Crescatorii de oi si capre mai pot depune cererea pentru plata subventiilor pe cap de animal aferentă anului 2013 pâna la 30 aprilie 2013, reaminteşte Agentia de Plati si Intervenţie pentru Agricultură.

Până la data de 25 aprilie 2013, au fost depuse peste 34.000 cereri de solicitare a primei pe cap de animal, pentru un număr de 5.300.000 animale.

Beneficiarii primei pe cap de animal în cadrul “Plăţilor naţionale directe complementare sector zootehnic, speciile ovine şi caprine” sunt producătorii agricoli crescători de ovine, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

Solicitantii trebuie sa depuna cererea aferenta fiecarei exploatatii cu cod ANSVSA la centrul judetean/local al APIA.

Controlul la faţa locului se desfăşoară în perioada 3 mai - 3 august 2013 pentru speciile ovine si caprine, la adresa menţionată în cerere, timp în care solicitanţii primelor au obligaţia de a menţine în exploataţie efectivul de animale pentru care au solicitat prima.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa, începând cu mijlocul lunii iunie, o sesiune de depunere a proiectelor pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR, care se adresează fermelor de familie.

Ferma de familie produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei. Dimensiunea economică a fermei de familie poate fi între 2 - 50 UDE (Unitatea de dimensiune economică exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole, determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei).

“Propunerea pe care MADR o lansează va da şansa micilor ferme de familie, care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a adăugat că “fermele de familie pot avea o contribuţie esenţială la dezvoltarea satului românesc. Avem obligaţia să le oferim şansa de a creşte şi de a deveni competitive pe termen mediu şi lung”.

În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul Măsurii 121.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, MADR intenţionează să pună la dispoziţia  potenţialilor beneficiari, în mod gratuit, proiecte-model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor.

MADR are în vedere reducerea timpului de accesare a finanţării proiectelor fermelor de familie prin asigurarea, la o locaţie unică, a consilierii şi asistenţei, atât pentru obţinerea sprijinului prin PNDR cât şi a creditului.

Punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate  pe site-urile MADR şi APDRP,  în formă consultativă.

Vânzările de soia din Argentina au scăzut, din cauza faptului că fermierii aşteaptă o creştere a preţurilor, dar şi din cauza nesiguranţei financiare, anunţă Agenţia Reuters. Oamenii preferă să facă economii în soia, nu în bani. În condiţiile în care cererea pe piaţă este din ce în ce mai mare, fermierii din Pampas preferă să ţină soia în silozuri, decât să vândă. Rata inflaţiei în Argentina a ajuns la 25%, iar soia din siloz îşi păstrează valoarea.

Argentina este cel de-al treilea mare exportator de soia din lume, iar guvernanţii sunt disperaţi că fermierii nu vor să vândă şi să aducă bani la buget, mai ales că se pregătesc pentru alegerile din octombrie.

Cu toate acestea, producătorii de soia nu se grăbesc. Până la începutul lui aprilie s-a vândut doar 26% din producţia anului trecut.

Producţia de etanol a USA a crescut în ultima săptămână cu 2,5%, ajungând la 100.000 tone( 853.000 barili), după ce scăzuse în ultima vreme, a anunţat administraţia pentru energie. Producţia de etanol şi-a revenit după o scădere majoră a preţului la porumb, la sfârşitul lui martie.

Al doilea mare producător de etanol din SUA, Poet LLC, şi-a restrâns activitatea în luna februarie din cauza epuizării rezervelor de porumb.

Astăzi s-a deschis Târgul Internaţional Agraria de la Cluj Napoca. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi secretarul de stat Daniel Botănoiu au vizitat târgul, după care au susţinut conferinţa “PNDR vine în satul tău” cu fermierii din zonă.

La ediţia a 19-a din acest an, la târg au venit peste 300 de expozanţi, din toate sectoarele agriculturii, de la inputuri la utilaje agricole, de la zootehnie la industrie alimentară, de la finanţare şi asigurări la institute de cercetare şi publicaţii de specialitate.

Târgul va fi deschis până duminică, 28 aprilie.

Acapararea terenurilor agricole de către marile companii este o problemă dezbătută azi în multe ţări. Pentru a-i sensibiliza pe conducătorii europeni, doi agricultori români, Attila Szocs şi Dan Cismaş, din conducerea asociaţiei Eco-Ruralis, membră în Via Campesina, au început, în 23 aprilie, un turneu.

Punctul de plecare este Parisul şi cei doi români s-au înscris în campania “Good Food, Good Farming”, la care participă numeroase organizaţii nonguvernamentale, conform lafranceagricole.

Scopul lor este să atragă atenţia asupra fenomenului de acaparare a terenurilor agricole de către câţiva proprietari, ceea ce lasă puţine speranţe pentru agricultura tradiţională şi pentru micii fermieri. Conform raportului realizat de European Coordination Via Campesina şi Transnational Institute, dat publicităţii de curând, micii fermieri nu fac faţă concurenţei, iar tinerii îşi dau seama că nu au şanse de a ajunge agricultori.

În România, pământul este foarte bun şi la preţ mic, comparativ cu alte state, aşa că mulţi investitori străini şi speculatori de terenuri au cumpărat şi cumpără masiv. În cadrul conferinţei de presă de la Paris, la care au participat cei doi români de la Eco-Ruralis, Attila Szocs, inginer agricol şi administrator al asociaţiei a precizat că “ dacă adăugăm la acestea (preţul mic şi pământul roditor) costul mic al mâinii de lucru şi un climat favorabil investiţiilor străine, totul conduce către speculaţii cu terenurile arabile româneşti. Mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană, pentru că plăţile directe pe hectar stimulează acapararea pământului.”

Din cauza birocraţiei, mulţi ţărani renunţă şi nu mai cer plata pe suprafaţă, mai ales dacă au 3 hectare, pe când pentru companiile multinaţionale este o oportunitate. Chiar dacă legea le interzice străinilor să cumpere teren agricol în România, orice străin poate înfiinţa aici o firmă, care apoi cumpără teren agricol, a explicat Attila Szocs. Eco-Ruralis a afirmat că, în România, 800.000 de hectare, respectiv 6% , se află în proprietate străină.
”Investitorii străini propun contracte de vânzare sau de concesionare pe 10 ani, dar condiţiile nu sunt tocmai clare, a spus Attila Szocs. Rezultatul imediat este deposedarea ţăranilor din zona respectivă, exodul către oraş şi creşterea preţurilor la pămâtul arabil, ceea ce îi împiedică pe români să aibă acces la achiziţionarea de terenuri în propria lor ţară”.

Asociaţia Eco-Ruralis a precizat că nu este naţionalistă. “N-avem nimic împotriva investitorilor străini, dacă îşi aduc contribuţia la dezvoltarea economică locală, dar ei aduc uriaşe utilaje, pentru producţie industrială, şi nu le oferă de lucru localnicilor.”

Dan Cismaş, fermier care lucrează 14 hectare, a spus că “ diferenţa nu e dată de naţionalitatea cumpărătorilor, ci de modul lor de a lucra pământul. Cei care vor doar să exploateze pământul, în loc să-l hrănească, sunt acaparatori”, a spus el.

Campania “Good Food, Good Farming” vrea să-i sensibilizeze pe cetăţenii europeni asupra problemelor legate de agricultură şi alimente.

În sedinta de Guvern din 23 aprilie 2013 s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind pajiştile permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Conducerea MADR a insistat în direcţia urgentării soluţionării utilizării pajiştilor de către crescătorii de animale, indiferent de forma de organizare, cu respectarea, totodată, a clauzelor din Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană.

"Prin OUG a pajiştilor, care abrogă Legea 214, primăriile şi consiliile locale vor primi subvenţii pe suprafaţă numai dacă nu există cereri din partea fermierilor. Dacă nu există, în anumite commune, fermieri sau crescători de animale care să solicite subvenţiile, Primăria are obligaţia, prin consiliile locale, să ceară aceşti bani pentru întreţinerea păşunilor respective. Dar numai, repet, dacă nu există o solicitare din partea fermierilor", a afirmat Daniel Constantin.

Acest act normativ vine în sprijinul crescătorilor de animale, care îşi vor asigura necesarul de hrană şi continuarea activităţii de creştere a animalelor pentru obţinerea produselor de origine animală, în vederea asigurării necesarului de consum. Actul normativ vine în sprijinul comunităţilor locale, deoarece taxele din concesionarea pajiştilor permanente se constituie ca venituri la bugetul local sau de stat, după caz.

După îndelungi consultări cu reprezentanţii crescătorilor de animale, s-a ajuns la o forma finală, care răspunde cerinţelor acestora:

- s-a creat posibilitatea utilizării pajiştilor din domeniul public şi privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, atât de către persoanele fizice, cât şi de cele juridice, care cresc animale,

- s-a stabilit cu claritate regimul juridic al dreptului de proprietate, precum şi identificarea corectă a proprietarilor şi a administratorilor legali ai pajiştilor;

- s-a introdus obligativitatea ca utilizatorii pajiştilor să aibă animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, făcându-se legătura între utilizatorii pajiştilor şi scopul utilizării pajiştilor, respectiv asigurarea hranei animalelor.

- s-au completat categoriile de investiţii pentru care se face scoaterea din circuitul agricol şi s-a creat temeiul legal pentru ordinul de ministru cu metodologia de scoatere din circuitul agricol;

- amplasarea obiectivelor menţionate se va putea face cu recuperarea anticipată a suprafeţelor de pajişti din terenuri neproductive sau neagricole.

- lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc şi vor fi cuprinse în contractul de concesiune/închiriere, întocmit pe baza contractului-cadru aprobat prin ordin comun al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al viceprim-ministrului, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

- se propune ca pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, şi pentru folosirea eficientă a acestora, consiliile locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice/juridice având animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, să încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă de maximum 5 ani.

- se reglementează respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu.

Prin acest act normativ se asigură facilitarea accesului crescătorilor la suprafeţele de pajişti disponibile, aflate atât în domeniul public, cât şi în cel privat al unităţilor administrative-teritoriale, în condiţiile în care pentru majoritatea crescătorilor de animale singura sursă de asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde obţinută de pe pajişti, continuând astfel tradiţia creşterii animalelor în ţara noastră şi asigurarea securităţii alimentare.

European Coordinationa Via Campesina (ECVC) este asociaţia micilor fermieri, din care fac parte 27 de asociaţii din 17 ţări europene, dintre care unele nu sunt în Uniunea Europeană. Via Campesina are organizaţii pe toate continentele. Din România, singura organizaţie care a cerut să fie membră a asociaţiei este Ecoruralis, Asociaţia Ţărănească înfiinţată al Cluj, în 2009.

Via Campesina a organizat, între 15-17 aprilie, adunarea generală a membrilor săi în Insulele Canare, Spania. Locul de întâlnire a fost ales pentru că Rafael Hernandez, unul dintre responsabilii din Via Campesina, este fermier în Insulele Canare, iar Mario Cabrera Gonzales, preşedinte al autorităţii din Insula Fuerteventura a declarat că vrea să afirme suveranitatea insulei prin promovarea producţiei locale.

Acesta este, de fapt, unul dintre scopurile organizaţiei Via Campesina, ceea ce este o adevărată provocare, în condiţiile în care Politica Agricolă Comună este atacată de corporaţiile agricole, care nu vor nicio schimbare. ECVC a dat publicităţii un comunicat cu scopurile şi modalităţile pe care le adoptă asociaţia.

Criza economică din Europa a adus multă sărăcie şi şomaj, dar şi dispariţia multor ferme mici. ECVC susţine că accesul la alimente de calitate pentru toată lumea depinde de un număr cât mai mare de ferme mici, ţărăneşti, de agricultura structurată şi de schimbări în lanţul de producţie şi comercializare.

Direcţiile strategice ale ECVC:

Promovarea agroecologiei, care pune accent pe cunoştinţelor specialiştilor, pe cultura tradiţională a fermierilor, şi nu pe tehnici sofisticate.

Susţinerea mişcării “Suveranitate alimentară”, care s-a alcătuit în 2011, după Forumul de la Viena. Mişcarea, din care fac parte diferite organizaţii, lucrează cu micii fermieri pentru schimbarea modelului industrial de producere a alimentelor, care e dăunător pentru sănătate, dar şi pentru renaşterea comunităţilor rurale. Această direcţie cuprinde şi modificări ale sistemului commercial, care trebuie să redescopere valoarea cuvântului dat, pe care a funcţionat mereu ferma ţărănească.

Acordarea ajutorului pentru fermele mici şi mijlocii în toate privinţele, mai ales în ceea ce priveşte tendinţa de acaparare a terenurilor, care se manifestă şi în Europa. Susţinerea măsurilor şi reglementărilor care sunt accesibile structurilor de mici dimensiuni, prin crearea unor căi de coemrcializare a produselor şi protejarea sistemului tradiţional de producere a seminţelor.

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 2014 drept “Anul agriculturii ţărăneşti”, iar Via Campesina îşi propune un plan de promovare a valorilor acestui segment de agricultură. “Trebuie să arătăm că noi, fermierii, îi hrănim pe ceilalţi cetăţeni şi avem dreptul de a primi un preţ corect şi venituri decente pentru munca noastră”, a spus Javier Sanchez, un reprezentant al ECVC.

În perioada 25-28 aprilie se va desfăşura, la Cluj Napoca, Târgul Agraria. Ajuns la cea de-a 19-a ediţie, Târgul Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Zootehnie va aduce împreună numeroşi specialişti, fermieri, autorităţi. Organizat de DLG InterMarketing, evenimentul adună în fiecare an peste 300 de expozanţi din mai multe ţări şi numeroşi vizitatori, fiind cel mai mare târg de profil din Transilvania.

În Franţa, Ministerul Agriculturii a anunţat ce subvenţii poate acorda în acest an. Pentru exploataţiile noi, pentru primele 50 hectare lucrate, se va acorda un ajutor suplimentar de 160 euro pe hectar.

Măsura poate să se aplice pentru 14 milioane de hectare din Franţa, conform datelor GAEC (Good Agricultural and Environmental Conditions).

Subvenţia aceasta suplimentară se adaugă la cea de bază, de 170 euro pe hectar, în care este cuprinsă şi cea pentru “înverzire”, de 87 euro pe hectar.

Subvenţia de bază se acordă, în Franţa, pentru 26 milioane hectare.

Suma totală pentru subvenţii este de 7,6 miliarde de euro pentru primul pilon.

Ministrul Agriculturii din Franţa a iniţiat un proiect de creştere a sumelor pentru subvenţii, care să fie aprobat la negocierile dintre Comisia, Consiliul şi Parlamentul Europene, care se desfăşoară între 11 aprilie-20 mai.

Ţintele sunt, în principal, creşterea numărului locurilor de muncă în agricultură şi sectorul zootehnic.