Tarfin, lider regional în domeniul finanțărilor în agricultură, continuă să aducă soluții pentru fermierii din toate colțurile țării, asigurându-se că aceștia au acces la finanțare rapidă, flexibilă și digitală. În acest sezon, compania își reafirmă angajamentul de a sprijini fermierii din România, Tarfin având ca misiune bunăstarea economică a cultivatorilor prin utilizarea tehnologiei și oferirea accesului la finanțare avantajoasă cu plata la recoltă.

Anul trecut, Tarfin și-a consolidat prezența la nivel național, înregistrând o creștere semnificativă a portofoliului de fermieri, de aproape 60% față de 2023. În total, peste 1.500 de fermieri mici și mijlocii au apelat la soluțiile de finanțare oferite de Tarfin, iar acest lucru demonstrează impactul pozitiv pe care compania îl are în sectorul agricol.

Tarfin își propune să sprijine fermierii printr-o gamă largă de soluții de finanțare care include atât produse financiare tradiționale, cât și instrumente creative, precum finanțarea pentru echipamente agricole moderne, drone și sisteme de irigații. Cu un portofoliu diversificat de produse, compania se axează pe culturi fundamentale pentru agricultura românească, cum ar fi cerealele (grâu, porumb, orz), floarea-soarelui și rapiță, dar și pe creșterea pachetului de echipamente finanțate, inclusiv utilaje și combustibil pentru activitățile agricole.

„Misiunea noastră este să asigurăm sustenabilitatea producției agricole prin îmbunătățirea bunăstării economice a fermierilor. Creșterea de aproape 60% a portofoliului nostru de fermieri în 2024 este un semn clar al succesului strategiei Tarfin de a oferi finanțare accesibilă și flexibilă, adaptată nevoilor fiecărui agricultor”, precizează Valentina Seiciu, director general al Tarfin România.

Unul dintre principalele avantaje pe care Tarfin le oferă fermierilor este procesul simplificat de aplicare. Aceștia pot accesa finanțarea rapid, fără a se confrunta cu proceduri administrative complicate. Compania propune o alternativă digitală care facilitează accesul la finanțare și elimină necesitatea garanțiilor. Totodată, soluțiile de rambursare sunt concepute pentru a se alinia ciclului de recoltare, iar fermierii pot plăti împrumuturile la recoltă.

Retailerii și distribuitorii din domeniul agricol pot beneficia de pe urma parteneriatului cu Tarfin, având la dispoziție soluții financiare care le permit să sprijine fermierii să achiziționeze inputuri agricole la momentul optim, fără a suprasolicita fluxul de numerar. Astfel, retailerii pot crește vânzările și își pot extinde baza de clienți, beneficiind de un model de afaceri care susține creșterea și sustenabilitatea în agricultură.

Extinderea portofoliului de produse financiare, în 2025

Tarfin se pregătește pentru un an 2025 plin de oportunități, cu planuri de extindere a portofoliului de produse financiare. Pe lângă îngrășăminte și semințe, compania își va concentra atenția pe soluții inovative pentru tehnologii agricole de vârf, cum ar fi dronele și sistemele de irigații, contribuind astfel la dezvoltarea unei agriculturi inteligente și durabile în România.

„În timp ce îngrășămintele și produsele chimice rămân principalele noastre produse finanțate, ne-am dublat finanțarea pentru unelte și echipamente agricole și motorină față de 2023. În 2025 vom continua să ne extindem în aceste sectoare, asigurându-ne că fermierii au flexibilitatea financiară de a investi în echipamentele și combustibilul de care au nevoie pentru o producție agricolă durabilă. Retailerii din aceste sectoare trebuie să știe că finanțarea Tarfin poate fi un instrument puternic de creștere a vânzărilor. Prin parteneriatul cu noi, ei pot oferi o finanțare mai accesibilă fermierilor, consolidându-și baza de clienți și extinzându-și aria de acoperire a pieței”, punctează Valentina Seiciu.

Tarfin asigură că rămâne un partener de încredere pentru fermieri și retaileri, oferind finanțare accesibilă și rapidă, sprijinind dezvoltarea unei agriculturi mai eficiente și mai sustenabile. Într-o perioadă de schimbări climatice și provocări economice, soluțiile financiare ale companiei permit fermierilor să se adapteze rapid și să își dezvolte afacerea într-un mod rentabil și sustenabil.

*****

Compania Tarfin a fost fondată în 2017, în Turcia, ca răspuns la nevoile fermierilor mici și mijlocii de a putea achiziționa inputuri agricole, utilaje și materiale necesare cu plata la recoltă. Începând cu 2022, compania Tarfin este prezentă și în România, iar misiunea sa este să dezvolte parteneriate cu distribuitorii din România astfel încât fermierii mici și mijlocii să poată achiziționa îngrășăminte, seminte, produse pentru protecția plantelor, utilaje și echipamente agricole, materiale necesare pentru construcția de sere, solarii și irigații cu plata la recoltă într-un mod corect, avantajos, fără garanții și fără costuri ascunse.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tehnologia de semănat direct în miriște este o tendință actuală în înființarea culturilor principale și intermediare, în special în zonele care se confruntă cu deficit de apă. Avantajul semănatului direct în miriște constă în economisirea costurilor pentru apă și pentru înființarea culturilor. În plus, susțin specialiștii, semănatul direct în miriște previne eroziunea solului și asigură acoperirea permanentă a solului în stadiile incipiente ale creșterii culturilor.

În urmă cu aproape doi ani, producătorul ceh de utilaje agricole Bednar a lansat pe piață semănătoarea DIRECTO NO. Numele este derivat din „direct drill”, termenul în limba engleză pentru semănat direct în miriște.

Semănătoarea DIRECTO NO are un buncăr presurizat cu două compartimente, având o capacitate de 5.000 de litri. Unitatea de semănat ALFA DRILL 400 este disponibilă la cerere. „Cele trei buncăre garantează o mare variabilitate în înființarea culturilor, respectiv însămânțarea culturii principale cu aplicare simultană a îngrășămintelor, însămânțarea a până la trei tipuri de culturi sau opțiunea de aplicare a microgranulelor”, explică Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

Calitate chiar și în condiții dificile

DIRECTO NO oferă o distanță de 16,7 cm între rânduri la brăzdarele de semănat, care sunt dispuse pe două rânduri, pentru a le asigura o trecere lină printr-o cantitate mare de reziduuri după recoltare sau material vegetal.

„Brăzdarele de semănat cu disc brevetate depun semințele la o adâncime de însămânțare identică pe întreaga lățime a mașinii și copiază perfect terenul denivelat atât longitudinal, cât și lateral. Presiunea descendentă ridicată, de 250 kg pe brăzdar, garantează plasarea de calitate a seminţelor chiar și în condiții dificile”, precizează Sorin Aioanei.

Semănătoarea DIRECTO NO oferă două opțiuni de plasare a îngrășămintelor. Metoda binecunoscută „semințe și îngrășământ” înseamnă că semințele și îngrășămintele din compartimente sunt amestecate în conductă, iar amestecul final este livrat la capul de distribuție. A doua opțiune este aplicarea îngrășămintelor utilizând discurile de fertilizare care plasează îngrășământul sub sămânță.

Echipamentul opțional al mașinii include un șnec elicoidal pentru umplerea convenabilă a buncărului cu două compartimente sau o greutate suplimentară care crește greutatea semănătorii și garantează menținerea adâncimii de însămânțare setate și a presiunii descendente pe brăzdarele de semănat, chiar și în condiții dificile.

„Toate semănătorile Bednar sunt dotate cu software-ul BEDNAR EASY CONTROL, care permite un control simplu, transparent și intuitiv al părților semănătorii. Semănătoarea poate fi conectată la tractor prin tehnologia ISOBUS sau poate fi controlată utilizând un afișaj ISOBUS BEDNAR. Sunt disponibile o serie de afișaje de control cu funcții de control de bază sau avansate”, punctează Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

CITEȘTE ȘI: Semănat în benzi cu Matador MO de la Bednar

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Încep prin a spune că nu țin partea nimănui și doar vreau să privească fiecare obiectiv problema la care mă refer. Îmi asum supărarea tuturor și „hate-ul” (că tot e la modă, sâc!) pe care-l voi atrage, însă, haideți, măcar în al doisprezecelea ceas, să nu mai ascundem gunoiul sub preș. Deja izul e de hoit. Hoitul agriculturii.

Încă o dată autoritățile vin cu măsuri pompieristice, iar poporul le acceptă. Doar că acum, în 2024, economia țării este într-o așa stare de degradare, că mâna întinsă către „bolnav”, în speță agricultura, nu mai poate ajuta pe toată lumea. Pe unii îi va omorî azi, iar restul se va duce, cel mai probabil, treptat, dar mai repede decât ne putem imagina.

Știu, scenariul e sumbru. Asta e realitatea zilelor noastre, din păcate.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că am ascuns gunoiul sub preș și ne-am mulțumit cu ce-am primit, fără să ne proiectăm în viitor. Clima s-a schimbat, vremurile sunt tulburi, cu pandemii, războaie, boli la animale. Oamenii s-au schimbat… în rău. Iar în România nimeni nu s-a gândit în peste 30 de ani la viitor. Toți se agită pentru propriile buzunare. Dar, ne convine sau nu, buzunarul tău, cu buzunarul meu, cu buzunarul lui sunt legate.

Viitor înseamnă strategie. Exact asta îi lipsește României, agriculturii, STRATEGIE.

Cine-i de vină pentru lipsa viitorului și a stării deplorabile în care ne aflăm? Toți suntem vinovați. Politicienii își fac jocurile, la fiecare patru ani aruncă „sacul cu îngrășăminte” pentru voturi. Iar producătorii agricoli, până să vină schimbările astea climatice și restul problemelor/provocărilor, posibil și scârbiți de clasa politică, de autorități, ca mai toată populația, de altfel, și-au văzut de mai micile sau mai marile lor afaceri. Azi nu mai „merge și așa”.

Fermierul român, când s-a băgat în cooperativă și a venit un neica nimeni care i-a oferit cu 50 de bani mai mult pe carne, lapte, legume, grâu sau ce-o mai fi avut el de vânzare, nu s-a gândit că rupe o za din cooperativă și a vândut în afara acestei structuri. Apoi, când acei cumpărători au dispărut din piață, că, deh, vremuri grele, fermierul nostru a vrut să se întoarcă la cooperativă. Ce să vezi, ca el au făcut și alții, iar cooperativa s-a închis. „Nu merg, dom`le, cooperativele!” Zău? Păi, n-au cum să meargă, dacă sunt dorite doar la greu. O comuniune înseamnă și la bine, și la greu.

Aceeași poveste și cu organizațiile profesionale. Vrem organizații, vrem oameni capabili în ele, care să facă lucruri, să le miște, să ne reprezinte în discuțiile cu autoritățile, dar nu băgăm mâna-n buzunar să plătim cotizații. Și atunci, la noi, asociațiile sunt reprezentate de fermieri care își cheltuiesc banii și timpul mergând peste tot și cerând sprijin pentru întreaga tagmă. Cu ce să plătească o asociație un jurist, un contabil, un om de comunicare, un lobbist, dacă n-are în spate fermieri plătitori de cotizație? Și atunci e simplu să zici: „Nu merg, dom`le, asociațiile!”.

Cu așa sector dezbinat, politicienii și guvernanții fac ce și cum vor. D-aia suntem azi aici, adică în sărăcie.

Mi-a luat cam mult să ajung la problemă și, sincer vă spun, cred că s-ar putea scrie zeci de mii de pagini despre agricultura postdecembristă, problemele și oamenii ei.

Așadar, subiectul e vestita ordonanță care suspendă rambursarea datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente.

Există un lanț, fermier–distribuitor–producător. Orice za ai scoate, omori întreg lanțul.

Să fim sinceri și să recunoaștem, fermierul preferă să lucreze cu distribuitorul, de cele mai multe ori cu plata la recoltă sau cu mai multe rate, decât să meargă la bancă să ia bani pentru cumpărarea de inputuri. Lanțul ăsta comercial merge bine, o spun toți cei care fac parte din el. Aaa, da, au apărut în piața asta a inputurilor și neserioși. Ăștia au vrut câștiguri rapide, s-au dus cu prețuri de nerefuzat către agricultori (care, apropo, câți citesc contractele comerciale sau plătesc juriști ca să-i ajute?) și i-au prins în plasa lor, ca acum să-i execute. Distribuitorii ăia vechi în piață, cu renume bun, care stau alături de fermieri în mod real, nu joacă murdar. Însă unii agricultori, pe românește, au pus botul la mocangeală și trag ponoasele.

Că tot am adus vorba de mocangeală. Mă tot întreb cum e posibil „să cumperi” tractor de lux de pe internet la juma` preț. Chiar nu te întrebi dacă acel vânzător există? Se pare că nu, iar astfel de țepe sunt la ordinea zilei. La fel, se vând pe internet produse falsificate de protecția plantelor. Culmea, au succes în rândul… exact, al fermierilor.

Acum înțelegeți de ce spun că vine miros de hoit de sub preșul agriculturii? Analizați-vă obiectiv fiecare, înainte să aruncați pumnalul.

Revenind la ordonanța mult disputată, suspendarea datoriilor fermierilor și restul măsurilor așa cum sunt ele puse în actul normativ, cel mai probabil, va afecta întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii, distribuitorii și producătorii de inputuri, ci și fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro, spun cifrele). Agricultorul nu prea are acces la alt tip de finanțare.

Ordonanța asta s-ar putea să-i bage în faliment pe furnizorii de inputuri. Și ce dacă, o să spuneți unii. În prezent, situația financiară a agricultorilor e precară. Câți au acces la bănci? Prea puțini. Și dacă distribuitorul de inputuri nu-l mai poate finanța pe fermier, acesta cum, cu ce și de unde își va lua sămânța, îngrășămintele, toate cele necesare câmpului? De pe internet?! Dați-mi voie să râd...

Prin urmare, gândiți global soluțiile, că degeaba omorâți capra vecinului, dacă de pe urma ei mâncați și voi.

Întregul lanț comercial fermier–distribuitor–producător trebuie sprijinit, finanțat și protejat. Cum? Punându-se toate părțile la masa discuțiilor. Ei, vedeți de ce e bună asocierea?

Iar autoritățile să-și facă treaba și să găsească soluții, împreună cu toți cei implicați în problemă.

Mai vreau să zic ceva, care iar îi va supăra pe unii. Citiți, informați-vă, luați-vă informațiile de la specialiști, ascultați și treceți prin filtrul gândirii voastre orice informație. Altfel, veți continua să vă gestionați afacerile după ureche (unii). Și se vede că nu e bine, nicidecum profitabil. Eu, una, m-am săturat de câte inepții văd pe social media, în grupurile de agricultori. E plin internetul de prostii. Găsiți-vă surse de informare care să vă facă performanți și atunci poate nu va mai zice consumatorul de hrană că tot stați cu mâna întinsă la banii publici.

Uniți-vă, stați aproape unii de alții și nu mai căutați chilipiruri, că la final s-ar putea să vă coste, chiar mult.

Faceți, împreună cu autoritățile, cu specialiștii, de pildă, strategii pe apă, irigații, asigurări, riscuri, aduceți-vă aportul la adoptarea unei legislații adecvate vremurilor.

Negocierile pe ordonanța suspendării datoriilor fermierilor s-au finalizat. Rămâne de văzut când și în ce formă va apărea actul normativ în Monitorul Oficial. Până atunci, punctele agreate de toate părțile în urma întâlnirilor de la Ministerul Agriculturii le găsiți aici: Ordonanța suspendării datoriilor și „Creditul fermierului”, în linie dreaptă. 

Închei așa cum o face un fermier ale cărui gânduri sunt prezente în Revista Fermierului, Ștefan Gheorghiță: „În rest, numai de bine”. 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Fermierul anului 2024, și *utut, și cu banii luați de propriul stat

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” anunță cel mai important eveniment al toamnei, expoziția realizărilor CDI 2024, care se va desfășura în București la sediul ASAS, în perioada 9 – 12 octombrie. Se vor prezenta rezultatele cercetării științifice în agricultură și, totodată, peste 45 de stațiuni de cercetare, dezvoltare, inovare ale Academiei, dar și producători tradiționali, își vor expune produsele.

În aceeași perioadă, ASAS va găzdui un eveniment internațional de mare prestigiu, cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene de Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a Comitetului Director și a Simpozionului Științific asociat acestora.

În paralel cu aceste evenimente va avea loc, tot la ASAS, tradiționalul eveniment Bucharest Food Summit, ajuns la ediția cu numărul șapte, unde se vor dezbate teme complexe precum promovarea și susținerea produselor românești în retail și HoReCa, soluții de finanțare și redresare în contextul crizelor multiple, soluții de dezvoltare sustenabilă, construirea unui brand de țară și mărirea capacității de export cu valoare adăugată.

La Bucharest Food Summit și-au anunțat prezența unii dintre cei mai cunoscuți fermieri, antreprenori, producători, procesatori, cei mai importanți decidenți, specialiști și reprezentanți din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, din industria tehnologiei, din domeniul finanțării, mediul academic, precum și reprezentanți de vârf ai autorităților centrale și locale.

CITEȘTE și:  Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2024, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au avut loc consultări privind „Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”. În urma discuțiilor de la MADR, dar și a dezbaterilor publice privind măsurile preconizate prin actul normativ menționat mai sus, Asociația Input Agro România își prezintă concluziile și soluțiile.

„Membrii Asociației Input Agro România înteleg și cunosc foarte bine situația financiară extrem de dificilă a fermierilor, situație datorată mai multor factori cu impact major în ultimii ani, amintind succesiunea de ani cu secetă care a redus producția agricolă, creșterea rapidă a prețurilor către maxime istorice la inputuri, prețuri minimale la cereale. Însă, situația din fermă s-a transferat către distribuitorii de inputuri, pentru că nu pot exista pe lanțul comercial rezultate bune când unui partener de pe lanț îi lipsește profitul sau finanțarea. Dovada stă în cifrele slabe raportate de toți distribuitorii pentru anul 2023, mulți raportând pierderi financiare, din cauza acelorași factori care au decapitalizat și fermierul”, se arată în comunicatul de presă al asociației.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro), integral fermier-distribuitor și parțial distribuitor-producător. După cum se cunoaște, fermierul nu are acces la alt tip de finanțare.

Astăzi, conform Asociației Input Agro, distribuția are o rată de recuperare a datoriilor de aproximativ 50% pentru datoriile fermierilor din anul 2024 și de 75% pentru datoriile fermierilor din anul 2023, în condițiile în care rata de profit medie multianuală a distribuitorilor este cuprinsă între 1,5% și 4%. „Prin urmare, soluția amânării plăților de la fermier către distribuitor va agrava situația financiară a distribuitorilor și îi va conduce către faliment și în imposibilitatea de a mai finanța inputuri către fermieri, în anul în care fermierii au cea mai precară situație financiară”, susțin distribuitorii de inputuri.

Prima soluție propusă de Asociația Input Agro România este sprijinirea, finanțarea și protecția întregului lanț comercial fermier-distribuitor-producător, pentru a putea asigura livrarea semințelor, a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor și în anul 2025. „Criza fără precedent din domeniul agro este vizibilă pe tot lanțul comercial și agricol, și fiecare companie deconteaza această criză. Însă, este nevoie de finanțare, atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitori. Cunoaștem foarte bine faptul că fermierii au de rambursat credite în următoarele luni și că situația actuală nu le permite multora dintre fermieri refinanțarea prin sistemul bancar, din cauza lipsei de garanțiilor și din cauza rezultatelor financiare slabe din ultimii ani.”

Tocmai de aceea, a doua propunere a asociației distribuitorilor de inputuri este aceea de a aduce lichiditate în sistemul agricol, atât vegetal, cât și zootehnic, prin credite garantate de stat, Creditul Fermierului cu garanție de stat în cotă de 100% și plafoane mărite pentru valoarea ajutorului de stat. Doar astfel fermierii vor putea accesa finanțările ca să-și plătească cât mai repede datoriile către distribuitori, pentru a putea accesa noi finanțări de inputuri. „Este necesar ca această măsură să fie complet funcțională și să se poată deconta facturile restante până cel târziu la finele anului 2024. Altfel, situația distribuitorilor va fi una dramatică”, punctează distribuitorii de inputuri.

Însă, măsurile menționate anterior nu sunt suficiente, fiind nevoie și de soluția a treia, de credite de tip IMM Invest prin FGCR, pentru toate companiile din domeniu: fermieri, distribuitori și producători. „Nu doar fermierii calamitați în anul 2024 au probleme financiare. Programul IMM Invest a fost un succes și a fost primul program care a oferit cu adevărat finanțare în domeniul agricol și ar trebui continuat pentru a redresa urgent situația financiară a companiilor. Suntem conștienți și de faptul că mulți fermieri au deja un nivel de datorie foarte mare și/sau nu mai au bunuri libere de sarcini, pentru ipoteca necesară. Tocmai de aceea, noi, distribuitorii, ne-am asumat în cadrul consultărilor de la MADR susținerea acestora, prin creditele cu garanție de stat de minimum 100% prin care să îi putem finanța pe acești fermieri. Considerăm că prioritatea Guvernului României trebuie să fie funcționarea schemelor de finanțare cu garanția statului, pentru fermieri și pentru distribuitori, pentru încasarea sumelor restante și plata acestora către producători, dar și pentru a putea avea la timp inputuri pentru anul agricol 2025.”

Asociația Input Agro România solicită crearea unui grup de lucru care să includă autorități (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ), sistemul bancar (bănci, reprezentanții fondurilor de garantare, BNR), distribuitori, asociațiile de fermieri și producători, pentru că doar în acest fel există siguranța că toate soluțiile de finanțare vor fi implementate rapid și vor fi funcționale pentru tot lanțul.

„În același timp, trebuie să acceptăm că există în orice domeniu companii de bună credință și companii de rea credință. Am înțeles reclamațiile venite din partea fermierilor, la adresa anumitor distribuitori care au practici abuzive, iar noi ne delimităm complet de acest mod de a împovăra și mai mult fermierul, prin penalități exorbitante și executări abuzive. Membrii Asociației Input Agro România au o rată de executare anuală cuprinsă între 0,5% și 0,7%, pentru că am fost orientați către soluții, nu către executări. Susținem următoarele măsuri pentru a preveni aceste practici abuzive: un set de reguli care să protejeze atât fermierul, cât și distribuitorul, de abuzul anumitor fermieri sau distribuitori. Totodată, propunem un set de condiții prin care fermierul care accesează garanția de stat direct sau prin distribuitor, sau care primește finanțarea inputurilor, să nu aibă posibilitatea de a-și muta/înstrăina bunurile și terenurile pe o altă nouă companie. Aceasta fiind a patra măsură comunicată și agreată, iar distribuitorii să nu poată factura penalități peste un anumit nivel, agreat în cadrul consultărilor, un nivel mai mare față de costul suplimentar de creditare oferit prin sistemul de creditare, aceasta fiind a cincea propunere în cadrul consultărilor”, menționează comunicatul distribuitorilor de inputuri.

Asociația Input Agro va propune Ministerului Agriculturii un set de reguli privind statutul de distribuitor, o lege necesară pentru protecția fermierilor și eliminarea abuzurilor din partea anumitor companii care nu au ca activitate principală distribuția de inputuri. „Propunerile noastre către MADR vor fi în continuare cele de susținere a întregului lanț, pentru toți fermierii, distribuitorii și producătorii de inputuri, fără excepție, în acord cu normele bancare și legile naționale și europene, prin parteneriate cu sectorul bancar, pentru a oferi în primul rând finanțarea atât de necesară și urgentă.”

A șasea măsură pe care o propun distribuitorii de inputuri este aceea de a stimula investițiile în sisteme de irigații, prin credite acordate fermierilor pentru investiții pe termen lung, de minimum zece ani, cu garanție de stat și dobandă subvenționată.

A șaptea propunere se referă la măsuri fiscale (deduceri și/sau scutiri de taxe) pentru investiții în irigații, în producția de inputuri și în cercetarea agricolă.

„Cunoaștem foarte bine provocările bugetare din acest an și salutăm ajutorul pentru calamitate anunțat de ministrul Florin Barbu, precum și sistemul de asigurare prin Eximbank, cu o valoare de 3.000 de lei/ha. Credem că sistemul de asigurare este un mare pas către securitatea financiară a fermierilor din România, un sistem care în viitor poate asigura finanțarea bancară în fermă. Distribuitorii membri ai Asociației Input Agro România își doresc ca fiecare fermier să își continue activitatea agricolă, să primească finanțare și sprijin din partea autorităților. Noi susținem măsurile care vor sprijini și proteja întregul lanț fermier-distribuitor-producător.”

Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de inputuri din sectorul agricol din țara noastră. Peste 80% din jucătorii din piață au aderat la această organizație, care însumează o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservește circa 20.000 de fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Principalul subiect al agendei sectorului vegetal din România în acest moment îl constituie proiectul de OUG privind amânarea plății ratelor și dobânzilor către instituțiile financiare bancare și nebancare (bănci, IFN-uri și leasing), a ratelor către furnizorii de inputuri și utilități și interzicerea executărilor silite a fermierilor care au avut rate scadente neachitate în acest an înainte de adoptarea OUG-ului, sau executări care urmează a avea loc în viitor.

În subsidiar mai avem din partea ministrului Barbu promisiunea unei OUG pentru acordarea de despăgubiri, tot pentru sectorul vegetal, în valoare de echivalent 200 euro/ha, proporțional cu gradul de afectare.

Nu trebuie să mai aducem în discuție că fiecare parte a procesului, fermieri, distribuitori sau minister au argumentele și obiectivele sale, dar mai mult ca niciodată avem nevoie de poziții echilibrate, deoarece piața nu are nevoie de un ,,război”, ci are nevoie de o soluție de compromis care să permită continuarea activității.

Chiar dacă pare lipsit de importanță, totuși doresc să precizez de la început că eu, ca fermier, am deja toți furnizorii achitați, iar ratele bancare pentru acest an deja în procent de 75% au fost achitate de către ferma mea. Și spun acest lucru doar pentru simplul motiv de a fi înțeles de toată lumea, că nu am un interes direct în modul de soluționare al acestei probleme, comparativ cu alte persoane care au mai adus în discuție diverse propuneri de soluții, iar singura dorință a mea fiind ca între toate părțile să se găsească un compromis.

Dar, pentru a propune o soluție trebuie să ne aplecăm un pic asupra structurii contabile a costului unei ferme, iar de aici apoi putem vedea unde se poate interveni și cum.

Costul total al unui hectar de cultură este format din costurile directe și cele indirecte. La costurile directe avem toate cheltuielile legate de înființarea culturilor, adică costurile cu motorina, cu semințele, cu îngrășămintele, cu pesticidele, cu salariile, cu piesele și reparațiile utilajelor și la final costurile cu arenda.

Costurile indirecte sunt reprezentate de costurile financiare (dobânzi, comisioane bancare), costurile cu amortismentul (recuperarea investițiilor făcute cu utilaje, clădiri, etc), asigurările culturilor și ale patrimoniului și alte cheltuieli directe (impozite locale, cheltuieli cu personal TESA, cheltuieli cu telefoane, licențe calculator, autorizații, PSI, SSM, etc).

De precizat că, aceste cheltuieli sunt pentru fermierii care respectă legea, ăia câți sunt, dar pe viitor cei care vor citi și înțelege acest material sau altele asemănătoare vor putea să aprecieze altfel lucrurile citite, în comparație cu cele enunțate de fel de fel de „filozofi ai agriculturii” care vin cu fel de fel de costuri, dar nici de ei știute sau înțelese, doar auzite pe la colțuri.

La acest moment, dacă vorbim de o tehnologie minimum-till la cultura de grâu, costurile cu aceste inputuri până la momentul recoltării sunt, la modul orientativ în ferma mea, dar cu mențiunea că sunt diferențe între ferme în funcție de tehnologie, de calitatea terenului și planul de fertilizare, teren irigat sau neirigat, arendă mai mare sau mai mică și multe altele, astfel:

• Motorină pentru lucrări de înființare și recoltare – 59 litri/ha

• Motorină pentru irigat 3 udări – 80 litri/ha

1. Cost motorină - Total 139 litri/ha la un cost de 5,5 lei/litru (fără TVA) = 765 lei/ha motorina (include și transport apă, îngrășăminte, semințe, încărcător);

2. Cost salarii de 660 lei/ha – la o suprafață de 640 ha avem trei mecanizatori, doi la pază sistem irigații, un paznic la fermă, eu cu de toate ca activități, la fel și soția, pentru administrativ;

3. Cost sămânța de grâu - 400 lei/ha (sămânță produsă de mine din sămânță de bază achiziționată);

4. Cost îngrășăminte – 775 lei/ha (adică 130 kg DAP/ha la cost de 3.035 lei/to fără TVA și 200 kg uree la cost de 1.900 lei/to fără TVA totul la cash);

5. Cost pesticide – 338 lei/ha, care include două insecticide de contact, două fungicide și un erbicid pentru dicotiledonate (din motive publicitare nu pot da numele, dar produse bune,însă nu ultimul trend);

6. Cost cu piesele, reparații și aprovizionarea – 204 lei/ha.

Costuri directe fără arendă – 3.040 lei/ha

     7. Cost cu arenda – 940 lei/ha (asta deoarece 40% din teren este proprietatea fermei, arenda fiind în realitate de 1.500 kg grâu/ha).

Costuri directe cu arenda inclusă – 3.980 lei/ha

Costurile indirecte ale fermei, în sumă totală de 2.533 lei/ha, sunt constituite astfel:

1. Cheltuieli indirecte – 243 lei/ha (impozite locale, licențe, chirii, salarii TESA, etc);

2. Dobânzi – 600 lei/ha, în condițiile în care acestea au crescut de la 3,5% în 2019 la 8,3% în prezent;

3. Asigurări – 90 lei/ha;

4. Amortisment – 600 lei/ha.

Aici, o mică mențiune răutăcioasă, cei care vor să își dea cu părerea asupra costurilor la diferite culturi, dacă tot o fac, să o facă transparent ca niște profesioniști, adică să o facă defalcat ca în formula de mai sus, astfel încât oricine să poată aprecia dacă este sau nu corect.

Văd, din păcate, pe rețelele de socializare sau chiar în presă, fel de fel de ,,specialiști calificați la locul de muncă” care aruncă fel de fel de rezultate, dar fără să prezinte și argumentele în sprijinul celor afirmate.

Revenind la problemele noastre, să ne ocupăm cum se pot ajuta fermele care au înregistrat pierderi din cauza secetei, și ne oprim întâi asupra costurilor directe care fără arendă sunt undeva la 3.000 lei/ha.

Dacă luăm în calcul o suprafață care are grad de calamitate de 100%, vom avea teoretic situația în care circa 1.000 lei/ha vor fi recuperați din despăgubirile acordate de guvern, apoi încă vreo 1.000 lei/ha vor fi recuperați din valoarea subvențiilor și aproximativ 1.000 lei/ha la care se mai adaugă și arenda vor rămâne descoperiți, aici fermierul va trebui să găsească formule de acoperire a acestora. Această ultimă sumă poate teoretic fi acoperită prin negocierea unor restanțe cu furnizorii de inputuri, sau prin amânarea plății impozitelor locale, prin obținerea unor credite tip Creditul Fermierului, dar asta doar pentru fermierii care au bonitate bancară și care nu au consumat ajutorul de minimis de 280.000 euro.

Propunerea 1

Pentru a putea fi convinși distribuitorii de inputuri de a fi flexibili în negocierea unor amânări la plată a unor scadențe, cred că ar conta dacă în OUG-ul privitor la acordarea de despăgubiri va fi prevăzut că sumele cuvenite de fiecare fermier afectat de secetă, acesta le va primi ca vouchere, care vor putea fi folosite doar în achitarea de inputuri gen semințe, pesticide, îngrășăminte și motorină, care au fost achiziționate în trecut sau vor fi achiziționate în viitor. Astfel, distribuitorii vor avea garanția că sumele acordate drept despăgubiri către fermieri vor intra efectiv în sistem și nu vor fi cheltuite în alte scopuri.

Propunerea 2

În vederea asigurării unor sume de bani necesare acoperirii costurilor care depășesc valoarea despăgubirilor și a subvențiilor, se poate lua în calcul acordarea de credite cum ar fi Creditul Fermierului, dar cu o durată mai lungă de cinci ani, poate undeva la 7-8 ani, tocmai pentru a da timp de redresare pentru ferme. Propunerea MADR de a extinde folosința acestor credite și pentru plata unor rate la credite anterioare cred că este pozitivă cu condiția să fie bine implementată și cât mai rapid.

Doar că aici trebuie să avem în vedere că băncile evaluează bonitatea solicitanților în conformitate cu prevederile regulamentului BNR, iar simpla existență a unor garanții nu este suficientă pentru a se acorda un credit, deoarece băncile nu sunt agenții imobiliare.

Or, din punct de vedere financiar fermierii care sunt în al doilea sau al treilea an de secetă, în mod cert nu mai au indicatori (așa cum sunt stabiliți astăzi) care să certifice bonitate bancară și implicit nu vor obține credit indiferent ce garanții ar avea.

De aceea, cred că se impune o discuție cu BNR pentru a se acorda derogări de la regulamente pentru modul de calcul al indicatorilor fermelor afectate de secetă, pentru o durată de 90-120 de zile, tocmai ca aceste ferme să aibă timp să acceseze credite.

Propunerea 3

Mergând mai departe cu analiza, consider că pentru cheltuielile indirecte ar trebui să avem în vedere că valoarea principală este reprezentată de credite (amortisment) și dobânzi, ori astea pot fi acoperite prin amânarea la plată a ratelor și dobânzilor propusă prin draftul de OUG de către MADR, formulă care a mai fost aplicată și în pandemie.

Că poate formularea motivației OUG-ului mai trebuie completată și modificată pot înțelege, dar formula nu mai este o noutate și teoretic cum a mers prima dată ar trebui să meargă și acum.

Propunerea 4

Un procent acceptabil care să fie luat în calcul pentru acordarea de amânări la plata creditelor, dobânzilor și a ratelor la furnizori, eu, personal, le-aș lua în calcul de la un grad echivalent de afectare 100% pentru cultură pentru un minim 30% din suprafață (exemplu: la 100 ha de cultură trebuie să am 30 ha afectate în procent de 100% sau orice altă formulă echivalentă. Prin formulă echivalentă înțelegem dacă din 100 ha am 50% afectate 60%, înseamnă că am 30 ha, adică 30% afectate 100%).

Procentul este același cu sistemul asigurărilor care iau în calcul să ai o pagubă mai mare de 30% pentru a fi despăgubit, aspect prins și în regulamentul european.

Procentul de amânare pentru fiecare solicitare în parte (la bănci, IFN-uri, distribuitori) ar trebui să fie egal cu gradul de afectare mediu pe fermă, adică dacă am 70% din suprafață afectată 100%, pot să amân fiecare datorie în parte în procent de 70%, ceea ce înseamnă în opinia mea o formulă echitabilă, atât cât poate fi în astfel de condiții.

Propunerea 5

Pentru a face suportabile toate aceste măsuri pe filieră, cred că se impune o discuție și cu Ministerul Economiei, astfel încât amânările stabilite mai sus, să fie suportate 50%-50% între distribuitori și producători, acolo unde există acest lucru. Astfel, dacă un fermier amână 1.000 lei dintr-o datorie pentru semințe, aceasta să fie suportată jumătate-jumătate între distribuitor și producătorul de sămânță.

Propunerea 6

Distribuitorii și producătorii să fie și ei eligibili pentru un credit după modelul Creditul Fermierului, cu garanții de stat pentru o durată de 3-5 ani, pentru depășirea problemelor din lanțul de aprovizionare.

Eu nu susțin că nu ar putea fi și alte măsuri care să ajute depășirea impasului de acum, doar că ar trebui formulate urgent și implementate și mai rapid. În mod cert povara acestor măsuri trebuie împărțită cât mai echitabil și, mai mult, trebuie cu această ocazie să implementăm și un mecanism de gestiune a riscului, unde pornind de la propunerea ministrului Barbu de a face o asigurare de secetă pe baza firmei de asigurări a Eximbank (asta până când și alte firme de asigurări ar intra în joc).

Propunerea 7

Implementarea unui sistem de asigurări în trepte după cum urmează:

• O asigurare obligatorie unde valoarea primei de asigurare va fi constituită din cei 3% reținuți din valoarea subvențiilor, la care se adaugă sume din fonduri europene și naționale, iar valoarea asigurată să fie de maximum 1.000-1.500 lei/ha;

• O asigurare opțională, pentru cei care doresc, prin care să plătească diferența de primă de asigurare, iar valoarea asigurată să crească de la cei 1.000-1.500 lei/ha, de la punctul anterior, la 2.500-3.000 lei/ha, adică valoarea asigurată opțional să fie de 1.500 lei/ha;

• Asigurarea opțională pentru secetă de la punctul anterior va fi posibilă doar pentru acei fermieri care își asigură respectivele suprafețe și pentru celelalte riscuri, ca înghețuri, incendii, furtuni și ploi torențiale, etc.

CONCLUZIE

Nu susțin că aceste propuneri ar fi cele mai bune sau perfecte, sunt sigur că pot fi îmbunătățite, dar constituie o bază de discuție și pot duce la depășirea crizei în care ne aflăm. Și, totodată, ar pune și bazele unor soluții pentru viitor.

În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o eră a schimbărilor climatice și a paradigmelor agricole în evoluție, necesitatea unor abordări sustenabile în producția de culturi și securitatea alimentară a devenit esențială pentru fermierii din întreaga lume. Prin optimizarea disponibilității nutrienților pentru culturi, folosind o abordare holistică în gestionarea protecției culturilor și a practicilor sustenabile, fermierii se pot asigura că plantele primesc elementele esențiale necesare pentru creștere și dezvoltare.

Studii recente arată că utilizarea de nutrienți localizați îmbunătățește randamentul culturilor și rezistența acestora^1,2,3, ducând în cele din urmă la o productivitate agricolă mai ridicată. Factori precum activitatea microorganismelor benefice din sol, care este vitală pentru menținerea sănătății și fertilității solului pe termen lung, trebuie să fie luați în considerare pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturilor pe parcursul unui sezon de creștere.

În încercarea de a-și proteja culturile prin practici sustenabile, fermierii pot îmbunătăți dezvoltarea plantelor pentru a rezista mai bine la stres printr-o abordare holistică a soluțiilor inovatoare pentru gestionarea nutrienților⁴, asigurând în același timp o protecție prelungită împotriva dăunătorilor.

Tratamente inovatoare pentru semințe

În căutarea soluțiilor pentru o agricultură sustenabilă, tratamentele inovatoare pentru semințe devin componente esențiale în îmbunătățirea creșterii culturilor și păstrarea sănătății solului. De exemplu, fermierii români care cultivă cereale pot include în strategia de protecție a culturilor Ympact^® Completo, un îngrășământ pentru tratamentul semințelor, dezvoltat de compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, pentru a îmbunătăți absorbția nutrienților și a sprijini creșterea plantelor în fazele incipiente de dezvoltare.

Ympact^® Completo furnizează tinerelor plăntuțe nutrienții esențiali de care au nevoie încă de la început, ducând la un sistem radicular mai puternic și la plante mai robuste, care primesc elementele esențiale necesare pentru o creștere optimă. În plus, Ympact^® Completo asigură un bun start plantelor într-un mod sustenabil, prin îmbunătățirea activității radiculare benefice și îmbogățirea calității solului din jurul semințelor.

Fermierii pot integra atât gestionarea dăunătorilor, cât și optimizarea nutrienților, folosind îngrășământul pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo împreună cu insecticidul Thrintoba^® pentru semințele de cereale, ca o strategie cuprinzătoare pentru productivitatea culturilor. Thrintoba^® posedă proprietăți repelente, descurajând dăunătorii să se apropie de semințe, iar tehnologia de microîncapsulare oferă o livrare precisă a substanței active, asigurând dezvoltarea unor plante rezistente chiar și în medii predispuse la dăunători.

Prin combinarea unei gestionări eficiente a dăunătorilor cu optimizarea avansată a nutrienților, aceste produse stabilesc noi standarde pentru practicile agricole sustenabile, iar Corteva Agriscience continuă să inoveze soluții eficiente și de ultimă generație care favorizează o creștere puternică și o rezistență sporită la provocările de mediu.

Articol de: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Companiile Bayer și NIK, într-un efort comun de a promova inovația și sustenabilitatea în agricultură, anunță un nou parteneriat strategic ce va servi întregului teritoriu EMEA, incluzând, bineînțeles, și România, alături de restul Europei, Orientul Mijlociu și Africa. Parteneriatul reflectă angajamentul ambelor companii de a oferi fermierilor soluții avansate care să le îmbunătățească eficiența și productivitatea.

Astfel, în urma parteneriatului, NIK devine distribuitorul exclusiv al unei game esențiale de echipamente hardware necesare pentru exploatarea completă a platformei digitale FieldView de la Bayer. Printre echipamentele cheie se numără FieldView Drive, Mountain Kit, SprayKit, YieldKit și Mapping Kit, toate proiectate pentru a facilita o agricultură mai inteligentă și mai precisă.

Toate aceste soluții vin în întâmpinarea nevoilor clienților de a putea monitoriza pe orice fel de utilaj agricol datele de la stropit sau recoltat. Acest parteneriat vine în ajutorul fermierilor pentru a avea mult mai ușor acces la datele lor și a vedea în timp real datele de la recoltat sau de la aplicarea tratamentelor.

„La Bayer, misiunea noastră "Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană" ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Parteneriatul nostru cu NIK reflectă angajamentul nostru de a utiliza tehnologii inovatoare și soluții concentrate pe nevoile clienților pentru a sprijini fermierii. Agricultura de precizie joacă un rol crucial nu doar în împuternicirea fermierilor cu informații bazate pe date pentru a lua decizii agronomice mai bune, ci și în promovarea protecției mediului și a sustenabilității în general. Suntem încântați de potențialul acestui parteneriat de a avansa misiunea noastră, evidențiind angajamentul nostru de a promova inovația și sustenabilitatea în practicile agricole. Suntem încrezători că eforturile noastre comune vor aduce beneficii semnificative fermierilor și comunității agricole în general”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Crop Science Country Group Head România, Bulgaria, Republica Moldova.

De asemenea, parteneriatul își propune să extindă accesul la echipamente agricole de ultimă generație, inclusiv mașina autopropulsată Berthoud, distribuitorul de îngrășăminte Vicon, soluțiile de agricultură conservativă de la Agrisem, precum semănătoarea Sly Boss și semănătoarea de la Precision Planting, toate fiind preechipate cu echipamente care le fac FieldView ready. Ce înseamnă FieldView ready? Că aceste utilaje sunt preechipate din fabrică cu tot ceea ce este necesar pentru a putea adăuga soluția FieldView fără alte intervenții pe utilaje.

Ivo Kumanov, fondator NIK, declară: „Fermierii care se concentrează pe accelerarea soluțiilor digitale agronomice pentru a avea o viziune mai profundă asupra investițiilor sau utilizarea globală a resurselor fermei, toate în corelație cu performanța culturii lor, au acum instrumente care le permit fermierilor să ia decizii bazate pe date pentru a optimiza resursele folosite”. NIK este un grup de companii care implementează tehnologii pentru agricultura de precizie, cu o existență în piață de peste 20 de ani.

Soluțiile compatibile FieldView sunt instrumente care facilitează digitalizarea pentru fermieri, soluții care le permite acestora să ia decizii bazate pe date pentru a optimiza resursele pe care le utilizează. Cu acest nou sistem, monitorizarea datelor de la stropit și recoltat sunt acum mult mai ușor de realizat.

Platforma digitală FieldView de la Bayer stă la baza acestui parteneriat, oferind fermierilor o soluție digitală completă pentru o gestionare eficientă a datelor agricole. Această platformă permite accesul la informații detaliate și la analize precise, ajutând fermierii să ia decizii informate pentru optimizarea producției și promovarea unei agriculturi sustenabile.

Bayer și NIK împărtășesc o viziune comună pentru un viitor al agriculturii bazat pe tehnologie avansată și practici sustenabile. Prin acest parteneriat, cele două companii se angajează să aducă pe piață soluții inovatoare care să sprijine fermierii din regiunea EMEA în provocările lor zilnice.

Pentru detalii suplimentare despre parteneriat și produsele oferite, consultați site-urile Bayer și NIK.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă agricultura modernă. În acest context, respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid devine crucială pentru a asigura o producție sustenabilă și eficientă.

Schimbările climatice au generat modificări semnificative în modelele meteorologice, determinând fluctuații ale temperaturilor, schimbări în regimul de precipitații și creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Aceste modificări au un impact direct asupra culturilor agricole, inclusiv asupra orzului hibrid. Creșterea temperaturilor medii și schimbările în regimul de precipitații pot afecta negativ dezvoltarea și randamentul culturilor de orz hibrid, punând în pericol securitatea alimentară și sustenabilitatea sistemelor agricole.

Rolul tehnologiei în adaptarea la schimbările climatice

Hyvido^®, orzul hibrid de la Syngenta, reprezintă un alt nivel de tehnologie și profitabilitate în cultura orzului datorită potențialului excelent de producție, ideal în condiții de tehnologie intensivă.

Comparat cu orzul convențional, Hyvido^® are plante mai viguroase, cu o creștere și dezvoltare rapidă, sistem radicular bine dezvoltat și o  capacitate de înfrățire foarte bună (între 5 și 10 frați fertili). Capacitatea fotosintetică crescută și abiliatea de a utiliza eficient nutrienții și apa disponibilă duc la creșterea numărului de boabe pe spic și a indicilor de calitate.

Datorită caracteristicilor sale îmbunătățite, orzul hibrid necesită o abordare agrotehnică diferită pentru a atinge potențialul maxim de producție. Protocolul recomandat de Syngenta acoperă etapele importante în tehnologia orzului pentru a eficientiza investițiile și a crește productivitatea și profitabilitatea culturii.

Pregătirea terenului

Orzul hibrid are cerințe speciale legate de pregătirea solului, patul germinativ trebuie bine pregătit, fără resturi vegetale, lucru esențial pentru o bună dezvoltare a plantelor în primele faze de vegetație și asigurarea numărului optim de frați din toamnă.

Sămânța și semănatul

Spre deosebire de tehnologia clasică unde sămnâța este calculată la KG/HA, pentru orzul hibrid norma de semănat este calculată în boabe germinabile la metrul pătrat, Hyvido^® fiind ambalat în saci de 500.000 de semințe.

Cantitatea de sămânță la hectar se calculează după formula: 

unde: 

Ns = norma de semănat (boabe necesare/ha), D = densitatea, P = puritatea fizică, G = germinația

Pentru o dezvoltare optimă a culturii, este necesar să avem minimum 180 de plante răsărite la m². În condiții normale, 200 boabe la m² (4 saci de Hyvido^® la hectar) sunt suficiente pentru a asigura cele 180 de plante răsărite, dar trebuie să avem în vedere specificul climei din toamnă.

Adâncimea de semănat

Atenție! Hyvido^® se seamănă la 3 cm adâncime, depășirea acestei adâncimi poate duce la reducerea numărului de frați pe plantă, excepție făcând terenurile nisipoase unde se seamănă la 4 cm pentru a evita riscul de dezrădăcinare (descălțare) în primăvară.

Epoca optimă de semănat este 1 - 15 octombrie, în funcție de zona geografică.

Fertilizarea

Este importantă efectuarea unor analize de sol și a unei cartări agrochimice pentru a stabili corect norma de îngrășăminte chimice.

Consumul specific al orzului pentru 100 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, este de: 2,4-2,8 kg N; 1,1-1,3 kg P₂O₅; 1,75-2,1 kg K₂O.

În toamnă se recomandă o doză de îngrășământ în funcție de aprovizionarea solului cu fosfor și potasiu. Pe solurile bine aprovizionate cu  potasiu se poate aplica un îngrășământ pe bază de P și N, de exemplu DAP 18-46, cu încorporare. Pe solurile cu conținut slab de potasiu se poate aplica un  îngrășământ NPK complet, de exemplu 15-15-15.

Fertilizarea în primăvară

În tehnologia Hyvido^® se recomandă ca fertilizarea cu azot să se facă în 2 sau 3 tranșe în funcție de stadiul culturii, precipitații, fertilitatea solului, astfel că:

• Pentru majoritatea regiunilor:

          30% din azot la începutul înfrățirii ( BBCH 21-25)

          50% din azot la primul – al doilea internod (BBCH 30-31)

          20% din azot până în frunza stindard (BBCH 32-37)       

• Pentru zonele secetoase:

          30% din azot la începutul înfrățirii (BBCH 21-25)

          70% din azot la primul – al doilea internod (BBCH 30-31)

Aplicarea regulatorului de creștere

În tehnologia orzului hibrid, aplicarea regulatorului de creștere este de importanță majoră având beneficii asupra arhitecturii plantei prin îngroșarea paiului și scurtarea internodiilor, reducând riscul de cădere a lanului. Se recomandă aplicarea regulatorului de creștere la al doilea interod al culturii de orz.

Controlul bolilor și dăunătorilor

Pentru ca orzul hibrid să își exprime potențialul de producție, este esențial să ținem cont de o altă verigă importantă: controlul bolilor și dăunătorilor.

La atingerea pragului economic de dăunare, recomandăm aplicarea insectidelor ori de câte ori este nevoie, iar produsul ales poate fi sistemic sau de contact, în funcție de specificul atacului dăunătorului.

În cazul aplicării fungicidelor, trebuie aleasă o schemă de tratament care să includă minimum două tratamente T1 și T2, iar în cazul unei presiuni de infecție mare, chiar și T3.

Semănatul devreme în toamnă a orzului hibrid, înainte de epoca optimă de semănat recomandată, presupune aplicarea unui fungicid și insecticid și chiar a regulatorului de creștere .

Beneficiile respectării tehnologiei în cultivarea orzului hibrid

Respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid aduce numeroase beneficii, atât din perspectiva producției agricole durabile, cât și din cea a adaptării la schimbările climatice. Utilizarea de semințe hibride de înaltă calitate poate crește rezistența plantelor la stresul termic și la schimbările în regimul de precipitații. Prin implementarea practicilor agricole sustenabile și a tehnologiilor de protecție a plantelor, fermierii pot reduce riscul de pierderi cauzate de boli și dăunători, asigurând o producție consistentă și de calitate.

Hibrizii de orz Hyvido^® de la Syngenta

SY Dakoota: hibrid semi-timpuriu cu un potențial de producție foarte ridicat și producții stabile în diferite condiții pedoclimatice. Are toleranță bună la temperaturile scăzute din timpul iernii și la principalele boli foliare. Se pretează pentru tehnologia de lucrări minime ale solului (minimum-till). În condiții intensive, indicii de calitate sunt ridicați, cu un conținut de proteină mai mare de 12% și MMB mai mare de 47g.

SY Dooblin: hibrid semi-timpuriu, cu o stabilitate excelentă în diferite condiții de climă și tehnologie. Toleranță foarte bună la boli (Ryncosporium, Ramularia), la cădere și în special la ruperea spicului. În condiții optime de tehnologie hibridul asigură o calitate superioară a boabelor cu o masă hectolitrică mai mare de 64 kg/hl și conținutul de proteină de peste 12%.

Jallon: hibrid semi-timpuriu, tolerant în condiții de secetă, cu o adaptabilitate bună în diferite condiții de tehnologie și producții ridicate și stabile. Recomandat și pentru producerea de siloz sau biogaz datorită cantității mari de biomasă.

Syngenta va aduce pe piața din Europa Hyvido^®Neo - noua generație de hibrizi de orz Syngenta care conferă plantelor rezistență la trei serotipuri ai virsurului gălbenirii și piticirii orzului (BYDV, Barley Yellow Dwarf Virus).

În concluzie, respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid este esențială în contextul schimbărilor climatice. Adoptarea de practici agricole moderne și utilizarea de tehnologii avansate pot contribui la creșterea rezilienței culturilor de orz hibrid și la asigurarea unei producții durabile. Fermierii trebuie să fie conștienți de importanța respecării tehnologiei și să investească în inovație și produse de ultimă generație pentru a asigura producția alimentară în contextul provocărilor climatice.

Articol de: RODICA POP, expert tehnic Semințe Syngenta România & SILVIAN MORARI, expert tehnic Semințe Syngenta România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere provocările agriculturii și nevoia găsirii unui echilibru între obligațiile de mediu ce decurg din politiciile agricole și interesul maximizării profitului fermierilor printr-un management bun al culturilor, toți agricultorii caută soluții, noi alternative, care să le aducă beneficii, dar cu costuri mai scăzute.

Eficiența utilizării azotului de către planta de cultură (sau în limbă engleză, Nitrogen Use Efficiency) este un concept asupra căruia ne concentrăm atenția din ce în ce mai mult, acest lucru și datorită faptului că azotul este unul din principalele elemente necesare dezvoltării plantelor.

La prima vedere eficiența utilizării azotului pare a fi un concept simplu, dar în realitate este unul complex datorită unui număr mare de factori:

• variatelor surse de azot care contribuie la producția finală - fertilizanții organici și chimici, materia organică din sol, fixarea biologică, azotul disponibil în atmosferă;

• mișcarea, mobilitatea lui în mediul înconjurător (disponibilitate, transformare, stocare, mișcare și pierdere);

• condițiile edafice, asociate caracteristicilor solului;

• genetica hibridului;

• impactul lucrărilor solului.

Compania Syngenta aduce această experiență și studiează acești factori și în câmpurile de testare, deoarece este cea mai simplă modalitate de a afla cât azot este extras de plantă până la recoltat, din totalul de azot pe care planta îl are la dispoziție, atât cel aplicat, cât și cel disponibil în sol.

Ce urmărim prin aceaste experiențe în câmpurile de testare?

• Cum diferă răspunsul hibrizilor de rapița Syngenta la diferite tipuri de fertilizare cu azot;

• Ce se întâmplă în sol cu activitatea microbiană și cu rădăcina în raport cu azotul disponibil;

• Cum influențează anumiți factori precum tipul seminței, adâncimea de semănat, tipul de fertilizant, timpul aplicării, etc, eficiența utilizării azotului.

Rolul azotului în dezvoltarea și creșterea plantei

Azotul este cel mai limitativ nutrient pentru producția de rapiță. De aceea, o bună înțelegere a ciclului acestuia, a rolului acestuia în dezvoltarea și creșterea plantei este necesar pentru a maximiza producția obținută și a reduce riscurile.

Rapița, ca multe alte culturi, are nevoie de o cantitate mare de azot, fiindcă acesta joacă un rol important în multe componente ale plantei, inclusiv în producția de aminoacizi și proteină (pentru a forma enzime), la nivelul materialului genetic (nucleotide și acidul nucleic), în anumite componente ale mebranelor celulare, ajutând la formarea coenzimelor. Majoritatea azotului existent în plantă se regăsește ca proteină enzimatică în cloroplaste, unde ajută la formarea clorofilei, iar până la recoltat acesta se va transfera în proteina din semințe. Proporția relativă de azot din plantă se va schimba de-a lungul stadiului de vegetație.

Nivelul de azot din planta de rapiță este mai ridicat în prima parte a perioadei de vegetație datorită înmagazinării materiei uscate în frunze, scăzând odată cu ajungerea ei la perioada de înflorit, datorită pierderii frunzelor. La maturitate, tulpina plantei va conține 0,5-1,5% N, pe când semințele vor conține 3,4-4% N, raportat la masa uscată a plantei.

Cel mai evident impact al azotului este reprezentat de creșterea vegetativă (creșterea în înălțime și dezvoltarea frunzelor). Această stimulare a plantei apare în primele stadii de vegetație și continuă până la stadiul reproductiv.

Extragerea azotului de către planta de rapiță este direct proporțional și cu apa pe care aceasta o are disponibilă, deoarece apa este principalul conductor al fertilizantului în plantă. Deficitul apei în fazele critice ale creșterii plantei poate limita extragerea și utilizarea acestuia de catre plantă, ducând la o reducere a răspunsului ei față de fertilizant. Faza cea mai critică este începutul înfloritului, atunci când planta își determină numărul de semințe.

Potrivit estimărilor, consumul specific al plantei de rapiță este de 80 kg substanță activă N pentru fiecare tonă de semințe. De aceea, pentru a obține 2-3 tone, ceea ce este un nivel normal de producție pentru zonele cu precipitații medii, planta are nevoie de 160-240 kg N din rezerva solului și fertilizarea aplicată. Chiar dacă deseori este sugerat că aplicarea azotului trebuie făcută ținând cont de analizele solului, de aprovizionarea cu apă și de cerințele fenofazelor ale plantei, de obicei fermierii aplică azotul în funcție de considerente logistice.

Totuși trebuie ținut cont în primul rând și de cerințele plantei, asta pentru că planta de rapiță este o plantă cu o creștere nedeterminată, iar dezvoltarea silicvelor și dezvoltarea semințelor se suprapun. Aceste procese se desfașoară simultan, sincronizate, și ambele necesită azot, iar aplicarea azotului cât mai aproape de această fenofază poate avea un efect diferențial asupra numărului de silicve și a numărului de semințe.

Producția finală a rapiței poate fi afectată atât de limitări în partea de creștere activă, cât și de limitări în partea de dezvoltare a semințelor, toate acestea fiind influențate de momentul aplicării fertilizantului.

Fertilizarea cu azotului poate crește suprafața foliară, durata în care frunza rămâne verde, înălțimea plantei, rata de creștere, numărul de ramificații, numărul și dimensiunea silicvelor și producția finală. De aceea, o bună fertilizare cu azot în prima perioadă de vegetație este necesară pentru ca planta să poată dezvolta o frunză cu o suprafață foliară mare, cu o activitate fotosintetică eficientă, care va putea ajuta planta să dezvolte un număr mai mare de inflorescențe, silicve, rezultând o producție mai ridicată.

De asemenea, aplicarea azotului în cantitate foarte mare, concomitent cu semănatul, poate duce la o elongare a tijei mai devreme față de normal, ceea ce poate provoca o sensibilitate crescută față de deformarea tulpinii și față de fenomenul de cădere.

Aplicarea unei doze foarte mari în primăvară, poate duce la o dezvoltare mult prea rapidă a plantei, la crăpări ale tulpinii, fapt ce va deschide porți de intrare în plantă pentru unii agenți patogeni.

Aplicarea unei doze de azot în stadiul de rozetă-buton floral influențează pozitiv numărul de semințe, deoarece stimulează dezvoltarea zonelor de creștere activă înainte de înflorit, rapița fiind sensibilă la cantitatea de azot în stadiul de formare a silicvelor.

Glorietta, hibridul care utilzează eficient resursele de azot

Din cadrul portofoliului de rapiță Syngenta, SY Glorietta este hibridul care gestionează cel mai eficient utilizarea azotului disponibil.

SY Glorietta este un hibrid semitimpuriu ce a confirmat deja producții excelente în toate zonele de cultură a rapiței. Utilizează foarte eficient resursele de azot din îngrășămintele din sol, având cel mai bun randament pe cantitatea de fertilizant aplicat. Acest hibrid este tolerant la Phoma lingam și Sclerotinia, și este adaptat tuturor condițiilor de tehnologie, oferind producții record, dar și un conținut foarte bun de ulei. În toamnă, SY Glorietta are o creștere vegetativă medie, ceea ce face să avem un risc scăzut de emitere a tijei florale.

Material semnat de: NELIANA ARCUȘ, expert tehnic Semințe Syngenta România, în colaborare cu ALEXANDRU LAVU, manager de Produs semințe porumb și rapiță Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!