România a fost “Ţara Anului” la BioFach, târgul mondial de comerţ cu produse ecologice, 13-16 februarie 2013, de la Nuremberg, Germania. Acest statut a fost o oportunitate excelentă pentru promovarea produselor ecologice româneşti şi pentru a le prezenta tuturor participanţilor potenţialul agriculturii ecologice din România. Ţara noastră a participat cu 55 de expozanţi, pavilionul românesc fiind foarte bine apreciat. Numeroase personalităţi au vizitat standurile frumos amenajate şi au ascultat muzică interpretată de pianistul Teo Milea şi naistul Nicolae Voiculeţ. Echipa de la “Revista Fermierului” şi de la emisiunea “România agricolă” a fost prezentă la eveniment.
Agricultura ecologică, o alternativă profitabilă
Turul oficial al târgului a pornit de la standul României. În cea de-a doua zi a târgului Biofach 2013, prim-ministrul Victor Ponta a vizitat Pavilionul României, alături de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. După ce au degustat produsele ecologice ale expozanţilor români, ministrul Agriculturii şi premierul au participat la dezbaterea “Agricultura Ecologică - orizonturi 2020”, organizată de MADR. Evenimentul a fost moderat de secretarul de stat MADR Achim Irimescu şi a beneficiat de prezenţa lui Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dar şi a Dacianei Sârbu, europarlamentar, precum şi a altor oficiali din statele membre UE.
În cadrul actualei Politici Agricole Comune, producţia ecologică beneficiază de sprijin financiar, de măsuri specifice şi de o legislaţie corespunzătoare. Prin revizuirea PAC în domeniul agriculturii ecologice, lansată în luna ianuarie a acestui an de către Comisia Europeană, se va consolida încrederea consumatorului şi se vor crea condiţiile necesare unei concurenţe loiale între producătorii ecologici din cele 27 de state membre. În ultimii ani, suprafaţa cu agricultură ecologică din ţara noastră a ajuns la un milion de hectare, pe care muncesc 30.000 de fermieri. Din anul 2008, România a început să fie ţară exportatoare de produse ecologice, exportul reprezentând 70% din producţia de materie primă - cereale, miere, fructe de pădure. A crescut şi numărul unităţilor de procesare, de la 48 în 2007 la 103 în 2012.
Conversia este susţinută cu bani europeni
Daciana Sârbu, europarlamentar român în Comisia pentru Agricultură a PE, s-a implicat în organizarea pavilionului românesc de la BioFach şi a fost alături de cele 60 de firme româneşti care au avut standuri la cel mai mare târg internaţional de produse bio.
“Sper ca România să fie recunoscută tot mai mult ca producător bio, să ne creăm o piaţă de desfacere pentru produse, nu doar pentru materie primă. Acum exportăm cam tot ce producem, iar cererea este mult mai mare decât oferta, ceea ce este bine. Cred că e mai bine să procesăm produsele, să le vindem în România şi în afară. Suntem recunoscuţi, chiar foarte apreciaţi, la anumite produse: miere, cătină, ciuperci, grâu. Trebuie să facem produse care să meargă în alte ţări, să sprijinim cât mai mult acest domeniu şi să transformăm România într-o ţară bio a Europei”, ne-a spus Daciana Sârbu.
Capacităţile noastre de dezvoltare în producţia bio pot fi sprijinite prin chiar reforma PAC, ce pune accent pe acest domeniu al agriculturii. Parlamentul European a prevăzut un sprijin mai mare pentru fermierii care vor să facă o conversie de la agricultura convenţională la cea ecologică.
“România, după Polonia, primeşte cei mai mulţi bani pe hectar la subvenţie şi, faţă de anii trecuţi, când nu primeam nimic, acum primim un cuantum relativ mic, dar, după 2014, subvenţiile vor creşte la agricultura bio. De asemenea, avem sprijinul pentru tinerii fermieri, care, în general, sunt atraşi de sectorul bio. Acum, o atenţie deosebită ar trebui să o acordam activităţii de procesare, de vânzare. Vom primi sprijin pentru crearea unor facilităţi, mai ales pentru vânzarea în marile magazine, pentru că astfel vor ajunge produsele mai uşor şi mai ieftin la consumatori.”
Pentru că toată lumea a remarcat calitatea prezentării din pavilionul României, am întrebat-o pe Daciana Sârbu ce părere are despre prezenţa noastră la târg.
“Standurile arată excepţional, cu produse de înaltă calitate. Am surprins pe toată lumea, şi concurenţa, evident, care nu este foarte fericită din cauza asta. Sper să fie doar începutul.”
Ouă de la ţară
La unul dintre standurile româneşti de la BioFach am găsit ouă ecologice. Firma care le-a adus se numeşte chiar aşa, SC Ouă de la Țară SRL, şi este pentru prima dată la un târg internaţional în calitate de reprezentant al României. Creativitatea românilor e impresionantă. Oamenii s-au gândit că românilor le place să mănânce tot felul de lucruri „de la ţară”, pentru că sunt alimente sănătoase, de la vietăţi crescute în ograda părinţilor sau bunicilor.
“Ne-am legat de faptul că românilor întotdeauna le-au plăcut ouăle de ţară. Noi producem şi ouă ecologice, după standarde moderne, respectând metodele tradiţionale. Găinile au dreptul să iasă afară la păşune şi mănâncă exclusiv cereale ecologice, deci le creştem cât se poate de sănătos, ca şi găinile de ţară », ne-a spus Anca Pop, administratorul firmei.
Afacerea a început în 2009, ca un mic experiment de familie. Au construit singuri o hală, în care au adus 3000 de găini outoare. Ouăle s-au vândut, intreprinzătorii s-au descurcat bine, iar de la an la an s-au dezvoltat şi acum a ajuns o afacere care întreţine familia. Au 30.000 de găini şi sunt cei mai mari producători de ouă ecologice din România. Desfacerea şi-au asigurat-o prin supermarketuri. Pentru că trebuie să respecte standardele nu numai la calitate, dar şi la sortare şi ambalare, şi-au organizat un centru de ambalare, certificat în acest sens. Marfa este apoi distribuită cu maşinile proprii, deci au eliminat orice verigă intermediară care ar fi mărit costurile.
Pentru că poate fi un model de afacere ecologică, ne-a interesat investiţia iniţială.
« La început, când am făcut prima hală, nu am investit extraordinar de mult, am investit economiile familiei şi ce am putut aduna de la prieteni. Pe parcurs, au venit foarte multe cheltuieli şi investiţii, pentru că ne-am dezvoltat şi am luat credite de la bancă. În prezent, avem o investiţie de 1 milion de euro », ne-a spus…
Firma a ajuns la o producţie de 10.000 ouă pe zi, având desfacerea asigurată.
Caşcaval de Ibăneşti
Un alt stand românesc este plin de caşcaval de la Ibăneşti. Firma care îl produce, SC Mirodatod SRL, este procesatorul şi are atestat ecologic pentru caşcaval.
Pentru că fabrica este în comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, caşcavalul se numeşte şi el la fel. Cu atât mai mult cu cât pregătirea caşcavalului are tradiţie în localitate.
“Avem atestat tradiţional pentru mai multe produse, dar vrem să dezvoltăm mai mult partea ecologică, unde vedem cu toţii că este loc de vânzare mult mai bună decât a produselor convenţionale. Sunt din ce în ce mai căutate produsele eco, indiferent de natura şi sectorul lor”, ne-a spus David Todoran, administratorul firmei.
Caşcavalul se vinde foarte bine, pentru că cererea este mult mai mare decât oferta. Încă n-au vândut în Germania, pentru că producţia bio este destul de mică. “Avem cereri în Germania. Sperăm că în acest an, din vară, din toamnă, să şi întreprindem schimburi intracomunitare, deci să vindem în Germania,” ne mărturiseşte Todoran.
Chiar dacă fabrica are capacitate mare de procesare, 35 de tone de lapte pe zi, acum se lucrează doar cu 18 tone, aşa că e nevoie de efort pentru a avea şi cantitaţi pentru export. După experienţa de la BioFach, mureşenii s-au lămurit în ce direcţie bate vântul, aşa că, dacă ar fi să înceapă acum treaba, ar ştii ce să facă. “Aş merge direct pe organic, pe bio, pentru că sunt produse căutate. Lumea îşi dă seama din ce în ce mai mult că alimentaţia este foarte importantă pentru sănătate, pentru viaţă, şi încearcă să mănânce sănătos.”
“Noi chiar putem schimba lucrurile în ţară”
Printre vizitatorii de la BioFach l-am întâlnit pe Radu Timiş, administratorul firmei Cristim, binecunoscut procesator de alimente din România. Chiar dacă nu a avut un stand de produse bio, omul de afaceri a venit să studieze piaţa. “În primul rând, am venit să studiez piaţa, să văd ce înseamnă bio la nivel mondial şi european. Este primul târg, la care participă agricultura din România, care arată diferit faţă de ce s-a întâmplat până acum. Dacă în anii trecuţi ne era jenă de cum se prezentau standurile noastre, expozanţii, astăzi arătăm că într-adevăr România şi-a schimbat total atitudinea faţă de business-ul agricol, nişele de piaţă, produsele biologice. Putem fi mândri cu ceea ce se întamplă astăzi aici. Noi chiar putem schimba lucrurile în ţară, să le facem mai bine, putem arăta Europei că ne schimbăm şi mergem într-o direcţie bună şi pozitivă,”.
Agricultura organică poate fi o afacere de succes pentru micii sau mai marii fermieri din România, iar un om întreprinzător ca Radu Timiş ştie care e direcţia bună.
“Noi am început un proiect, de câţiva ani, suntem într-o reconversie a fermei noastre de vaci. Probabil că, într-un an, vom avea o producţie de 10.000 de litri de lapte, pe care îi procesăm în fabrica noastră de lactate, unde toate produsele vor fi bio. Este o nişă bună de piaţă. Deocamdată, nu există la noi prea multe afaceri pe acidofile şi credem că este un lucru de viitor. Exportul poate fi deja o variantă foarte bună. Aici, la BioFach, după ce am vizitat toate aceste standuri, pavilioane, unde găsim toţi producătorii lumii, şi văzând cifra de afaceri la care s-a ajuns, 40 de milioane de euro, cifră care s-a dublat faţă de acum 6 ani, am ajuns la concluzia că oamenii au o tendinţă importantă către viaţa şi mâncarea sănătoase.”
Trandafirii, o afacere de familie
Unele dintre produsele ecologice cu care România a venit în premieră la BioFach sunt cele care au în componenţă trandafirii. Dan Florea este binecunoscut în târgurile de profil din România, dar acum a ieşit în lume, la Nuremberg.
« Am venit cu produse din trandafiri - sirop, dulceaţă, oţet, cu sirop de zmeură şi sirop de soc. Este prima noastră participare la un târg de produse bio şi ne bucurăm că am ajuns aici. Am văzut foarte mulţi producători şi multe produse bio şi am putut să-mi dau mai bine seama ce vom face începând din acest an », ne-a spus Dan Florea. N-a ajuns din întâmplare la BioFach, ci pentru că firma lui este printre puţinele din România care au certificare bio pentru trandafirii de dulceaţă. « Suntem în anul trei de conversie, deci vom primi şi certificatul ecologic. Mai sunt două firme care au certificat bio pe trandafiri, în special trandafiri de dulceaţă. »
Dan Florea şi-a construit afacerea împreună cu soţia, este o afacere de familie, ca multe alte firme care au avut stand la Nuremberg.
« Este o afacere de familie, din care noi zicem că am început să ne descurcăm, pentru că am avut trei ani în care ne-am probat produsul. Nu ne-a fost nici nouă uşor. Am reuşit să ajungem în lanţurile magazinelor din România, suntem în creştere, dar după ani de aşteptare », a adăugat el, cu mândria omului care ştie că a făcut treabă bună.
România a fost “Ţara Anului” la BioFach, târgul mondial de comerţ cu produse ecologice, 13-16 februarie 2013, de la Nuremberg, Germania. Acest statut a fost o oportunitate excelentă pentru promovarea produselor ecologice româneşti şi pentru a le prezenta tuturor participanţilor potenţialul agriculturii ecologice din România. Ţara noastră a participat cu 55 de expozanţi, pavilionul românesc fiind foarte bine apreciat. Numeroase personalităţi au vizitat standurile frumos amenajate şi au ascultat muzică interpretată de pianistul Teo Milea şi naistul Nicolae Voiculeţ. Echipa de la “Revista fermierului” şi de la emisiunea “România agricolă” a fost prezentă la eveniment.
Agricultura ecologică, o oportunitate pentru România
Prim-ministrul Victor Ponta a vizitat pavilionul Romaniei, Ţară Parteneră la BioFach 2013, împreună cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
“Pentru mine a fost o surpriză, avem un stand extraordinar, cu foarte mulţi producători, foarte mult entuziasm. Este o zonă a agriculturii româneşti care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi pe care vrem să o dezvoltăm în continuare.
Avem programe de dezvoltare pentru agricultura bio, subvenţii, este o oportunitate extraordinară pentru România şi nu trebuie să o ratăm”, a spus el, entuziasmat de ceea ce a văzut.
Ministrul Daniel Constantin ştie că agricultura ecologică nu a fost susţinută de stat şi că e nevoie de efort financiar pentru a dezvolta acest domeniu de nişă care este de viitor.
“Statutul de “Ţara Parteneră” este recunoaşterea modului în care s-a dezvoltat acest tip de agricultură în ultimii ani, în România. Vom pune în continuare accent pe sprijinul producătorilor care vor să se extindă pe zona de agricultură ecologică. Ştiu că, la nivel guvernamental, încă nu am ţinut pasul cu dezvoltarea sectorului, din punct de vedere al sprijinului.”
Nu e suficient să faci ceva bine, dar trebuie să afle lumea că tu ai realizat ceva, aşa că expunerea internaţională e o condiţie a succesului, iar ministrul ştie asta. “Ne angajăm ca în perioada 2014-2020, dar şi în anul 2013, pentru că este nevoie imediată să identificăm soluţiile financiare pentru a sprijini producătorii, să-i ajutăm pe producători să iasă cât mai mult pe pieţele externe, în Uniunea Europeană sau pe terţe pieţe. Am făcut şi vom face în continuare vizite diplomatice, astfel încât să arătăm potenţialul pe care îl avem în acest sector”, a adăugat Daniel Constantin.
SIMONA EHMANN, AGENT KRAIBURG PENTRU ROMÂNIA
Odihna îndelungată este esențială pentru productivitatea unei vaci de lapte, deoarece în decubit vascularizarea ugerului se îmbunătățește cu 30%, iar rumegarea este cu 70% mai intensă. Odihna îndelungată presupune în același timp scăderea solicitării onglonului (din punct de vedere mecanic, chimic și infecțios), realizându-se prin această primă măsură importantă care se impune pentru a avea în fermă animale performante: sănătatea ongloanelor. Pardoseala de odihnă „WINGFLEX“, produsă de compania germană Kraiburg, combină în mod ideal avantajele cușetei cu cele ale așternutului adânc, astfel că rezultă cel mai bun confort la odihnă, ceea ce oferă animalului odihna și productivitatea optimă.
Într-o fermă de taurine, dereglarea ritmului la odihnă, cu perioade de ședere prea scurte, prea lungi sau prea puține ca număr, poate declanșa un cerc vicios, rezultă probleme în asimilarea hranei, dereglarea metabolismului animalului și înrăutățirea sănătății onglonului. Fiecare minut de odihnă pierdut contează. Urmărirea animalului rentează, deoarece adesea se pot observa detalii care pot fi îmbunătățite cu efort minim. Așezarea și ridicarea vacii trebuie să decurgă cât mai aproape de condițiile naturale, de aceea se impune dotarea grajdurilor cu limitatoare de greabăn și de piept flexibile, precum și cu pardoseli la odihnă moi și sigure la alunecare, corespunzătoare nevoilor animalului.
Boxa de odihnă trebuie să ofere confort animalului
Referitor la comportamentul natural în decubit, boxa de odihnă trebuie să permită abordarea de către animal a tuturor celor cinci poziții de referință observate în natură: așezarea pe piept (43%), îndoirea membrului anterior înainte (20%), membrul posterior îndoit înapoi (22%), total pe o parte (7%) și poziția “de dormit” (8%).
Modul de proiectare a boxei de odihnă, în special a limitatorului de greabăn și piept, nu trebuie să stânjenească în niciun fel animalul. Atâta timp cât vaca nu poate aborda una dintre poziții, de exemplu nu poate întinde membrul anterior, va rămâne prea mult culcată în aceeași poziție, sau timpul total de odihnă se va scurta. Schimbarea naturală a pozițiilor de odihnă ajută la echilibrarea sarcinilor și diminuarea presiunii punctuale, împiedicând suprasolicitarea unei anumite părți a corpului vacii. Suprasolicitarea are ca rezultat dereglarea vascularizării în zona articulațiilor sensibile ale animalului și apariția plăgilor la nivelul pielii (de pildă, în zona jaretului).
Taurinele au nevoie de pardoseli moi, pe timp îndelungat
Taurinele sunt animale care se odihnesc pe suprafețe moi, articulațiile sunt sensibile și foarte puțin protejate, ceea ce impune existența unei pardoseli moi, cu o deformabilitate de minimum 20 mm. Este însă hotărâtor ca pardoseala respectivă să își păstreze proprietățile timp îndelungat, după mulți ani să poată oferi același confort ca la început. Pardoselile care după un număr mic de ani se întăresc reduc puternic timpul de odihnă, de multe ori fără ca fermierul să observe. Atunci când crește numărul afecțiunilor podale este necesară și verificarea confortului la odihnă. Un confort necorespunzător la odihnă va determina staționarea animalului în mediul umed și murdar de pe culoarele de mișcare, crescând astfel și solicitările mecanice asupra ongloanelor.
Inflamarea articulațiilor și plăgile pielii cu pierderea firelor de păr apar îndeosebi la jaret. În decubit, pielea vacii este solicitată de sarcina mare a corpului acesteia. Stratul adipos și țesutul muscular pot susține pe o perioadă limitată de timp irigarea pielii cu sânge. Dacă însă sarcina este prea mare sau durează un timp prea îndelungat, apar escare la nivelul pielii și la inflamații la rădăcina firelor de păr. Afecțiunile la nivelul pielii apar îndeosebi în zonele în care pielea vine în contact direct cu oasele animalului, de exemplu în zona jaretului. În situațiile în care, datorită existenței unei pardoseli deformabile, greutatea animalului se distribuie uniform pe suprafață și nu punctual, pielea va fi mai bine hrănită cu substanțe nutritive.
În plus, pardoselile moi oferă și o rezistență mai bună la alunecare, ceea ce determină ca animalul să se așeze fără teamă, ceea ce favorizează odihna îndelungată.
WINGFLEX asigură odihnă și productivitate optimă
Pardoseala de odihnă „WINGFLEX“ combină în mod ideal avantajele cușetei cu cele ale așternutului adânc, rezultând cel mai bun confort la odihnă, fapt ce oferă animalului odihna și productivitatea optimă. Pardoseala înaltă „WINGFLEX“, cu cei 60 mm grosime se poate curăța ușor, economisind astfel muncă și paie. Profilul inovativ cu aripi de dedesubt oferă cea mai mare deformabilitate și își păstrează timp îndelungat stabilitatea și elasticitatea. Are deformabilitatea ideală pentru orice solicitare de către animal. Vă semnalăm faptul că modul de solicitare al pardoselii atunci când animalul este așezat diferă de cel apărut când animalul se ridică. Lamelele profilului de dedesubt se așează perfect atunci când animalul se odihnește și amortizează șocurile articulației carpiene atunci când acesta se ridică. Durabilitatea pardoselii a fost deja testată și confirmată de organismul german DLG. Panta integrată din spate favorizează scurgerea lichidelor și uscarea, aducând astfel încă un avantaj păstrării sănătății onglonului vacii. Montajul cu profile în serie și șuruburi speciale din inox completează acest sistem profesionist.
Jean-Paul Renoux, Consultant tehnic AGPM (Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb)
De calitatea însămânțării unei culturi de porumb depinde, în mod decisiv, nivelul producţiei medii. Așadar, starea orizontului de însămânţare este esenţială. Astfel, el trebuie să fie suficient de tasat – însă nu exagerat – şi să conţină suficient pământ mărunţit. Prin diversele lucrări ale solului se are în vedere asigurarea unei structuri a solului care să favorizeze înrădăcinarea şi răsărirea.
Elemente fundamentale
Discontinuităţile de profil în sol sunt de evitat. Porumbul prinde rădăcini mult mai bine în soluri omogene, chiar şi puţin tasate, decât într-un sol cavernos sau cu orizonturi succesive cu porozităţi foarte variabile.
Tranziţia dintre patul germinativ şi orizontul creat de utilajele de trecere trebuie să fie treptată, dat fiind faptul că sevrajul (care intervine odată cu instalarea definitivă a sistemului radicular, în stadiul de 4-5 frunze) este o perioadă delicată în dezvoltarea tinerei plante de porumb. La fel, „tălpile” create în urma lucrărilor solului sau straturile de sol compactate în urma trecerilor utilajelor (mai ales a celor acţionate prin priză de forţă), care împiedică sau încetinesc pătrunderea rădăcinilor principale în orizonturile profunde, limitează accesul plantei la rezerva de apă din sol, de care porumbul – chiar şi în regim irigat – depinde foarte mult în timpul verii.
Pentru a atinge acest obiectiv şi indiferent de utilajul folosit sau de etapa de lucru - arat sau trecere - , trebuie intervenit atunci când solul este suficient zvântat. Pregătirea patului germinativ – care are loc devreme, la solurile argiloase şi în ultimul moment, la solurile cu tendinţă mai mare de bătucire – va trebui efectuată cu cât mai puţine treceri posibile.
Nu există o pregătire ideală a solului, ea ţine întotdeauna de climă, zilele disponibile, nivelul de dotare tehnică şi mărimea exploataţiei. Trebuie evitată mai ales uscarea solului între diversele treceri şi trebuie păstrat un grad suficient de tasare a solului, pentru a păstra umiditatea acestuia.
Prezenţa resturilor vegetale din cultura precedentă la suprafaţa solului (care tinde să împiedice bătucirea solurilor lutoase, prin efectul de mulci) are dezavantajul de a adăposti şi conserva anumite specii de dăunători şi de paraziţi vegetali. Aceste reziduuri sunt totodată un obstacol în lucrările timpurii de combatere a buruienilor (operaţiune care are cea mai mare eficacitate într-un astfel de stadiu).
Aspecte care necesită atenţie
Însămânțarea unei culturi de porumb într-un climat continental prezintă anumite dificultăți. Perioadele propice lucrărilor solului şi semănatului sunt deosebit de scurte. Totuși, în timpul verii, o cultură de porumb care este adesea supusă unor factori de stres hidric importanţi va depinde foarte mult de calitatea înrădăcinării. Lucrările de pregătire a solului sunt, așadar, o acțiune esențială. Pregătirile de toamnă, de dinaintea brumei, sunt adesea de preferat. Aratul este și el deseori necesar pentru îngroparea corectă a resturilor vegetale din cultura de porumb anterioară, însă nu este indispensabil. Gradul de zvântare a solului contează mai mult decât utilajul folosit. Se optează frecvent pentru simplificarea lucrărilor solului, din motive economice și care țin de începutul pregătirii unei sole, însă acest procedeu nu are numai avantaje.
Material preluat din Maiz`Info (februarie 2013, buletin informativ al filierei franceze a semințelor de porumb)
Programul AgroCredit este un program de finanțare creat special pentru producătorii agricoli din România, de către Procera Agrochemicals Romania, singura companie cu capital 100% românesc, care investeste an de an sume importante în cercetare, reușind să producă hibrizi de porumb și floarea-soarelui cu rezistență homozigotă la erbicidele sulfonilureice, hibrizi creați în România și adaptați climei locale.
|
C |
onceptul AgroCredit este prezent de șapte ani pe piața agricolă românească, plecând inițial de la finanțarea culturii de rapiță, în urma interesului manifestat de către fermierii din ţara noastră pentru cultura plantelor bioenergetice, precum şi a tendinţei existente la nivel mondial de utilizare a surselor de energie verde şi regenerabilă. Ulterior am adăugat pe listă finanțarea culturii de grâu, iar în urmă cu trei ani, am conceput și pachete tehnologice pentru finanțarea culturilor de floarea-soarelui și porumb, ca urmare a rezultatelor departamentului de Cercetare al companiei noastre, promovând astfel hibrizii autohtoni, adaptați special condițiilor din România.
Concret, finanţarea pe care o acordăm constă în furnizarea unui pachet tehnologic complet, aferent unei suprafeţe de 20 ha sau 50 ha (denumită modul) începând cu seminţele certificate şi terminând cu substanţele necesare tratamentului culturii.
Și ... la pachet, vin și serviciile pe care le oferim partenerilor noștri
Pentru fiecare modul contractat fermierul poate opta să acceseze și un credit suplimentar, care include semințe și pesticide din portofoliul companiei Procera, dar și alte pesticide care conțin substanțe active complementare celor din portofoliul nostru.
Principiul de funcţionare este simplu și se bazează pe un schimb de produse între Procera (vânzător şi finanţator al culturii) şi Fermier (cumpărător şi beneficiar al finanţării), participanţii la acest program primind credit în semințe și pesticide, iar ca o garanție în plus pentru calitatea produselor și serviciilor noastre, suma debitelor rezultată din contravaloarea pachetelor tehnologice și a creditului suplimentar se va compensa prin parte din cantitățile de cereale / semințe oleaginoase obținute în urma finanțării în cadrul programului AgroCredit.
Un program adaptabil cu multe gratuități
Deoarce am constatat că în ultima perioadă producătorii agricoli sunt obișnuiți să primească discount încă de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, aș vrea să subliniez faptul că în cadrul programului AgroCredit discountul este oferit parțial la semnarea contractului prin acordarea gratuită a unor doze de sămânță (în funcție de dimensiunea modulului contractat), restul fiind oferit după ce părțile implicate și-au respectat obligațiile asumate contractual, prin prima suplimentară plătită în pus față de prețul pieței, pentru cantitatea care compensează debitul înregistrat către Procera.
Programul AgroCredit este un concept viu, pe care îl modelăm și-l adaptăm întotdeauna la nevoile și solicitările fermierilor cu care interacționăm. Astfel, în primăvara acestui an, în urma analizei financiare pentru stabilirea solvabilitatii, am inclus și livrat totodată îngrășăminte solide în cadrul pachetelor tehnologice aferente finațării culturilor de floarea-soarelui și porumb, prețul acestora fiind invers proporțional cu suprafața contractată, putând vorbi și în acest caz de o reducere a costurilor.
O finanțare cu tot felul de garanții
Pentru producătorii agricoli finanțați în cadrul programul AgroCredit, nu reprezintă o surpriză garantarea celui mai bun preț din piață, pentru recolta obținută la cultura finanțată. Nu avem interes să facem profit din trading; în fiecare an rulăm cantități impresionante de cereale și semințe oleaginoase, și datorită seriozității care ne caracterizează, reușim să obținem prețuri bune de la traderii cu care colaborăm la nivel global. La prețurile bune pe care le obținem pentru colaboratorii noștri, se adaugă primele suplimentare pe care Procera și le asumă contractual în funcție de cultura finanțată și dimensiunea modulelor contractate.
Dobânda creditului acordat este 0%, iar asigurarea recoltei este gratuită, contravaloarea acesteia neregăsindu-se în totalul finanțării. Pentru colaboratorii programului AgroCredit ne-am asumat contractual la cultura de rapiță, independent de asigurarea agricolă și ordonanța 14, astfel încât dacă din cauze dependente sau independente de voința producătorilor agricoli, rapița nu răsare sau îngheață pe durata iernii, iar aceștia achită contravaloarea semințelor conform scadenței contractuale, Procera va livra în anul imediat următor aceeași cantitate de sămânță cu titlu gratuit.
Mai mult decât atât, suntem singura companie care am livrat fermierilor diferența de sămânță de la germinația avută, conform certificatului de calitate, până la 100% boabe germinabile.
Multe companii furnizoare de inputuri, prezente pe piața românească, impun colaboratorilor lor să livreze recolta de marfă obținută în urma finanțării într-o bază / siloz de recepție, unde nu rare sunt cazurile când locul indicat de finanțator nu corespunde cu cel mai bun preț oferit de piață la momentul respectiv. Programul AgroCredit, funcționeaza din acest punct de vedere, ca un broker pentru colaboratorii săi, punând la dispoziția acestora logistica optimă pentru obținerea celui mai bun preț oferit în piață, la care se adaugă, în plus față de acesta, pentru cantitatea care compensează debitul, primele suplimentare asumate contractual.
Fermierii care colaborează cu compania Procera în cadrul programului AgroCredit, beneficiază pe toată durata finanțării de asistență tehnică de specialitate, oferită de directorii noștri de zonă și de directorul tehnic al companiei.
În campania precedentă, am oferit tuturor fermierilor care au contractat module de 50 ha de porumb și floarea-soarelui un extra bonus, constând într-o excursie de 5 zile la munte, excursie pe care am organizat-o la începutul acestui an în Bansko – Bulgaria. Dorim să continuăm această tradiție și la sfârșitul acestui an, oferindu-le fermierilor noștri, după un an de muncă și eforturi susținute, un binemeritat moment de relaxare și socializare, într-o atmosferă de vis.
Ne onorăm toate promisiunile făcute față de colaboratorii noștri, fiind convinși că adevăratele parteneriate se crează pe încredere, corectitudine și satisfacție materială pentru toate părțile implicate. Programul de finanțare AgroCredit va fi întotdeauna alături de agricultorii români care au drept obiectiv performanța, oferindu-le nu numai pachete tehnologice corespunzătoare, ci și servicii adaptate exigențelor din acest domeniu!
Hibrizi pentru situaţii dificile
Euralis Seminţe a lansat, pe 1 februarie 2013, la Sinaia, Campania de Primăvară 2013, în prezenţa distribuitorilor şi a fermierilor. Premiera acestui an este lansarea hibrizilor, cu genetică 100% Euralis, pentru culturile de floarea-soarelui, porumb şi sorg. Noii hibrizi de porumb au un randament ridicat şi toleranţă sporită la secetă, datorită utilizării în premieră a unor linii parentale exotice, linii ce provin din ţări tropicale din Africa. Tot atunci au fost prezentaţi
hibrizii Clearfield de floarea-soarelui, cu protecţie dublă la Orobanche: rezistenţi genetic la rasele superioare de Orobanche şi prin combatere chimică, adică rezistenţă la Pulsar. Pentru culturile de sorg, Euralis Seminţe a lansat hibrizi noi, timpurii, dar cu potenţial de producţie ridicat, asemănător hibrizilor tardivi, cu rezistenţă sporită la secetă şi arşiţă.
Bine cunoscută pe piaţa românească, Euralis Seminţe este filiala lui Euralis Sémences din Franţa, de unde a venit, pentru prezentare, Jean- Pierre Dufourcq, manager de marketing. El a prezentat cele şase angajamente ale companiei la nivel european: genetică garantată pentru toate cele cinci culturi promovate (porumb, floarea-soarelui, sorg, rapiţă de toamnă şi soia), inovaţie garantată prin promovarea celor mai bune programe de cercetare din Europa, trasabilitate garantată a seminţelor de la producător până la sac, calitate garantată prin îndeplinirea tuturor standardelor internaţionale de calitate, asistenţă tehnică prin cele 10 filiale la nivel european şi accesul permanent la informaţii, datorită testărilor agronomice multiple din fiecare ţară în parte.
Este un program ambiţios, care a adus un bun renume al companiei.
Program în exclusivitate pentru România
În România, Euralis Seminţe activează de ceva vreme, fiind un partener de încredere al fermierilor. Florin Constantin, Country Manager pentru Bulgaria & Romania, a vorbit despre tema Campaniei de Primăvară 2013 - "Hibrizi ultra-performanti pentru situaţii dificile". Dat fiind că agricultura are numeroşi factori de risc, de la dăunători la climă, producătorii de seminţe de la Euralis au venit cu soluţii noi, cu alternative la culturile convenţionale.
Una dintre soluţii este Eurosorgho, cel mai mare program de selecţie din Europa a sorgului hibrid pentru boabe.
“Prin genetica pe care o oferim, încercăm să aducem nişte soluţii constructive, pentru a limita riscul secetei şi al ceţii atmosferice, în condiţiile în care nu putem iriga. Vorbim de sorg ca o alternativă la porumb, de rapiţa de primăvară ca o alternativă la rapiţa de toamnă, vorbim de floarea- soarelui Euralis timpurie rezistentă la secetă. Nu în ultimul rand, avem sistemul Ruts power, care este un sistem brevetat de Euralis, acela de a vinde varietăţi de hibrizi de porumb cu o rădăcină deosebit de dezvoltată, care îi permite plantei să exploreze apa din sol mai bine şi mai eficient”, ne-a spus Florin Constantin.
ROOTS POWER™ este un program lansat în exclusivitate pe piaţa agricolă din România de către Euralis Seminţe, cel mai nou şi original concept dezvoltat pentru hibrizii de porumb. Este o metodă originală de selecţie a hibrizilor cu cel mai adecvat sistem radicular, pentru o rezistenţă sporită la secetă şi cădere. Se aleg spre comercializare numai hibrizii cu rădăcini mai puternice şi mai bine dezvoltate, care pot extrage apa din profunzimea solului.
Această inovaţie plasează Euralis Seminţe printre companiile de top, inovatoare, care alocă un buget considerabil cercetării şi dezvoltării pentru crearea de hibrizi adecvaţi condiţiilor pedoclimatice din ţara noastră.
“Testările principale se fac în cadrul unor experienţe de cercetare, care urmează nişte protocoale foarte bine puse la punct, statistic şi agronomic, şi care testează prin această metodă a microplotului diverse ipoteze de cultură, densităţi, rezistenţe la diverşi factori dăunători”, a completat Florin Constantin.
Culturile alternative, soluţii pentru risc minim
Testările în câmp sunt partea vizibilă a programului. Partea principală a testării pe care o efectuăm în România a relevat diferenţe foarte mari între hibrizi.
“Putem să aducem în România hibrizi care, într-un an ca 2012, pe zona Olteniei, care este polul secetei în România, pot ajunge la 8-9 tone porumb la hectar, cum ar fi hibridul ES-Senzor, hibridul ES-Flato. Sunt hibrizi mai adaptaţi ca tardivitate, care îşi încheie ciclul vegetativ mai repede şi sunt mai puţin supuşi rigorilor climei în lunile iulie şi august”, a precizat Florin Constantin.
La fel sunt şi cei de sorg, hibrizi cu o timpurietate adaptată, hibrizi timpurii şi semitimpurii, care, în condiţiile climatice de anul trecut, au realizat producţii chiar şi până la 10 tone în cultură mare.
Euralis este singura companie din România care vinde hibrizi pentru rapiţa de primăvară. Este o alternativă bună pentru rapiţa de toamnă, cu care au fost probleme în anii trecuţi, când mii de hectare au fost recultivate din cauza lipsei de umiditate. Rapiţa de primăvară poate fi cultivată oriunde, nu are restricţii de zonă. Necesită o primăvară mai timpurie, pentru că ciclul vegetativ începe să se instaleze şi să se deruleze în condiţii optime, fără a intra prea mult în perioada de arşiţă şi secetă. În afară de epoca optimă la semănat, se comportă la fel ca şi rapiţa de toamnă.
“Fiind o cultură care trebuie să realizeze randament într-un timp de două ori mai scurt decât rapiţa de toamnă, trebuie să fie viguroasă şi puternică”, precizează Florin Constantin.
În anul 2012, hibrizii de rapiţă de primavară Euralis au urcat până la 2,5-2,8 tone la hectar, în comparaţie cu producţiile medii la rapiţa de toamnă, care s-au situat mai mult în jurul valorii de 2 tone la hectar, ceea ce arată meritul acestei culturi ca opţiune mai puţin riscantă.
Obiective ambiţioase, echipă de profesionişti
Euralis are soluţii noi, dar şi cantităţile necesare pentru a acoperi cererea de seminţe. Seceta din 2012 a adus probleme şi pentru producătorii de seminţe.
Euralis este, de fapt, o cooperativă care produce seminţe cu proprii membrii, în Europa de vest, unde este un climat mai blând, cu un sistem de irigaţii bine pus la punct. Aşa a reuşit să aducă la zi planul de producţie şi să aibă suficientă sămânţă pentru toată lumea. Vânzările au depăşit 6 milioane de euro în 2012.
“La rapiţa de toamnă, anul trecut a fost foarte onorant pentru noi, care, chiar în conditii dificile de semănat, am reuşit să fim pe locul 2, ca şi cotă de piaţă în România. Vrem să fim pe locul I”, ne spune, cu mândrie, Florin Constantin, care răspunde de activitatea companiei în România şi Bulgaria.
“Euralis vede România şi Bulgaria ca fiind o zonă de sine stătătoare, este zona Dunării de Jos. Din punct de vedere agrometeorologic, diferenţele nu sunt foarte mari, însă există diferenţe în ceea ce priveşte soliditatea fermelor. În Bulgaria au beneficiat de nişte condiţii mai favorabile, în sensul că, după 1989, fermele de stat nu s-au dezmembrat şi fermierii au pornit de la un punct evolutiv mai ridicat decât la noi. Au un fond funciar mai grupat, mai compact, cu perdele forestiere de separare, care asigură microclimatul, chiar în condiţii dificile din timpul verii. De aceea impresia este că fermierii bulgari pot fi un exemplu pentru cei din România. Sunt profesionişti, au învăţat mai devreme să-şi stocheze producţia an de an şi să obţină întotdeauna preţuri bune, datorită faptului că au silozuri în fermă. Pentru mine, Bulgaria este un exemplu. Rezultalele la hectar sunt mai bune, randamentele bulgarilor sunt mai bune la ora actuală, faţă de cele din România”, apreciază el.
Cifrele îi întăresc afirmaţiile. În 2012, la rapiţa de toamnă, în România s-au înregistrat producţii medii la hectar de 1,5-1,8 tone, în Bulgaria au trecut de 2-2,5 tone la hectar.
Echipa Euralis este însă ambiţioasă şi face orice efort pentru fermierii români.
Dan Maftei, manager tehnic Euralis Seminţe România şi Bulgaria, şi Mihai Postelnecu, director naţional de vânzări, sunt, împreună cu Florin Constantin, coordonatorii acestei echipe.
„Succesul şi performanţele filialei din România au fost posibile datorită clienţilor, a partenerilor de afaceri şi, nu în ultimul rând, a echipei de profesionişti din cadrul companiei”, a concluzionat Mihai Postelnecu.
PORUMB
Avantajele noilor hibrizi de porumb boabe sunt: genetică 100% Euralis, randament ridicat, toleranţă sporită la secetă, datorită utilizării în premieră a unor linii parentale exotice, ce provin din ţări tropicale (Africa), linii ce induc o toleranţă sporită la secetă; bobul este dentat şi la grupele mai timpurii. Au o viteză mare de uscare a boabelor pe ştiulete către sfârşitul perioadei de vegetaţie şi o adaptabilitate perfectă la condiţiile pedoclimatice din România. Hibrizii de porumb boabe ES CUBUS din grupa FAO 330, ES MOSQUITO grupa FAO 350, hibridul ES ANTONETTI grupa FAO 390 şi hibridul ES CORTES cu FAO 420.
FLOAREA-SOARELUI
Avantajele noilor hibrizi de floarea-soarelui Clearfield sunt: Hibridul ES NOVAMIS CL beneficiază de rezistenţă la raselesuperioare de Orobanche printr-o protecţie dublă, atât chimică, cât şi genetică, datorită rezistenţei specifice. Are o productivitate ridicată, similară cu a hibrizilor semitardivi, conţinutul de ulei este de 48%, foarte tolerant la Sclerotinia pe tulpină sau capitul, dar şi foarte tolerant la secetă.
Avantajele noului hibrid convenţional de floarea-soarelui ES BELLA sunt: toleranţă la rasele superioare de Orobanche; productivitate ridicată, similară cu a hibrizilor semitardivi; conţinut de ulei de 50%; foarte tolerant la Sclerotinia pe tulpină sau capitul, dar şi foarte tolerant la secetă.
SORG
Cei doi hibrizi de sorg pentru boabe fără tanin noi sunt ES AQUILON şi ARACK (EUG 124), din grupa de maturitate semitimpurie. Avantajele noilor hibrizi de sorg pentru boabe fără tanin sunt reprezentate de rezistenţa sporită la secetă şi arşiţă; foarte rezistenţi la scuturare; toleranţă sporită la Fusarium; capacitate de uscare rapidă a boabelor către sfârşitul perioadei de vegetaţie. Este un hibrid mai timpuriu şi mai productiv.
Avantajele noilor hibrizi de sorg pentru siloz sunt evidenţiate de faptul că se păstrează o perioadă mai lungă decât silozul de porumb, datorită conţinutului ridicat de zahăr; au o rezistenţă sporită la secetă şi arşiţă şi o calitate gustativă superioară silozului de porumb; au toleranţă sporită la Fusarium, iar în condiţii de secetă produc o cantitate mai mare de siloz decât porumbul. Hibridul BIOMASS 150 are grupa de maturitate tardivă.
SUMMIT AGRO ROMÂNIA A LANSAT CAMPANIA 2013
Compania Summit Agro pune la dispoziţia agricultorilor soluţii performante, reprezentate de produse pentru protecţia plantelor, seminţe şi fertilizanţi de înaltă calitate, create în urma unor activităţi de cercetare.Într-un cadru fastuos, oferit de Hotelul Radisson Blu din Capitală, şi în prezenţa fermierilor, Summit Agro România a lansat campania pentru anul 2013. Festivitatea s-a constituit într-un prilej potrivit pentru lansarea propriului brand de seminţe – Summit Agro Seeds.
|
S |
ummit Agro face parte din grupul japonez Sumitomo, care este un conglomerate de firme din diferite domenii de activitate. La baza acestei construcţii stă un farmacist japonez din secolul al XVI-lea, iar principiile de integritate şi respect pentru natură sunt întemeiate de el.
Summit Agro este o firmă cu filiale în multe ţări şi are, ca obiectiv, realizarea de soluţii de înaltă calitate pentru protecţia plantelor, seminţe şi fertilizanţi.
“Segmentul de produse pentru protecţia plantelor este unul dintre segmentele-cheie în afacerile Sumimoto Corporation, iar Summit Agro este reprezentantul său în România”, spune Takanori Ando, preşedintele Summit Agro România.
Firma se bazează pe activitatea de cercetare şi dezvoltare, dar şi pe comercializarea produselor şi are ambiţia de a fi deschizător de drumuri în domeniul protecţiei şi nutriţiei plantelor.
Întâlnirea cu partenerii din România este “o posibilitate de a ne vedea, la început de an, cu partenerii noştri, cu distribuitorii din România, o şansă pentru a ne fixa foarte bine politica pe care urmează să o aplicăm în cursul anului”, a precizat Anastase Iorgu, director Dezvoltare Proiecte Internaţionale Summit România.
Protecţia plantelor, dar şi a albinelor
Concurenţa determină motivarea producătorilor de a crea mereu produse noi şi de a crea modalităţi originale de promovare. Agricultorii sunt oameni mai conservatori, aşa că trebuie să ai argumente solide pentru a-i face să cumpere şi să folosească un produs. Violeta Dumitru, director omologări produs la Summit Agro România a prezentat avantajele noilor produse de protecţie.
“Noi aducem o combinaţie între Mospilan şi Toil, un adjuvant pe bază de ulei de rapiţă, care este o soluţie ideală pentru livezile de măr, păr şi prun în combaterea acarienilor, afidelor şi a păduchelui din San Jose. Toil, în combinaţie cu Mospolan, prezintă o serie de avantaje: este un înlocuitor ideal al uleiului mineral şi nu produce fitotoxicitate, iar Mospilan-ul, prin efectul său insecticid cu acţiune sistemică, combate un spectru larg de dăunatori. Foarte important este că acest produs, această combinaţie Mospilan plus Toil, se poate folosi în orice fenofază, spre deosebire de uleiurile minerale, care se puteau folosi numai în repaos vegetative. Un alt avantaj este acela că este prietenos cu albinele, nu le afectează.”
Un alt produs de protecţie este şi Trebon 30EC, care are la bază Etofenprox, destinat protecţiei culturilor de rapiţă, viţă de vie, măr şi varză. Are o acţiune puternică, de şoc, este repelent, combate dăunătorii în toate fazele şi formele lor rezistente. Are o acţiune foarte rapidă, este foarte eficient economic.
Un alt produs prezentat de Summit Agro este Yamato, un fungicid nou, cu un spectru larg de acţiune, cu două substanţe active, tiofanatul metil plus tetraconazolul. Combate un spectru larg de boli şi este folosit cu succes în culturile de cereale.
Teprosyn-ul ajută la fertilizarea culturii, înainte de înfiinţare şi este destinat tratamentului seminţelor. „Este un fertilizant şi stimulator al germinaţiei şi al creşterii plantelor în primele faze de vegetaţie, datorită conţinutului său în azot, fosfor şi zinc”, a adăugat Violeta Dumitru.
Pachete tehnologice
Din dorinţa de a-şi perfecţiona continuu oferta, Summit Agro România a înfiinţat Divizia Sămânţă, un brand pe care l-au lansat la acest eveniment şi care va funcţiona în toată Europa.
„Vrem să avem hibrizi Summit Agro, lansaţi sub brandul nostru, cu identificare uşoară, cu personalizare, cu sigla noastră, cu brandul nostru, cu sacii noştri, cu tehnologii proprii”, a precizat Mihai Miriţescu, directorul acestei divizii.
Summit Agro propune un concept nou – un pachet în care agricultorul să aibă sămânţă, pesticide, fertilizatori. Portofoliul e alcătuit din hibrizi cu potenţial mare de producţie, cu reacţie bună la condiţiile de climă, pe care i-au testat la condiţiile din România.
„Genetica pe care o avem este cu toleranţă la secetă, cu plasticitate ecologică ridicată”, a adăugat Mihai Miriţescu. Compania are câmpuri de testări, unde plantele sunt verificate, iar cele cu rezultate corespunzătoare sunt vândute pe piaţa românească, pentru a avea garanţia calităţii.
Verigile succesului
Majoritatea companiilor care acţionează pe piaţa românească sunt interesate de distribuirea de seminţe, pentru că pachetele tehnologice sunt pasul următor spre calitate, iar Summit Agro se încadrează în trendul pieţei.
Daniel Stanciu, director Marketing la Summit Agro România, ştie care sunt direcţiile de acţiune.
„Este clar un segment în creştere şi foarte important, deoarece ştim cu toţii că începutul în agricultură îl facem cu sămânţa, după care venim cu celelalte produse de protecţie, cu fertilizanţi. E foarte important să avem seminţe bune, pentru a avea măcar o garanţie că, dacă facem toate verigile tehnologice, vom avea o recoltă pe măsură.”
Sigur că e important, ca orice companie care se respectă, să-şi dezvolte şi portofoliul de fertilizanţi, pentru că şi-a creat deja o reputaţie în piaţă şi este un segment în creştere, iar Summit Agro are câteva produse unice.
Summit Agro nu are numai produse de calitate, dar şi dorinţa de a se impune pe piaţa românească.
„Dorim să consolidăm relaţia cu partenerii noştri, să le oferim tot sprijinul de care au nevoie. Vrem să fim mai activi pe piaţă, să ne păstrăm clienţii vechi, dar să ne facem şi alţii noi”, a precizat Liliana Ionescu, director naţional de vânzări.
O direcţie strategică de dezvoltare este realizarea loturilor demonstartive la fermierii cu care Summit Agro colaborează de ceva timp.
Produse noi, cu respect pentru mediu
Companie cu tradiţie şi renume, Summit Agro nu se mulţumeşte să se încadreze în direcţiile de piaţă, ci vrea să fie mereu cu un pas înainte.
“Noi am fost deschizători de drumuri la hibrizii de rapiţă, noi am adus primii hibrizi de sorg în România. Am adus primele seminţe de floarea-soarelui IMI, care se identifică cu firma noastră. Summit Agro se identifică şi cu primii hibrizi de porumb rezistenţi la acidul cicloxidim, la Focus”, precizează Anastase Iorgu, director Dezvoltare Proiecte Internaţionale.
Summit Agro a adus, pentru prima dată în România, un fertilizant care se aşează pe sămânţă, cu care se tratează sămânţa înainte de a începe semănatul. Tot ei au adus un fertilizant microgranulat, care se aplică odată cu semănatul. Exact acolo unde cade sămânţa, merg şi granulele de îngrăşăminte. Acest produs protejează mediul, pentru că merge ţintă la plantă, nu către alte zone, cum ar fi pânza de apă freatică. O altă noutate adusă de Summit Agro în România este adjuvantul care se aplică cu ierbicidele peliculare, foarte necesar la noi, pentru că, în anumiţi ani, vremea afectează efectul ierbicidelor. Şi aceste substanţe sunt gândite pentru protejarea mediului, pentru că rămân fixate la suprafaţa solului.
Bani puţini, dar investiţi cu cap
Summit Agro România are deja rezultate foarte bune, aşa că investitorii japonezi au gândit o dezvoltare a activităţii de aici în ţările vecine, cum ar fi Bulgaria, Serbia, Croaţia, Republica Moldova, Turcia, iar Anastase Iorgu răspunde de realizarea acestui proiect. Este o nouă provocare pentru responsabilii de la Bucureşti, dar şi fiecare campanie agricolă este o provocare.
“Este un an care vine după 2012, un an destul de dificil, atât pentru fermieri, cât şi pentru furnizorii de materii prime şi materiale, de imputuri. Trebuie să recuperăm ceea ce am pierdut în anul trecut, dar şi să continuăm investiţiile pe care ni le-am propus, atât noi, cât şi fermierii, sau cei care activăm în acest domeniu. Avem investiţii în infrastructura fermelor, în infrastructura organizaţională. Trebuie să ne folosim banii cât mai eficient. Chiar dacă sunt puţini, trebuie să îi investim cu cap şi să îi facem să producă cât mai mulţi pui”, apreciază Anastase Iorgu.
Anul agricol 2012-2013 are premize bune, dacă ţinem cont de faptul că am avut precipitaţii suficiente. Chiar dacă semănatul nu s-a făcut la timp peste tot, culturile au recuperat. Pentru culturile de primăvară, cu umiditatea care se găseşte acum în sol, sunt şanse de a avea un start bun.
Un argument este şi faptul că fermierii au cultivat din nou rapiţă, chiar dacă anul trecut au fost mari pierderi la această plantă.
“Noi am fost deschizători de drum pentru această cultură, după mulţi ani, când rapiţa se cam uitase în România. Pe măsură ce timpul a trecut, fermierii au constatat că este o cultură care se pretează foarte bine în asolament şi este un motiv destul de solid pentru care să se menţină rapiţa în cultură. Apoi, cum se spune din statistici, din 10 ani, cam 3 ani poţi să-i pierzi cu această cultură, dar restul de 7 ani pot să-ţi aducă satisfacţii şi profituri destule de bune, în aşa fel încât să nu te descurajeze şi să faci tot posibilul să menţii această cultură în asolament şi în planul anual”, precizează Iorgu.
“Dacă mai adaugăm peste toate optimismul, care ne caracterizează pe noi, cei care lucrăm în agricultură, nu avem niciun motiv să facem paşi înapoi, să ne temem, să nu mergem înainte”, spune Anastase Iorgu, încrezător în ceea ce face.
Primăvara, Timişoara e în floare şi lumea vinului se adună la VinVest. De zece ani, în aprilie, producătorii şi admiratorii vinului merg la Salonul Naţional de Vinuri al României. Cu fiecare an, evenimentul devine mai complex, mai atractiv. În afara expoziţiei clasice, la care fiecare producător aduce vinurile reprezentative pentru podgoria lui, iar vizitatorii vor să deguste şi să cumpere, VinVest înseamnă şi Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, Gala Vinului Premium şi evenimente gastronomice. În acest an, ediţia aniversară se va desfăşura între 19-21 aprilie.
Zece ani de promovare a vinului
Prima ediţie a salonului de vinuri a pornit de la o idee şi un loc. Arhitectul Ionel Pop amenajase prima sală expoziţională din Timişoara, care trebuia înnobilată cu evenimente. Lucia Pîrvu, profesionist cu renume în vinificaţia românească, a văzut oportunitatea de a aduce vinurile în zona de vest a ţării, iar Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara a susţinut conceptul.
„Propunerea m-a onorat şi m-a ambiţionat să pun în practică tot ceea ce am văzut bun în ţară şi în străinătate, în folosul expozanţilor, al consumatorului final şi al întregului sector vitivinicol. Am înţeles atunci, că, după 20 de ani de experienţă în domeniu, nu mai eram doar inginer tehnolog sau oenolog, ci şi un promotor al vinului românesc şi internaţional”, mărturiseşte Lucia Pîrvu.
VinVest este un proiect care a compensat lipsa unei promovări eficiente a vinurilor în zona de vest a ţării şi s-a dezvoltat odată cu creşterea notorietăţii anumitor brandurilor româneşti de vin. La salon au loc degustări de vin, dirijate de somelieri şi degustători autorizaţi, adevărate lecţii de asociere a vinului cu mâncarea, spectacole gastronomice şi concursuri jurizate de maeştri bucătari renumiţi. În fiecare an se prezintă câte un proiect nou, cum este implementarea celei mai noi metode de promovare a vinului „code2wine”, pe baza codurilor QR.
Un pas important este crearea Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, ajuns la cea de-a 8-a ediţie. După succesul salonului de la Timişoara, Lucia Pîrvu a început un alt proiect, Vintest – Salonul Naţional de Vinuri al României, la Bucureşti, care va avea cea de-a treia ediţie în 2013.
Gala Vinului Premium
La ediţia din acest an a Salonului VinVest, unul dintre evenimente va fi Gala Vinului Premium, o paradă a vinurilor româneşti şi internaţionale care au fost premiate la diferite concursuri în toată lumea, prezentate de somelieri şi oenologi. Gala va fi organizată în 20 aprilie, după finalizarea Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice. Participanţii vor putea degusta cele mai bune vinuri, dar şi să stea de vorbă cu experţii care le vor prezenta. Dincolo de percepţia imediată a gustului şi de amprenta pe care o lasă în memorie, e important să cunoşti şi povestea vinului, ce drum a parcurs până la marile concursuri, cum s-a construit brandul pe care îl reprezintă. Vinurile premium sunt cea mai bună carte de vizită a unei crame, iar turismul viticol devine un domeniu din ce în ce mai interesant şi la noi. Multe podgorii şi-au deschis porţile pentru turişti, după modelul de succes al cramelor din alte ţări. Chiar dacă la noi este o activitate de început, turiştii români, dar mai ales cei străini, ştiu că la pensiunea dintr-o podgorie găsesc bucate tradiţionale şi vinuri pe alese. Dacă administratorii pot să organizeze pachete turistice, cu atât mai bine. VinVest este unul dintre promotorii acestei activităţi.
Mai mult de 1.700 de companii, reprezentând 40 de ţări au fost prezente la SIMA (Salonul Internaţional al Mecanizării Agrculturii), salonul care a fost organizat la Paris-Nord Villepinte,între 24-28 februarie 2013, în cadrul Salonului Internaţional al Agriculturii (SIA). Pe cele 24 de hectare ale salonului, a fost expus echipament agricol de performanţă. 248.800 de vizitatori din 145 de ţări au venit să vadă cele mai noi maşini produse şi expuse de marile firme din toată lumea. La eveniment au participat 30 de delegaţii oficiale internaţionale şi peste 330 de delegaţii oficiale. Toată lumea a venit să vadă ultimele inovaţii pentru agricultura viitorului.
Criteriile de premiere
În cadrul salonului a avut loc competiţia SIMA Innovation Awards, la care s-au acordat 19 premii, dintre care 3 medalii de aur, 4 medalii de argint şi 12 menţiuni speciale.
Comisia care acordă aceste premii a avut în vedere trei mari direcţii.
Prima este integrarea din ce în ce mai sofisticată a tehnologiilor de informare şi comunicare (ICT) în maşinile agricole. Utilajele complexe sunt uşor de folosit datorită internetului, a telefoanelor mobile şi a tabletelor.
A doua direcţie este inovaţia în eficienţa tehnică, economică şi de mediu a acestor utilaje, dar şi uşurinţa cu care pot fi folosite. Eficienţa este uşor de văzut în modul cum se pot împrăştia fertilizatorii şi produsele fitosanitare, dar şi în funcţiunile interne ale maşinii, de la performanţele de energie până la motoare, sisteme de transmisie, atitudinea prietenoasă cu solul sau la presiunea din roţi.
Al treilea criteriu de evaluare se referă la siguranţa pe care o oferă utilajul în explotare.
Toate aceste criterii au fost respectate în acordarea premiilor pentru inovaţie.
Premiile pentru inovație
Câştigătorul cel mai medaliat a fost în acest an Claas, care a luat două Medalii de Aur şi una de Argint. O alta Medalie de Aur a primit tractorul Clean multi-fuel de la John Deere, iar la Medaliile de Argint, pe lângă Claas, au mai fost premiaţi Jeantil, pentru un sistem de răcire la semănători, John Deere, pentru un terminal virtual care oferă informaţii, şi New Holland Agriculture pentru BigBalers.
Claas a impresionat cu sistemul de control automat pentru combine, care a luat Medalia de Aur.
Pentru prima dată în istoria acestor utilaje, sistemul Cemos Automatic, adaptat la Lexion, preia comanda şi face singur setările şi corecţiile. Numeroşi senzori preiau sarcina omului care conduce utilajul şi comandă ei setările: câte boabe, cu ce viteză, la ce adâncime. Sistemul face ajustări în permanenţă, în funcţie de parcelă şi de specificul solului.
O altă Medalie de Aur a primit Claas pentru aplicaţia Universal Isobus Terminal pentru tablete-terminal (IPad sau tabletă Android), care este în plin proces de dezvoltare. Tableta devine operator unic, interfaţa între om şi maşină. Această nouă tehnologie poate fi folosită şi pentru transfer de date şi realizarea de hărţi ale terenurilor.
În sfârşit, John Deere a luat cea de-a treia Medalie de Aur cu tractorul “curat”, care poate folosi carburanţi de diferite feluri, inclusiv bio, separat sau în amestec. Diferiţi senzori măsoară vâscozitatea, densitatea, temperatura carburantului. În funcţie de datele pe care le transmit senzorii, unitatea de control a motorului decide ce setări trebuie să facă, astfel încât să respecte normele de poluare.
În afară de cele două Medalii de Aur, Claas a primit şi o Medalie de Argint pentru sistemul de răcire al combinelor. Sistemul “Dynamic Cooling” pentru combine are o poziţie optimă. Aerul este absorbit prin acoperiş, trecut prin radiator, înainte să ajungă în motor, şi evacuat prin grătare laterale. Acest design generează un efect de cortină, adică previne ridicarea prafului şi pătrunderea lui în radiator, ceea ce aduce un plus de putere motorului cu un consum mai mic de combustibil, iar utilajul face mai puţin zgomot.
New Holland a câştigat o Medalie de Argint cu “BigBalers”, o maşină de balotat cu un design inovator, care asigură mai multă securitate, fără ajutorul altor unelte. BigBalers este singura de pe piaţă care are un sistem atât de simplu, incât nu are nevoie de unelte pentru a avea acces la părţile mobile.
Tot o Medalie de Argint a primit şi Terminalul Virtual prezentat de John Deere.
Cu ajutorul unui display, (Remote Display Access -RDA), un fermier cu experienţă poate să folosească o conexiune de internet pentru a primi informaţii pe un terminal (Isobus Terminal), montat pe un tractor sau pe o maşină, în timpul lucrului.
JEANTIL a prezentat un robot pentru hrănirea animalelor cu care a câştigat o Medalie de Argint. Acesta pregăteşte hrana, face mixurile şi calculează raţia pentru fiecare animal şi are un braţ robotic care distribuie hrana în dreptul animalului.
Agricultura românească, absorbţie de 90% în 2013
În România, reforma PAC a fost îndelung discutată la toate reuniunile fermierilor, la toate nivelele de decizie, pentru că fiecare domeniu va avea un program naţional de dezvoltare. Unul dintre factorii de decizie şi execuţie este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - APDRP, care trebuie să gestioneze sumele alocate pentru perioada 2014-2020. Chiar dacă e printre agenţiile cu rezultate bune, APDRP are şi probleme de rezolvat în propria funcţionare.
„Am plătit efectiv 56% din fondurile alocate de Uniunea Europeană în perioada 2007-2013, am contractat 75% din suma alocată de 8,1 miliarde euro. La finalizarea sesiunilor pe care le avem în curs, sperăm să ajungem, până la sfârşitul anului 2013, la absorbţie de peste 90%”, a declarat Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.
E adevărat că problemele nu au fost doar de organizare şi birocraţie, ci şi din cauza rezilierilor şi abandonului beneficiarilor, inclusiv la proiectele primăriilor.
De ce ar renunţa cineva la un proiect benefic pentru firmă sau pentru comunitate? Vechea problemă – banii, partea de cofinanțare.
La APDRP au fost depuse 140.000 de proiecte şi bani sunt pentru 70.000
Dacă ai un proiect câştigător, dar nu găseşti o bancă sau un fond de investiţii care să te ajute la cofinanţare, eşti obligat să abandonezi. Foarte mult timp, băncile din România nu au avut interes să împrumute agricultorii, iar fondurile de investiţii s-au orientat, cu precădere, către activităţi comerciale. Din cauza recesiunii, când comerţul merge prost, iar oamenii nu mai iau credite cu orice dobândă, băncile s-au orientat către agricultori, păstrând dobânzile la un nivel ridicat, ca pentru creditele de consum. Nicio facilitate pentru fermieri! Problema e veche şi îndelung discutată, cu rezultate modeste.
Directorul Nicolae Popa de la APDRP are şi o altă explicaţie pentru rezultatele din perioada 2007-2013, şi anume o mare lipsă de personal, în urma restructurărilor din ultimii ani.
În afară de asta, suma alocată pentru APDRP a fost mai mică decât jumătatea sumei solicitate prin proiecte. „S-au depus 140.000 de proiecte pentru 2007-2013, cu o valoare de 18 miliarde euro, iar noi am avut la dispoziţie numai 8 miliarde de euro, pentru 70.000 de beneficiari.”
Banii necheltuiţi se realocă
Banii europeni necheltuiţi se vor realoca sectoarelor unde sunt solicitări mai mari, mai ales către proiectele de infrastructură. „Ministrul Daniel Constantin a constatat că în România nu se produce carnea de vacă şi trebuie să o importăm, că nu avem depozite pentru legume-fructe şi din cauza aceasta sunt importuri mari, există în piețe marile mafii care nu lasă producătorii să intre și să-și valorifice mărfurile. Atunci s-a venit cu două măsuri: Măsura 121, pentru construcţia de ferme pentru vaci de carne şi Măsura 123, pentru construirea de depozite pentru legume şi fructe, cu afilierea tuturor producătorilor, în aşa fel încât ei să aibă unde să depoziteze producţia, să ambaleze în condiţii normale şi apoi să o comercializeze”, spune Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.
O problemă care ar trebui urgent rezolvată este actualizarea cursului valutar. Când s-a făcut bugetul pentru 2007-2013, cursul euro era de 3,8, iar acum este de 4,4 lei. Ordinul pentru reglementarea acestei probleme este încă la Ministerul de Finanţe. „Se discută despre subvenţionare sau vom considera cheltuielile eligibile, ne spune Popa. Dorim să schimbăm mentalitatea şi modul de abordare în relaţiile dintre beneficiar şi agenţia noastră.”
O strategie mai bună în alocarea resurselor
Nicolae Popa, director general adjunct APDRP face parte din comisia care va negocia cu echipa ce va câştiga realizarea Strategiei Programului de Dezvoltare Rurală 2014-2020. „Vom controla periodic, ministerul va face la fel, vom face grupuri de lucru, vom discuta cu sindicatele, cu patronatele, cu asociaţiile profesionale, de la care trebuie să vină propuneri, sesizări şi sugestii, în aşa fel încât să creionăm un program de dezvoltare naţională rurală cât mai aplicabil, mai real şi pliabil pe realităţile existente în agricultura noastră”, a precizat Nicolae Popa.
Din experienţa perioadei anterioare, MADR şi APDRP au o concluzie - nu trebuie acoperite toate cele 26 de măsuri de finanţare, pentru că nu sunt toate suficient de atractive pentru agricultori. „Dorim să finanţăm numai acele măsuri viabile, cu bani mai mulţi, rezolvând problema dezvoltării exploataţiilor agricole, instalarea tinerilor fermieri, să dezvoltăm şi să îmbunătăţim procesarea produselor agricole, infrastructura în mediul rural.”
Legislația pune bețe-n roatele agriculturii
Fermierii ştiu cel mai bine care sunt problemele, dar, de multe ori, nimeni nu i-a întrebat ce părere au. Deciziile au fost luate de politicieni sau funcţionari, care nu au contact direct cu agricultura. Constantin Anghel a fost primar şi este fermier în comuna Independenţa, judeţul Călăraşi, aşa că are o imagine mai bună asupra problemelor.
„Se pune acum un accent deosebit pe investiţiile din ferme şi cred că de aici trebuia început. Dacă acum șase ani începeam în acest fel, puteam, în a doua etapă, să trecem la procesarea producţiei agricole vegetale sau a producţiei animale”, ne spune Constantin Anghel, președinte Agrozootehnica Independența (Călărași).
Când permiţi o dezvoltare haotică, fără direcţii logice pentru evoluţia unui domeniu, nu poţi să te aştepţi la rezultate prea bune.
Apar mereu disfuncţionalităţi, probleme nereglementate şi amânate, cum ar fi punctajele pentru accesarea fondurilor europene. „Agrozootehnica Independența e înfiinţată pe Legea 36, printre puţinele care au mai rezistat. Avem o experienţă de 22 de ani, cu profit şi contribuţii la bugetul statului. Ne aşteptăm la câteva reglementări. De exemplu, în criteriile de accesare a fondurilor europene, societatea agricolă primeşte mai puţin, doar 35-40%, dacă preşedintele are peste 50 de ani. Nu se ia în discuţie faptul că avem trei ingineri tineri angajaţi, de 24 şi 28 de ani, care vor prelua conducerea societăţii agricole”, povestește Constantin Anghel.
În societate sunt 1000 de membri, cu suprafeţe între 0,5 și 3 hectare. Ce legătură are vârsta conducerii societăţii cu activitatea agricolă sau cu profitul?
„Eu, ca stat, aş avea un interes - să am locuri de muncă, să-mi producă cât mai mult şi să-mi facă profit cât mai mare, pentru ca să mi se întoarcă la buget sume cât mai mari”, spune fermierul, destul de supărat. Anghel face mereu calcule, ca manager. „Un membru al societăţii noastre, care are 5 hectare de teren, a primit 1000 de kilograme după recoltat, ceea ce ar însemna 4.500 lei. Ştiţi că este mai mult decât o pensie a unui fost cooperator, pe un an de zile? Atunci când societatea va produce mai mult, atunci vom da şi mai mult la bugetul de stat.”
Profitul societăţii Agrozootehnica Independența se distribuie conform deciziei adunării generale. Constantin Anghel are însă un model în ceea ce priveşte organizarea societăţii. „Am învăţat şi eu de la Dimitrie Muscă, șeful Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad, să reinvestim profitul, ca să ne putem dota cu utilaje și echipamente performante, să ne facem propriile unităţi de procesare, magazine de desfacere.”
Infrastructura rurală este esențială
Constantin Anghel are experienţa perioadei în care a fost primar, aşa că aşteaptă o mai mare putere de acţiune şi viteză de reacţie din partea autorităţilor locale.
„Mă aşteptam ca aici, la dezbaterea reformei PAC, să fie şi autorităţi publice locale, pentru a se pune accentul mai mare pe Măsura 322, unde a fost o problemă a proiectelor complexe. Proiectele ar trebui să aibă 1-2 acţiuni, nu 5-6, astfel încât să se poată vedea rezultate. Una este să bag apă şi canalizare sau să fac numai asfaltări de drumuri și cămin cultural în fiecare localitate, şi alta este, cum s-a făcut până acum, să se lucreze la 5-6 acţiuni. Comunităţile mici nu au reuşit să susţină acest mod de lucru.”
Este nevoie de infrastructură în localităţile rurale, inclusiv irigaţii.
Constantin Anghel este încrezător şi optimist în privinţa agriculturii româneşti, a dezvoltării rurale, şi are mândria omului care construieşte. „Am fost în Bulgaria şi am rămas surprins, pentru că se spunea că ei ne-au luat-o mult înainte. Nu este aşa! Sunt sătul de dezinformări. Pe drumul de la Ruse către Bansko, aproape 450 km, nu am văzut case noi, modernizate, nu am văzut garduri. Dacă mergi prin România, vei vedea toate aceste lucruri. În plus, aici sunt unităţi agricole închegate, care oricând pot rivaliza cu orice unitate agricolă din Bulgaria şi din Uniunea Europeană”, ne spune el răspicat.
Constantin Anghel este gospodar respectat şi este conştient de puterea exemplului pe care îl oferă. „Eu am accesat fonduri şi o voi mai face, pentru că este păcat să vină cineva şi să spună că noi, românii, nu suntem în stare să atragem fonduri pentru dezvoltarea fermelor. Ne pregătim într-un mod foarte serios în acest sens. Ne pregătim încă de pe acum, pentru a nu avea probleme în folosirea fondurilor şi punerea lucrurilor la punct în modernizare.”
Măsurile anunţate de Ministerul Agriculturii şi de Ministerul Fondurilor Europene vizează, în primul rând, eliminarea birocraţiei şi a ineficienţei, pentru că experienţa deja acumulată în perioada 2007-2013 a evidenţiat unde sunt problemele, unde trebuie făcute reformele.
Se vorbeşte bine, Slavă Domnului, în sfârşit, despre vinul românesc. Dezvoltarea cantitativă a sectorului, a trecut la faza calitativă. De acum incepe reinventarea. Cătălin Păduraru
Am putea lua în calcul că Europa, în criză, ne va trimite acasă mulţi dintre connaţionalii care lucrează în diferite colţuri ale ei.
Mulţi dintre ei se vor întoarce către oraşele româneşti, în căutarea unui salariu mai apropiat de cel pe care îl primeau în străinatate, mai apoi, într-un mers firesc, unii se vor întoarce către satele de obârşie.
Putem fi martorii apariţiei unor meserii noi, a unor noi tipuri de relaţii de muncă, sau lucrative. Nu cred că ar fi o surpriză ca mulţi tineri să devină viticultori, fără să facă şi vinificaţie, mai ales că investiţiile deja făcute în crame par să nu mai încurajeze concurenţa venită dinspre micii investitori. Ar putea să apară organizări de tip ,,colectiv”, ,,cooperativă”.
Modelul este prezent în diferite ţări ale UE, foarte multe în ţările în care românii au lucrat şi s-au putut familiariza cu avantajele acestui tip de organizare şi la fel de important, s-au confruntat şi cu neajunsurile de funcţiune, putând adapta astfel, formula cea mai potrivită.
Zonele viticole, mi se par în acest moment, cele mai ofertante pentru activităţi în zona rurală, cu potenţial de câstig similar cu zona urbană.
Este o chestiune de timp si de declic de atitudine, până când regiunile viticole ale României vor începe să-şi manifeste forţa de atracţie.
Revoluţia culturală pe care o pomenesc ca fiind singura cale de ieşire din criză, este complexă şi cuprinde şi aceste segmente. Învatarea este un proces pe care tinerii care au muncit ,,afară” nu-l resping, iar ,,reinventarea” o acceptă, pentru că au practicat-o oricum, atunci când au plecat.
Particip la un program de Specializare Antre / Intraprenoriat şi Inovare, un produs didactic şi de formare din fonduri europene, realizat în baza competenţelor profesionale ale celor de la ASE, respectiv FEAM (Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului). www.aac.ase.ro
Multiplicarea unor astfel de programe, mărirea bazei de cursanţi, ar conduce către îmbunătaţirea calităţii vieţii in România.
Să ne imaginăm, şi daţi-mi voie să anticipez, că măcar parţial aceste proiecţii vor deveni realitate, ce ar însemna o asumare antreprenorială modernă, avangardistă, pentru tinerii întorşi din Occident.
Exerciţiul jonglează cu ipoteze reale, combinate cu rezultate ideale.
Specializarea în oenoturism şi crearea unui canal de comunicare cu poţentialii doritori, astfel încât o familie să poata gestiona, în nume propriu, grupuri de vizitatori, pe care să-i însoţeasca la crame. Un fel de ghid extern pentru cramă, dar agreat şi cu o înţelegere comercială legală. Într-o zonă în care oenoturismul s-ar dezvolta şi cei care nu au abilitatea de a prezenta crama / vinurile sau care nu ar mai ,,avea loc” pentru acest serviciu, ar putea acoperi secvenţe din întregul scenariu.
Unii ar putea găti, oferind un fel de catering pentru locurile şi evenimentele unde se “întamplă” acestea, alţii pot organiza vizitarea fermelor de animale, alţii pot produce şi vinde produse locale dupa rigorile sanitare ale timpului nostru.
Ceea ce parea să nu mai producă ,,audienţă” dar, iată se ,,vinde” din nou foarte bine: folclorul. Dansuri, muzică, obiceiuri.
Poate ca ,,instituţia” micului fermier nu va rezista în forma actuală. Apar însă noi provocări şi noi oportunităţi. Totul este să se producă schimbarea de mentalitate.
Deşeurile de la un porc, de la doi, trei, şase, sunt o problemă. La o crescătorie cu 100 de porci, poţi deyvolta ideea cogenerării energiei. Biogaz, în cazul de faţă. Ajungem la un alt palier de asumare – ecologia. Vor fi alocate sume din ce în ce mai mari pentru curăţarea solului, a apei, a mediului în general. Cine va fi implicat în aceste activităţi?
Vedeţi, criza este dureroasă. Cred însă, că dacă suntem atenţi, putem să transformăm în avantajul acestei ţări această turbulenţă economică majoră a lumii, una care, prin zdruncinătura zdravană, ar putea reaşeza nişte lucruri care, oricum, nu prea stăteau bine.
Pentru viitor, vinuri şi gânduri bune!