O tendinţă importantă în agricultura europeană este acumularea terenurilor agricole la câteva companii, deţinute de investitori străini, speculatori sau fonduri de pensii, afirmă ziarul englez The Guardian într-o analiză a raportului asupra agriculturii, realizat de Transnational Institute şi European Co-ordination Via Campesina. Raportul a fost publicat în 19 aprilie.

Corporaţii din China sau din Orient, dar şi oligarhii din Rusia şi uriaşe firme agricole au cumpărat, în ultimii zece ani, foarte multe terenuri agricole, concentrând businessul agricol şi eliminând micii fermieri. Jumătate dintre terenurile agricole din Europa sunt deţinute de 3% dintre firmele din domeniu, care au cel puţin 100 de hectare. În unele ţări ale Uniunii Europene, repartizarea terenurilor este asemănătoare cu aceea din Brazilia, Columbia sau Filipine.

Fermele mici au fost preluate de speculatori sau de către producătorii de seminţe. Fenomenul este foarte des întâlnit în fostele state sovietice. În Ucraina, de exemplu, 10 holdinguri agricole deţin 2,8 milioane hectare. Corporaţiile chinezeşti au cumpărat masiv în Bulgaria, iar cele din Orientul Mijlociu sunt cei mai mari producători din România, conform raportului.

Procesul de concentrare a terenurilor a luat viteză. În Germania, de la 1,2 milioane de deţinători de terenuri, în 1966, s-a ajuns la 299.100 fermieri în 2010. Micile ferme acopereau o suprafaţă de 123.670 hectare în 1990, iar acum au ajuns la 20.110, în 2007.

În Italia, 33.000 ferme ocupă 11milioane hectare, iar în Franţa 60.000 hectare de teren agricol dispare în fiecare an, fiind ocupat de drumuri, supermarketuri şi cartiere rezidenţiale. În Spania, Andaluzia, numărul fermierilor a scăzut cu două treimi, ajungând la 1 milion în 2007. În 2010, 2% dintre proprietari deţineau jumătate din pământ.

Nu a fosr realizată o analiză  în Marea Britanie, care are o foarte mare rată de concentrare a terenurilor, 1% din populaţie fiind proprietară pe 70% din terenuri. "Este o dinamică fără precedent a concentrării terenurilor. Acest fapt îngreunează situaţia tinerilor, care vor să rămână în agricultură, dar nu au acces la pământ”, a afirmat prof.dr. Jan Douwe van der Ploeg de la  Universitatea Wageningen, membru al echipei care a realizat raportul.

Autorii raportului afirmă că fenomenul de preluare a terenurilor agricole a fost accelerat de Politica Agricolă Comună, care acordă, în fiecare an, subvenţii în valoare de o treime din bugetul UE, care au fost acaparate de marii fermieri.

"În Italia, în 2011, 0.29% dintre fermieri au primit 18% din subvenţii, dintre care doar 150 au primit 6% din sumele alocate. În Spania, 75% dintre subvenţii au ajuns la 16% dintre fermieri. În Ungaria, în 2009, 72% dintre subvenţii au ajuns la 8,6% dintre fermieri”, adaugă Van der Ploeg. "Principalele trei probleme ale dreptului de proprietate asupra terenurilor în Europa de azi sunt concentrarea, achiziţionarea cu viteză şi neputinţa tinerilor de a avea acces la pământ, pentru a intra în sistemul agricol. Sunt aceleaşi probleme pe care le vedem în Africa, America Latină şi Asia”, concluzionează Van der Ploeg.

Raportul mai adaugă faptul că, în ţările dezvoltate, se observă o mai puternică opoziţie la procesul de achiziţionare rapidă de către corporaţii. În Andaluzia, comunităţile au ocupat terenurile, pentru a nu fi cumpărate. La Viena, tinerii au început să planteze pe terenurile din oraşe.

"Pământul trebuie să fie iarăşi apreciat ca bun public. Trebuie să reducem concentrarea terenurilor şi să promovăm managementul public asupra acestei resurse commune de care depindem cu toţii”, afirmă Jeanne Verlinden de la European Co-ordination Via Campesina, asociaţia internaţională a ţăranilor. "Prioritatea ar trebui să fie acordarea terenurilor către micii fermieri şi producătorii rurali, nu trebuie să lăsăm ca terenurile agricole să ajungă la câteva corporaţii cu interese comerciale” a adăugat ea.

Una dintre cele mai periculoase boli, făinarea viţei de vie, poate să apară în această perioadă. Făinarea este produsă de ciuperca numită Uncinula necator, boala făcându-şi apariţia primăvara, manifestându-se pe parcursul întregii perioade de vegetaţie, până toamna târziu. Agentul patogen atacă toate organele aeriene ale plantei: frunze, lăstari ierbacei, ciorchini, boabe. Se recomandă următoarele măsuri profilactice: lăstarii atacaţi trebuie să fie distruşi prin ardere, iar butucii puternic infectaţi, ce constituie focare de infecţie, trebuie să fie scoşi şi arşi; aplicarea corectă a lucrărilor de întreţinere; aplicarea corectă a îngrăşămintelor, evitându-se excesul de azot. Trebuie avută în vedere aplicarea tratamentelor chimice, la avertizare, în funcţie de elementele de biologie ale patogenului, fazelor de evoluţie ale viţei de vie, dar şi de condiţiile climatice. Specialiştii în protecţia plantelor recomandă pentru combaterea făinării aplicarea a 4-6 tratamente, în funcţie de presiunea de infecţie. Pentru acest lucru, ALCEDO vă recomandă o gamă largă de fungicide, cum sunt: Bumper 250 EC, Falcon 460 EC, Flint Max 75 WG, Folicur Solo 250 EW, Karathane Gold 350 EC, Kumulus S, Manoxin C50 PU si Manoxin M60 PU, Mystic 250 EC, Orius 25 EW, Ortiva 250 EC, Postalon 90 SC, Stroby DF, Sulphur 80 WG, Systhane Forte, Talendo, Topas 100 EC, Topsin 500 SC, Universalis 593 SC.

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, vrea să încurajeze apariţia unor noi ferme de familie. Prin modificarea Măsurii 121, referitoare la modernizarea exploataţiilor agricole din cadrul PNDR, statul  vrea să creeze 1.000 de ferme de familie, prin finanţarea cu 50.000 de euro/fermă. Ministrul Agriculturii a afirmat că li se va da posibilitatea celor care lucrează sau vor să muncească în mediul rural, dar care sunt la limita subzistenţei, să dezvolte o afacere în agricultură. Statul va finanţa proiecte din sectorul vegetal, horticol şi zootehnic. Ministrul a mai precizat că, până în luna mai, în funcţie de banii disponibili, va lansa proiectul.

În cadrul Salonului Internaţional e Vinuri VinVest de la Timişoara, s-a organizat a VIII- a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, la care s-au acordat mai multe medalii de aur, arint şi Marele premiu pe categorii .

La vinurile albe, Marele premiu a fost câştigat de Cramele Recaş, cu Chardonay “Cocoşul dintre vii” din 2012. S-au acordat 12 medalii de aur şi 6 medalii de argint.

La vinurile roşii, Marele premiu merge la Budureasca, cu Shiraz Budureasca din 2011. La aceeaşi categorie s-au mai acordat 9 medalii de aur şi 4 de argint.

La categoria vinuri roze, s-au acordat  2 medalii de argint, iar la Spumante, Medalia de Aur a fost câştigată de Vigna, de la Cramele Banat Recaş Bendis, un vin din 2012.

La categoria Distilate, Marele premiu a fost adjudecat de Vincon Vrancea pentru Jad Vinars din 1978.

Asociţia Crescătorilor de Albine din România organizează cea de-a 8-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, în perioada 19-21 aprilie, care loc pe platforma apicolă Băneasa de pe strada Ficusului.

Invitat special este Gilles Ratia, preşedintele APIMONDIA, Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Apicultorilor, care va susţine o conferinţă pentru apicultori.

Participă apicultori ca producători primari, dar şi firme specializate în condiţionarea produselor apicole şi realizarea unei game diversificate de preparate pe bază de produse apicole -  suplimente nutritive, medicamente, cosmetice.

La târg se găsesc produse pentru nutriţia albinelor, medicamente pentru combaterea bolilor la albine, stupi şi componente, echipamente diverse, utilaje apicole, cărţi de specialitate, dar şi alte materiale utile pentru o apicultură performantă.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, s-a întâlnit cu Gilles Ratia, preşedintele APIMONDIA, şi Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Cristina Mateescu, director general, şi Adrian Siceanu, director ştiinţific, de la  Institutul de Cercetare –Dezvoltare pentru Apicultură.

S-a discutat despre problemele legate de susţinerea acestui domeniu, pentru creşterea consumului de produse apicole ca sursă de sănătate pentru populaţie, dar şi a măsurilor care trebuie luate pentru protecţia albinei, cel mai important polenizator, faţă de pesticidele de ultimă generaţie care sunt utilizate în agricultura zilelor noastre şi care reprezintă un pericol pentru albine, mediu, biodiversitate şi sănătatea omului. O treime din alimentele noastre depinde de polenizarea cu albine. 
În Uniunea Europeană sunt numeroase dezbateri şi solicitări de interdicţie a neonicotinoidelor, pesticide deosebit de poluante pentru mediu şi cauza unor depopulări masive de colonii de albine din întreaga lume. 
Preşedintele Apimondia i-a solicitat ministrului Daniel Constantin ca, în perioada imediat următoare, să existe discuţii pentru înţelegerea acestor probleme şi argumentarea necesităţii ca şi România să aibă o poziţie fermă în interzicerea folosirii acestor substanţe în culturile de interes melifer (floarea soarelui, rapiţă, porumb etc.), în momentul în care Comitetul de apel constituit la nivel de UE va supune din nou la vot suspendarea pentru 2 ani a acestor neonicotinoide.

Suprafaţa contractată pentru irigaţii în 2013 s-a dublat faţă de anul trecut, totalizând în momentul de faţă 400.000 de hectare, a declarat, pentru Agerpres, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu.

"Este foarte important să putem extinde în acest an suprafaţa care va fi irigată. În present, avem în jur de 400.000 de hectare contractate, ceea ce este un câştig semnificativ faţă de anul trecut, când discutam de 170.000 de hectare, şi asta la începutul lunii mai, când era deja secetă. Vrem să oferim în acest an servicii de irigat în condiţii foarte bune şi să facem acele revizii tehnice din timp, respectiv încă din luna mai", a precizat Botănoiu. 
Acesta consideră că decizia Ministerului Agriculturii de a a aduce apa pe canalele de irigaţii va influenţa pozitiv contractarea suprafeţelor pentru irigat, nu numai în acest an, ci şi în anii următori. 
"Nu ştiu cât de mult a influenţat decizia MADR de a aduce apa pe canalele de irigaţii în ceea ce priveşte contractarea suprafeţelor de irigat, dar cert este că pentru anii următori în momentul în care o entitate a statului tratează cu seriozitate producătorii vor avea şi ei încredere. Au fost situaţii în care au contractat cu ANIF anumite suprafeţe, iar administraţia nu a reuşit să aducă apa pe canalul magistral, iar ei nu au mai udat şi şi-au pierdut încrederea. Sper ca, începând cu anul acesta, să capete încredere din ce în ce mai mulţi producători şi să realizeze contracte, numai aşa putem creşte  competitivitatea sectorului românesc", a adăugat Daniel Botănoiu. 
Reprezentatul ministerului a afirmat că, împreună cu organizaţiile udătorilor de apă, au fost negociate cu furnizorii de energie electrică preţuri mai accesibile decât anul trecut la energia utilizată pentru irigaţii. 
"Noi am avut discuţii cu organizaţiile udătorilor de apă şi am fost la discuţii cu furnizorii de energie electrică, astfel încât să aducem un preţ al energiei mai accesibil decât anul trecut, ceea ce înseamnă la mia de metri cubi de apă pompată, iar acest lucru se va vedea în preţul total. Evit să dau procente şi cât înseamnă în preţul total, dar vom vedea la final dacă a fost un preţ bun, dacă au apetenţă pentru apa de irigat şi dacă sunt interesaţi în continuare să lucreze. Chiar dacă unii furnizori au acceptat o scădere de preţ, iar unii şi-au menţinut nivelul, noi am ales serviciile cele mai bune, respectiv să asigure energie la timp şi la un preţ rezonabil", a mai afirmat oficialul MADR. 
MADR a decis şi scăderea costurilor de funcţionare ale ANIF, la sugestia utilizatorilor de apă pentru irigat. 
"Cred că am făcut toate eforturile posibile şi legale, le-am făcut practice ca să-i servim cât mai bine pe producători pentru că ne dorim un sector agricol care să producă. Bătălia noastră este recuperarea pieţei interne, respectiv să avem produsele noastre procesate pe piaţa internă şi pe urmă să discutăm ce vom face cu supraproducţia", a adăugat secretarul de stat în MADR.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a efectuat o vizită la fabrica Danone România din Bucureşti, ocazie cu care a discutat cu Dieter Schulz, directorul general al Danone în regiunea Europa Centrală şi de Sud, despre istoricul de 15 ani al acestei companii în ţara noastră, dar şi despre oportunităţile de dezvoltare pe care piaţa românească le poate oferi.

Ministrul a apreciat prezenţa Danone pe piaţa românească, aceştia deţinând o pondere de 48% în momentul de faţă, potrivit calculelor realizate de companie. Din punct de vedere economic, aceştia reprezintă un investitor important pentru ţara noastră, luând în considerare locurile de muncă create, cifra de afaceri şi veniturile care se înregistrează la bugetul de stat.

“România a atras fonduri europene pentru industria laptelui, în perioada 2007-2013, în valoare de 42 de milioane de euro. Astăzi avem unităţi importante, care satisfac consumul de pe piaţa internă, dar există, pe fondul creşterii consumului de lapte, loc suficient pentru a dezvolta ferme şi unităţi de procesare. Pentru ambele zone există fonduri europene, pe care le vom pune la dispoziţia tuturor celor care vor fi interesaţi”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Totodată, ministrul Agriculturii a afirmat că viitorul Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală va avea în vedere dezvoltarea nu doar a zonei de procesare, ci şi a celei de producţie, respectiv a fermelor, pe care se va pune accentul în perioada 2014-2020, ţinând cont de potenţialul pieţei româneşti în ceea ce priveşte consumul de lactate.

Salonul Internaţional de Vinuri VinVest are în acest an o ediţie jubiliară, pentru că se împlinesc 10 ani de prima ediţie. Este organizat de VinVest împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sunt parteneri principali ai evenimentului, împreună cu Jidvei, Casa de Vinuri Cotnari, Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara.

Producătorii de vin de la Jidvei, Recaş, Alira, Casa de Vinuri Cotnari, Casa de vinuri Anastasia au standuri în salon, alături de firmele din industriile conexe – sticlărie, utilaje pentru podgorii, dopuri de plută. Sunt prezente şi firme cu produse gastronomice, dar şi un stand în aer liber al firmei Alpin cu produse tradiţionale.

Mâine va avea loc gala de premiere a celor mai bune vinurdin concurs, jurizate de Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România.

Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor le recomandã cetăţenilor sã cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în care sunt respectate condiţiile generale de igienă.

Atât carnea, cât şi celelalte produse de origine animalã sau non-animalã, care sunt cumpărate din spaţii şi unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, au fost supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un risc pentru sănătatea publică.

ANSVSA face apel către cetăţeni să sesizeze neregulile pe care le observă în domeniul siguranţei alimentelor, la numărul de telefon 0800 826 787, care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie.

Carnea de miel sau ied

Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare (ante-mortem) precum şi după sacrificare (post-mortem), iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne:

Carnea de miel (ied) -  care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare - este marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală, cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele:

- în partea superioară, denumirea ţării, respectiv „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, în cazul cărnii obţinute în abatoare din România

- în centru, numărul de autorizare acordat de autoritatea veterinară centrală a ţării de origine

- în partea inferioară, abrevierea Comunităţii Europene, respectiv: CE, EC, EK, CEE, etc. cu majuscule

Carnea de miel (ied) - care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar - are aplicată o ştampilă de formă rotundă, cu diametrul de 3,5 cm, cu următoarele înscrisuri:

- în partea superioară: "ROMÂNIA", cu majuscule;

- în centru: indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii. Imediat sub acesta se înscrie numărul de identificare al medicului veterinar oficial care asigură supravegherea veterinară a unităţii;

- în partea inferioară: "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR", cu majuscule

Din punctul de vedere al particularităţilor specifice speciei, precizăm că ovinele dispun de incisivi numai pe maxilarul inferior, pe cel superior având un burelet gingival, dentiţia incisivă lipsind, iar membrele anterioare şi posterioare se termină în formaţiuni ungulare, respectiv copite biongulate.

În acest sens, este de preferat ca mielul sacrificat să aibă capul ataşat de carcasă, precum şi porţiunea terminală a unui membru.

Facem aceste precizări în vederea prevenirii substituirii acestor cărnuri cu cea de câine, care sunt uşor de confundat pentru o persoană neavizată.

Ouăle

Achiziţionarea lor din locuri aflate sub supraveghere sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor presupune că acestea:

- provin de la păsări sănătoase, din ferme autorizate şi controlate sanitar veterinar;

- au fost transportate până la locul de desfacere cu mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi care respectă normele şi condiţiile de igienă şi de temperatură;

- sunt depozitate şi expuse spre comercializare cu respectarea condiţiilor de igienă şi temperatură

Laptele şi produsele din lapte

Comercializarea laptelui şi a brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, de către producătorii agricoli, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară, eliberate de către DSVSA judeţene.

- producătorii care vând direct lapte crud către consumatorul final în pieţe trebuie să deţină fişe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine.

- brânzeturile destinate comercializării directe către consumatorul final de către producătorii agricoli, pot fi expuse la vânzare, în spaţiile special amenajate în pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, etc).

- brânzeturile trebuie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic incolore, etc).

- sunt permise transportul şi păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor, în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), cu condiţia că acestea să fie curate şi identificate corespunzător, pentru prevenirea contaminării şi asigurarea trasabilitătii produselor.

- comercializarea directă către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, a brânzeturilor obţinute de producătorii agricoli, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară, etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător.

- în vederea asigurării trasabilităţii brânzeturilor comercializate către consumatorul final, acestea trebuie să fie însoţite de informaţii scrise din partea producătorului, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, etc. se pot utiliza metode diferite de etichetare, cum ar fi: aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive, utilizarea de pungi imprimate; afişarea în momentul expunerii la vânzare şi pe toata perioada comercializării a unor informaţii înscrise pe tăbliţe sau panouri (aplicate sau prezentate deasupra sau în dreptul produsului expus spre comercializare), din care să reiasă  tipul produsului, data producţiei, originea, etc.

Produsele de panificaţie

Alte produse alimentare tradiţionale precum: cozonaci,prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc., se pot achiziţiona din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

Un aspect foarte important este reprezentat de modul în care persoanele care comercializează produsele de origine animală respectă cerinţele de igienă stabilite de legislaţia în vigoare. Astfel, toate persoanele care manipulează produsele de origine animală până la comercializare trebuie să fie sănătoase, să aibă carnete de sănătate vizate periodic de către o unitate medicală şi să poarte o îmbrăcăminte curată (halat, şorţ şi bonetă de culoare albă).