Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, cu sprijinul altor forme asociative ale crescătorilor de ovine din România, organizează în perioada 25-27 noiembrie 2022, în curtea MADR, târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești”. Astfel, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”
Fermierii din județele Alba, Arad, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sibiu, Vâlcea refac unul dintre drumurile parcurse de ciobani cu sute de ani în urmă, pornind pe un traseu de sute de kilometri de-a lungul munților Carpați, poposind în mijlocul Bucureștiului, în curtea MADR, cu tolba plină de povești și bunătăți de la stână. Astfel se aduce în atenția bucureștenilor și nu numai farmecul uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român, păstoritul.
Timp de trei zile, vizitatorii târgului „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” au ocazia să experimenteze viața la stână, unde timpul pare că se oprește în loc, având toate ingredientele necesare, ca de pildă produse tradiționale pregătite ca la stână: bulz, pastramă, mici pe grătar, precum și muzica populară. Atracția târgului pare că va fi un ceaun în care se va prepara tocanul, mâncarea de bază a ciobanilor.
Așadar, iubitorii de tradiție, de viață petrecută în satul românesc, precum și de produse pregătite după rețete tradiționale vor descoperi viața bacilor și a băcițelor din plaiul mioritic și se vor putea delecta cu o varietate de produse din lapte și carne de oaie precum: caș proaspăt, urdă, telemea de oaie proaspătă sau maturată, brânză de burduf în membrană naturală, cașcaval, lapte bătut, smântână, telemea de capră sau pastramă de oaie proaspătă sau afumată, mezeluri, mici, tocan de oaie, sloi de oaie.
Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad este implicată în dezvoltarea sectorului zootehnic și derulează programul de ameliorare al rasei Țurcană. Totodată, a aderat la diverse forme asociative internaționale care au drept obiectiv stabilirea unor indicatori de performanță privind producția de lapte de ovine. Prin implicarea în campania inițiată de MADR, asociația și-a propus să contribuie la consolidarea lanțului scurt de aprovizionare, prin întâlnirea directă dintre producătorul de produse din specia ovină și caprină și consumator.
O parte dintre preparatele din carne și lapte sunt atestate ca produse tradiționale, iar cei interesați pot afla mai multe detalii despre acestea, dar și despre producători, accesând Registrul Național al Produselor Tradiționale pe site-ul www.madr.ro, precum și în aplicația CPAC, care poate fi descărcată pe telefonul mobil.
Bunătățile de la stână pot fi asezonate cu vinurile de la cramele Lucaci și de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, cu o tărie de la Trămuța sau, de ce nu, cu un pahar de suc de la Voinești.
Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu oferă vizitatorilor unul din cele zece produse românești recunoscute la nivel european, Telemeaua de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.
Pe lângă produsele din lapte și carne de oaie sau capră, la târgul din curtea Ministerului Agriculturii vor fi legume și fructe aduse de producătorii din Olt, Dâmbovița și Vrancea. De asemenea, de la târg nu pot lipsi produsele de patiserie, precum Cozonacul Domnesc din Botoșani, cu renumitele poale în brâu sau alivenci, atestate tradițional de MADR.
Casa de Comerț Agroalimentar Unirea va fi prezentă cu stand, de unde vor putea fi achiziționate produse precum: gemuri, dulcețuri, conserve, fructe uscate, mere, legume și verdețuri aduse de producătorii români care au contracte de colaborare încheiate cu Casa Unirea.
Având în vedere sezonul rece, de la târg vă puteți procura articole de îmbrăcăminte obținute din pielicele de ovine.
Atmosfera și voia bună vor fi întreținute de Ansamblul Nedeia, de solistul Robert Târnăveanu, de grupul de chitariști „Zâmbete și acorduri” din comuna Sadu, județul Sibiu, precum și de mulți alții.
Târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” va fi deschis în perioada 25-27 noiembrie, între orele 9.00 - 19.00.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) își deschide porțile în perioada 15-23 decembrie 2021 printr-un eveniment dedicat sărbătorilor de iarnă, care va constitui un prilej pentru vizitatori de a redescoperi tradiția preparatelor specifice Crăciunului, a valorilor românești autentice, transmise din generație în generație.
Târgul de Crăciun din curtea Ministerului Agriculturii dă posibilitatea vizitatorilor de a achiziționa produse agroalimentare românești recunoscute pe scheme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie de Dunăre afumată (Indicație Geografică Protejată), Salată cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată). De asemenea, de la târg nu va lipsi bine-cunoscuta plăcintă dobrogeană, produs ce se află în curs de dobândire a protecției europene ca Indicație Geografică Protejată.
Cei preocupați de consumul de produse ecologice vor putea regăsi la târg legume și fructe proaspete cultivate în sistem ecologic, dar și fructe și legume deshidratate, cum ar fi: mere, nectarine, piersici, prune, morcovi, sfeclă roșie și mixuri de legume pentru supe.
Din zona montană vor fi prezente la târg dulcețuri, gemuri, sucuri, siropuri, zacuscă, precum și diverse sortimente de miere şi produse ale stupului.
Printre produsele românești care vor încânta vizitatorii la Târgul de Crăciun din acest an fac parte bucate din diferite regiuni ale țării, atestate ca produse tradiționale de către MADR: brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, sardeluţe, cozonac, prăjituri, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe și băuturi spirtoase.
Totodată, vor fi prezenți producători agricoli care vor comercializa ulei de floarea-soarelui presat la rece și diverse produse obținute din lavandă, provenite din fermele proprii.
Evenimentul dedicat sărbătorilor de iarnă este deschis în perioada 15-23 decembrie 2021, în intervalul orar 08:00-17:00.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Producătorii din mediul rural care pun în valoare materiile prime locale reprezintă un pilon important pentru economia rurală, pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest sens, autoritățile locale sunt implicate în identificarea produselor care pot deveni branduri locale și în acordarea de sprijin necondiționat producătorilor locali, cum este cazul Asociației „Produs de Cluj”, a cărei activitate este finanțată și susținută de Consiliul Județean Cluj.
Femeia, „stâlpul casei”
În viața satului tradițional, femeia era „stâlpul casei”, ea ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, de hrana cea de toate zilele și de îmbrăcămintea tuturor membrilor familiei. Din mâinile femeii ieșeau diverse țesături, covoare și costume populare. Astăzi, poate că femeia nu mai stă la războiul de țesut, însă în mod sigur are un rol important în afaceri, în comunitate și, nu în ultimul rând, în casă.
În Asociația „Produs de Cluj” sunt multe femei și numeroase mici afaceri de familie în care femeia are o implicare majoră. Și, pentru că martie este luna în care sărbătorim femeia, iată câteva exemple de femei ambițioase, puternice, mame și soții extraordinare.
„Am fost nevoită să preiau conducerea fermei după ce am rămas singură. Atunci am avut de ales între a continua ceea ce începusem împreună cu soțul meu și să duc mai departe moștenirea familiei sau să mă complac în statutul de văduvă și să nu fac nimic. Am decis că cei care au muncit înainte în ferma aceasta ar fi dezamăgiți, copiii mei ar putea crede că femeile sunt bune doar în bucătărie și să aibă grijă de urmași, așa că am pus mâna și mintea la treabă și am mers mai departe”, povestește Aurora Gânscă, originară din Mănăstireni, județul Cluj. Doamna are în grijă astăzi o exploatație de aproximativ 1.000 de oi, 150 de capre, 20 de vaci, câteva zeci de porci, inclusiv din rasa Mangalița. De asemenea, Aurora Gânscă produce, după rețete proprii, caș, brânză de burduf, telemea, urdă, cârnați, pastramă, caltaboși, jumări, slănină. A urmat cursuri de specializare în management și agricultură ecologică la Hanovra, în Germania, unde a învățat să folosească mai mult lumina naturală în saivanele oilor, construite cu panouri transparente.
Ildiko Kepes, din Turda, este o altă doamnă din Asociația „Produs de Cluj”, care este la a treia generație de apicultori. Și pregătește a patra generație care să ducă mai departe ferma de familie, prin Kinga, fiica sa. În apicultură se merge pe tradiție și pe abilități moștenite sau transmise, iar Ildiko Kepes și soțul său au profitat din plin de experiența înaintașilor. Împreună, produc și comercializează miere și alte produse apicole prin magazinul propriu și în târgurile destinate producătorilor. „Indiferent de florile din care au cules albinele polenul, mierea este superioară, este perfectă. Singura condiție este să fie produsă de albine. Noi avem stupina noastră, o plimbăm prin țară la cules de polen. Clujul nu este un județ unde să existe sute de hectare de culturi de rapiță sau floarea-soarelui, așa că producem o varietate destul de mare de miere”, spune Ildiko Kepes, adăugând că, pe lângă producția de miere, a ales să răspundă cererii tot mai ridicate de polen, propolis sau energizante pe bază de produse apicole.
O altă femeie care a ales drumul afacerilor rurale este Anca Șerpar. Ea a început să cultive lavandă în urmă cu aproape zece ani. A depus un proiect pe fonduri europene și a pornit afacerea de familie. A ajuns de la 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați să aibă o cultură de 20.000 de plante, cu aproape 70 de specii de lavandă, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului către faimosul castel Banffy, din Bonțida. „Producem uleiuri, săpunuri, lumânări, pernuțe umplute cu boabe de lavandă pentru cei mici, săculeți de lavandă care îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului. Avem aproximativ 20 de produse, toate realizate din plantele cultivate de noi. Practic, plantele noastre sunt valorificate în procent de 100%, nimic nu se aruncă, totul are o întrebuințare”, arată Anca Șerpar, care și-a numit ferma de familie „Lavandă by Lola”.
Județul Cluj are 19 atestate de produs tradițional, un atestat de produs rețetă consacrată, iar 52 de produse au dobândit mențiunea de calitate facultativă produs montan. Arealul județului Cluj se află în aria geografică aprobată la Comisia Europeană pentru băutura spirtoasă „Pălincă”, un produs care, din anul 2018, este înregistrat ca Indicație Geografică.
Asociația „Produs de Cluj” a luat ființă la sfârșitul anului 2010, fondatori fiind Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Mai apoi, locul CJCPCTC a fost luat de Şcoala Populară de Artă „Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin îl acordă Consiliul Județean Cluj, care finanțează și susține activitatea asociaţiei.
Înfiinţarea acestei organizaţii a fost determinată de nevoia, conştientizată de autorităţile locale, de a crea un cadru legal prin care micii meşteşugari şi producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniţi în demersul lor de a păstra şi perpetuua patrimoniul cultural rural clujean.
Prin acţiunile sale, Asociația „Produs de Cluj” contribuie la dezvoltarea şi promovarea micilor întreprinzători, cu precădere a celor din mediului rural, asigurându-le reprezentarea la nivel național şi internațional. Prin facilităţile acordate, micii meşteşugari şi fermieri din zonele rurale sunt sprijiniţi să păstreze tradiţiile, să rămână aproape de sat, iar împătimiții de autentic și tradițional au șansa de a-și prezenta și vinde produsele, contribuind astfel la creșterea şi dezvoltare economiei locale.
La sediul MADR, târg „Produs de Cluj”, 5 – 8 martie 2020
Ministerul Agriculturii susține conceptul de lanț scurt, în cadrul căruia producătorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Prin urmare, în perioada 5 – 8 martie 2020, curtea MADR găzduiește o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești din zona Clujului, manifestare organizată în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, prin intermediul brandului „Produs de Cluj”, aceasta fiind prima dintr-o serie de astfel de acțiuni ce urmăresc promovarea tradițiilor locale din diferite regiuni ale României.
Prin astfel de evenimente, Ministerul Agriculturii dorește să evidențieze importanța valorificării materiei prime autohtone care poate genera valoare adăugată prin prelucrarea acesteia, în vederea înregistrării și recunoașterii produselor agroalimentare românești pe plan național și european.
Chiar în inima Bucureștiului, vizitatorii au ocazia să descopere gustul bucatelor ardelenești, realizate după rețete tradiționale, având în vedere că la evenimentul dedicat produselor din județul Cluj participă 40 de producători și meșteri populari artizani. O gamă variată de produse agroalimentare va umple curtea sediului Ministerului Agriculturii, cum ar fi: produse lactate montane, produse din carne, miere, dulcețuri, sucuri naturale, turtă dulce, pâine, prăjituri și ciocolată de casă, conserve din legume și vinuri. Având în vedere că luna martie este dedicată femeilor, de la târg nu vor lipsi cadourile tradiționale realizate de meșteri artizani, precum obiecte de artizanat, costume populare specifice zonei și accesorii aferente acestora, bijuterii lucrate manual, articole de marochinărie, produse cosmetice bio și produse pe bază de lavandă. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, atmosfera va fi animată de spectacole folclorice specifice zonei Văii Someșului.
Ministrul Agriculturii Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 5 martie, la ora 1100. Programul de vizitare al târgului „Produs de Cluj” este în perioada 5 - 8 martie 2020, între orele 1000 – 1800.
Foto: Produs de Cluj
Ca urmare a celor 20 de întâlniri de lucru organizate în perioada martie-mai 2017 de către direcțiile agricole și solicitate de conducerea MADR, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea unui număr de 14 produse cu indicație geografică până în anul 2020, au fost identificate o serie de alimente cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale.
Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție de Ministerul Agriculturii, lista cuprinde Telemeaua de Vaideeni, Telemeaua de Sibiu, Brânza de burduf de Bran, Gemul de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei etc.
Concret, în județele Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale care reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară.
La aceste întâlniri au participat, în medie, un număr de 50 de persoane din diferite sectoare de activitate, în principal mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală – GAL, reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.
De asemenea, au fost prezenți președinții Consiliilor Județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.
„Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).
Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit”, a anunțat MADR prin comunicatul de presă.
Alături de altele, telemeaua de oi de la Vaideeni, produs provenit din localitatea de baștină a ministrului tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu și care în viitorul apropiat ar urma să fie înregistrată pe sistemele de calitate europene, va fi premiată de acesta cu o diplomă de participare la „Târgul de Crăciun”, eveniment găzduit de Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în propria-i curte, în perioada 16 – 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00.
„Când veneam de la facultate cu autobuzul, îmi aduc aminte de ciobanii noștri care se așezau în spate, că erau după o lună de zile în care înfruntaseră viscolul, iarna grea, fără apă de spălat și fără cele necesare unui trai decent. (...) Am un regret că muntele s-a golit de oi. Până la șapte ani am fost și eu la munte. Țin minte când coboram toamna, aveam obrajii roșii ca merele ionatane. Acum copii nu mai sunt așa. Poate și aici ar trebui să venim cu un sprijin pentru transhumanță, ca să mai reușim să ducem oile în vârful muntelui”, declara la mijlocul lunii septembrie a.c., la „Târgul de animale” de la Vaideeni.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial evenimentul expozițional vineri, 16 decembrie 2015, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea ministerului de resort, tuturor expozanţilor prezenţi.
Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gamei de dulceţuri „Topoloveana”, zacuştelor, uleiurilor aromate, cosmeticelor naturale şi altora.
Totodată, la eveniment vor fi prezenţi producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis), cât şi cei de palincă şi vin.
„Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm «Magiunul de prune de Topoloveni», produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană «Indicație Geografică Protejată – I.G.P.»”, conform documentului de presă.
De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).
„Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene”, se mai precizează în comunicat.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 – 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă.
Consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene (UE) sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane, dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.
În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.
La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.