China a făcut mari stocuri de produse agricole, din importuri (12%) şi din achiziţii interne, ajutând la creşterea preţurilor pentru fermieri. Populaţia de 1,3 miliarde oameni are nevoie de hrană, aşa că planurile guvernului din China influenţează pieţele mondiale de cereale. Chiar dacă nu va modifica prea mult planurile de import, China va acţiona pentru creşterea producţiei agricole în propria ţară, care asigură 95% din nevoi. În ceea ce priveşte soia, China a importat 60% din producţia mondială. În ultimii ani, 200 de milioane de chinezi s-au mutat la oraş, ceea ce a dus la micşorarea populaţiei rurale şi la creşterea cererii de alimente.

Priorităţile guvernului pentru agricultura chineză sunt asigurarea necesarului de grâne şi creşterea producţiei în ferme. Principala măsură va fi concentrarea terenurilor în mari ferme comerciale, care să aibă dotare tehnică modernă. Fermierii chinezi au primit cu suspiciune această măsură, pentru că se tem pentru dreptul de proprietate asupra pământului.

Din acest motiv, guvernul vrea să îmbunătăţească sistemul de cadastru şi de acordare a titlurilor de proprietate. În China, fermierii nu deţin în mod direct titlul de proprietate asupra pământului, care aparţine întregii comunităţi rurale.

Într-un articol din ziarul german Der Spiegel este analizată opoziţia lobby-ului german faţă de reforma PAC, promovată de comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş. Poziţia ziarului german este obiectivă şi este centrată pe cerinţa reformei lui Cioloş ca agricultura din statele membre UE să îndeplinească un minim de reglementări privind clima şi mediul. În lupta politică s-a implicat şi cancelarul german Angela Merkel.

Reforma lui Cioloş va fi agreată sau nu la summitul UE de la Bruxelles, la sfârşitul acestei săptămâni, când liderii europeni vor negocia bugetul pe 2014-2020. Cu cât este mai mic bugetul UE, cu atât va rămâne mai puţin din reforma agricolă. Numai dacă există suficienţi bani, există şi şansa ca statele membre să fie de acord cu reglementările mai stricte de mediu.

UE intenţionează să cheltuiască aproximativ 60 de miliarde de euro, sau aproximativ 40% din întregul buget al UE, pentru agricultură, numai în acest an. Sunt bani mulţi pentru un sector economic care generează sub 2% din PIB-ul blocului şi foloseşte sub 6% din forţa sa de muncă. 

Proprietarii de terenuri primesc o mare parte din bani sub formă de plăţi directe. Ani de zile, plata medie în Germania a fost de peste 300 euro pe hectar, chiar pentru terenurile care nu sunt cultivate. În Germania, 1,9% din afaceri obţin aproximativ 30% din plăţi, iar acestea nu sunt întotdeauna ferme, comentează Der Spiegel. Cluburi de hochei, familii aristocratice şi companii precum producătorul de bomboane Haribo şi de zahăr Südzucker şi Nordzucker beneficiază de asemenea de subvenţiile agricole ale UE. În 2009, şi contractorul din apărare Rheinmetall a primit o sumă importantă de bani, pentru că a plantat copaci într-o fostă zonă de instrucţie cu tancuri. 

”În mod ironic, Germania, care este cel mai mare contribuabil net şi doreşte de obicei ca şi Comisia Europeană să acorde o atenţie deosebită modului în care sunt cheltuiţi banii publici, spune acum “nu” la plafonarea plăţilor directe către fermele mari”, a declarat Cioloş uimit. 

Prim-ministrul Victor Ponta va participa joi, 14 februarie 2013, alături de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la Târgul Mondial de Comerţ cu Produse Ecologice Biofach, care va avea loc la Nürnberg, Germania.

România a fost desemnată “Ţara Anului” în cadrul Târgului BioFach, cel mai mare târg de agricultură şi produse organice din lume şi locul unde se vor expune, în perioada 13-16 februarie 2013, produse alimentare şi comerciale ecologice din peste 130 de state. Printre deţinătoarele titlului de “Ţara Anului” din anii precedenţi se numără Spania, Franţa, Olanda, Brazilia, Polonia, Italia şi Danemarca. În 2013, standul României din cadrul complexului expoziţional va avea o suprafaţă de 600 metri pătraţi.

În data de 6 februarie 2013, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în prezenţa secretarului de stat Achim Irimescu, s-a semnat “Declaraţia pentru Soia Dunăreană”, iniţiativa lui Matthias Kron, preşedintele Asociaţiei austriece “Soia Dunăreană”. 

România devine a noua ţară semnatară a declaraţiei, care susţine necesitatea identificării unor surse de proteină vegetală pentru asigurarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic din UE, în condiţiile unor importuri masive, în special de soia, din SUA, Brazilia, Argentina.

În cadrul târgului “Săptămâna Verde” - Berlin, 2013, a fost semnată “Danube Soy Declaration”, de către o parte din statele riverane Dunării. La momentul respectiv, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a fost de acord cu necesitatea identificării unor soluţii pentru creşterea competitivităţii sectorului animal din UE, precizând că trebuie consultat mediul academic şi producătorii din România. 

Semnarea Declaraţiei nu angajează România în niciun fel faţă de orice altă decizie viitoare privind cultura soiei.

Comisia Europeană a publicat un studiu despre “Categoria agriculturii şi a produselor alimentare din fermele de munte”. Studiul a examinat etichetările existente în ţările member UE şi ia în calcul crearea unor reguli pentru folosirea categoriei “produs de la munte”, protejat la nivel european de “Quality Regulation – Regulamentul calităţii”, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Regulamentul introduce o serie de condiţii pentru folosirea etichetei de “produs de la munte” şi dă posibilitatea Comisiei să creeze un set practice de reguli.

“Zona de munte este un Rai al biodiversităţii şi este locul unde sunt multe activităţi în ferme, cu metode tradiţionale de producţie”, a spus Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

“Credem că utilizarea eticheta produs de la munte îi va ajuta pe fermierii din zonele montane să pună în evidenţă specificul produselor şi să-ţi maximizeze potenţialul productive”, a continuat el.

Munţii acoperă 18.5% din suprafaţa UE şi reprezintă un procent important al populaţiei şi al economiei europene. Fermele de la munte sunt păstrătoare ale metodelor şi produselor tradiţionale, dar au şi mari probleme din cauza drumurilor dificile, productivităţii reduse şi a climei aspre.

Potrivit studiului, 65% dintre consumatorii europeni au o părere bună despre produsele de la munte, pe care le văd ca rezultate ale tradiţiei, autenticităţii, simplităţii. Există, totuşi, pericolul ca eticheta “produs de la munte” să fie folosită abuziv, în scopuri mercantile.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc întâlnirea de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea activităţii Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (FLAG), selectate în cadrul Axei 4 din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, “Dezvoltarea zonelor pescăreşti”.

La această întâlnire de lucru au participat conducerea Direcţiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POP, reprezentanţi ai Comisiei Europene (DG MARE), Unităţii de Sprijin FarNet, reprezentantul FarNet pentru România şi reprezentanţi ai Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (Galaţi, Brăila, Călărasi, Giurgiu, Olt, Tulcea, Dobrogea Nord, Dobrogea Sud, Botoşani, Iaşi, Calafat, Braşov şi Vrancea).

Scopul întâlnirii de lucru a fost de a analiza stadiul implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
Tematica:

• verificarea şi aprobarea Procedurilor operaţionale ale fiecărui grup local în scopul implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti;
• rambursarea cheltuielilor de funcţionare a grupurilor locale;
• sprijin financiar pentru funcţionarea Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit;
• simplificarea şi eficientizarea procedurilor în scopul implementării mai facile a strategiilor locale;
• aspecte privind comunicarea între DGP AMPOP şi FLAG-uri (Help-desk):
• identificarea dificultăţilor întâmpinate în implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi soluţii;
• schimb de experienţa între FLAG, FARNET, DG MARE şi DGP-AMPOP.

Comisia Europeană a aprobat utilizarea acidului lactic pentru decontaminarea carcaselor bovine, precum şi importul de porci vii, proveniţi din SUA, un gest de deschidere înaintea unei posibile lansări a negocierilor pentru un acord de liber schimb transatlantic. Cele două măsuri vor intra în vigoare de la 25 februarie 2013.

Problema tratării carcaselor bovine cu acid lactic era un subiect de dispută între SUA şi UE, în condiţiile în care această substanţă este larg utilizată de abatoarele din SUA, în timp ce UE interzicea importurile de carne tratată în acest mod. 
Măsura “va contribui la reducerea contaminării cu cei mai importanţi agenţi patogeni, care sunt la originea intoxicaţiilor alimentare precum E.coli şi salmonella”, a precizat Comisia într-un comunicat. “Posibilitatea utilizării acidului lactic nu trebuie să fie considerată un substitut al practicilor corecte şi al normelor igienice din abatoare”, avertizează executivul comunitar. 
Miniştrii europeni ai agriculturii nu au reuşit să ajungă la un acord în acest dosar la reuniunea lor din luna noiembrie 2012 astfel că era de datoria Comisiei Europene să ia o decizie. Autoritatea Europeană de Securitate Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil încă din luna iulie 2011. 

Un astfel de acord între UE şi SUA este evocat de mai mulţi ani. Un grup de lucru a fost înfiinţat în luna noiembrie 2011 şi o decizie politică privind lansarea oficială a negocierilor ar putea fi luată în curând, sub preşedinţia irlandeză a UE, care a făcut din acest subiect una din priorităţile sale.

În data de 30.01.2013, la convocarea secretarului de Stat Daniel Botănoiu, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a reunit Consiliul Regiunilor Viticole din cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, întâlnire ce a avut în vedere aprobarea programului preliminar de acţiuni necesar organizării celui de-al XXXVI-lea Congres Mondial al Viei şi Vinului, care se va deşfăsura la Bucureşti în perioada 2 – 7 iunie 2013.

Tema congresului – „Via şi Vinul, între tradiţie şi modernitate” – va oferi posibilitatea unor dezbateri largi pe domenii de interes pentru toate sectoarele implicate în viticultura şi oenologia actuală, cu accent pe păstrarea tradiţiilor din diferite regiuni ale globului.

Având în vedere importanţa acestui eveniment pentru industria vitivinicolă, următoarea reuniune a Consiliului Regiunilor Viticole va avea loc după data de 14 februarie, pentru stabilirea detaliilor referitoare la buna desfăşurare a evenimentului.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), secretarul de stat Daniel Botănoiu a avut, în data de 1 februarie 2013, o întâlnire cu grupul de lucru al Cooperativei agricole a crescătorilor de bovine „Someş-Arieş”, condus de Mircea Ciurea.

Pe ordinea de zi a acestei întâlniri s-au regăsit subiecte privind aspectele legate de organizarea juridică a cooperativei agricole, în baza legii 566/2004, formă de organizare pe care reprezentanţii acesteia o consideră drept una dintre pârghiile de dezvoltare pe termen lung a agriculturii.

Membrii cooperativei solicită sprijin în modificarea unor aspecte tehnice şi legislative legate de problemele întâmpinate de la înfiinţare, respectiv anul 2011, şi până în prezent. Grupul de lucru solicită modificarea procedurilor la legislaţia privind grupurile de producători, astfel ca intrarea şi ieşirea din grup să se facă prin notificarea Direcţiei Agricole judeţene, activitatea  în ferme şi în cooperativă fiind dinamică.

S-a discutat despre extinderea posibilităţii de accesare a mai multor măsuri de finanţare din fonduri europene, dar şi despre probleme legate de impozitare şi evaziune fiscală, iar reprezentanţii producătorilor agricoli au fost de acord cu măsurile propuse de MADR.

Fermele familiale care realizează o producţie agricolă de cel mult 48.000 de euro vor putea fi sprijinite financiar din fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, sau din bugetul naţional. Fermierul care se va înregistra cu ferma familială şi va creşte suprafaţa fermei va putea beneficia gratuit de proiect tip, de fonduri pentru achiziţia de utilaje, dar şi de dobânda subvenţionată. Chiar dacă fermierul nu creşte valoarea sprijinului public, este permisă demararea proiectelor şi va beneficia de doi ani de graţie. De asemenea, fermierul care va majora numărul de animale deţinute în fermă va beneficia gratuit de un proiect tip, dar şi de fonduri pentru achiziţia de utilaje şi pentru construcţia grajdului.