samanta - REVISTA FERMIERULUI

Elaborarea unei strategii sectoriale referitoare la atenuarea efectelor secetei și prevenirii fenomenelor de deșertificare a fost tema unei întâlniri care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii pe 22 iunie 2020. Au participat ministrul Adrian Oros, subsecretarul de stat Avram Fițiu, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice - Valeriu Tabără, cercetători, fermieri, reprezentanți ai mediului asociativ și ai Forumului Inventatorilor Români, precum și directori și experți din cadrul MADR.

După cum a observat și a semnalat Roxana Vidican, decan al Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca, de la întâlnirea în al cărei prim-plan a fost cercetarea au lipsit universitățile. „Cred că ar trebui invitate și universitățile la discuții, având în vedere că o pondere importantă din activitatea cadrelor didactice o reprezintă activitatea de cercetare și că există rezultate valoroase sub aspect științific obținute de către cadrele didactice”, a arătat Roxana Vidican.

Se intenționează ca acest tip de întâlniri să se desfășoare periodic, scopul lor fiind transferarea rezultatelor cercetării către fermieri, întrucât beneficiarii rezultatelor cercetării ar trebui să fie, pe lângă instituțiile statului, agricultorii, astfel încât aceștia să își ușureze munca și să atingă performanța.

Ministrul Adrian Oros susține că este necesară identificarea unor soluții pe termen mediu și pe termen lung pentru strategia de gestionare a apei și combaterea deșertificării, iar pentru un buget mai mare alocat cercetării este necesar ca soluțiile identificate în urma acestor întâlniri să fie cuprinse atât în noul Plan Național Strategic (PNS), cât și în planurile altor ministere.

Subsecretarul de stat Avram Fițiu, care coordonează domeniul cercetării în cadrul MADR, a afirmat: „Această întâlnire este un prim semnal că ministerul își dorește să pună la masa discuțiilor cercetarea împreună cu reprezentanții agricultorilor, pentru că suntem într-un an deosebit, în care trebuie să conturăm noul Plan Național Strategic. Depinde de noi cum vom munci în așa fel încât să avem un PNS care să corespundă așteptărilor și să gândim măsurile referitoare la secetă, deșertificare, schimbări climatice și alte provocări majore la nivel european, iar aceste discuții trebuie să fie transpuse în măsuri de finanțare în noul PNS”.

Analiza rezultatelor proiectelor de cercetare a fost realizată în contextul în care acestea trebuie să fie incluse în măsuri de finanțare în noul PNS.  

Majoritatea proiectelor de cercetare au fost realizate de cercetători de la INCDA Fundulea și vizează: creșterea eficienței culturii grâului, crearea de hibrizi de porumb cu potențial productiv ridicat, precum și hibrizi de floarea-soarelui cu rezistență îmbunătățită la secetă, maximizarea producțiilor de proteină vegetală. Totodată, tematicile din cadrul proiectelor mai privesc și elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă; realizarea unui sistem integrat de producere de sămânță și material de plantat; cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei.  

În urma prezentării și analizei proiectelor de cercetare-dezvoltare, s-a constatat necesitatea unei alocări bugetare crescute în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării în cadrul noului PNS și îmbunătățirea cadrului legal necesar întreprinderii măsurilor şi acțiunilor prevăzute pentru reducerea efectelor secetei și combaterea deșertificării. 

Publicat în Știri

Și astăzi, după 30 de ani de când ne-am câștigat libertatea, vedem cum aceasta este interpretată în funcție de interesele fiecărui individ, luăm lucrurile și acționăm după cum ne convine, fără a ține cont de reguli, de firescul situațiilor, și într-un final ajungem, de fapt, să nu respectăm nimic, nici măcar pe noi înșine. Imediat după Revoluție, s-au distrus clădiri ale CAP, IAS etc., fiecare s-a dus și și-a luat cărămida ori petecul de pământ care a considerat că i se cuvine. Și continuăm să distrugem, cu voie sau fără voie.

Dacă ceva aparține statului, considerăm că e un bun al nostru, al tuturor, și, uneori, sau de multe ori, nu avem respect nici pentru lucrul respectiv și nici pentru stat. În realitate, nu avem respect pentru nimic și nu ne iubim nici pe noi și nici pe cei de lângă noi. Continuăm să distrugem locuri, clădiri, oameni, vieți, inițiative, pentru că, nu-i așa?, avem libertate! Adevărul absolut ne aparține și e mai presus de orice, lege ori Dumnezeu. Înainte să intru în subiect, fac o paranteză: zilele trecute, am văzut pe rețelele de socializare fotografii din câmpurile cu cereale distruse nu de secetă, ci de oi. Animalele n-au nicio vină...

În județul Dolj, la Ciuperceni, o localitate rurală care aparține de orașul Calafat, există un islaz. O vreme, destul de îndelungată, puteam folosi trecutul - „a existat”, pentru pășunea devenită groapă de gunoi și „scurtătură”. Acum, încet-încet începe să semene cu locul pe care odinioară pășteau animalele gospodarilor din zonă. Azi, animale nu prea mai găsești nici prin curțile oamenilor, dar peste gospodari mai dai. Eliana Dinuț, o tânără în vârstă de 30 de ani, care, împreună cu soțul - Costel (și el tânăr, 40 de ani), după ce-au muncit printre străini, s-au întors acasă, în 2014, și toți banii strânși acolo în șase ani i-au investit în vaci. Câți or mai fi în țară ca ei? Probabil că mulți au muncit peste hotare și au revenit pe meleagurile natale încercând să-și încropească o afacere, cu speranța unei vieți decente acasă. Numai că dezamăgirea își face loc printre toți acești gospodari. De data aceasta dezamăgirea nu e, culmea, legată de autorități, ci de „inițiative” ale unor colegi de breaslă, fermieri, crescători de oi și capre. Aceștia din urmă, consăteni ai familiei Dinuț, de vreo lună, în loc să-și ocupe timpul cu fermele lor, fac plângeri peste tot și-și prezintă propriul adevăr la autorități și pe facebook.

Sămânța de scandal, drumurile... ilegale

În anul 2018, Eliana și Costel Dinuț au închiriat de la primărie islazul. De fapt, au închiriat 92 de hectare, suprafață pe care toată lumea arunca gunoaie și pe care de-a lungul anilor localnicii au făcut drumuri (de pământ, nu asfalt), scurtături către câmpuri ori adăposturile de animale. Prin urmare, a intrat în obișnuința tuturor „s-o taie pe arătură”, pe de-a dreptul prin islaz. Poate și de aceea drumurile oficiale, vreo două ce țin de Primăria Calafatului, arată mai rău decât cele făcute de localnici pe pășunea comunală. Aici, la momentul când scriu aceste rânduri, sunt la pășunat peste suta de bovine.

Cum vă spuneam mai sus, familia Dinuț a închiriat pășunea de la primărie, pentru șapte ani și opt luni. Din 2018 încearcă să aducă terenul la destinația inițială de pășune. Când au devenit chiriași cu acte-n regulă, primul lucru de care s-au apucat a fost curățenia, operație încă nefinalizată, ca să înțelegeți cam ce-a fost pe acolo.

Până de curând, tânăra familie de fermieri nu s-a atins de drumul folosit de alte două familii de fermieri. Doar că autoritățile statului le-au recomandat să intre în legalitate. Ce înseamnă asta, ne-a explicat Eliana Dinuț: „Când am aplicat pentru subvenție la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), cei de acolo mi-au spus că pe pășunea noastră este un drum care nu are ce căuta acolo, el neexistând în acte. Am mers la primărie și ne-am lămurit. Niciun drum, că sunt multe făcute de localnici în timp, nu apare în acte, în hărțile cadastrale. Am întrebat ce-i de făcut, mai ales că știam că drumul acesta, care-i sămânță de scandal acum, este folosit de fermieri din zonă. Ni s-a spus clar că trebuie să ne îngrădim pășunea, să arăm așa-zisele drumuri, să însămânțăm suprafața închiriată, practic să-i redăm destinația inițială, de islaz. Și asta am făcut și încercăm să facem în continuare. Primăria a zis că nu e problemă pentru fermieri deoarece au alte două drumuri, care vor fi reabilitate și pe care se poate circula, pe care le pot folosi pentru a ajunge la animale și la culturi”.

Așadar, abia anul acesta, în urmă cu vreo lună și ceva, Eliana și Costel Dinuț s-au apucat și au îngrădit pășunea cu gard electric pentru animale, care de fapt e un fir, au arat drumurile, însămânțează și încă strâng gunoaiele pe care localnicii continuă să le aducă la islazul comunal. „De o lună n-avem liniște, vecinii noștri, fermieri ca noi, munciți ca noi, ne-au făcut plângeri peste tot. Primăria le-a zis cum stă treaba. Degeaba. Au venit în control de la Apele Române, au zis că-i totul în ordine, au venit de la DSV, de peste tot. Nicio autoritate la care am fost reclamați n-a găsit nimic în neregulă. De la APIA mi-au zis că nu pot veni în control din cauza situației generate de pandemie, dar când le-am zis despre ce-i vorba mi-au reamintit că pe cele 92 de hectare de pășune închiriate de noi nu există niciun drum. Avem acte, suntem cu toate în ordine. Acum au început să ne denigreze pe la alții, pe facebook pun fotografii cu pășunea noastră și spun că le-am închis drumul, că ne-am făcut stăpâni pe drumul public. Ce să facem dacă autoritățile statului susțin că pe pășune nu există drumuri și că noi trebuie să avem iarbă, să însămânțăm toată suprafața? Am investit în animale, în sămânță, în curățarea islazului, în toată această afacere numită fermă, am investit toți banii munciți în ani în Norvegia, vrem să rămânem aici, acasă, și tocmai ai noștri se poartă așa, de uneori îți vine să renunți și să pleci fără să mai întorci capul. Dar noi mergem înainte și o să vedeți că o să ne dezvoltăm, o să construim și adăpost modern la văcuțe, terenul ăsta o să arate ca o pășune adevărată, o să ne mai luăm și utilaje și eu voi duce la final visul meu cu produsele tradiționale făcute din lapte din ferma noastră, de la văcuțele crescute pe iarbă. Într-o zi o să funcționeze așa cum trebuie și cooperativa căreia i-am dat viață împreună cu câțiva fermieri din zonă. O să vedeți...”, a spus printre lacrimi, dar cu o voce puternică, Eliana Dinuț.    

Sunt atât de multe probleme în agricultura românească, în special în această perioadă de criză, încât când auzi o asemenea poveste te întrebi dacă ești în 2020 sau te-ai întors în timp, la „să moară vecinul ca să-i iau capra”, parcă vorba asta circula imediat după Revoluția din decembrie `89.

Și ne mirăm că sunt prea puține asocieri în agricultura noastră, dăm vina pe mentalități, când poate că e timpul să arătăm cu degetul spre educație. Da, să ne uităm la ultima lună, de stare de urgență. În România nu se respectă regulile, nu suntem prieteni cu legile, le cerem, însă nu pentru a le respecta. Vrem, dar nu vrem. Și, apropo, toți ne pricepem la toate.

Să ne întoarcem cu fața spre noi înșine, să ne privim cu atenție și să ne întrebăm dacă ne place ce vedem. Omul e supus greșelii, motiv pentru care există iertarea.

Cu Eliana Dinuț am mai stat de vorbă și pe alte subiecte, puteți citi aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4398-ajutor-de-ochii-lumii-si-sperante-naruite.html

Publicat în Satul românesc

În prezent, în sudul Olteniei, fermierii care au inclus cartoful extratimpuriu în gama culturilor cu tradiție zonală, alături de tomate, pepeni verzi, pepeni galbeni ș.a.m.d., mizează pe influența decisivă pe care o au asupra recoltelor timpurii iernile relativ blânde, temperaturile ridicate, insolația puternică și solurile ușoare.

Pentru cartoful extratimpuriu se adoptă, în general, următoarele tipuri de cultură:

  • În solarii, caz în care plantele beneficiază de o dublă protecție dată atât de folia ce învelește structura solarului, cât și de folia microporoasă antiîngheț, tip agril ce se aplică direct peste biloane după plantarea tuberculilor. Aceasta oferă un microclimat favorabil pornirii în vegetație, optimizează regimul hidric și micșorează amplitudinea temperaturii în spațiul dintre sol și stratul protectiv. Pentru această variantă de cultură, plantarea se face în ianuarie, iar recoltarea se poate face în ultima decadă a lunii aprilie.
  • În câmp, cultură acoperită cu folie microporoasă antiîngheț, tip agril. Plantarea are loc în prima jumătate a lunii februarie, recoltarea începând de la mijlocul lunii mai.
  • În câmp deschis, fără protecție. Presupune plantarea tuberculilor după 15 februarie, iar recoltarea este posibilă în ultima decadă a lunii mai, început de iunie.

La toate tipurile de cultură, majoritatea verigilor tehnologice ce trebuie respectate la înființare sunt asemănătoare: alegerea soiului; pregătirea terenului; încolțirea materialului de plantat; fertilizarea de bază; norma de plantare, epoca de plantare și adâncimea de plantare; protejarea culturii.

Soiurile folosite în zonă sunt cele cu o perioadă de vegetație de până la 90 de zile. Pregătirea terenului constă în arătura de toamnă sau primăvara devreme, una/două treceri cu grapa cu discuri sau frezarea în solarii pentru mobilizarea, mărunțirea și afânarea corespunzătoare a solului.

Lucrarea de încolțire impune achiziționarea tuberculilor de sămânță încă din toamnă și constă în așezarea lor în lădițe suprapuse în încăperi ce permit controlul luminozității și temperaturii. Plantarea se execută mecanizat (deschidere rigolă, plantare, acoperire în bilon) la o distanță de 70 cm între rânduri și 20-25 cm între tuberculi pe rând, la o adâncime de 5-8 cm, după ce în prealabil s-a fertilizat cu o cantitate de 500-1000 kg NPK, în funcție de bonitatea solului.

O atenție deosebită trebuie acordată manei cartofului

În perioada de vegetație, sporuri de producție cantitative și calitative sunt date de: irigarea culturilor; fertilizarea la sol și foliară cu diferite tipuri de fertilizanți, corespunzători fiecărei fenofaze de dezvoltare; controlul buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

În acest context, o atenție deosebită trebuie să acordăm manei cartofului produsă de fitopatogenul Phytophthora infestans, care este de departe cea mai păgubitoare boală a culturii de cartof. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor infestați rămași pe teren sau prin resturile vegetale. Se răspândește foarte repede, pe suprafețe mari, prin intermediul sporilor după ce s-au produs infecțiile primare. Afectează toate organele plantei: frunze, tulpină și tuberculi, însă un impact negativ semnificativ asupra producției îl are prin infestarea aparatului foliar și, totodată, micșorarea capacității fotosintetice a plantelor, de cele mai multe ori ireversibilă.

Dacă, în cazul culturilor din solarii, mana poate fi ținută sub control cu tratamente succesive ce includ fungicidele Equation® Pro, Dithane™ M-45 și Dithane™ Neotec 75 WG, numărul de tratamente fiind redus, la culturile de cartof extratimpuriu din câmp, pentru un plus de protecție, este necesară includerea în programul de tratamente a noului fungicid omologat împotriva manei, Zorvec® Enicade™ Nzeb.

Zorvec® Enicade™ Nzeb este un pachet pentru 5 ha ce conține în produsele componente substanțele: oxathiapiprolin (substanță activă sistemică nouă dintr-o grupă chimică nouă, izoxazoline, fără rezistență încrucișată dată de alte fungicide folosite în mod curent până acum) și mancozeb (substanță activă de contact multisite, ce acționează asupra activității enzimatice din celulele fitopatogenilor în șase puncte diferite, o componentă esențială în managementul rezistenței).

La cartof, se recomandă aplicarea succesivă a două tratamente cu Zorvec® Enicade™ Nzeb în fazele de creșterea frunzelor/închiderea rândurilor și formarea tuberculilor pentru a exclude orice pericol de infecție timpurie a culturii cu mană, care poate avea repercusiuni semnificative asupra producției.

Avantajele aplicării Zorvec® Enicade™ Nzeb:

  • acțiune translaminară și sistemică, protejând și frunzele în curs de apariție;
  • este rezistent la spălare, chiar și la 20 minute de la aplicare;
  • flexibil și ușor de folosit în condiții climatice dificile;
  • reduce nevoia reaplicărilor sau a aplicărilor neplanificate;
  • fără rezistență încrucișată cu fungicidele din piață.

ALEXANDRU STAICU, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA &MOLDOVA

Foto: cultură solar, Dăbuleni - Dolj, 03.04.2020, fermier Valentin Baron

Publicat în Horticultura
Joi, 06 Februarie 2020 21:59

APPR, de la fermieri pentru fermieri

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Datorită sistemului centrifugal axial instalat pe combinele Case IH Axial-Flow din seria 240, nici măcar fasolea sau mazărea nu sunt sparte în procesul de recoltare, a declarat joi, 22 iunie 2017, George Stanson, business manager Case IH&Steyr pentru România, Bulgaria, Serbia și Croaţia, care a adăugat că un astfel de utilaj performant este utilizat de un producător bulgar de lavandă inclusiv la recoltarea semințelor.

În cadrul evenimentului Agronomic Design care a avut loc în câmp, într-o fermă din localitatea Ulmeni, Stanson le-a vorbit celor câteva zeci de fermieri prezenți de flexibiliatea recoltării cu ajutorul combinelor Axial-Flow din seria 240. Practic, acestea sunt capabile să recolteze cu ușurință absolut toate tipurile de culturi, Stanson amintind inclusiv de experiența cu un fermier bulgar, producător de lavandă.

„Eu am avut onoarea să dezvolt câteva piețe din lume pentru o mare companie daneză care se numește DLF Trifolium, care produce semințe de trifoi, lucernă etc. În Danemarca, combinele noastre sunt singurele utilaje aprobate de către DLF să recolteze sămânță de iarbă. Acum un an am descoperit inclusiv un producător bulgar care recoltează sămânță de lavandă cu combina Axial-Flow. Ce modificări a adus combinei Axial-Flow? Nici noi nu știm. S-a jucat cu un aparat de sudură și niște tablă, iar acum recoltează sămânță de lavandă! De acolo și până la fasole vorbim de o plajă foarte mare de produse agricole și, cu cât bobul este mai mare (iar fasolea este mai mare) și spărtura este mai mare, iar produsul final, financiar, al fermierului este mai redus; nici măcar fasolea sau mazărea nu sunt sparte, datorită sistemului centrifugal axial”, a afirmat Stanson în deschiderea conferinței de presă.

El a mai vorbit de cantitatea de boabe sparte și de impactul acestora asupra încasărilor fermierilor care dețin loturi semincere. Datorită optimizării productivității de lucru, pierderile de boabe sunt reduse la minimum, chiar și în timpul recoltării plantelor la viteze ridicate. Mai exact, în cazul combinei axiale, respectiv al principiului de rotor, constructorul a eliminat orice fel de lovire a boabelor prin stres mecanic.

„Acesta prezintă mai multe avantaje majore din punctul de vedere al calității materiei prime recoltate. În primul rând, vorbim de cantitatea (...) redusă de boabe sparte. În momentul în care se prelevează o mostră din tanc, (...) aproape că nu se găsește un bob spart, indiferent care este umiditatea sa. (...) În al doilea rând, discutăm de avantajul germinației deosebit de ridicate. Este o corelație foarte simplă: dacă există o cantitate scăzută de spărtură în tanc, în cazul producției de sămânță, materialul semincer care urmează să fie comercializat, tocmai datorită absenței spărturii, acesta va germina mai mult. Există un nivel de cinci la sută spărtură în tanc, tona de grâu de sămânță vândută germinează cu 5% mai puțin. Cinci procente la o suprafață de 10.000 ha, spre exemplu, înseamnă foarte mulți bani”, a mai punctat oficialul companiei.

De asemenea, în ceea ce privește simplitatea în utilizare, George Stanson a mai afirmat că utilajele Case IH, în acest caz combinele Axial-Flow 8240, beneficiază de un design simplu și eficient, și anume absența aproape totală a curelelor de transmisie.

„De la vestitele SEMA care probabil că aveau 40-50 de curele (la o flotă de cinci combine, stocul necesar era de 250 de curele, că nu știa nimeni care pică peste sezon), noi nu mai avem decât trei sau patru. În plus, am redus numărul de părți în mișcare, respectiv rulmenți, aproape către zero”, a mărturisit Stanson.

Titan Machinery, singurul dealer cu acoperire 100% de semnal pentru sisteme GPS pe teritoriul României

În cadrul aceleiași conferințe de presă din câmp, înainte de o demonstrație LIVE de recoltare a orzului cu o combină șenilată Case IH 8240 Axial-Flow, același George Stanson a mai afirmat că Titan Machinery este singurul dealer care, în acest moment, are acoperire 100% de semnal pentru sisteme GPS pe teritoriul României.

„S-a lucrat trei ani la acest proiect, iar în momentul de față oriunde vă aflați în România, aveți semnal GPS la bazele create de Titan Machinery”, a precizat reprezentantul companiei citate.

Totodată, el a recunoscut că, în momentul de față, sunt doi fermieri români care își doresc în fermele proprii tractorul autonom lansat oficial în 2016 și care, deocamdată, nu are un preț de listă.

„Anul trecut, am lansat tractorul autonom. Veți spune că, probabil, este puțin cam devreme pentru România, dar vă spun cu toată mândria că există doi români în momentul acesta care vor să aibă primul tractor autonom. Au afirmat sus și tare că, în momentul în care vom avea un preț pentru el, vor să-l aducă în fermă”, a afirmat Stanson.

El a adăugat că agricultura românească merge într-o direcție bună (ca dovadă, marii producători își permit achiziții de sute de mii de euro), George Stanson se declară nemulțumit că producția medie la hectar, la nivel național, nu a reușit să crească în ultimii 10 ani.

„Este tot 3,7 tone de grâu, din motivele pe care bine le știm. Vorbim de cadastrarea care ne supără pe toți. Ar fi un lucru bun să se termine cât mai repede. Apoi, frica unor fermieri români, care au câte două-trei hectare, să se asocieze, poate din cauza termenului de cooperativă, și multe alte exemple. Indiferent cât este raportată productivitatea la hectar la nivel național, există fermieri care imediat după Revoluție nu produceau mai mult de 3-4 tone de grâu la hectar, iar astăzi au ajuns la culturi 7-9 tone/ha. Foarte greu să visăm la 12 tone de grâu la hectar, cum fac danezii sau alte nații pe lumea aceasta, dar cred că agricultura românească a evoluat foarte mult și mai este mult loc de și mai bine”, a adăugat reprezentantul Case IH.

Până anul trecut, timp de trei ani, compania citată a lucrat foarte mult la aspectele de compactare a solului și la șenile, însă șefia a decis împreună cu Titan Machinery să schimbe puțin trendul. Astfel, începând cu anul acesta, viziunea de prezentare de produs este orientată pe partea de recoltat.

Publicat în Tehnica agricola

Compania Syngenta informează toti utilizatorii și fermierii asupra faptului că produsul BRASAN a fost reomologat la sedința Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor din 3 iunie 2016. 

La reomologarea produsului au fost aplicate cerințele Regulamentului 540/2011, astfel că utilizarea produsului este permisă doar la doza de 2 L/ha și produsul se va aplica numai o dată la 3 ani pe acelasi teren/solă.

„Menţionăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest anunț nu inlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activitățillor pe care le desfășoară. Pentru informații suplimentare privind conformarea cu prevederile acestor Regulamente, vă rugăm să vă adresați autorităților fitosanitare”, precizează oficialitățile Syngenta printr-un comunicat de presă.

Potrivit site-ului Syngenta, BRASAN este soluția pentru protecția culturii de rapiță împotriva concurenței buruienilor în perioada de instalare a culturii. Cele două componente (dimetaclor 500 g/l + clomazone 40 g/l) oferă combaterea unui spectru larg de buruieni anuale, inclusiv buruieni dificil de combătut cu soluțiile existente până acum, cum ar fi turița. BRASAN permite dezvoltarea culturii în toamnă, nestingherită de buruieni, și intrarea în iarnă în condiții optime, premiza atingerii unui potențial ridicat de producție.

Publicat în Tehnica agricola

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, atrage atenția că semănatul culturii de rapiță, în debutul sezonului agricol 2016-2017, ar putea fi în pericol dacă materialul semincer nu va fi tratat loco cu neonicotinoide, în condițiile în care prognoza agrometeorologică indică o vreme favorabilă prezenței și înmulțirii insectelor dăunătoare, motiv pentru care solicită în scris (din nou) Ministerului Agriculturii să întreprindă măsurile necesare, astfel încât să fie acordată o nouă derogare de tratament pentru această cultură.

„În contextul actual în care prognozele meteorologice sunt favorabile prezenței și înmulțirii dăunătorilor, în care, în toate zonele mari cultivatoare de rapiță, se semnalează prezența într-un grad crescut a dăunătorilor menționați, se poate aprecia că este hazardat a semăna cultura de rapiță, în absența tratamentului împotriva dăunătorilor”, afirmă Laurențiu Baciu. „Dorim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra faptului că, în cazul acordării unei noi derogări pentru această cultură, este extrem de important a se ține cont de faptul că industria de semințe nu are stocuri de semințe de rapiță tratată și, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul de restricționare a neonicotinoidelor, nu va exista nici posibilitatea aducerii în țară a semințelor deja tratate, din alte state membre ale UE. În aceasă situație, tratamentul semințelor va trebui realizat doar în țară, dar pentru acest lucru, o decizie va trebui luată de autorități, urgent, pentru a permite accesul fermierilor la semințe tratate, în această campanie de toamnă, care se apropie”.

Conform documentului cu numărul 164/8 iulie 2016, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație reprezentativă a fermierilor, dorește să atragă din nou atenția asupra importanței și necesității utilizării în continuare, în campania agricolă din toamna anului 2016, a semințelor de rapiță tratate cu insecticide neonicotinoide.

„Ne exprimăm îngrijorarea față de impactul profund negativ pe care lipsa tratamentului cu insecticide la semințe o va avea asupra producției de rapiță din această toamnă. Suntem conștienți de faptul că, nici până în prezent, nu există pe piață soluții alternative de tratament al semințelor pentru a proteja culturile”, mărturisesc cei din LAPAR. „Ne exprimăm din nou încrederea că autoritățile din România vor înțelege importanța, necesitatea și beneficiile folosirii, în continuare, a acestei tehnologii de către fermierii români și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice clărificari pe care le veți considera necesare”.

La mijlocul lunii iulie 2015, tot la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și a Asociației Producătorilor de Semințe din România, țara noastră primea o derogare de 96 de zile în care semințele de rapiță puteau fi tratate cu neonicotinoide. Substanțele pentru care s-a dat aprobare temporară de la Bruxelles în 2015 au fost Nuprid AL 600 FS și Modesto 480 FS.

Fermierii și companiile erau atenționați că este interzisă crearea de stocuri de produs/sămânță tratată după data de 30.10. 2015.

Autorizația pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță pentru campania de toamnă 2015 intra în vigoare la data de 30 iulie, anul trecut.

Publicat în Cultura mare

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista