le asigura o trecere lină printr-o cantitate mare de reziduuri după recoltare sau material vegetal.

„Brăzdarele de semănat cu disc brevetate depun semințele la o adâncime de însămânțare identică pe întreaga lățime a mașinii și copiază perfect terenul denivelat atât longitudinal, cât și lateral. Presiunea descendentă ridicată, de 250 kg pe brăzdar, garantează plasarea de calitate a seminţelor chiar și în condiții dificile”, precizează Sorin Aioanei.

Semănătoarea DIRECTO NO oferă două opțiuni de plasare a îngrășămintelor. Metoda binecunoscută „semințe și îngrășământ” înseamnă că semințele și îngrășămintele din compartimente sunt amestecate în conductă, iar amestecul final este livrat la capul de distribuție. A doua opțiune este aplicarea îngrășămintelor utilizând discurile de fertilizare care plasează îngrășământul sub sămânță.

Echipamentul opțional al mașinii include un șnec elicoidal pentru umplerea convenabilă a buncărului cu două compartimente sau o greutate suplimentară care crește greutatea semănătorii și garantează menținerea adâncimii de însămânțare setate și a presiunii descendente pe brăzdarele de semănat, chiar și în condiții dificile.

„Toate semănătorile Bednar sunt dotate cu software-ul BEDNAR EASY CONTROL, care permite un control simplu, transparent și intuitiv al părților semănătorii. Semănătoarea poate fi conectată la tractor prin tehnologia ISOBUS sau poate fi controlată utilizând un afișaj ISOBUS BEDNAR. Sunt disponibile o serie de afișaje de control cu funcții de control de bază sau avansate”, punctează Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

CITEȘTE ȘI: Semănat în benzi cu Matador MO de la Bednar

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Încep prin a spune că nu țin partea nimănui și doar vreau să privească fiecare obiectiv problema la care mă refer. Îmi asum supărarea tuturor și „hate-ul” (că tot e la modă, sâc!) pe care-l voi atrage, însă, haideți, măcar în al doisprezecelea ceas, să nu mai ascundem gunoiul sub preș. Deja izul e de hoit. Hoitul agriculturii.

Încă o dată autoritățile vin cu măsuri pompieristice, iar poporul le acceptă. Doar că acum, în 2024, economia țării este într-o așa stare de degradare, că mâna întinsă către „bolnav”, în speță agricultura, nu mai poate ajuta pe toată lumea. Pe unii îi va omorî azi, iar restul se va duce, cel mai probabil, treptat, dar mai repede decât ne putem imagina.

Știu, scenariul e sumbru. Asta e realitatea zilelor noastre, din păcate.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că am ascuns gunoiul sub preș și ne-am mulțumit cu ce-am primit, fără să ne proiectăm în viitor. Clima s-a schimbat, vremurile sunt tulburi, cu pandemii, războaie, boli la animale. Oamenii s-au schimbat… în rău. Iar în România nimeni nu s-a gândit în peste 30 de ani la viitor. Toți se agită pentru propriile buzunare. Dar, ne convine sau nu, buzunarul tău, cu buzunarul meu, cu buzunarul lui sunt legate.

Viitor înseamnă strategie. Exact asta îi lipsește României, agriculturii, STRATEGIE.

Cine-i de vină pentru lipsa viitorului și a stării deplorabile în care ne aflăm? Toți suntem vinovați. Politicienii își fac jocurile, la fiecare patru ani aruncă „sacul cu îngrășăminte” pentru voturi. Iar producătorii agricoli, până să vină schimbările astea climatice și restul problemelor/provocărilor, posibil și scârbiți de clasa politică, de autorități, ca mai toată populația, de altfel, și-au văzut de mai micile sau mai marile lor afaceri. Azi nu mai „merge și așa”.

Fermierul român, când s-a băgat în cooperativă și a venit un neica nimeni care i-a oferit cu 50 de bani mai mult pe carne, lapte, legume, grâu sau ce-o mai fi avut el de vânzare, nu s-a gândit că rupe o za din cooperativă și a vândut în afara acestei structuri. Apoi, când acei cumpărători au dispărut din piață, că, deh, vremuri grele, fermierul nostru a vrut să se întoarcă la cooperativă. Ce să vezi, ca el au făcut și alții, iar cooperativa s-a închis. „Nu merg, dom`le, cooperativele!” Zău? Păi, n-au cum să meargă, dacă sunt dorite doar la greu. O comuniune înseamnă și la bine, și la greu.

Aceeași poveste și cu organizațiile profesionale. Vrem organizații, vrem oameni capabili în ele, care să facă lucruri, să le miște, să ne reprezinte în discuțiile cu autoritățile, dar nu băgăm mâna-n buzunar să plătim cotizații. Și atunci, la noi, asociațiile sunt reprezentate de fermieri care își cheltuiesc banii și timpul mergând peste tot și cerând sprijin pentru întreaga tagmă. Cu ce să plătească o asociație un jurist, un contabil, un om de comunicare, un lobbist, dacă n-are în spate fermieri plătitori de cotizație? Și atunci e simplu să zici: „Nu merg, dom`le, asociațiile!”.

Cu așa sector dezbinat, politicienii și guvernanții fac ce și cum vor. D-aia suntem azi aici, adică în sărăcie.

Mi-a luat cam mult să ajung la problemă și, sincer vă spun, cred că s-ar putea scrie zeci de mii de pagini despre agricultura postdecembristă, problemele și oamenii ei.

Așadar, subiectul e vestita ordonanță care suspendă rambursarea datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente.

Există un lanț, fermier–distribuitor–producător. Orice za ai scoate, omori întreg lanțul.

Să fim sinceri și să recunoaștem, fermierul preferă să lucreze cu distribuitorul, de cele mai multe ori cu plata la recoltă sau cu mai multe rate, decât să meargă la bancă să ia bani pentru cumpărarea de inputuri. Lanțul ăsta comercial merge bine, o spun toți cei care fac parte din el. Aaa, da, au apărut în piața asta a inputurilor și neserioși. Ăștia au vrut câștiguri rapide, s-au dus cu prețuri de nerefuzat către agricultori (care, apropo, câți citesc contractele comerciale sau plătesc juriști ca să-i ajute?) și i-au prins în plasa lor, ca acum să-i execute. Distribuitorii ăia vechi în piață, cu renume bun, care stau alături de fermieri în mod real, nu joacă murdar. Însă unii agricultori, pe românește, au pus botul la mocangeală și trag ponoasele.

Că tot am adus vorba de mocangeală. Mă tot întreb cum e posibil „să cumperi” tractor de lux de pe internet la juma` preț. Chiar nu te întrebi dacă acel vânzător există? Se pare că nu, iar astfel de țepe sunt la ordinea zilei. La fel, se vând pe internet produse falsificate de protecția plantelor. Culmea, au succes în rândul… exact, al fermierilor.

Acum înțelegeți de ce spun că vine miros de hoit de sub preșul agriculturii? Analizați-vă obiectiv fiecare, înainte să aruncați pumnalul.

Revenind la ordonanța mult disputată, suspendarea datoriilor fermierilor și restul măsurilor așa cum sunt ele puse în actul normativ, cel mai probabil, va afecta întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii, distribuitorii și producătorii de inputuri, ci și fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro, spun cifrele). Agricultorul nu prea are acces la alt tip de finanțare.

Ordonanța asta s-ar putea să-i bage în faliment pe furnizorii de inputuri. Și ce dacă, o să spuneți unii. În prezent, situația financiară a agricultorilor e precară. Câți au acces la bănci? Prea puțini. Și dacă distribuitorul de inputuri nu-l mai poate finanța pe fermier, acesta cum, cu ce și de unde își va lua sămânța, îngrășămintele, toate cele necesare câmpului? De pe internet?! Dați-mi voie să râd...

Prin urmare, gândiți global soluțiile, că degeaba omorâți capra vecinului, dacă de pe urma ei mâncați și voi.

Întregul lanț comercial fermier–distribuitor–producător trebuie sprijinit, finanțat și protejat. Cum? Punându-se toate părțile la masa discuțiilor. Ei, vedeți de ce e bună asocierea?

Iar autoritățile să-și facă treaba și să găsească soluții, împreună cu toți cei implicați în problemă.

Mai vreau să zic ceva, care iar îi va supăra pe unii. Citiți, informați-vă, luați-vă informațiile de la specialiști, ascultați și treceți prin filtrul gândirii voastre orice informație. Altfel, veți continua să vă gestionați afacerile după ureche (unii). Și se vede că nu e bine, nicidecum profitabil. Eu, una, m-am săturat de câte inepții văd pe social media, în grupurile de agricultori. E plin internetul de prostii. Găsiți-vă surse de informare care să vă facă performanți și atunci poate nu va mai zice consumatorul de hrană că tot stați cu mâna întinsă la banii publici.

Uniți-vă, stați aproape unii de alții și nu mai căutați chilipiruri, că la final s-ar putea să vă coste, chiar mult.

Faceți, împreună cu autoritățile, cu specialiștii, de pildă, strategii pe apă, irigații, asigurări, riscuri, aduceți-vă aportul la adoptarea unei legislații adecvate vremurilor.

Negocierile pe ordonanța suspendării datoriilor fermierilor s-au finalizat. Rămâne de văzut când și în ce formă va apărea actul normativ în Monitorul Oficial. Până atunci, punctele agreate de toate părțile în urma întâlnirilor de la Ministerul Agriculturii le găsiți aici: Ordonanța suspendării datoriilor și „Creditul fermierului”, în linie dreaptă. 

Închei așa cum o face un fermier ale cărui gânduri sunt prezente în Revista Fermierului, Ștefan Gheorghiță: „În rest, numai de bine”. 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Fermierul anului 2024, și *utut, și cu banii luați de propriul stat

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” anunță cel mai important eveniment al toamnei, expoziția realizărilor CDI 2024, care se va desfășura în București la sediul ASAS, în perioada 9 – 12 octombrie. Se vor prezenta rezultatele cercetării științifice în agricultură și, totodată, peste 45 de stațiuni de cercetare, dezvoltare, inovare ale Academiei, dar și producători tradiționali, își vor expune produsele.

În aceeași perioadă, ASAS va găzdui un eveniment internațional de mare prestigiu, cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene de Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a Comitetului Director și a Simpozionului Științific asociat acestora.

În paralel cu aceste evenimente va avea loc, tot la ASAS, tradiționalul eveniment Bucharest Food Summit, ajuns la ediția cu numărul șapte, unde se vor dezbate teme complexe precum promovarea și susținerea produselor românești în retail și HoReCa, soluții de finanțare și redresare în contextul crizelor multiple, soluții de dezvoltare sustenabilă, construirea unui brand de țară și mărirea capacității de export cu valoare adăugată.

La Bucharest Food Summit și-au anunțat prezența unii dintre cei mai cunoscuți fermieri, antreprenori, producători, procesatori, cei mai importanți decidenți, specialiști și reprezentanți din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, din industria tehnologiei, din domeniul finanțării, mediul academic, precum și reprezentanți de vârf ai autorităților centrale și locale.

CITEȘTE și:  Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2024, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au avut loc consultări privind „Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”. În urma discuțiilor de la MADR, dar și a dezbaterilor publice privind măsurile preconizate prin actul normativ menționat mai sus, Asociația Input Agro România își prezintă concluziile și soluțiile.

„Membrii Asociației Input Agro România înteleg și cunosc foarte bine situația financiară extrem de dificilă a fermierilor, situație datorată mai multor factori cu impact major în ultimii ani, amintind succesiunea de ani cu secetă care a redus producția agricolă, creșterea rapidă a prețurilor către maxime istorice la inputuri, prețuri minimale la cereale. Însă, situația din fermă s-a transferat către distribuitorii de inputuri, pentru că nu pot exista pe lanțul comercial rezultate bune când unui partener de pe lanț îi lipsește profitul sau finanțarea. Dovada stă în cifrele slabe raportate de toți distribuitorii pentru anul 2023, mulți raportând pierderi financiare, din cauza acelorași factori care au decapitalizat și fermierul”, se arată în comunicatul de presă al asociației.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro), integral fermier-distribuitor și parțial distribuitor-producător. După cum se cunoaște, fermierul nu are acces la alt tip de finanțare.

Astăzi, conform Asociației Input Agro, distribuția are o rată de recuperare a datoriilor de aproximativ 50% pentru datoriile fermierilor din anul 2024 și de 75% pentru datoriile fermierilor din anul 2023, în condițiile în care rata de profit medie multianuală a distribuitorilor este cuprinsă între 1,5% și 4%. „Prin urmare, soluția amânării plăților de la fermier către distribuitor va agrava situația financiară a distribuitorilor și îi va conduce către faliment și în imposibilitatea de a mai finanța inputuri către fermieri, în anul în care fermierii au cea mai precară situație financiară”, susțin distribuitorii de inputuri.

Prima soluție propusă de Asociația Input Agro România este sprijinirea, finanțarea și protecția întregului lanț comercial fermier-distribuitor-producător, pentru a putea asigura livrarea semințelor, a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor și în anul 2025. „Criza fără precedent din domeniul agro este vizibilă pe tot lanțul comercial și agricol, și fiecare companie deconteaza această criză. Însă, este nevoie de finanțare, atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitori. Cunoaștem foarte bine faptul că fermierii au de rambursat credite în următoarele luni și că situația actuală nu le permite multora dintre fermieri refinanțarea prin sistemul bancar, din cauza lipsei de garanțiilor și din cauza rezultatelor financiare slabe din ultimii ani.”

Tocmai de aceea, a doua propunere a asociației distribuitorilor de inputuri este aceea de a aduce lichiditate în sistemul agricol, atât vegetal, cât și zootehnic, prin credite garantate de stat, Creditul Fermierului cu garanție de stat în cotă de 100% și plafoane mărite pentru valoarea ajutorului de stat. Doar astfel fermierii vor putea accesa finanțările ca să-și plătească cât mai repede datoriile către distribuitori, pentru a putea accesa noi finanțări de inputuri. „Este necesar ca această măsură să fie complet funcțională și să se poată deconta facturile restante până cel târziu la finele anului 2024. Altfel, situația distribuitorilor va fi una dramatică”, punctează distribuitorii de inputuri.

Însă, măsurile menționate anterior nu sunt suficiente, fiind nevoie și de soluția a treia, de credite de tip IMM Invest prin FGCR, pentru toate companiile din domeniu: fermieri, distribuitori și producători. „Nu doar fermierii calamitați în anul 2024 au probleme financiare. Programul IMM Invest a fost un succes și a fost primul program care a oferit cu adevărat finanțare în domeniul agricol și ar trebui continuat pentru a redresa urgent situația financiară a companiilor. Suntem conștienți și de faptul că mulți fermieri au deja un nivel de datorie foarte mare și/sau nu mai au bunuri libere de sarcini, pentru ipoteca necesară. Tocmai de aceea, noi, distribuitorii, ne-am asumat în cadrul consultărilor de la MADR susținerea acestora, prin creditele cu garanție de stat de minimum 100% prin care să îi putem finanța pe acești fermieri. Considerăm că prioritatea Guvernului României trebuie să fie funcționarea schemelor de finanțare cu garanția statului, pentru fermieri și pentru distribuitori, pentru încasarea sumelor restante și plata acestora către producători, dar și pentru a putea avea la timp inputuri pentru anul agricol 2025.”

Asociația Input Agro România solicită crearea unui grup de lucru care să includă autorități (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ), sistemul bancar (bănci, reprezentanții fondurilor de garantare, BNR), distribuitori, asociațiile de fermieri și producători, pentru că doar în acest fel există siguranța că toate soluțiile de finanțare vor fi implementate rapid și vor fi funcționale pentru tot lanțul.

„În același timp, trebuie să acceptăm că există în orice domeniu companii de bună credință și companii de rea credință. Am înțeles reclamațiile venite din partea fermierilor, la adresa anumitor distribuitori care au practici abuzive, iar noi ne delimităm complet de acest mod de a împovăra și mai mult fermierul, prin penalități exorbitante și executări abuzive. Membrii Asociației Input Agro România au o rată de executare anuală cuprinsă între 0,5% și 0,7%, pentru că am fost orientați către soluții, nu către executări. Susținem următoarele măsuri pentru a preveni aceste practici abuzive: un set de reguli care să protejeze atât fermierul, cât și distribuitorul, de abuzul anumitor fermieri sau distribuitori. Totodată, propunem un set de condiții prin care fermierul care accesează garanția de stat direct sau prin distribuitor, sau care primește finanțarea inputurilor, să nu aibă posibilitatea de a-și muta/înstrăina bunurile și terenurile pe o altă nouă companie. Aceasta fiind a patra măsură comunicată și agreată, iar distribuitorii să nu poată factura penalități peste un anumit nivel, agreat în cadrul consultărilor, un nivel mai mare față de costul suplimentar de creditare oferit prin sistemul de creditare, aceasta fiind a cincea propunere în cadrul consultărilor”, menționează comunicatul distribuitorilor de inputuri.

Asociația Input Agro va propune Ministerului Agriculturii un set de reguli privind statutul de distribuitor, o lege necesară pentru protecția fermierilor și eliminarea abuzurilor din partea anumitor companii care nu au ca activitate principală distribuția de inputuri. „Propunerile noastre către MADR vor fi în continuare cele de susținere a întregului lanț, pentru toți fermierii, distribuitorii și producătorii de inputuri, fără excepție, în acord cu normele bancare și legile naționale și europene, prin parteneriate cu sectorul bancar, pentru a oferi în primul rând finanțarea atât de necesară și urgentă.”

A șasea măsură pe care o propun distribuitorii de inputuri este aceea de a stimula investițiile în sisteme de irigații, prin credite acordate fermierilor pentru investiții pe termen lung, de minimum zece ani, cu garanție de stat și dobandă subvenționată.

A șaptea propunere se referă la măsuri fiscale (deduceri și/sau scutiri de taxe) pentru investiții în irigații, în producția de inputuri și în cercetarea agricolă.

„Cunoaștem foarte bine provocările bugetare din acest an și salutăm ajutorul pentru calamitate anunțat de ministrul Florin Barbu, precum și sistemul de asigurare prin Eximbank, cu o valoare de 3.000 de lei/ha. Credem că sistemul de asigurare este un mare pas către securitatea financiară a fermierilor din România, un sistem care în viitor poate asigura finanțarea bancară în fermă. Distribuitorii membri ai Asociației Input Agro România își doresc ca fiecare fermier să își continue activitatea agricolă, să primească finanțare și sprijin din partea autorităților. Noi susținem măsurile care vor sprijini și proteja întregul lanț fermier-distribuitor-producător.”

Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de inputuri din sectorul agricol din țara noastră. Peste 80% din jucătorii din piață au aderat la această organizație, care însumează o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservește circa 20.000 de fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Principalul subiect al agendei sectorului vegetal din România în acest moment îl constituie proiectul de OUG privind amânarea plății ratelor și dobânzilor către instituțiile financiare bancare și nebancare (bănci, IFN-uri și leasing), a ratelor către furnizorii de inputuri și utilități și interzicerea executărilor silite a fermierilor care au avut rate scadente neachitate în acest an înainte de adoptarea OUG-ului, sau executări care urmează a avea loc în viitor.

În subsidiar mai avem din partea ministrului Barbu promisiunea unei OUG pentru acordarea de despăgubiri, tot pentru sectorul vegetal, în valoare de echivalent 200 euro/ha, proporțional cu gradul de afectare.

Nu trebuie să mai aducem în discuție că fiecare parte a procesului, fermieri, distribuitori sau minister au argumentele și obiectivele sale, dar mai mult ca niciodată avem nevoie de poziții echilibrate, deoarece piața nu are nevoie de un ,,război”, ci are nevoie de o soluție de compromis care să permită continuarea activității.

Chiar dacă pare lipsit de importanță, totuși doresc să precizez de la început că eu, ca fermier, am deja toți furnizorii achitați, iar ratele bancare pentru acest an deja în procent de 75% au fost achitate de către ferma mea. Și spun acest lucru doar pentru simplul motiv de a fi înțeles de toată lumea, că nu am un interes direct în modul de soluționare al acestei probleme, comparativ cu alte persoane care au mai adus în discuție diverse propuneri de soluții, iar singura dorință a mea fiind ca între toate părțile să se găsească un compromis.

Dar, pentru a propune o soluție trebuie să ne aplecăm un pic asupra structurii contabile a costului unei ferme, iar de aici apoi putem vedea unde se poate interveni și cum.

Costul total al unui hectar de cultură este format din costurile directe și cele indirecte. La costurile directe avem toate cheltuielile legate de înființarea culturilor, adică costurile cu motorina, cu semințele, cu îngrășămintele, cu pesticidele, cu salariile, cu piesele și reparațiile utilajelor și la final costurile cu arenda.

Costurile indirecte sunt reprezentate de costurile financiare (dobânzi, comisioane bancare), costurile cu amortismentul (recuperarea investițiilor făcute cu utilaje, clădiri, etc), asigurările culturilor și ale patrimoniului și alte cheltuieli directe (impozite locale, cheltuieli cu personal TESA, cheltuieli cu telefoane, licențe calculator, autorizații, PSI, SSM, etc).

De precizat că, aceste cheltuieli sunt pentru fermierii care respectă legea, ăia câți sunt, dar pe viitor cei care vor citi și înțelege acest material sau altele asemănătoare vor putea să aprecieze altfel lucrurile citite, în comparație cu cele enunțate de fel de fel de „filozofi ai agriculturii” care vin cu fel de fel de costuri, dar nici de ei știute sau înțelese, doar auzite pe la colțuri.

La acest moment, dacă vorbim de o tehnologie minimum-till la cultura de grâu, costurile cu aceste inputuri până la momentul recoltării sunt, la modul orientativ în ferma mea, dar cu mențiunea că sunt diferențe între ferme în funcție de tehnologie, de calitatea terenului și planul de fertilizare, teren irigat sau neirigat, arendă mai mare sau mai mică și multe altele, astfel:

• Motorină pentru lucrări de înființare și recoltare – 59 litri/ha

• Motorină pentru irigat 3 udări – 80 litri/ha

1. Cost motorină - Total 139 litri/ha la un cost de 5,5 lei/litru (fără TVA) = 765 lei/ha motorina (include și transport apă, îngrășăminte, semințe, încărcător);

2. Cost salarii de 660 lei/ha – la o suprafață de 640 ha avem trei mecanizatori, doi la pază sistem irigații, un paznic la fermă, eu cu de toate ca activități, la fel și soția, pentru administrativ;

3. Cost sămânța de grâu - 400 lei/ha (sămânță produsă de mine din sămânță de bază achiziționată);

4. Cost îngrășăminte – 775 lei/ha (adică 130 kg DAP/ha la cost de 3.035 lei/to fără TVA și 200 kg uree la cost de 1.900 lei/to fără TVA totul la cash);

5. Cost pesticide – 338 lei/ha, care include două insecticide de contact, două fungicide și un erbicid pentru dicotiledonate (din motive publicitare nu pot da numele, dar produse bune,însă nu ultimul trend);

6. Cost cu piesele, reparații și aprovizionarea – 204 lei/ha.

Costuri directe fără arendă – 3.040 lei/ha

     7. Cost cu arenda – 940 lei/ha (asta deoarece 40% din teren este proprietatea fermei, arenda fiind în realitate de 1.500 kg grâu/ha).

Costuri directe cu arenda inclusă – 3.980 lei/ha

Costurile indirecte ale fermei, în sumă totală de 2.533 lei/ha, sunt constituite astfel:

1. Cheltuieli indirecte – 243 lei/ha (impozite locale, licențe, chirii, salarii TESA, etc);

2. Dobânzi – 600 lei/ha, în condițiile în care acestea au crescut de la 3,5% în 2019 la 8,3% în prezent;

3. Asigurări – 90 lei/ha;

4. Amortisment – 600 lei/ha.

Aici, o mică mențiune răutăcioasă, cei care vor să își dea cu părerea asupra costurilor la diferite culturi, dacă tot o fac, să o facă transparent ca niște profesioniști, adică să o facă defalcat ca în formula de mai sus, astfel încât oricine să poată aprecia dacă este sau nu corect.

Văd, din păcate, pe rețelele de socializare sau chiar în presă, fel de fel de ,,specialiști calificați la locul de muncă” care aruncă fel de fel de rezultate, dar fără să prezinte și argumentele în sprijinul celor afirmate.

Revenind la problemele noastre, să ne ocupăm cum se pot ajuta fermele care au înregistrat pierderi din cauza secetei, și ne oprim întâi asupra costurilor directe care fără arendă sunt undeva la 3.000 lei/ha.

Dacă luăm în calcul o suprafață care are grad de calamitate de 100%, vom avea teoretic situația în care circa 1.000 lei/ha vor fi recuperați din despăgubirile acordate de guvern, apoi încă vreo 1.000 lei/ha vor fi recuperați din valoarea subvențiilor și aproximativ 1.000 lei/ha la care se mai adaugă și arenda vor rămâne descoperiți, aici fermierul va trebui să găsească formule de acoperire a acestora. Această ultimă sumă poate teoretic fi acoperită prin negocierea unor restanțe cu furnizorii de inputuri, sau prin amânarea plății impozitelor locale, prin obținerea unor credite tip Creditul Fermierului, dar asta doar pentru fermierii care au bonitate bancară și care nu au consumat ajutorul de minimis de 280.000 euro.

Propunerea 1

Pentru a putea fi convinși distribuitorii de inputuri de a fi flexibili în negocierea unor amânări la plată a unor scadențe, cred că ar conta dacă în OUG-ul privitor la acordarea de despăgubiri va fi prevăzut că sumele cuvenite de fiecare fermier afectat de secetă, acesta le va primi ca vouchere, care vor putea fi folosite doar în achitarea de inputuri gen semințe, pesticide, îngrășăminte și motorină, care au fost achiziționate în trecut sau vor fi achiziționate în viitor. Astfel, distribuitorii vor avea garanția că sumele acordate drept despăgubiri către fermieri vor intra efectiv în sistem și nu vor fi cheltuite în alte scopuri.

Propunerea 2

În vederea asigurării unor sume de bani necesare acoperirii costurilor care depășesc valoarea despăgubirilor și a subvențiilor, se poate lua în calcul acordarea de credite cum ar fi Creditul Fermierului, dar cu o durată mai lungă de cinci ani, poate undeva la 7-8 ani, tocmai pentru a da timp de redresare pentru ferme. Propunerea MADR de a extinde folosința acestor credite și pentru plata unor rate la credite anterioare cred că este pozitivă cu condiția să fie bine implementată și cât mai rapid.

Doar că aici trebuie să avem în vedere că băncile evaluează bonitatea solicitanților în conformitate cu prevederile regulamentului BNR, iar simpla existență a unor garanții nu este suficientă pentru a se acorda un credit, deoarece băncile nu sunt agenții imobiliare.

Or, din punct de vedere financiar fermierii care sunt în al doilea sau al treilea an de secetă, în mod cert nu mai au indicatori (așa cum sunt stabiliți astăzi) care să certifice bonitate bancară și implicit nu vor obține credit indiferent ce garanții ar avea.

De aceea, cred că se impune o discuție cu BNR pentru a se acorda derogări de la regulamente pentru modul de calcul al indicatorilor fermelor afectate de secetă, pentru o durată de 90-120 de zile, tocmai ca aceste ferme să aibă timp să acceseze credite.

Propunerea 3

Mergând mai departe cu analiza, consider că pentru cheltuielile indirecte ar trebui să avem în vedere că valoarea principală este reprezentată de credite (amortisment) și dobânzi, ori astea pot fi acoperite prin amânarea la plată a ratelor și dobânzilor propusă prin draftul de OUG de către MADR, formulă care a mai fost aplicată și în pandemie.

Că poate formularea motivației OUG-ului mai trebuie completată și modificată pot înțelege, dar formula nu mai este o noutate și teoretic cum a mers prima dată ar trebui să meargă și acum.

Propunerea 4

Un procent acceptabil care să fie luat în calcul pentru acordarea de amânări la plata creditelor, dobânzilor și a ratelor la furnizori, eu, personal, le-aș lua în calcul de la un grad echivalent de afectare 100% pentru cultură pentru un minim 30% din suprafață (exemplu: la 100 ha de cultură trebuie să am 30 ha afectate în procent de 100% sau orice altă formulă echivalentă. Prin formulă echivalentă înțelegem dacă din 100 ha am 50% afectate 60%, înseamnă că am 30 ha, adică 30% afectate 100%).

Procentul este același cu sistemul asigurărilor care iau în calcul să ai o pagubă mai mare de 30% pentru a fi despăgubit, aspect prins și în regulamentul european.

Procentul de amânare pentru fiecare solicitare în parte (la bănci, IFN-uri, distribuitori) ar trebui să fie egal cu gradul de afectare mediu pe fermă, adică dacă am 70% din suprafață afectată 100%, pot să amân fiecare datorie în parte în procent de 70%, ceea ce înseamnă în opinia mea o formulă echitabilă, atât cât poate fi în astfel de condiții.

Propunerea 5

Pentru a face suportabile toate aceste măsuri pe filieră, cred că se impune o discuție și cu Ministerul Economiei, astfel încât amânările stabilite mai sus, să fie suportate 50%-50% între distribuitori și producători, acolo unde există acest lucru. Astfel, dacă un fermier amână 1.000 lei dintr-o datorie pentru semințe, aceasta să fie suportată jumătate-jumătate între distribuitor și producătorul de sămânță.

Propunerea 6

Distribuitorii și producătorii să fie și ei eligibili pentru un credit după modelul Creditul Fermierului, cu garanții de stat pentru o durată de 3-5 ani, pentru depășirea problemelor din lanțul de aprovizionare.

Eu nu susțin că nu ar putea fi și alte măsuri care să ajute depășirea impasului de acum, doar că ar trebui formulate urgent și implementate și mai rapid. În mod cert povara acestor măsuri trebuie împărțită cât mai echitabil și, mai mult, trebuie cu această ocazie să implementăm și un mecanism de gestiune a riscului, unde pornind de la propunerea ministrului Barbu de a face o asigurare de secetă pe baza firmei de asigurări a Eximbank (asta până când și alte firme de asigurări ar intra în joc).

Propunerea 7

Implementarea unui sistem de asigurări în trepte după cum urmează:

• O asigurare obligatorie unde valoarea primei de asigurare va fi constituită din cei 3% reținuți din valoarea subvențiilor, la care se adaugă sume din fonduri europene și naționale, iar valoarea asigurată să fie de maximum 1.000-1.500 lei/ha;

• O asigurare opțională, pentru cei care doresc, prin care să plătească diferența de primă de asigurare, iar valoarea asigurată să crească de la cei 1.000-1.500 lei/ha, de la punctul anterior, la 2.500-3.000 lei/ha, adică valoarea asigurată opțional să fie de 1.500 lei/ha;

• Asigurarea opțională pentru secetă de la punctul anterior va fi posibilă doar pentru acei fermieri care își asigură respectivele suprafețe și pentru celelalte riscuri, ca înghețuri, incendii, furtuni și ploi torențiale, etc.

CONCLUZIE

Nu susțin că aceste propuneri ar fi cele mai bune sau perfecte, sunt sigur că pot fi îmbunătățite, dar constituie o bază de discuție și pot duce la depășirea crizei în care ne aflăm. Și, totodată, ar pune și bazele unor soluții pentru viitor.

În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o eră a schimbărilor climatice și a paradigmelor agricole în evoluție, necesitatea unor abordări sustenabile în producția de culturi și securitatea alimentară a devenit esențială pentru fermierii din întreaga lume. Prin optimizarea disponibilității nutrienților pentru culturi, folosind o abordare holistică în gestionarea protecției culturilor și a practicilor sustenabile, fermierii se pot asigura că plantele primesc elementele esențiale necesare pentru creștere și dezvoltare.

Studii recente arată că utilizarea de nutrienți localizați îmbunătățește randamentul culturilor și rezistența acestora^1,2,3, ducând în cele din urmă la o productivitate agricolă mai ridicată. Factori precum activitatea microorganismelor benefice din sol, care este vitală pentru menținerea sănătății și fertilității solului pe termen lung, trebuie să fie luați în considerare pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturilor pe parcursul unui sezon de creștere.

În încercarea de a-și proteja culturile prin practici sustenabile, fermierii pot îmbunătăți dezvoltarea plantelor pentru a rezista mai bine la stres printr-o abordare holistică a soluțiilor inovatoare pentru gestionarea nutrienților⁴, asigurând în același timp o protecție prelungită împotriva dăunătorilor.

Tratamente inovatoare pentru semințe

În căutarea soluțiilor pentru o agricultură sustenabilă, tratamentele inovatoare pentru semințe devin componente esențiale în îmbunătățirea creșterii culturilor și păstrarea sănătății solului. De exemplu, fermierii români care cultivă cereale pot include în strategia de protecție a culturilor Ympact^® Completo, un îngrășământ pentru tratamentul semințelor, dezvoltat de compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, pentru a îmbunătăți absorbția nutrienților și a sprijini creșterea plantelor în fazele incipiente de dezvoltare.

Ympact^® Completo furnizează tinerelor plăntuțe nutrienții esențiali de care au nevoie încă de la început, ducând la un sistem radicular mai puternic și la plante mai robuste, care primesc elementele esențiale necesare pentru o creștere optimă. În plus, Ympact^® Completo asigură un bun start plantelor într-un mod sustenabil, prin îmbunătățirea activității radiculare benefice și îmbogățirea calității solului din jurul semințelor.

Fermierii pot integra atât gestionarea dăunătorilor, cât și optimizarea nutrienților, folosind îngrășământul pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo împreună cu insecticidul Thrintoba^® pentru semințele de cereale, ca o strategie cuprinzătoare pentru productivitatea culturilor. Thrintoba^® posedă proprietăți repelente, descurajând dăunătorii să se apropie de semințe, iar tehnologia de microîncapsulare oferă o livrare precisă a substanței active, asigurând dezvoltarea unor plante rezistente chiar și în medii predispuse la dăunători.

Prin combinarea unei gestionări eficiente a dăunătorilor cu optimizarea avansată a nutrienților, aceste produse stabilesc noi standarde pentru practicile agricole sustenabile, iar Corteva Agriscience continuă să inoveze soluții eficiente și de ultimă generație care favorizează o creștere puternică și o rezistență sporită la provocările de mediu.

Articol de: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!