Luni, 11 martie 2013, a fost reînnoit, la Chişinău, Republica Moldova, Protocolul Tripartit de Cooperare Inter-instituţională între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) din România şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova. Protocolul a fost semnat de Gheorghe Dorel Benu, director general APIA, George Turtoi, director general APDRP şi Petru Maleru, director general AIPA.

Având în vedere rezultatele fructuoase ale cooperării din anii anteriori, concretizate prin organizarea unor serii de întâlniri, seminarii şi instruiri pentru experţii AIPA, cele 3 instituţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a continua cooperarea şi schimbul de experienţă şi bune practici, prin semnarea unui nou protocol de colaborare. Acesta marchează cel de-al treilea an de cooperare inter-instituţională, ca urmare a semnării primului acord de cooperare între cele trei părţi în anul 2010.

În cadrul protocolului, APIA şi APDRP vor acorda asistenţă AIPA în procesul de stabilire a unor politici, practici şi proceduri uniforme în domeniul stimulării investiţiilor în sectorul agricol.

APIA va acorda sprijin AIPA la crearea şi stabilirea modului de administrare a Registrului Fermierilor, va contribui la perfectionarea competentelor AIPA prin instituirea şi dezvoltarea unor forme, mecanisme şi proceduri clare şi eficiente de intervenţie în agricultură, va acorda sprijin la implementarea şi perfecţionarea sistemului de management şi control intern, în scopul asigurării unei gestiuni eficiente a fondului de subvenţionare în cadrul AIPA, va aprofunda colaborarea în domeniul instruirii personalului, atât a celui din aparatul central, cât şi a celui din oficiile teritoriale, prin organizarea în continuare a şcolilor de vară/iarnă, în România şi în Republica Moldova.

Semnarea noului protocol de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a raporturilor româno - moldovene în domeniul agriculturii.

Preşedintele ANSVSA, dr. Mihai Ţurcanu, a dispus în data de 7 martie măsuri de urgenţă privind organizarea unor echipe formate din medici veterinari oficiali din cadrul tuturor DSVSA judeţene în vederea efectuării unor controale oficiale la nivel naţional.

Tematica de control a fost stabilirea conţinutului de aflatoxina M1 în laptele crud şi în cel pasteurizat, destinat comercializării directe către consumatorul final, precum şi în laptele destinat procesării, în vederea obţinerii produselor lactate.

1.Ferma de vaci, unde s-au constat depăşiri ale limitelor admise de aflatoxină în lapte, este în permanenţă monitorizată de inspectorii ANSVSA, prin examene de laborator. Ca urmare a măsurilor dispuse de ANSVSA,  de scoatere din alimentaţia bovinelor a  furajelor contaminate şi administrarea unei raţii bazate pe materii prime care nu sunt contaminate, s-au înregistrat scăderi semnificative ale limitelor de aflatoxină, valorile apropiindu-se de cele admise.

2.Referitor la loturile de lapte provenite din Ungaria, care erau suspicionate a avea limite depăşite pentru aflatoxina M1, în urma verificărilor, ANSVSA a constatat următoarele:

- ANSVSA a fost înştiinţată de către distribuitorul laptelui că, în urma unor analize de laborator realizate la un partener al distribuitorului în cauză, cu care efectuează periodic astfel de teste, a fost depistată aflatoxina în laptele testat.

- ANSVSA a declanşat o alertă prin SRAFF, a sechestrat loturile incriminate şi a prelevat probe pentru confirmare la Laboratorul Naţional de Referinţă.

- Determinările de laborator realizate de către Laboratorul Naţional de Referinţă au arătat că laptele din loturile incriminate nu prezintă depăşiri ale aflatoxinei M1, fapt pentru care laptele respectiv poate fi comercializat.

Precizăm că laboratoarele din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, acreditate RENAR pentru astfel de determinări, sunt aprobate şi verificate periodic de către structurile competente ale Comisiei Europene.

3. În conformitate cu dispoziţiile transmise de către preşedintele ANSVSA, în perioada 7-8 martie 2013, au fost efectuate controale tematice la nivel naţional în domeniile producţiei, colectării, procesării şi comercializării laptelui crud.

Cu ocazia controalelor demarate în data de 7 martie, au fost verificate unităţile din sectorul laptelui şi au fost prelevate 1.076 de probe de lapte crud şi lapte pasteurizat, destinat comercializării directe către consumatorul final, precum şi probe de lapte destinat procesării ulterioare, în vederea obţinerii  produselor lactate.

Toate probele au fost trimise în vederea efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor acreditate pentru determinarea conţinutului în Aflatoxina M1 din lapte.

Conform datelor centralizate la nivelul ANSVSA, au fost analizate, până la acest moment, 543 de probe.  La 5 dintre aceste probe există suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină şi, conform procedurilor, au fost transmise probele către Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru confirmare. Probele în care se suspicionează depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxina M1 provin de la 3 ferme de vaci de lapte şi de la 2 unităţi de prelucrare a laptelui.

Loturile de lapte suspicionate sunt sechestrate până la sosirea buletinelor de analiză de confirmare, urmând după caz să fie iniţiată alerta prin SRAFF, iar loturile respective să fie distruse în cazul unor buletine pozitive sau să se ridice sechestrul, fiind declarate libere pentru comercializare, în cazul buletinelor negative

În perioada următoare ANSVSA va continua controalele oficiale la nivelul fermelor de vaci de lapte, centrelor de colectare a laptelui, unităţilor de procesare, automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud, pentru a împiedica pătrunderea pe piaţă a unor produse  alimentare care pot pune în pericol sănătatea publică.

La sfârşitul lunii ianuarie, a avut loc AG CONNECT Expo & Summit, în Kansas City, Missouri. Este una dintre cele mai mare expoziţii din SUA, locul de întâlnire pentru tehnica şi ştiinţa agricolă. Foarte mulţi experţi şi responsabili din industrie, prezenţi la eveniment, şi-au spus părerea despre viitorul agriculturii. “Cele mai importante probleme puse în duscuţie au fost cele legate de robotizarea echipamentelor, de îmbătrânirea populaţiei care lucrează în acest domeniu, limitele legate de suprafeţele agricole”, a spus Greg Embury, vicepreşedinte Kubota Tractors.    “O direcţie a viitorului este legată de comunicare, pentru că oamenii vor să ştie de unde vine mâncarea, cum a fost produsă, să aibă informaţiile necesare pentru a face alegerea. E necesar ca alimentele să fie de calitate, dar şi la preţuri accesibile. Trebuie să rezolvăm problema trasabilităţii produselor”, a adăugat James Borel, reprezentant Du Pont.

Leif Magnusson, preşedinte Claas America a vobit despre “cea mai mare provocare, care este aceea de a lucra împreună. Cred că soluţiile trebuie găsite prin colaborare. Dezvoltarea este impresionantă, este o adevărată furtună tehnologică. Un fermier poate acum să stea în birou şisă-şi conducă ferma prin automatizare, prin maşini.”

“Technologia este foarte avansată şi se dezvoltă cu mare viteză, aşa că e dificil de ales. Tehnologia aduce valoare la munca fermierului, creşte productivitatea. Noi putem să creăm orice fel de maşină, doar dacă produce profit pentru fermier”, a Robert Craine, general manager AGCO.

Jim Walker, vice preşedinte Case IH crede că “echipamentul este profitabil doar legat de eforturile agricultorului. Toate maşinile de mare putere pe care le avem în expoziţie au sens doar dacă sunt puse la muncă, dacă sunt folosite cum trebuie, dacă sunt eficiente.”

Federaţia Crescătorilor de Bovine din România constată cu îngrijorare cum media din România gestionează, greşit şi împotriva sectorului creşterii vacilor pentru lapte, criza cauzată de contaminarea laptelui cu AFLATOXINA. Nu este normal ca un caz izolat, în care o cantitate de lapte a fost contaminată, să pericliteze o activitate economică la nivel naţional. Atragem atenţia că, în urma acestui scandal, fermierii corecţi sunt puşi în situaţia de a nu mai putea vinde laptele la procesatori, fie că aceştia din urmă nu mai ridică laptele de la ferme decât dacă fermierii au certificate de analiză că laptele nu conţine acest toxic, fie prin reducerea preţului de achiziţie, pe care procesatorii îl vor practica pe motivul reducerii consumului. Aceste analize, solicitate către fermieri nu sunt ieftine, situându-se între 180 şi 240 lei, ceea ce pentru fermierii mici este de nerealizat.

FCBR consideră că mass-media din România este victima disputei nedorite dintre marile firme multinaţionale care activează ca procesatori în piaţa laptelui şi producătorii autohtoni de lapte din România.

Pentru orice nelămurire în acestă situaţie, sau în eventualele crize fabricate în perioada următoare, FCBR vă stă la dispoziţie cu date corecte şi pertinente.

Comunicatul este semnat de dr. Claudiu Frânc, preşedinte al FCBR.

Cu ocazia verificărilor realizate în cadrul  programului de control al salmonelozelor zoonotice - boli transmisibile de la animale la om -inspectorii ANSVSA au descoperit, la o fermă de pui de carne, un efectiv de 37.000 de păsări, contaminat cu Salmonella enteritidis. 
Inspectorii sanitari veterinari au dispus sacrificarea întregului efectiv şi carnea rezultată, în cantitate de 53 de tone, a fost distrusă.
În ferma respectivă s-au luat măsuri de curăţenie şi dezinfecţie, ulterior urmând a fi recoltate probe pentru verificarea eficienţei dezinfecţiei.
Repopularea cu păsări se va face numai în momentul în care analizele de laborator vor arăta că nu mai există pericol de contaminare.
Începând cu anul 2007, ANSVSA a implementat un program de control al Salmonelelor (agenţi patogeni care pot afecta grav sănătatea omului) în efectivele de păsări din ţara noastră. Acest program este aprobat şi verificat anual de către Comisia Europeană.
Înainte de a fi abatorizate, toate efectivele de pui de carne sunt verificate pentru a preîntâmpina o eventuală infecţie cu Salmonella.  Sacrificarea păsărilor este permisă numai după ce buletinele de analiză dovedesc lipsa oricărui pericol pentru sănătatea publică.
Infecţiile cu Salmonella sunt printre cele mai răspândite boli de tip alimentar, contaminând omul prin ingestia de mâncare sau apa infectată. 
Simptomele cele mai frecvente sunt greaţa, durerile abdominale, diareea şi voma. Aceste simptome încep să-şi facă apariţia de obicei la 12-72 de ore după ingerarea alimentului contaminat.
Un alt tip de salmonella, mai rar, este cel care dă simptome mult mai grave, printre care şi febra enterică.

Preşedintele ANSVSA, dr. Mihai Ţurcanu, a dispus demararea unor controale extinse în ceea ce priveşte calitatea laptelui ca materie primă.

Decizia a fost luată în urma depistării depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină la probele de lapte, prelevate de inspectorii ANSVSA de la o fermă, în cadrul programului de autocontrol.

Probele de lapte au fost recolate în data de 4 martie, iar în urma rezultatelor analizelor, în data de 5 martie a fost declanşată alerta prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje.

În aceste conditii, întreaga cantitate de lapte din care s-au prelevat probele,  13.855 de litri, a fost sechestrată şi au fost stopate livrările de lapte crud către toate unităţile de procesare lapte şi vânzarea directă prin intermediul automatelor de lapte.

S-a dispus scoaterea din alimentaţia bovinelor a întregului  lot de furaje contaminate şi administrarea unei raţii bazate pe materii prime care nu sunt contaminate şi s-au prelevat probe suplimentare din materiile prime utilizate pentru raţia care se administrează în prezent vacilor cu lapte.

Pentru a preveni apariţia unor situaţii similare, preşedintele ANSVSA a dispus Direcţiilor judeţene o acţiune la nivel naţional, de prelevare de probe de lapte de la ferme, centre de colectare lapte, automate pentru vânzarea directă a laptelui crud, unităţi de procesare a laptelui.

Probele recoltate urmează a fi analizate în laboratoare şi la Institutul de Referinţă din reţeaua ANSVSA.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii a dat publicităţii rezultatele activităţii din 2012. Din punct de vedere valoric, volumul garanţiilor acordate în anul 2012 a crescut cu peste 37%, de la un nivel de 512 mil euro în 2011 la 703 mil euro în 2012. Pe lângă activitatea propriu-zisă, FNGCIMM a derulat, în numele şi contul statului, o serie de programe guvernamentale, a căror valoare s-a situat, în 2012, la un nivel de 176 mil euro. Comparaţia anilor 2012 şi 2011, din perspectiva numărului de IMM-uri beneficiare de garanţii, a indicat o creştere de 12%, respectiv la 11.000 de IMM-uri garantate în 2012.

Un criteriu important de apreciere a performanţei, pe baza căruia se apreciază performanţa fondurilor de garantare, atât la nivel european, în cadrul AECM (Asociaţia Europeană a Fondurilor Mutuale), cât şi la nivel mondial, este reprezentată de numărul de locuri de muncă susţinute pe seama garanţiilor emise. Numai în anul 2012, Fondul a susţinut, indirect, un număr de circa 145.000 de locuri de muncă.

FirstFarms, unul dintre cei mai agresivi investitori danezi în terenuri arabile, în ultimii cinci ani, a început să vândă din proprietăţile achiziţionate în România, ca parte a unui program de "curăţare" a portofoliului. Danezii au demarat şi un program de tăiere de costuri şi au renunţat la biroul din Bucureşti. "În februarie, compania a vândut 411 hectare de teren agricol în România, care nu era în principala zonă de producţie, pierderea fiind minimă. În acelaşi timp, FirstFarms a decis să renunţe la mai multe active de producţie din domeniul zootehnic pe care le are în Slovacia. Valoarea totală a activelor la care compania a renunţat se ridică la 3 milioane de coroane daneze (400.000 euro)", se arată într-un anunţ al FirstFarms.
Compania deţinea în România 7.600 de hectare de teren.

Pentru că vremea e favorabilă însămânţatului, echipa Alcedo ne face recomandări. O sămânţă sănătoasă şi de calitate este condiţia esenţială pentru a avea recolte bogate. Pentru culturile din această primăvară, Alchimex vă oferă Nupid Al 600 FS. Este un insecticid omologat pentru tratarea seminţelor destinate însămânţărilor, pentru combaterea unor dăunători majori la culturi ca: grâu, orz, orzoaică, rapiţă, porumb şi floarea- soarelui. Fiind aplicat pe sămânţă, Nupid Al 600 FS asigură o protecţie majoră plantelor faţă de dăunătorii care prejudiciează aceste culturi agricole. Acţiunea insecticidă a produsului se bazează pe efectul rapid asupra sistemului nervos al insectelor. Pentru a vă proteja culturile, Alchimex vă recomandă să folosiţi Nuprid Al 600 FS astfel: la grâul şi orzul de primăvară, împotriva afidelor în doză de 0,6 l/t de sămânţă; la rapiţa de primăvară, împotriva puricilor, cruciferelor, se utilizează doza de 6 l/t. La porumb, pentru viermii sârmă se folosesc 6 l/t, pentru raţişoară (Tanymecus dilaticollis) 8 l/t,  iar pentru viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera) doza de 10 l/t. Pentru floarea-soarelui, Nuprid Al 600 FS se recomandă a se utiliza în doză de 10 l/t, pentru a combate gărgăriţa frunzelor sau viermii sârmă.

În Şedinţa de Guvern din data de 6 martie 2013, a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi măsurilor de piaţă în agricultură, suma aprobată fiind de 2.700.000 mii lei.

După publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ, MADR va aloca Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) sumele necesare decontării contravalorii schemelor de plăţi unice pe suprafaţă (SAPS) aferente anului agricol 2012 -2013, precum şi a măsurilor de piaţă şi intervenţie în piaţă derulate prin APIA.

Beneficiarii schemelor de plăţi unice pe suprafaţă sunt în număr de 1.072.289, fermieri pentru care s-a efectuat verificarea condiţiilor de eligibilitate în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Menţionăm că suma totală destinată plăţilor unice pe suprafaţă este 2.479.446 mii lei, diferenţa până la concurenţa totală a sumei aprobate prin actul normativ fiind destinată măsurilor de piaţă şi intervenţie în piaţă derulate prin APIA, cum ar fi ajutorul financiar pentru sectorul viti-vinicol, restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole, susţinerea primelor de asigurare, ajutor financiar pentru grupurile de producători din sectorul legume-fructe, ajutorul specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii din sectorul de agricultură ecologică, restituţii la export, programul naţional apicol, programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli, lapte în şcoli, etc.

Similar anilor anteriori, începând cu data de 16 octombrie 2013, în conformitate cu reglementările europene,  MADR va completa sumele aprobate prin Hotărârea de Guvern în vederea acordării avansului pentru campania 2013-2014.