Pe 22 martie 2023, fabrica John Deere din Mannheim a sărbătorit producția tractorului cu numărul două milioane. Aproximativ 3.300 de angajați produc anual 40.000 de tractoare în această locație pentru a le exporta apoi în toată lumea. Tractorul 2.000.000 este un 6R 250. Ca o mulțumire adusă echipei de producție, tractorul este acoperit cu fotografiile a peste 300 de angajați.

Tractorul a fost dezvăluit la uzina din Mannheim în prezența CEO-ului John Deere, John C. May. În următoarele săptămâni, tractorul va fi expus la John Deere Forum. Pe termen lung, va primi un loc de cinste în muzeul fabricii, alături de fratele său mai mic, tractorul cu numărul un milion, un JD 6400. A durat 70 de ani de la începerea producției pentru ca un milion de tractoare John Deere să fie produse, dar al doilea milion de tractoare a ieșit de pe linia de producție în aproximativ 30 de ani după primul.

Orașul Mannheim este mândru cu celebrele invenții de aici. Mașina, bicicleta și tractorul au fost toate inventate în Mannheim. Deși mașini și biciclete nu se mai produc în localitate în zilele noastre, tractoarele continuă să fie vedete pe liniile de producție din Mannheim. Compania Heinrich Lanz și-a pus bazele aici în urmă cu 102 ani, iar tractoarele John Deere sunt produse aici din 1956.

Primul tractor complet autonom și propulsat de baterii, produs în fabrica John Deere din Mannheim, va fi prezentat în 2026

Datorită creșterii puternice a producției, fabrica din Mannheim este acum cea mai mare unitate de producție John Deere din afara Americii de Nord. Este, de asemenea, cea mai mare unitate de producție de tractoare din Germania, deoarece două treimi din toate tractoarele fabricate în Germania sunt produse în Mannheim. Fabrica beneficiază de locația sa convenabilă pe Rin, prin intermediul căreia aproximativ 250 de tractoare sunt expediate de două ori pe săptămână către Rotterdam sau Anvers și apoi peste mări, inclusiv spre Marea Britanie și Irlanda.

Cu toate acestea, fabrica nu este doar un loc de producție. Este, totodată, un loc de dezvoltare pentru toate tractoarele medii de la John Deere. Peste 250 de ingineri lucrează aici, iar accentul principal este pe performanță, confort și eficiență. Cabinele actuale ale tractorului oferă luxul unei mașini cu aer condiționat automat, AppleCar Play, scaune confortabile, direcție GPS și multe altele.

Dezvoltatorii depun, de asemenea, mult efort în minimizarea emisiilor de combustibil ars. La tractoare se aplică aceleași standarde stricte privind emisiile de evacuare ca și la alte vehicule. În același timp, inginerii lucrează la concepte alternative, cum ar fi utilizarea biocombustibililor. De asemenea, sunt dezvoltate acționări electrice, deși numai pentru tractoare mai mici, deoarece capacitatea bateriei pentru mașinile mai mari nu este încă suficientă.

În 2026, va fi prezentat primul tractor complet autonom și propulsat de baterii, care va dispune de aproximativ 100 CP.

Tractoarele John Deere 6R și 6M

Departamentul de dezvoltare a deschis drumul cu introducerea designului cadrului pe tractoarele din Mannheim. Cadrul robust din oțel oferă o stabilitate uriașă atunci când se utilizează implemente grele. În plus, celelalte componente ale tractorului pot fi construite mai ușor. De exemplu, carcasele cutiei de viteze sunt realizate din aluminiu. După introducerea designului cadrului în anii 1990, cifrele de producție au crescut constant.

De mai bine de 20 de ani, John Deere este lider de piață pentru tractoare în toate țările importante din Europa. Succesul actual se datorează, printre altele, vârfului de lance al producției de la Mannheim, tractorul 6R 250. Cu o putere maximă de 300 CP, este cel mai mare tractor construit vreodată la Mannheim. În general, tractoarele Mannheim acoperă o gamă de putere nominală de la 90 la 250 CP în clasa „de lux”.

O privire în viitor

Odată cu predarea tractorului aniversar, compania nu privește doar înapoi, ci și înainte. Ceremonia a avut loc în clădirea noului atelier de vopsitorie. În prezent, se investesc peste 80 de milioane USD în viitorul fabricii și în asigurarea locației.

Datorită tehnologiei de mediu de ultimă oră, consumul de energie este semnificativ mai mic, iar emisiile pot fi reduse la minimum. Apele uzate și deșeurile sunt evitate, iar nivelul de zgomot este mult mai scăzut decât în ​​fabricile anterioare.

Atelierul de instruire de la uzina din Mannheim sărbătorește o sută de ani. În vremuri de deficit de muncitori calificați, devine din ce în ce mai important pentru companie să formeze tineri calificați, atât în Mannheim, cât și în toate locațiile de service din lume. Din acest motiv, instruirea permanentă a angajaților la toate nivelurile este o prioritate.

Povestea de succes a tractoarelor John Deere din Mannheim

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Tânărul de 25 de ani Cosmin Iancu este a treia generație care se ocupă de agricultură. Ferma de aproximativ 1.100 de hectare din județul Ilfov a fost înființată de bunicul lui, Florian Iancu, în urmă cu 30 de ani, atunci fiind lucrate vreo 20 de hectare de pământ cu utilajele vremii respective, și acelea luate second-hand. Astăzi, Cosmin și tatăl lui, Marius Iancu, se ocupă de ferma dotată cu tractoare și mașini agricole de ultimă oră, în care se practică cele mai moderne tehnologii pentru culturile de grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Tânărul fermier are misiunea să ducă mai departe afacerea de familie.

Un ochi râde, altul plânge, așa caracterizează Cosmin Iancu anul 2022, când se referă la agricultură. Tânărul administrează societatea Picmar Prod Com, care exploatează suprafața de circa 1.100 de hectare, în arendă și în proprietate, în judeţul Ilfov, pe raza a două comune, Grădiştea şi Petrăchioaia. „Un ochi râde pentru că, să zicem, am reuşit, spre deosebire de mulţi alţi colegi din ţară greu încercaţi de condiţiile climatice, să obţinem, zic eu, randamente bune la toate culturile. Porumbul, care până acum a fost vedeta în foarte multe ferme româneşti, anul acesta a fost cultura pierzătoare, cultura care a tras în jos rezultatele economice din foarte multe ferme din România. Prin urmare, pe partea de producţie, una peste alta, reuşim să închidem bine. Însă, cum vă spuneam, celălalt ochi plânge din pricina faptului că, iată, am obţinut o producţie, ne-am chinuit să o stocăm în vederea obţinerii unui preţ mai bun, dar din păcate contextul geopolitic ne joacă feste, piaţa este invadată de cereale ucrainene şi acest lucru face ca preţurile să fie la un nivel foarte scăzut. Marea problemă este că am înființat culturile în anul agricol precedent cu costuri destul de mari, iar preţurile de acum nu acoperă cheltuielile respective. Pentru a acoperi niște cheltuieli ridicate, în contextul unor preţuri scăzute la recolte, avem nevoie de producţii la un nivel destul de ridicat. Nimeni nu ne poate asigura acest lucru, pentru că, din păcate, noi, fermierii, suntem meteo-dependenţi”, arată tânărul Cosmin Iancu.

„Agricultura conservativă se traduce prin economie, prin şansa de a obţine rezultate financiare care pot asigura sustenabilitatea şi în condiţii climatice din ce în ce mai dificile.”

Agricultura conservativă te ajută să trăiești și în condiții grele

În opinia lui Cosmin Iancu, tehnologia va juca un rol extrem de important, mai ales în ceea ce privește lucrările solului. „Asta va fi cea mai mare provocare, că va trebui să gândim din ce în ce mai economic, producţiile cu siguranţă nu vor mai fi acelea la care ne aşteptam, pentru că toate aceste măsuri care vin vor veni, cu siguranţă, cu limitări în ceea ce priveşte producţiile.”

În ferma condusă de tânărul nostru interlocutor, tehnologia a fost într-o continuă adaptare, de la înființare și până acum. În urmă cu trei decenii, bunicul lui Cosmin practica o agricultură de semi-subzistenţă, o agricultură care făcea risipă, care astăzi nici nu mai poate fi luată în calcul. Însă ușor, ușor, prin investiții considerabile în tehnică agricolă, în tehnologii, „tot ce s-a câștigat s-a reinvestit”, astăzi fermierul ilfovean se poate mândri cu faptul că administrează o afacere profitabilă.

Cosmin Iancu a ținut să ne spună că fermele în care se face performanță practică o agricultură conservativă. Ne-a explicat: „Agricultura conservativă este un subiect care capătă o importanţă din ce în ce mai mare, este un subiect care este deja cunoscut în foarte multe ferme, mai ales în cele performante, şi cu siguranţă este un subiect de viitor. Agricultura conservativă se traduce prin economie, prin şansa de a obţine rezultate financiare care pot asigura sustenabilitatea şi în condiţii climatice din ce în ce mai dificile”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În agricultură, niciun an nu seamănă cu celălalt. Fiecare an agricol vine cu noi provocări. Despre acestea am vorbit cu președintele companiei Alcedo, Gabriela Rizescu, care ne-a dat și câteva detalii despre noul program „MY ALCEDO CARBON”.

„Dacă nu ne adaptăm e clar că pierdem.”

Reporter: Care sunt provocările anului 2023?

Gabriela Rizescu: Provocările sunt multe şi le vedem, ştim despre ele. O să încep cu cele legislative, pentru că sunt discuţii cum să se poată obţine aceşti bani, 56 de euro pe hectar subvenţia pentru îmbunătăţirea practicilor de mediu, deci o noutate şi o provocare în acelaşi timp. Ce pot să spun este că avem fermieri în portofoliu care foarte uşor pot să acceseze aceşti bani, pentru că deja practică o agricultură conservativă de câţiva ani. Îi îndemn pe toţi cei care n-au trecut şi n-au făcut pasul în această direcţie să-l facă, spre agricultura conservativă. Trebuie făcuţi paşi mici. Dacă-i întrebaţi pe cei care deja sunt acolo, n-au început ieri, ei au început acum cinci ani, acum șapte ani, acum trei ani, dar, făcând paşi mici în fiecare an, au reuşit să fie astăzi în prima linie şi să se adapteze mult mai bine schimbărilor climatice.

O altă provocare, pe care o simțim de ceva ani, este legată de schimbările climatice pe care le trăim pe propria piele, în propria fermă. Meteorologii spun că iarna începe la 1 decembrie, de fapt iarna începe spre finalul lunii ianuarie, dacă mai începe. Deci, provocările climatice vin şi ele, şi vin în fiecare an şi o să le avem, şi vreau să spun că de 27 de ani de când sunt în agricultură, un an nu se compară cu celălalt. Dacă nu ne adaptăm e clar că pierdem.

Provocări avem multe. Mă întorc la cele legislative, apropo de derogări, apropo de decizia Curţii Europene de Justiţie, să ştiţi că acolo trebuie făcut ceva din punct de vedere juridic pentru a nu se ajunge în astfel de situaţii. Când în ultimii ani de când aceste produse pentru care se dau derogări au fost interzise, să ştiţi că s-au dat peste 260 de derogări în toată Europa, nu neapărat în România. România chiar nu conduce…

Reporter: Cred că în urmă cu vreo zece ani, dacă nu mă înşel, au început discuţiile legate de utilizarea neonicotinoidelor...

Gabriela Rizescu: Să ştiţi că fără a avea uneltele potrivite atunci când este nevoie, nu o să fim competitivi. Fermierul român este comparat pe piaţa mondială, din punctul de vedere al preţului, cu fermierul din America de Sud sau America de Nord, acolo unde agricultorii au la îndemână substanţe care, spre exemplu, în Europa au fost interzise de zece, cinci, șapte ani şi aşa mai departe. Așadar, trebuie să avem uneltele. Dacă nu le avem e foarte dificil să găseşti soluţii. Nu poţi să vii atât de repede cu soluţiile care sunt necesare din punctul de vedere al intervenţiei în câmp. Este destul de complicat să te adaptezi. Vreau să dau exemplu cultura de cereale păioase, care n-a mai avut tratament insecticid cu neonicotinoide şi pentru care vedem din ce în ce mai mult atac al muştei cerealelor. În primăvară am văzut iarăşi, pentru că nu mai sunt foarte multe variante pentru tratamentul în vegetaţie, am văzut foarte multe afide. Mai ţineţi minte invazia de buburuze pe care am avut-o? Natura ne arată că se pot produce şi astfel de dezechilibre, deci este nevoie de uneltele necesare pentru a putea interveni acolo unde este nevoie. Încă o dată, derogările se dau şi cei care primesc derogări trebuie să respecte anumite condiţii, dar ele trebuie să existe. Derogările în sine trebuie să existe, şi aici trebuie să se intervină juridic.

„Dacă noi avem din ce în ce mai puţine substanţe active, care poate mai mult sau mai puţin fac acelaşi lucru, e clar că vom ajunge să avem şi rezistenţă. Ne trebuie alternative, de asta trebuie să rotim substanţele, produsele de protecţie a plantelor.”

Reporter: Din păcate, fermierul european nu se află pe acelaşi loc cu fermierul din afara UE, în condiţiile în care cel din afara comunității europene are la îndemână mult mai multe produse cu care să combată, cu care să păstreze sănătatea culturilor agricole.

Gabriela Rizescu: Este o competiţie inegală. Şi aici trebuie să se mobilizeze fermierii, pentru că fără o mobilizare generală e greu de influenţat o astfel de decizie şi e greu de adus din punct de vedere juridic lucrurile pe făgaşul normal.

Perioada următoare este clar o perioadă plină de provocări, dar fermierii trebuie să știe că suntem pregătiţi să facem faţă acestor provocări cu produse adaptate. Şi aici vorbesc de produsele de protecţie a plantelor, şi aici avem noutăţi, avem anul acesta un nou erbicid pentru porumb cu trei substanţe active, o formulă unică, se numeşte Tonale. De asemenea, avem în portofoliul Alcedo un nou fungicid ready-mix, cu efect stay green destul de lung, se numeşte Salvator Max. Anul acesta, nou în portofoliul de produse exclusive este fungicidul Verben de la Corteva Agriscience, pe care-l ştim foarte bine. Pe partea de insecticide avem un insecticid fertilizant care este foarte potrivit pe partea de programe de carbon. De ce spun asta? Pentru că printr-o singură trecere, cu un singur consum de energie, putem să acoperim atât problema de fertilizare microgranulată starter, cât şi partea de insecticid la tratament la sol.

Reporter: Schimbările climatice au dus şi la schimbarea datei de însămânţare, dar şi a momentului aplicării tratamentelor...

Gabriela Rizescu: În cei 27 de ani pe care-i am în agricultură în România, am constatat că niciun an nu seamănă cu celălalt. Provocările sunt din ce în ce mai intense, mai ales provocările climatice. Aici trebuie să ne adaptăm, dar în acelaşi timp trebuie să avem la îndemână şi uneltele de care avem nevoie, şi de asta e nevoie de derogări pe produsele neonicotinoide. Noi în ofertă avem şi anul acesta produsul Nuprid 600, produs formulat în România la Alchimex, suntem pregătiţi, urmează să iasă de pe porţile fabricii în curând.

Dacă noi avem din ce în ce mai puţine substanţe active, care poate mai mult sau mai puţin fac acelaşi lucru, e clar că vom ajunge să avem şi rezistenţă. Deci de asta ne trebuie alternative, de asta trebuie să rotim substanţele, produsele de protecţie a plantelor. A nu avea aceste produse la îndemână este ca şi cum te duci la luptă fără arme. E nevoie de ele. Ce nu ştie publicul larg este că fermierul astăzi trebuie să respecte o mulţime de reguli, sunt norme de mediu, e tehnologie de cultură, sunt produse certificate, produse omologate şi aşa mai departe. Deci producem hrană poate mai sigur ca niciodată. Dar, din păcate, facem faţă unor provocări: cu mai puţine unelte trebuie să producem mai mult, şi atunci trebuie să fim cât mai adaptaţi şi să cunoaştem foarte bine ceea ce facem.

„Din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon.”

Reporter: La final, spuneți-ne câteva lucruri despre programul început anul trecut ca pilot, „MY ALCEDO CARBON”. Ce va fi cu el în 2023?

Gabriela Rizescu: „MY ALCEDO CARBON” este un program care a început anul trecut într-o formă pilot, anul acesta putem să mergem cu el către un public mai larg. Se adresează tuturor fermierilor care vor să ştie care le este amprenta de carbon. De ce? În următorii ani, probabil nu foarte departe, 2027, hai să zicem 2028, vedem cât de bine se mişcă Comunitatea Europeană, vom avea o piaţă standard sau o piaţă reglementată de carbon. Astăzi este o piaţă voluntară. Ce înseamnă pentru fermieri? Înseamnă o oportunitate de a şti exact cum stau şi cum sunt poziţionaţi în momentul în care vor să vândă certificatele de carbon. Vreau să vă spun că din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon.

Programul în sine are partea de cunoaştere a fermei, partea de realizare de audit, dar pentru cei care doresc să opteze pentru varianta premium vine şi cu sfaturi, cum poţi să începi să faci tranziţia către o agricultură care să-ţi aducă captare de carbon, o agricultură carbon negativă sau o agricultură conservativă. Să ştiţi că noile provocări, apropo de Politica Agricolă Comună şi de ce bani vor fi alocaţi pe politica agricolă, vin să susţină o astfel de agricultură. O agricultură care e mai orientată spre conservarea solului şi îmbunătăţirea structurii lui, spre biodiversitate, şi aici iarăşi nu vreau să dau foarte multe detalii, pentru că lumea le cunoaşte, dar este o agricultură care în anii ăştia secetoşi, şi avem fermieri care au fost parte din acest program şi care practică agricultură conservativă de ceva vreme, în anii grei din punct de vedere climatic ei au avut rezultate nu că mai bune, de la să-ţi acoperi cheltuielile şi până la chiar să faci profit, în condiţiile în care cei din jurul tău n-au putut să facă acest lucru. Tranziţia către un astfel de program nu se face peste noapte. E important să începi cu paşi mărunţi. Să începi, să înveţi – pentru că nu te învaţă nimeni, apropo de unde putem să învăţăm poveştile astea – să-ţi adaptezi tehnologia la nivel de fermă şi există agricultori care sunt în tranziţie de 10, 7, 5 ani. Ei sunt încă în tranziţie. Cum v-am zis, sunt în agricultură de 27 de ani, nu ne plictisim niciodată şi niciun an nu seamănă cu celălalt.

Interviu realizat de: ȘTEFAN RANCU

După cum se știe, reducerea compactării solului este benefică pentru recoltare, atât în ceea ce privește calitatea, cât și rezultatele. Acesta este motivul pentru care producătorii de utilaje și anvelope își continuă procesul de îmbunătățire în acest sector, îndreptându-se către o agricultură din ce în ce mai sustenabilă, atât din punctul de vedere al aspectului ecologic, cât și din al celui economic. De la creșterea capacității de încărcare cu până la 55% până la o amprentă mai mare, CFO oferă fermierilor posibilitatea de a-și desfășura activitatea mai profitabil, în timp ce protejează solul.

Astăzi, anvelopele VF (Very-High Flexion – Flexiune foarte mare) și IF (Increased Flexion – Flexiune îmbunătățită) reprezintă cel mai bun răspuns la toate problemele privind compactarea solului, deoarece au o suprafață mai mare a amprentei și necesită o presiune de umflare mai redusă. Aceste caracteristici permit utilajelor agricole să facă față încărcăturilor mai grele.

Totuși, există alte tehnologii care ne permit să mai facem încă un pas înainte? Răspunsul companiei BKT este „da”.

CFO (Cyclic Field Operations – Operațiuni agricole ciclice) este un marcaj special care apare după diametrul nominal al jantei, în cazul anvelopelor IF sau VF pentru roțile motoare. Acesta identifică în mod specific anvelopele proiectate pentru utilajele agricole implicate în operațiuni agricole ciclice. Este vorba de anvelope robuste cu o amprentă mare, implicate în cicluri de transportare a încărcăturilor, care includ și greutăți extreme. Aceasta este, de exemplu, situația combinelor agricole în timpul recoltării sau a remorcilor care transportă cereale. Pentru aceste vehicule, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a greutății, în comparație cu alte echipamente.

CFO poate să facă diferența

În mod normal, o anvelopă radială IF este capabilă să susțină o încărcătură cu 20% mai mare în comparație cu o anvelopă radială standard. „Dacă aceste anvelope prezintă și marcajul CFO pentru operațiuni agricole ciclice, pot să susțină chiar și o încărcătură cu peste 55% mai mare, fără creșterea presiunii de umflare”, precizează specialiștii BKT.

În plus, anvelopele cu marcajul CFO sunt potrivite pentru condițiile de teren umed sau noroios din timpul sezonului de recoltare. Datorită unei amprente mai mari pe sol și capacității de flotație suplimentară, adică tehnologiile IF și VF, în combinație cu o planificare ciclică corespunzătoare, fermierii vor avea mai multe posibilități la recoltare. „Aceste trăsături unice ale anvelopelor CFO duc la creșterea eficienței și a productivității în cadrul operațiunilor agricole, precum și la îmbunătățirea performanțelor și a durabilității anvelopelor”, afirmă reprezentanții producătorului indian de anvelope.

Având în vedere avantajele oferite de CFO, BKT a decis să aplice acest marcaj pe mai multe produse. Dintre acestea, se evidențiază AGRIMAX FORCE, unul dintre cele mai de succes produse ale BKT, datorită celor peste 21 de dimensiuni IF cu marcaj CFO. Această anvelopă a fost proiectată special pentru combine agricole sau tractoare de mare putere, pentru operațiuni de recoltare, transport și cultivare a solului.

Alte două produse perfecte pentru operațiunile de recoltare care necesită o tracțiune excelentă pe câmp și o capacitate ridicată de încărcare sunt AGRIMAX TERIS și AGRIMAX RT 600, care, de asemenea, sunt disponibile în șase dimensiuni IF cu marcaj CFO.

În final, alt produs BKT care beneficiază de marcajul CFO este AGRIMAX V-FLECTO, în două dimensiuni VF. Această anvelopă vârf de gamă este concepută pentru a optimiza performanțele tractoarelor de mare putere, de ultimă generație.

„Așa cum CFO este specific operațiunilor ciclice, pentru BKT fiecare aplicație necesită produsul potrivit. Din acest motiv și, de asemenea, prin intermediul unui dialog continuu cu utilizatorii și comunitatea, BKT se angajează să-și extindă și să-și îmbunătățească gama de produse, găsind soluții adecvate numeroaselor nevoi specifice tuturor”, arată specialiștii companiei producătoare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

2022 a fost un an dificil pentru întreaga agricultură, în care furnizorii de tehnică agricolă s-au confruntat cu întârzieri mari în livrarea utilajelor comandate și cu creșteri substanțiale de preț impuse de producătorii de mașini agricole. „În condițiile date, am fost obligați să căutăm și alte surse de aprovizionare pentru a onora cererile fermierilor. Consider că am gestionat corespunzător aceste neajunsuri, obținând la final de an un rezultat financiar în creștere față de anul precedent. Iar dacă s-a întâmplat ceva bun în toată agitația din 2022, în domeniul agricol, cred că acela este faptul că acum se fac previziuni pe termen lung, adică fermierii încep să se gândească serios la ceea ce le trebuie la anul, nu doar săptămâna viitoare”, punctează Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi.

Cu o existență de aproape 30 de ani pe piața utilajelor agricole din țara noastră, compania Mewi continuă să se dezvolte, pentru a fi cât mai aproape de fermieri, pe de o parte prin deschiderea unor noi puncte de lucru, iar pe de altă parte prin creșterea portofoliului de produse. „La începutul anului 2022 ne-am mutat în sediul nou construit din localitatea Kogălniceanu, județul Constanța, iar în luna octombrie a anului trecut ne-am început activitatea la noul punct de lucru de la Brașov. Înființarea departamentului de irigații a reprezentat un pas important în diversificarea produselor și serviciilor oferite de compania noastră, dezvoltarea activității acestuia reprezentând o prioritate în viitorul apropiat”, a arătat Cristian Dănescu, directorul general al companiei Mewi, înființată în anul 1995.

„Societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile.”

Utilajele de mare capacitate, cele mai căutate

În opinia lui Cristian Dănescu, furnizorii de tehnică agricolă se vor confrunta și în prima jumătate a anului 2023 cu noi scumpiri și probleme în livrările de produse, „dar vom găsi soluții pentru a diminua efectele negative generate de aceste neajunsuri. Pierderile majore la culturile de primăvară din cauza secetei, la care se adaugă toate scumpirile suportate de fermieri, nu permit vânzarea cerealelor stocate la prețurile mici existente la ora actuală pe piața produselor agricole. În condițiile date, societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile”.

„Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate astea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit.”

Anul trecut, și Mewi, ca toți comercianții de utilaje agricole, s-a orientat spre piața de utilaje second-hand, pentru a satisface nevoile agricultorilor și, totodată, pentru a nu avea o scădere importantă a cifrei de afaceri. „Stocurile pe plan mondial s-au redus semnificativ, iar prețul acestor utilaje a crescut considerabil, departamentul nostru de utilaje second-hand face zilnic eforturi mari pentru a găsi, în toată Europa, utilaje second-hand la prețuri corecte”, spune directorul general Mewi.

Utilajele agricole de capacitate mare sunt cele mai căutate de fermieri, fie ele noi sau second-hand. „Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate acestea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit”, apreciază Cristian Dănescu.

Pentru a avea succes în agricultură este nevoie de prezență fizică în câmp, de devotament dublat de tehnologie și cunoștințe mereu actualizate, fără de care nu se mai poate realiza mai nimic în domeniu, este de părere Cristian Dănescu. „Operatorii nu mai sunt reticenți la tehnologie, generațiile din agricultură se schimbă și astfel ne aflăm cumva pe un drum bun. Cred, la fel ca majoritatea fermierilor, că agricultura este domeniul unde am reușit să prindem vestul Europei din urmă și am evoluat într-un mod rapid.”

Fermierii români au acces la noile tractoare Fendt și Valtra

În 2022, producătorii de tehnică agricolă, după o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, și-au putut lansa produsele în cadrul târgurilor și expozițiilor de specialitate, fermierii având ocazia să vadă pe viu atât noutățile, cât și întreaga ofertă de utilaje disponibilă pe piață.

Despre noutățile din portofoliul Mewi am vrut să aflăm și noi. „De departe marele câștigător al anului ce tocmai s-a încheiat este tractorul Fendt 700 Vario, serie ajunsă la generația a șaptea. Acestuia i s-au decernat titlurile „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și „Tractorul anului 2023”, la Expoziția EIMA de la Bologna. Să nu uităm însă nici de seria Q de la Valtra, tractoare complet noi, de putere mare, care va fi produs în cinci modele, cu puteri de la 230 CP la 305 CP. Noua serie Q are în echiparea standard binecunoscută consolă și interfață SmartTouch, are motorizare AGCO Power de 7,4 litri, și, foarte important, toate tractoarele din seria Q vor fi echipate doar cu transmisia continuu variabilă AGCO CVT, ceea ce reprezintă un avantaj din punctul de vedere al consumului și al confortului. Seria Valtra Q a primit Premiul juriului la SIMA (Paris)”, a specificat Cristian Dănescu.

Tractorul Valtra Q a fost lansat în România la sfârșit de noiembrie 2022, în cadrul unor demonstrații practice în ferme din țara noastră.

Prezentarea în premieră a noului tractor Fendt 728 Vario a avut loc tot anul trecut, pe 6 decembrie, la sediul central al companiei Mewi din Orțișoara, județul Timiș.

„În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till.”

Planuri pentru 2023

Directorul general Mewi, Cristian Dănescu, ne-a pomenit și planurile companiei pentru anul în curs. „În 2023 vom realiza două investiții majore, vorbim de două sedii noi, care se vor ridica la standardul impus de producătorii pe care îi reprezentăm. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm departamentul nostru de sisteme de irigații, care și-a început activitatea în anul 2021, obținând rezultate foarte bune în această scurtă perioadă. Ne adaptăm la orice situație, poate chiar vom vorbi de o „normalizare”. Echipa noastră crește, însă nu cu orice preț. Vom pune accentul tot pe dezvoltare şi pe încredere şi perspectivă, pe care vrem să le oferim fermierilor. Dacă la finalul anului 2021 compania se apropia de pragul de 200 de angajaţi, la un an distanţă, numărăm deja peste 240 de membri.”

Cristian Dănescu crede că investițiile fermierului român vor viza tehnica, tehnologiile și echipamentele care să-l ajute să fie profitabil în aceste vremuri grele pe care le traversăm. „În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till, adică fără plug, pentru a menține apa în sol.”

Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultură anunță lansarea, sub conceptul Service 360, a unui un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă. 

Proximitatea față de parteneri este un atu pe care pune mare preț IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează această idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.

Ce oferă numărul unic de contact?

• Informații despre piese de schimb;

• Programări pentru intervenții service și mentenanță;

• Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight;

• Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată țara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din România, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.

De-a lungul timpului, IPSO Agricultură și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.

Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite, cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.

Am ales să vă oferim la început de an un interviu cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru că domnia sa ne poate oferi informații despre ceea ce va urma în privința finanțărilor, a plăților directe și a măsurilor care vor fi deschise, și dacă vor fi deschise anul acesta, din noul Program Național Strategic. Un PNS așteptat de multă vreme și despre care am vrea să aflăm numai lucruri bune, chiar dacă experiența ne-a pregătit și pentru cele rele.

Reporter: Așadar, cum se spune la început de an: să vedem ce a fost bun, ce a fost mai puțin bun, în 2022. Cum ați caracteriza anul care a trecut?

Sorin Moise: 2022 a fost un an greu pentru fermierii din România. Sperăm ca anul acesta să fie un an bun sau un an cel puțin normal, un an cum au fost obișnuiți fermierii noștri, cu precipitații, un an cu liniște și pace, în primul rând. Pentru mine, a fost primul an în Ministerul Agriculturii, astăzi se face chiar un an de când sunt în Ministerul Agriculturii. Discutam săptămânile trecute și cu domnul ministru Daea, la sfârșit de an, și voiam să-i cer o părere, pentru că mie personal mi s-a părut că a fost un an foarte încărcat, voiam să știu, din experiența dânsului, pentru că a mai avut două mandate ca ministru și încă două ca secretar de stat, cum i s-a părut acest an, și mi-a confirmat că i s-a părut cel mai greu an din istoria activității sale în zona administrativă.

Anul, știți și dumneavoastră cum a început, cu o criză în zona de energie, cu o criză în zona combustibililor, eram pe final de Covid, a apărut războiul și fermierii noștri s-au confruntat, în plus față de toate aceste crize, cu o secetă excesivă. Bineînțeles, noi, ca Minister al Agriculturii, am încercat să venim în ajutorul lor prin diferite scheme de sprijin de la bugetul de stat și prin plata fondurilor europene la timp, pentru că asta e foarte important, știm cu toții că neavând finanțare, nu poți să te miști; neavând bani în cont, nu poți să cumperi nici inputuri, nici motorină, absolut nimic. Astfel încât în primul rând cele două agenții au fost ținute sub control ca să facă plățile la timp către fermieri, iar de la bugetul de stat, aceste crize, de care vă spuneam, ne-au dat posibilitatea să acordăm niște scheme de sprijin. Pentru că schemele de sprijin de la bugetul de stat nu pot fi acordate de Comisia Europeană decât pe anumite cadre sau cadre temporare. Cadrele temporare… primul a fost cel cauzat de Covid, iar cel de-al doilea, de războiul din Ucraina. Și am putut să venim în ajutorul fermierilor români cam în toate sectoarele de activitate, cu diferite forme de sprijin. Bineînțeles, am colaborat foarte bine cu Ministerul Fondurilor Europene și în prima parte a anului, în mandatul domnului ministru Adrian Chesnoiu, împreună cu dl ministru Boloș, am dat două forme de sprijin către fermieri, microgranturile și granturile, cele mici de 5.000 de euro, către fermierii mici, și celelalte până la 120.000 de euro din cifra de afaceri, ca procent din cifra de afaceri, pentru fermierii mari. E adevărat, au fost și fermieri care n-au fost mulțumiți de cum s-au acordat acești bani. Dar noi eram cumva presați de timp și se punea problema dacă luăm acești bani și-i dăm pentru fermieri sau nu-i luăm, și am optat să lucrăm pe repede înainte și să aducem niște bani în agricultura României, pentru că, sub o formă sau alta, banii aceștia au rămas în agricultura țării noastre.

Asta, în prima parte a anului. Au urmat măsurile pentru secetă, când a fost plecarea ministrului Adrian Chesnoiu, venirea domnului ministru Daea, împreună cu dânsul a trebuit să luăm niște măsuri rapide la momentul respectiv, elaborarea unor documente și a unor ordine prin care fermierii au putut să-și recolteze masa vegetală care era pe câmp deja uscată și să o poată folosi în zona de zootehnie ca furaj, până când comisiile au venit la fața locului să facă acele procese-verbale de constatare a pagubelor din agricultură, și au lăsat numai niște zone-tampon de 5% din suprafață. Bineînțeles, am mai gândit împreună cu fondul de garantare și câteva produse pentru fermieri, am prelungit programele vechi de creditare ale fermierilor, cu care erau obișnuiți; a venit și produsul «de trei ori APIA» la care au apelat un număr de aproape o mie de fermieri, el a fost lansat cam târziu, din punctul nostru de vedere, oamenii deja își luaseră adeverințele de la APIA, dar cred că anul acesta mai mulți vor beneficia de el, pentru că acest produs se va menține în continuare.

Reporter: Știu că prin Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost lansat, chiar anul trecut, la început, tot în iarnă era, AGRO-IMM Invest, era prin FGCR și prin FNGCIMM. Tot niște fonduri, niște împrumuturi, destinate agricultorilor.

Sorin Moise: Exact, au fost niște surse de finanțare foarte bine primite de fermieri. Ei au reușit să se capitalizeze în acel an greu. Cei care aveau probleme, cauzate de secetă, cumva, au reușit să treacă mai ușor peste ele, iar cei care nu au avut probleme cu seceta, cei care aveau sisteme de irigații, au folosit banii în alte scopuri: pentru a-și cumpăra utilaje noi, moderne. Din păcate, fiind la final de PNS, bani pe fonduri europene pentru achiziția de utilaje nu au mai fost, în această perioadă, iar aceste programe de finanțare le-au venit foarte bine pentru a-și putea achiziționa utilajele de care aveau nevoie.

Reporter: Din păcate, în condițiile în care toată industria constructoare de mașini – să-i spunem așa generic – nu a mai putut să facă față cererilor, e destul de greu de achiziționat un tractor sau o combină, adică să dai banii și să-ți vină repede. Și nu la același preț, fermierii au fost avertizați, de cele mai multe ori – am primit semnale de genul acesta – să fie pregătiți cu niște procente în plus, pentru că prețul materiilor prime a crescut.

Sorin Moise: Cel puțin în prima parte a anului a fost o explozie în zona asta de prețuri a materiilor prime și asta am primit-o ca feedback și din partea fermierilor care au în lucru proiecte pe fosta submăsură 4.3 Irigații, unde suma maximă era de un milion de euro pe proiect. Iar acum doi ani, cu un milion de euro se încadrau să-și facă rețeaua subterană și stația pe care o aveau în exploatare, dar creșterea asta succesivă de prețuri i-a dus cu 25, 30, 40, chiar 45 la sută peste această sumă. Noi am obținut din partea Comisiei Europene un acord și, în acest sens, în urma unor diligențe făcute, pentru a majora prețurile cu până la 23-24% peste acel milion de euro, pentru ca fermierii să se poată încadra și să-și finalizeze aceste proiecte foarte importante, atât pentru ei, cât și pentru întreaga noastră agricultură.

Reporter: Asta, pentru irigații. Dar trebuie ținut cont și de proiectele complexe, de milioane de euro, care erau pentru investiții și dezvoltarea întreprinderilor, și mă refer aici și la cele din industria alimentară, la care a fost aceeași situație. Pentru că ai și partea de investiții în construcții, ai și partea care vine cu achiziția de utilaje, echipamente, mașini, care sigur că au sărit ca prețuri peste ceea ce aveau în planul propriu-zis, în proiect.

Sorin Moise: Așa este. Comisia Europeană ne-a aprobat doar pentru beneficiarii publici și cerința noastră a venit cumva la pachet cu cerința făcută de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care a făcut o solicitare în acest sens pentru toate proiectele pe fondurile europene pentru beneficiarii publici. După ce au primit ei acceptul, am mers și noi cu aceeași solicitare pentru beneficiarii din zona agriculturii pe fonduri europene și am primit un accept, dar doar pentru beneficiarii publici. Aici marele avantaj al celor de la OUAI-uri este că ei sunt cumva asimilați beneficiarilor publici, și nu beneficiarilor privați, și au primit această mărire de 23-24% la proiect.

Reporter: În 2022, peste toate cele pe care le-ați amintit dumneavoastră a venit și seceta, a fost nevoie să faceți în așa fel încât să obțineți aprobare pentru a putea să dați un ajutor fermierilor. El a venit mai târziu, dar a venit, până la urmă, dar doar pentru o parte din culturile afectate – adică nu pentru tot. E posibil ca anul acesta să se vină cu o altă măsură pentru ajutor pentru cei care au fost afectați?

Sorin Moise: Sigur. Pentru culturile afectate de secetă din toamna anului 2021 deja au fost plătite sumele de despăgubiri promise de Ministerul Agriculturii. Pentru suprafețele de grâu, orz, rapiță, ovăz – culturile de toamnă din anul 2021. Suprafața afectată de secetă din primăvara anului 2022 – floarea-soarelui, porumb, mazăre și ce culturi au mai fost afectate – se ridică în jur de un milion de hectare. Pentru această suprafață deja în bugetul Ministerului Agriculturii a fost prinsă o sumă de 300 de milioane de lei. Nu știm dacă va fi suficientă sau nu, pentru că eu v-am spus suprafața, de aproape un milion de hectare, dar nu știm exact gradul de afectare pe fiecare hectar, pentru a putea face un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la Ministerul Agriculturii și colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În același timp pregătim ordonanța de urgență pentru a putea plăti aceste despăgubiri pentru culturile de primăvară, așa cum am promis. În perioada următoare o să apară și ordonanța.

Reporter: Să mai facem un pas în dialogul nostru de astăzi, pentru că a început 2023 și PNS-ul este cel care stă pe buzele tuturor. În primul rând trebuie să știm foarte bine cam ce înseamnă fiecare dintre cei doi piloni, să vedem care sunt sumele alocate pentru fiecare din cei doi piloni și care sunt noutățile cu care vine acest program, pentru care n-a fost deloc ușor de primit aprobare, dacă ținem minte variantele care au fost trimise până acum.

Sorin Moise: Încă de la venirea mea în Ministerul Agriculturii, în luna ianuarie anul trecut, am intrat în dispozitivul de lucru care se ocupa cu PNS-ul, la momentul respectiv încă eram sub restricțiile Covid-ului și le lucram pe platformele digitale, format în care ne găseam cam cu vreo sută de persoane, o sută de participanți erau. M-a bucurat interesul, vă dați seama că altfel vezi din afara Ministerului Agriculturii….

Reporter: Adică trebuiau să participe și organizațiile profesionale la dialog, fiecare cu opiniile ei.

Sorin Moise: Sigur. Toți membrii care fac parte din acest Comitet de consultare al Ministerului Agriculturii se înscriau și participau, reprezentând membrii lor din diferite sectoare. Am ținut cont de observațiile lor până la limita regulamentului UE. Pentru că de multe ori… e adevărat că noi ne dorim mai mult, dar nu putem să trecem peste restricțiile pe care regulamentele UE ni le aplică. Și am încercat cumva să gândim un PNS în concordanță cu cerințele Comisiei Europene, dar și care să fie aplicabil și satisfăcător pentru fermierii din România. Nu trebuie să uităm că avem o cerință principală ca 35% din această sumă de 15,8 miliarde de euro – aceasta este suma totală a PNS viitor – trebuie să meargă către mediu și climă, sub diferite măsuri pe care le-am gândit împreună.

Reporter: Bine, dar etapizat în 5 ani. Se pornește de la 20%. Niciun stat nu și-a dorit să pornească de la acest procent care a fost extrem de mare, impus de Comisie prima dată.

Sorin Moise: Exact, așa este. Și chiar dacă inițial am încercat o negociere cu Comisia, și nu prea am fost de acord cu acest procent, ni s-a explicat. Cum funcționează lucrurile? Noi facem PNS-ul împreună cu fermierii; apoi îl trimitem către Comisia Europeană. Comisia ne cere din partea Ministerului Mediului din țara noastră un raport de mediu prin care să avem acordul lor. Adică e ok, am văzut PNS-ul României, respectă condițiile de mediu și climă, le dăm aprobarea. După ce obținem acest Raport de mediu și climă, împreună cu PNS-ul îl trimitem către Bruxelles și el este aprobat. Nu aveam acest Raport de la Ministerul Mediului, nu este aprobat PNS-ul. Și după îndelungi discuții cu prietenii și partenerii noștri de la Ministerul Mediului, cu care putem să spunem că am fost și pe poziții antagonice la un moment dat, dar în urma negocierilor am ajuns totuși la niște puncte comune, am reușit să obținem și Raportul de mediu, să încărcăm, în octombrie, PNS-ul, iar la începutul lunii decembrie să-l avem aprobat. A fost destul de complicat, deoarece Comisia Europeană, schimbând regulamentele, a venit cu o serie de obligativități și de restricții pe întreaga agricultură a UE și vedem cu toții ce se întâmplă în țări cu tradiție în zona de agricultură și zootehnie, cum e Olanda, unde restricțiile sunt foarte dure, mulți dintre fermierii olandezi au ales să-și încheie activitatea zootehnică sau agricolă și să se mute în alte țări.

Reporter: Bine, acolo…, dacă stăm să ne gândim la efectivele pe care le au țările acestea, și aici ne referim la Olanda, Danemarca, Norvegia, sunt țări care nu au suprafețe foarte mari, dar au efective extraordinar de mari. Ca atare, încărcătura pe hectar este una față de care noi, în România, putem spune că stăm bine.

Sorin Moise: Păi noi facem agricultură ecologică în România, dacă ar fi să ne luăm după date. În momentul în care olandezul are 300 de vaci pe care le ține pe 20 de hectare, e clar că apa freatică, fiind destul de ridicată la ei, conținutul de nitriți și nitrați din apă va crește odată cu…

Reporter: Acum știți cum e: ajungem la discuția pe care probabil că o s-o mai purtăm, și nu este pentru prima dată când o avem, pentru că întotdeauna mediile de la nivelul anumitor țări foarte dezvoltate – și aici vorbim de efective, de utilizare de produse de protecție a plantelor, îngrășăminte și așa mai departe – se iau ca etalon și pentru celelalte țări care nu sunt la nivelul acesta sau cel puțin până în acest moment niciodată în România nu au fost efective atât de mari pe suprafețe mici; pe de altă parte, nu s-au utilizat îngrășăminte sau produse de protecție a plantelor, la nivelul mediei europene vorbesc. Noi suntem oricum de trei-patru ori mai puțin față de medie.

Sorin Moise: Exact. Prin vocea celor doi miniștri ai agriculturii, cel puțin anul acesta cât am avut contact cu Ministerul Agriculturii, atât ministrul Chesnoiu, cât și ministrul Petre Daea, de fiecare dată când au fost la Bruxelles și au discutat la Comisia Europeană, atât au cerut: să stabilim o medie la care să se raporteze toată lumea și să vedem unde e România față de media aia, pentru că nu poți să mă compari pe mine cu Olanda, care are un consum de îngrășăminte foarte mare pe hectar. Din punctul nostru de vedere, pe calculele pe care le avem atât pe pesticide, cât și pe zona de îngrășăminte, în România se face agricultură bio, putem să spunem treaba aceasta.

Revenind la PNS, 15,8 miliarde de euro în total, avem 9,8 miliarde de euro pilonul I, care înseamnă plățile directe cu care fermierii români au fost obișnuiți și aproape 6 miliarde de euro plăți pe proiecte pilonul II, cu care la fel fermierii noștri au fost obișnuiți.

Reporter: Să discutăm pe fiecare pilon în parte: pilonul I, plățile directe și pilonul II, dezvoltare rurală. Cum vor fi direcționați anual cei 9,8 miliarde de euro, din pilonul I?

Sorin Moise: Va fi exact cum a fost și până acum. Discutăm de plăți directe, care vor fi în jur de 4,8 miliarde de euro, pe cei patru ani despre care discutăm, plata redistributivă…

Reporter: Plata redistributivă înseamnă 10% din sumă? Adică un minimum de 10% alocat către tineri și fermele mici?

Sorin Moise: Avem și sprijinul cuplat, și tinerii fermieri. Tinerii fermieri vor avea o alocare separată. Deci, pentru plata de bază vor fi 4,8 miliarde de euro, plățile redistributive aproape un miliard de euro în cei patru ani, sprijin cuplat 408 milioane de euro și tinerii fermieri aproape 70 de milioane de euro. Iar pentru sectorul zootehnic, tot pe pilonul I, pe plățile directe, discutăm de un miliard de euro în cei patru ani. Vom avea, așa cum am obișnuit fermierii, sprijin cuplat zootehnie, sprijin cuplat vacă de lapte, pentru bivolițe de asemenea un sprijin. Deci la sectorul zootehnic vor fi cinci forme de sprijin, la sectorul vegetal vor fi 12 intervenții: cele de care știm și apar și unele noi, deci vom avea în continuare un sprijin pentru lucernă, soia, sămânță de cartof, legume în spații protejate, legume în câmp, apar și pentru viermii de mătase, va fi o intervenție separată. Asta discutăm, în ceea ce privește pilonul I.

Reporter: Dați-ne câteva cifre vizavi de aceste măsuri, din pilonul I. Care va fi sau de la ce sumă se va pleca la sprijinul pe suprafață?

Sorin Moise: Sprijinul pe suprafață va pleca de la 96,4 euro pe hectar în primul an, urmând să ajungă spre 100 de euro în anul al patrulea, deci în fiecare an va crește această sumă.

Reporter: La care se adaugă...?

Sorin Moise: La care se adaugă plata redistributivă, sprijinul cuplat…

Reporter: Plata redistributivă se dă cum? Adică tot așa, 1,5 hectare, 5, 30 și până în 50 de hectare sau cum?

Sorin Moise: Va fi o plată specială doar pentru fermele între 1 și 50 de hectare și apoi va urma sprijinul cuplat și plățile pentru tineri.

Reporter: Și sigur că aici, așa cum aminteați, până la 35% din sumele alocate pentru plățile directe trebuie date către mediu și climă. Cum facem să luăm acești bani, să nu-i pierdem? Care sunt măsurile către care trebuie să se îndrepte când bifează în căsuța respectivă – că de multe ori au fost probleme legate de povestea aceasta cu bifa, povesteau fermierii, apropo de sprijinul pe măsurile de mediu și climă. Și care sunt acestea?, că sunt cam multe.

Sorin Moise: Sunt destul de multe. În perioada următoare – am început cu sfârșitul anului, cu prima conferință la București – au loc o serie de conferințe în țară, prin care prezentăm acest PNS să ajungă la urechile tuturor fermierilor, chiar astăzi cred că s-a terminat conferința de la Vâlcea, unde dl. ministru împreună cu colegii din minister și cele două doamne director general și director de agenție APIA și AFIR au prezentat Programul Național Strategic, ieri au fost la Slatina și va fi acoperită toată țara. Mergem să discutăm cu fermierii, să le explicăm ce înseamnă noile condiționalități, ce înseamnă unele eco-scheme din PNS, astfel încât să fie pe înțelesul tuturor. După asta, deci după ce terminăm sau în același timp, noi lucrăm cu angajații APIA și cu angajații AFIR, pentru că e foarte important în momentul în care fermierul vine să depună cererea de plată, așa cum a fost obișnuit, și vrem să deschidem campania de depuneri de cereri de plată destul de rapid, când softul ne va permite ne apucăm de treabă, acești angajați ai Ministerului Agriculturii să explice fermierului ce are de bifat și ce n-are de bifat.

Reporter: Care sunt noutățile?

Sorin Moise: Apar într-adevăr niște condiționalități noi, discutam de acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie, 80% din terenul fermei trebuie să fie acoperit. Ce înțelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării el trebuie lăsat cu miriște, deci nu trebuie făcută nicio intervenție până în data de 30 septembrie, sau putem pune cultura a doua, să punem altă cultură, sau putem să semănăm niște plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere acest teren în acest interval. De ce au vrut Comisia Europeană, UE, de ce s-a cerut această măsură? Pentru că s-a considerat că e o măsură benefică pentru a combate deșertificarea și schimbările climatice, pentru că s-a considerat că în momentul în care în iunie fermierii recoltau grâul, rapița sau orzul arau și lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate și în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puși în situația de a alege cea mai sensibilă perioadă, Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul în anul respectiv. Știm cu toții ce înseamnă să ari în primăvară față de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul…

Reporter: Cele care se mai practică, pentru că sunt celelalte tehnologii unde nu se mai practica arătura, e vorba de agricultura conservativă, minimum-tillage, no-tillage.

Sorin Moise: Orice tip de lucrare, astfel încât, după discuțiile cu fermierii, am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie, în care să aplicăm această măsură. De asemenea, putem discuta de această condiționalitate, de rotația culturilor, discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeași cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură, trebuie să semănăm altceva până anul viitor, dacă vreau să semăn aceeași cultură. Am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în miriște, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu. Și, bineînțeles, cea cu suprafața necultivată, procentul de suprafață necultivată între 4-7%, aici am obținut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafață care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua și anul următor, România, alături de alte state, a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunța la această măsură, pentru că, vă dați seama, atât la nivelul României, cât și la nivelul întregii UE, să lași o suprafață de 4-5% necultivată… este o suprafață enormă și nu știu dacă în condițiile actuale, în condițiile crizei din Ucraina, ne permitem să lăsăm o suprafață atât de mare necultivată fără a afecta securitatea alimentară a zonei.

Reporter: Să vedem și pilonul II, partea care interesează pentru dezvoltarea satului românesc și a fermierilor în mod special, suma înțeleg că este undeva la peste 5 miliarde către 6. Care sunt măsurile? Se merge tot pe cele clasice sau sunt altele noi, către care vin direcționați acești bani?

Sorin Moise: Și, și. Avem și măsuri vechi pe care le continuăm, avem și măsuri nou-introduse, avem măsuri vechi modificate care vor arăta cumva altfel, bineînțeles că am încercat să punctăm zona rurală, dezvoltarea zonei rurale, procesarea, să dezvoltăm irigațiile. Și să încep cu irigațiile. În domeniul irigațiilor există o sumă în total de 500 de milioane de euro cu 400 de milioane de euro care sunt pe fosta măsură 4.3 Irigații, aici ca noutate avem faptul că suma a crescut la 1,5 milioane de euro de la un milion de euro, am solicitat…

Reporter: Deci vor fi mai puține proiecte.

Sorin Moise: Vor fi mai puține proiecte și mai mulți bani pe proiect. Am solicitat Comisiei Europene să rămânem cu sută la sută finanțare europeană, pentru că inițial, pentru măsurile care au fost sută la sută finanțate, Comisia Europeană nu prea a fost de acord și a zis: poate ar fi bine 80-90%, le-am explicat că sumele sunt mari, iar pentru fermierii români s-ar putea să fie o problemă dacă nu vom avea în continuare sută la sută finanțare, mai ales că este o măsură esențială pentru România. Deci 400 de milioane de euro, 1,5 milioane de euro pe proiect, sută la sută finanțare. Asta trebuie să rețină fermierii și proiectele cu 100 de milioane de euro pentru înființarea sistemelor de irigații la nivel de fermă – este o măsură nouă, aceasta a venit în urma solicitării sectorului, pentru că erau fermieri care nu puteau să-și facă OUAI-uri, nu făceau parte din OUAI-uri, erau izolați…

Reporter: Sau sunt pe teritoriul unor organizații vechi, nu se mai știe cine a fost, cum a fost și sunt cu pierderi, și acolo sunt unele probleme.

Sorin Moise: Aici proiectele vor fi până în 500.000 de euro pe proiect și finanțare 65%. Nu va fi sută la sută. Fiind la nivel de fermă și nu la nivel de organizație, de asociere de fermieri, vom merge până la 65% finanțare. Sperăm să fie o măsură de succes. Astăzi a fost o întâlnire cu reprezentanții Agenției de la Apele Române pentru a discuta cam de ce documente va fi nevoie pentru ca noi să cerem fermierilor aceste documente, pentru că bineînțeles urmează elaborarea fișelor măsurii și a ghidurilor de finanțare. Pentru fermieri e de interes să le spunem că menținem și măsura de achiziție de utilaje agricole, finanțarea va fi de 100 de milioane de euro, suma maximă pe proiect 300.000 de euro, cu 65% procent de finanțare.

Pentru tinerii fermieri avem două măsuri. Prima este în valoare de 170 de milioane de euro, discutăm aici de proiecte pentru continuarea activității tinerilor fermieri deja instalați. S-a instalat tânărul fermier în exercițiul financiar anterior, acum depune pentru modernizare. Vrea să-și cumpere utilaje? Putem să-i dăm până la 200.000 de euro maximum pe proiect, finanțarea diferă de la 65% la 80% în funcție de anumite zone – dacă e pe zona montană, dacă e la șes. Deci asta e măsura de 170 de milioane pentru continuarea activității tinerilor fermieri, iar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt la dispoziție 250 de milioane de euro cu 70.000 de euro pe proiect sumă maximă, sută la sută finanțare. Deci mergem în continuare cu sută la sută, 70.000 de euro, așteptăm în continuare tinerii să depună proiecte în momentul în care vom lansa ghidurile.

Zona de procesare vine cu mai multe măsuri de investiții pe toate sectoarele. Ce este foarte important este că am reușit, din partea Comisiei Europene, să mărim suma până la 10 milioane de euro pe proiect.

Reporter: E o sumă mare!

Sorin Moise: Exact. Inițial, domnul ministru Chesnoiu își dorise o sumă de 15 milioane de euro, eu am participat la câteva discuții cu Comisia, reprezentanții Comisiei nu au fost de acord inițial, în urma negocierilor am reușit să ajungem la această sumă de 10 milioane de euro, nu pentru toate, pentru patru sectoare, discutăm de procesare uleiuri, procesare cereale pentru morărit, nutrețuri combinate și legume.

Reporter: Deci nu intră procesare carne, nu intră procesare lapte, deci la 7 milioane plafon maxim. Și care este procentul de finanțare?

Sorin Moise: 65%. Majoritatea sunt la 65%, mai diferă plus sau minus 5% sau 10%, în funcție de anumite subiecte, pe astea le vom stabili noi în Ghidurile măsurii sau în fișă.

Reporter: Sumele respective, procentul de finanțare de 65% este și pentru fermierii mai mici sau ăsta este plafonul maxim de finanțare? Că știu că în PNDR-ul trecut se ajungea până la 90% dacă erai într-o cooperativă, dacă erai într-un grup de producători, dacă erai un tânăr fermier până în 40 de ani, dacă erai într-o zonă defavorizată. S-au mai păstrat aceste facilități?

Sorin Moise: Nu. Comisia Europeană nu a mai fost de acord, procentul maxim a fost de 65%. Noi putem de la 65% să-l scădem la 40 dacă nu vrem să mergem cu 65% la toată lumea și să mergem, la fel: dacă ești în zonă defavorizată, să mai primești 10%, dacă ești tânăr, mai primești 15%. Dar 65% va fi maxim, nu mai pot să merg până la 90%, cum mergeam până acum. Cu toate că din punctul nostru de vedere mai nou, la Ministerul Agriculturii probabil zona defavorizată va avea o pondere mai mică în ceea ce privește punctajul pe proiecte. Importantă va fi viabilitatea acestui proiect, viabilitatea economică a proiectului. Deci se va merge pe viabilitate economică, pe o analiză mai amănunțită cost/beneficiu, ăsta va fi cel mai important punct.

Avem și câteva tipuri de investiții noi. Nu sunt sume mari, dar au venit tot la solicitarea sectorului, fiindcă am încercat să acoperim tot sectorul. Sunt cele din investiții neproductive la nivel de fermă, aceasta este denumirea. Suma va fi de 12 milioane de euro, cu 200.000 de euro pe proiect. Atenție, acesta va fi sută la sută finanțabil, și ne referim la înființarea de perdele forestiere. Deci la nivel de fermă un fermier poate să-și facă un proiect de 200.000 de euro, sută la sută finanțabil, pentru înființarea de perdele forestiere și iată cum mai atingem un punct din cele 35% pentru mediu și climă.

Avem investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice. O sumă nu foarte mare, 5 milioane de euro, 100.000 euro pe proiect, 65% finanțare. Dar a venit ca măsură nouă, înainte nu fusese atins, cei din acest sector tot au insistat și am zis să acordăm un sprijin, pentru că vor fi câteva zeci de proiecte bune care probabil vor duce la dezvoltarea acestui sector.

Mai avem investiții în sectorul legume și cartof, unde avem 151 milioane de euro, finanțarea va fi tot 65%, aici avem 2 milioane de euro pe proiect de investiții, 300.000 euro pe proiecte exclusiv pentru achiziții de utilaje și echipamente, e important să cumpărăm și utilaje, și 500.000 euro pe proiect pentru utilaje cartof, achiziționate de forme asociative – cooperative, asociații.

Reporter: Sumele pe care le-ați amintit de zeci și sute de milioane de euro alocate pentru fiecare dintre măsurile povestite până acum sunt sume totale pe cei 5 ani sau sume anuale?

Sorin Moise: Sunt sume totale pe cei 5 ani. Nu sunt anuale, din păcate. Aici, pe zona de irigații, noi o să venim în completare cu Programul Național de Irigații, sumele pentru infrastructura principală, care au fost majorate anul trecut în Parlament, încercăm să venim și de la bugetul Ministerului Agriculturii cu niște sume, suntem în așteptarea răspunsului de la Comisia Europeană să vedem până la urmă cum se finalizează și cu PNRR-ul, pentru că s-au solicitat sumele acelea din PNRR o dată pentru refacerea unei zone de infrastructură principală de irigații, cât și pentru eficiența energetică la nivel de ANIF. Acum eu cred că rolul nostru, al Ministerului Agriculturii, este să căutăm diferite măsuri care să vină în sprijinul și în completarea acestui PNS, și cu bani de pe alte fonduri. Pentru că am putut să observăm că ni s-a permis, cel puțin anul trecut, să mutăm niște sume de pe alte programe către agricultură. Și cred că și anii aceștia și anul acesta putem obține niște derogări de la Comisia europeană, dacă vom ști ce să scriem și cum să scriem, în contextul în care acest război din Ucraina afectează foarte serios securitatea alimentară a zonei, adică România e un pilon important în ceea ce privește piața de cereale din UE și eu cred că o să primim mai mult sprijin de la UE și mai multă atenție.

Reporter: Fermierii, în ultima vreme, se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme despre care credeam că este doar la nivelul țărilor dezvoltate: forța de muncă calificată. Cum facem ca forța de muncă pe care încă o avem în țară să rămână în țară, tinerii să rămână în sate? Pentru că asistăm la depopularea satelor. E bine că liceele agricole au fost preluate de Ministerul Agriculturii, un lucru foarte important și așteptat de multă vreme, pentru că lipsește și calificarea în ceea ce privește forța de muncă de care are nevoie fermierul.

Sorin Moise: Tot în PNS sunt sume prevăzute, 300 de milioane de euro, cu un milion de euro pe proiect și valoarea finanțării va fi sută la sută, o dată pentru crearea și modernizarea infrastructurii de acces agricol, adică drumuri în câmp, cât și pentru crearea sau modernizarea infrastructurii rutiere din spațiul rural, drumurile din comune. Încercăm să alocăm bani, și am încercat prin acest PNS să alocăm sume de bani și către comunitățile rurale, pentru că degeaba discutăm de strategii, degeaba discutăm de fonduri europene, dacă nu avem cetățeni în zonele rurale și, din păcate, ca imagine generală, vedem că satul românesc s-a depopulat, dar acum câteva zile am văzut un reportaj foarte interesant prin care am văzut că foarte multă lume, și în special tineri, în perioada pandemiei, în ultimii doi-trei ani, s-au mutat de la oraș la sat. Adică a crescut cu câteva sute de mii populația din mediul rural, ceea ce e foarte interesant pentru noi, pentru că asigurându-le o infrastructură prielnică, asigurându-le niște fonduri europene și un stil de viață ridicat, poate că acești tineri vor opta să rămână acolo unde au, să spunem, locuința de vacanță, dacă le place să stea la țară, poate rămân acolo și fac un proiect, și reușim să-i ajutăm.

Reporter: Ce se mai întâmplă pe partea de LEADER.

Sorin Moise: În jur de 500 de milioane de euro va avea alocare în exercițiul financiar viitor.

Reporter: Și tot pe bază de concurență, de licitație pe proiecte?

Sorin Moise: Da. Sistemul încă nu e pus la punct, deci v-am spus că Ghidurile și Fișele măsurii încă nu le-am elaborat, vom lucra împreună cu sectorul la elaborarea lor, dar în principiu noi ne dorim să rămână același. Dar bazat pe eficiență economică, eficiența economică a proiectului, în funcție de necesitatea zonei. Poate o să mergem un pic și pe specificul zonei, adică să nu mai facem proiecte pentru toată țara la fel prin Fișele măsurii. Să obțină punctaj în funcție de ce e necesar pe zonă. Pentru că poate să facă un proiect prin care să obțină un punctaj ridicat, dar care să nu se aplice în zona respectivă; să nu fie eficient și după doi-trei ani: am făcut proiectul, am luat banii, dar n-am făcut nimic cu el, nu m-am dezvoltat deloc.

Reporter: La final, domnule secretar de stat, câteva întrebări mai pe scurt: cine e Sorin Moise?

Sorin Moise: E un fermier din Brăila...

Reporter: Născut-crescut în orașul Brăila sau într-o comună din județ?

Sorin Moise: Născut-crescut în comuna Tufești, județul Brăila, și care din 2012 lucrează în Ministerul Agriculturii la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale din Brăila, ca director, și de anul trecut, în Ministerul Agriculturii. Și spuneați dacă sunt născut și crescut în oraș sau la țară, mi-am adus aminte zilele trecute de iernile de la țară și cum mergeam în perioada asta și treceam un pic prin grajd cu bunicu’, pe la oi și pe la văcuțe.

Reporter: Deci treabă cu agricultura ați avut.

Sorin Moise: Da. Familia mea deține o exploatație agricolă de 300 de hectare, de care m-am ocupat atâta cât am avut timp, cât am fost la Brăila, și mult mai puțin de când am venit în București.

Reporter: Și în continuare au rămas?

Sorin Moise: Au rămas tatăl meu, care este acolo, mama, soția și rudele de la Brăila.

Reporter: De profesie?

Sorin Moise: Inginer agronom. Absolvent 2005.

Reporter: Și tatăl?

Sorin Moise: Inginer zootehnist.

Reporter: Deci n-a sărit așchia prea departe.

Sorin Moise: Da, dar ca în orice fermă în care este un inginer zootehnist și unul agronom, mai sunt și neînțelegeri…

Reporter: Ies scântei. Cam așa e. Căsătorit, copii?

Sorin Moise: Căsătorit, doi copii, o fetiță de 8 ani și un băiețel de 2 ani jumătate. Mi-a fost greu anul acesta fără ei. O să vedem, ori vin ei la București, ori mă întorc eu la Brăila, în perioada următoare, o să vedem ce avem de făcut.

Reporter: Regretați că ați venit la București?

Sorin Moise: Nu regret. Dacă e să punem în balanță, din punctul de vedere al familiei, da, e o pierdere foarte mare; în schimb, poate mi-ar fi părut mai rău dacă n-aș fi fost aici, dacă n-aș fi fost în echipa Ministerului Agriculturii, în această perioadă. Eu o consider o perioadă grea în care am reușit să deschid ușa fermierilor în permanență, pentru că au fost perioade în care eram fermier și aveam nevoie de o discuție la Ministerul Agriculturii cu cineva și nu reușeam să dau de nimeni și, vă dați seama, când mi s-a ivit oportunitatea nu ar fi fost drept pentru mine să refuz.

Reporter: Credeți că e mai bine ca un funcționar public care răspunde, ca și dumneavoastră, ministru sau orice ar fi, să fi trecut prin problematica de care este responsabil, în cazul dumneavoastră fermier?

Sorin Moise: Sută la sută da. Dacă nu a avut legătură cu sectorul, îi va fi foarte greu să înțeleagă problemele sectorului și necesitățile acelui sector.

Reporter: Care e cea mai mare bucurie a lui Sorin Moise?

Sorin Moise: Că sunt sănătos.

Reporter: Ce-și dorește pentru 2023?

Sorin Moise: Pace, sănătate și ploaie.

Nevoia de digitalizare a agriculturii a fost subiectul discuțiilor dintre tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Dialogul tinerilor fermieri cu ministrul Agriculturii a avut loc săptămâna trecută, pe 2 februarie 2023, la București.

Întâlnirea, organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatică Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Șefului MADR i-au fost prezentate principalele măsuri luate de tineri pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, tinerii fermieri au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii: „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”.

Alin Luculeasa, membru în cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează.

Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia.

George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

„Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prin programul „Specialist în Informatică Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatică Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de șase luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propuneri, dar și de progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a spus Petre Daea tinerilor fermieri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Noul Fendt 700 Vario Gen7 a câștigat titlul „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și titlul de „Tractorul anului 2023” decernat la Expoziția EIMA de la Bologna. Noul Fendt 700 Vario s-a lansat oficial în România în luna decembrie 2022, ne-au informat reprezentanții Mewi, companie care reprezintă marca Fendt în țara noastră.

Fendt 700 Vario Gen7 a fost desemnat „Farm Machine 2023”, la SIMA 2022, de un juriu din care fac parte jurnalişti de specialitate de la 16 reviste europene de maşini agricole. „SIMA este primul târg internațional la care am prezentat publicului noul Fendt 700 Vario Gen7. Am câștigat acest prim premiu la categoria Tractoare de la 180 la 280 CP. În plus, avem deja numeroase comenzi de la clienții noștri francezi pentru acest tractor”, a spus, încântat, Roland Schmidt, vicepreședinte Fendt Marketing. „Laudele merg și către echipa de dezvoltare din Marktoberdorf”, a adăugat acesta.

În 2022, Expoziția Internațională SIMA de la Paris a aniversat ediția cu numărul 100, care s-a desfășurat în perioada 6-10 noiembrie, cu peste o mie de expozanți din 37 de țări și 153.000 de vizitatori din 120 de țări. Până acum, SIMA avea loc o dată la doi ani, în luna februarie a anilor impari. Din 2022, organizatorii au decis că expoziția va avea loc tot o dată la doi ani, însă în noiembrie, în anii pari.

Trei zile mai târziu, la EIMA Bologna, juriul independent format din 25 de jurnalişti agricoli din 25 de ţări europene a acordat premiul Tractorul anului 2023 pentru Fendt 728 Vario. Premiul Tractorul anului este decernat anual, din 1998. Din 2006, ceremonia de premiere a alternat între EIMA și Agritechnica. Fendt a câștigat deja de șapte ori premiul Tractorul anului la categoria principală, mai mult decât oricare alt producător de mașini agricole. Primul tractor Fendt care a câștigat acest premiu este Favorit 700 Vario, desemnat Tractorul anului în 1999. „Modelele din seria Fendt 700 Vario sunt cele mai vândute tractoare ale noastre și sunt folosite de fermieri din întreaga lume. Pentru inginerii Fendt a fost, așadar, o provocare să transforme ceva bun în ceva și mai bun. Factori precum consumul redus de combustibil combinat cu performanța de până la 300 CP, conservarea solului și flexibilitatea maximă pentru diferite aplicații sunt foarte importante pentru clienții noștri profesioniști din întreaga lume”, a precizat Christoph Gröblinghoff, președintele Consiliului de Administrație Fendt.

Decernarea premiului Tractorul anului la expoziția de la Bologna a fost pentru Fendt o dublă sărbătoare, având în vedere că producătorul german a sărbătorit anul acesta 50 de ani de prezență și vânzarea tractorului cu numărul 35.000 pe piața din Italia. „Vă mulțumim de 35.000 de ori!”, a scris Fendt pe parbrizul tractorului cu numărul 35.000 vândut în Italia, un Fendt 900 Vario, vopsit în culorile steagului Italiei. Ca să marcheze momentul aniversar, noul proprietar al tractorului a primit din partea Fendt o cheie din aur.

EIMA, expoziție care are loc o dată la doi ani, în luna noiembrie, a ajuns în 2022 la cea de-a 45-a ediție, care s-a desfășurat în perioada 9-13 noiembrie la Bologna, Italia. Expoziția organizată de FederaUnacom (Federația Națională a Producătorilor de Maşini Agricole din Italia) a reunit, anul acesta, 1.500 de expozanți din 40 de țări și peste 327.000 de vizitatori.

Tehnologia Fendt 1000, disponibilă și pentru tractoare de la 200 la 300 CP

Noua generație Fendt 700 Vario încorporează cea mai nouă tehnologie dezvoltată de Fendt pentru tractoare, tehnologie care vine de la cele mai mari tractoare produse de Fendt, seria 1000, și care este disponibilă acum și pentru tractoarele din seria 700, desigur redimensionată pentru tractoare de la 200 CP la 300 CP. Motorul este complet nou și a fost dezvoltat integral de grupul AGCO, fiind un proiect exclusiv dedicat noilor tractoare Fendt din seria 700.

Noua serie Fendt 700 include șapte modele: 720, 722, 724, 726 și modelul de top 728, cu putere maximă de 283 CP, dar cu posibilitatea de a avea 20 CP în plus, deci puterea maximă pentru modelul Fendt 728 este de 303 CP. „Fendt 700 este cu siguranță cea mai populară serie de tractoare Fendt, iar noua generație de tractoare satisface nevoile clienților noștri care vor un Fendt 700 ceva mai greu și cu mai multă putere. Tractoarele din noua serie 700 sunt mai grele, oferă o putere mai mare, precum și mai multă stabilitate și eficiență mai ridicată”, a arătat Stefano Pariani, Product Specialist & Tractors Sales Engineer Fendt Italia.

Puternic și manevrabil, cu transmisia complet nouă Fendt VarioDrive, sistemul integrat de control al presiunii în pneuri VarioGrip, FendtONE și o putere de până la 300 CP, noul Fendt 728 Vario a impresionat juriul care l-a desemnat Tractorul anului 2023:

„Principalele caracteristici ale câștigătorului Tractorului Anului 2023 includ un motor AGCO-Power cu 6 cilindri de 7,5 litri complet nou, care produce maximum 283 CP și permite și o putere suplimentară de până la 20 CP în orice condiții, o transmisie nouă, un nou sistem hidraulic și de răcire și un sistem de filtrare a cabinei conform normelor de siguranță Cat. 4. Printre noile caracteristici găsim puntea față și spate cu transmisie cu hidromotor separată, transmisie constantă pe 4 roți reglată automat pentru o tracțiune optimă, viraj cu tragere pentru a reduce raza de viraj cu până la 10%, conceptul de turație redusă Fendt iD, transmisia inteligentă VarioDrive, sistemul integrat de control al presiunii în pneuri Fendt VarioGrip, manevrabilitate superioară, raport masă/putere foarte scăzut, încărcător frontal de nouă generație, noul scaun premium pentru șofer și universul digital Fendt „on & offboard” FendtONE”.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a început să verifice și să elimine toate mașinile, echipamentele și utilajele din Baza de date cu prețuri de referință (BDPR) care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare sub Etapa V/ Tier V/ Stage V. De asemenea, în acord cu noile angajamente asumate pentru implementarea Planului Național Strategic (PNS 2023 – 2027), AFIR va accepta includerea în BDPR doar a elementelor care au norma de poluare de minimum Etapa V.

Măsura este determinată de preocuparea constantă pentru protejarea mediului prin fapte concrete care să contribuie direct și decisiv la reducerea poluării, transmite AFIR.

În urma verificării fiecărui element, experții AFIR le vor șterge direct pe cele neconforme din Baza de date cu prețuri de referință și vor notifica traderii, în acest sens.

BDPR include în acest moment peste 41.000 de elemente distincte care pot fi consultate pe pagina de internet a agenției, fiind astfel un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR înlesnește accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând considerabil procedura de achiziție, beneficiarii putând achiziționa produsul dorit fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare.

„Protecția mediului este o preocupare constantă pe care o avem în ceea ce privește investițiile pe care le sprijinim financiar și este strâns legată de strategiile pe care Uniunea Europeană le are în acest domeniu. Banii europeni aduc nu doar calitate, ci și tehnologii moderne care să țină cont de potențialul de afectare a naturii. Eliminarea echipamentelor, mașinilor sau a utilajelor cu norme de poluare depășite este esențială pentru protejarea mediului și a sănătății umane. În plus, acestea sunt adesea mai puțin eficiente, ceea ce înseamnă un consum mare de energie”, a precizat George Chiriță, director general AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a modificat Ghidul BDPR și în ceea ce privește actualizarea prețurilor. Astfel, actualizarea prețurilor se face o dată la șase luni pentru fiecare marcă per trader, în limita a 5%, cu aprobarea conducerii AFIR și la solicitarea oficială a producătorului/importatorului/dealerului care a înscris elementele respective în Baza de date. Respectivul trader trebuie să însoțească solicitarea și de un tabel cu informațiile actualizate care au fost anterior verificate de experții din cadrul AFIR.

Procentul maxim acceptat al variației prețului este de 5%, chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a prețurilor este mai mare de șase luni. Actualizarea prețurilor cu un procent mai mare de 5% se acceptă numai dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător (fie prin semnarea tabelului cu noile prețuri, fie sub forma unei informări oficiale privind procentul de creștere) sau dacă este necesară corectarea unor erori produse la transmiterea informațiilor către AFIR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html