ANM anunţă, pentru zilele următoare, alerte de ninsori şi viscol.

Astfel, de vineri seara, de la ora 20:00, până sâmbătă dimineaţa la ora 04:00, vor fi sub cod galben de vânt puternic judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. Codul galben va viza şi sudul judeţelor Dâmboviţa, Argeş şi Prahova.

În jurul orei 04:00, sâmbătă dimineaţa, va urma încă un cod galben pentru Mehedinţi, Dolj, Olt, Muntenia şi Doborgea, până la Vrancea şi Galaţi.

De sâmbătă, de la ora 14:00, până duminica dimineaţa, vor fi sub cod galben de vânt puternic Munteania şi Dobrogea. Codul începe să urce din nou în Moldova, până la Vaslui şi Galaţi. Există posibilitatea ca, între orele 14:00 sâmbătă şi până duminică dimineaţa, Vrancea şi Buzău să intre din nou sub cod portocaliu.

A fost publicată, în Monitorul official, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr.571 diin 2003 privind Codul fiscal şii reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Actul normativ aduce o serie de modificări privind impozitarea agricultorilor. Scapă de plata impozitului doar persoanele care au sub două hectare şi produc pentru autoconsum. În rest, sunt vizaţi 670.000 de agricultori care vor fi impozitaţi, inclusiv la subvenţia încasată.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţine că această măsură va aduce mai mulţi bani la buget. Sumele rezultate prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent.

Constantin a mai declarat că în sectorul vegetal 380.000 de fermieri „scapă” de Fisc, având mai puţin de două hectare. "Practic, din totalul de 1,04 milioane de fermieri, se scot 380.000, care nu se impozitează, pentru că au până în două hectare, şi rămân 630.000 de fermieri. Toţi erau supuşi înainte impozitării, când valorificau producţia, însă erau alte probleme care ţineau de MFP. Nivelul de impozitare va fi mai mic decât în trecut, pentru că atunci era impozitată valoarea comercializată cu un anumit impozit, fără să fie luate în calcul cheltuielile, iar acum se stabileşte o normă de venit, aceasta reprezentând veniturile medii şi chetuielile medii înregistrate de fermieri, iar această normă este supusă impozitării", a declarat ministrul.

În zootehnie, modificările aduse Codului Fiscal îi afectează direct pe 74.000 de crescători de bovine, care deţin peste 3 animale şi intră, potrivit legii, în zona de impozitare. Ministrul Agriculturii a declarat că angajaţii structurilor deconcentrate din MADR „vor merge alături de aceşti 74.000 de fermieri, să îi informăm” despre beneficiile pe care le vor avea dacă se vor înregistra la fisc ca Persoane Fizice Autorizate. E greu de crezut că toţi ţăranii se vor înregistra ca PFA.

"În zona de bovine, există un efectiv în România de 1,3 milioane de capete, iar cele care sunt în gospodăriile proprii, cu 1-2 capete, sunt în jur de 800.000. Ce se supune impozitării sunt acele efective care depăşesc această cifră. Cei care intră în această zonă sunt în jur de 74.000 de gospodării. Ceea ce vom face noi, în perioada următoare, prin structurile noastre deconcentrate, chiar dacă este o problemă a MFP, este să mergem alături de aceşti 74.000 de fermieri, să-i informăm foarte bine care ar beneficiile, pentru ca ei să treacă către persoană fizica autorizată. Va exista, în perioada următoare, o campanie de informare pentru toţi fermierii, să vedem cum pot produce mai eficient către piaţă şi să îşi valorifice producţia", a precizat Daniel Constantin.

Joi, 24 ianuarie, ministrul-delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, s-a întâlnit cu membrii Consiliului Consultativ al Cooperaţiei, pe care i-a informat că a fost transmisă o propunere de parteneriat către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea realizării unei campanii de promovare a colaborării dintre micii producători şi societăţile cooperative, cu scopul unei mai bune valorificări a produselor agricole şi a eficientizării activităţii societăţilor cooperative.

Totodată, se are în vedere întreprinderea unei acţiuni de amploare pentru promovarea produselor generate de sectorul cooperatist, mai ales a produselor autentice româneşti. De asemenea, se preconizează formarea de reţele de distribuţie a cooperativelor, crearea de locuri de muncă în societăţile cooperatiste şi finanţarea activităţilor din sectorul cooperatist prin Fonduri Europene.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare Cod Galben pentru joi şi vineri. Se vor înregistra precipitaţii abundente, sub formă de ploaie, poi ninsoare.

Începând din seara zilei de joi, în sudul şi sud-estul ţãrii vor fi precipitaţii însemnate cantitativ, local peste 25 l/mp, sub formã de ploaie în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, mixte în sudul Banatului şi mai ales ninsori în cea mai mare parte a Moldovei şi la munte. Pe arii restrânse se va semnala polei.
În toate aceste regiuni, vântul va avea intensificãri susţinute, cu viteze la rafalã de 50-60 km/h.
În judeţele Vrancea, Bacãu, nordul judeţului Galati şi în zona de munte a judeţului Buzãu, precum şi în Carpaţii de Curburã, vântul va depãşi la rafalã 60 km/h şi va fi viscol cu precãdere în a doua parte a intervalului.

În intervalul menţionat, va ninge în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Bucegi, iar în primele ore va continua sã plouă abundent în nordul Dobrogei şi al Munteniei. Vor mai fi condiţii polei. 
În estul şi sud-estul ţãrii vântul va avea intensificãri susţinute, cu viteze ce vor depãşi la rafalã 50-60 km/h. În sudul şi centrul Moldovei va ninge şi se va depune strat consistent de zãpadã, iar vântul va avea intensificãri care vor depãşi la rafalã 70 km/h şi va fi viscol, ceea ce va determina reducerea vizibilităţii sub 50 m. 
În judeţele Vrancea, Bacãu, nordul judeţului Galaţi şi în zona de munte a judeţului Buzãu ninsoarea va fi mai puternicã în prima parte a intervalului, apoi va slãbi în intensitate, dar vântul va continua sã batã cu putere viscolind şi troienind zãpada.

Comisia de Agricultura si Dezvoltare Rurala (AGRI) din Parlamentul European a aprobat liniile generale ale reformei politicii agricole comune (PAC), care prevede instituirea unui sistem mai echitabil al plăţilor directe către agricultori. Membrii AGRI au votat în favoarea condiţionării a 30% din ajutoarele directe pentru agricultori de respectarea normelor de mediu, precum diversificarea culturilor sau menţinerea păşunilor permanente.

Eurodeputaţii au susţinut reechilibrarea subvenţiilor în favoarea micilor agricultori, printr-o plafonare la 300.000 de euro a ajutoarelor pentru marile exploataţii agricole, începand din 2014. Ei şi-au exprimat dorinţa de echilibrare a situaţiilor din interiorul UE, între cele 27 de state membre (principiul convergenţei externe), şi o repartizare mai bună a subvenţiilor între exploataţii, prin intermediul unei plăţi unice la hectar (principiul convergenţei interne). Poziţia AGRI trebuie să fie confirmată şi de plenul Parlamentului European, în martie, pentru a servi drept bază de negociere cu Consiliul UE.

Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 23 ianuarie, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Printre aceste măsuri se numără şi acordarea de stimulente fiscale pentru activităţile de cercetare - dezvoltare efectuate atât pe teritoriu naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic European. Mai exact, deducerea suplimentară a cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare creşte de la 20% la 50%. Măsura a fost agreată de Ministerul Educaţiei şi Învăţămantului şi Ministerul Finanţelor Publice.

Activităţile eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili. Această facilitate se răsfrânge asupra tuturor activităţilor de cercetare - dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, nu doar celor dezvoltate în folos propriu, ca până acum.

Potrivit documentului aprobat de Guvern, stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfăşurat.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 17–18.01.2013, a  plătit suma de 1.28 miliarde  lei ( 297.28 milioane euro), pentru un număr de 329.190 de fermieri, pe măsurile delegate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR – AXA II, aferente campaniei SAPS 2012, respectiv:

Măsura 211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată;

Măsura 212 – Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană;

Măsura 214 – Plăţi de agro-mediu.

Compania BASF a început seria simpozioanelor regionale, dedicate fermierilor. Astăzi, 22 ianuarie, la Craiova, s-a desfăşurat întalnirea cu fermierii din Oltenia – Dolj, Olt, Mehedinţi, Argeş. Au participat peste 220 de fermieri şi colaboratori ai BASF din această zonă. Echipa BASF, condusă de Tiberiu Dima, country manager Crop Protection Division, a conceput un program dinamic, cu prezentări tehnice, realizate de  Mircea Chetrone, marketing manager BASF Romania. Dat fiind că BASF are un puternic departament de cercetare, în fiecare an apar noutăţi, iar fermierii primesc informaţia la acest simpozion. În pauze, participanţii au fost surprinşi cu momente artistice dinamice şi concursuri. „Am vrut să fie o întalnire memorabilă”, ne-a declarat Tiberiu Dima.

Astfel de seminarii s-au desfăşurat deja la Tulcea şi Brăila şi vor continua în zilele următoare astfel:
23 ianuarie - Alexandria, Restaurant Mara; 
25 ianuarie - Iaşi, Hotel Unirea; 
29 ianuarie-  Timişoara, Hotel Timişoara; 
31 ianuarie-  Oradea, Hotel Hilton;
5 februarie - Giurgiu, Hanul Cosminului.

În afară de aceste seminarii, care pregătesc campania de primăvară, BASF organizează întalnirii cu fermierii în camp, acolo unde se văd efectele tratamentelor cu produsele firmei.

În perioada 17-28 ianuarie 2013 se desfăşoară, la Berlin, Târgul internaţional de produse agricole şi alimentare „Grüne Woche”. Cu acest prilej, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, şi Achim Irimescu, secretar de stat, au participat, în 18 şi 19 ianuarie, la evenimentele special organizate de către Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorului din Germania. La cel de-al 5-lea Summit al miniştrilor agriculturii, desfăşurat în perioada târgului, au participat miniştrii din Spania, Polonia, Portugalia, Austria, Luxemburg, Olanda, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi din state terţe, în curs de dezvoltare.

Tematica discuţiilor a vizat „Investiţiile responsabile în economia agrară şi alimentară – factor cheie pentru economia alimentară şi dezvoltarea agricolă”. În intervenţia sa, ministrul Daniel Constantin a arătat importanţa unui cadru legislativ clar şi consolidat pe termen lung, care să faciliteze atragerea investiţiilor, precum şi importanţa abordării integrate a normelor privind proprietatea/utilizarea terenurilor agricole, sistemul bancar şi infrastructura necesară. Ministrul român a discutat cu omologii săi din state membre ale UE pe teme de interes actual, inclusiv reforma PAC.

Ministrul Daniel Constantin a avut o serie de întâlniri bilaterale, cu miniştrii Agriculturii din Federaţia Rusă şi din Republica Moldova. În discuţia cu ministrul rus s-a abordat subiectul exporturilor romaneşti de produse agro-alimentare pe piaţa Federaţiei Ruse, părţile agreând asupra necesitaţii continuării demersurilor menite să conducă la îndepărtarea barierelor tehnice în calea comerţului. La întâlnirea cu ministrul moldovean au continuat discuţiile pe care le-au demarat anul trecut cei doi miniştri şi care vizează cooperarea bilaterală în domeniul agro-alimentar, inclusiv din perspectiva pregătirii pentru aderarea la UE.

Pavilionul naţional al României, organizat de către MADR, s-a bucurat şi de prezenţa Comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Ce doi responabili romani au discutat probleme legate de promovarea produselor româneşti, priorităţile sectorului, mai ales în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comun. În urma discuţiei cu expozanţii români, s-a agreat că, pe viitor, este necesară extinderea suprafeţei spaţiului expoziţional, pentru ca, astfel, să se vină în întâmpinarea numărului tot mai mare de producători. Anul acesta, pavilionul României a oferit vizitatorilor o gamă largă de produse tradiţionale romaneşti, provenite de la 24 de producători.

Documentul publicat de CE cuprinde perspectiva asupra evoluţiei agriculturii pană în 2022 are la bază politicile agricole existente, fără să ţină cont de reformele PAC, dar luand în calcul bilanţul despre sănătate şi considerand că preţurile ar rămane îngheţate, fără să ia în considerare creşterea cererii de alimente pe piaţa mondială. De asemenea, piaţa materiilor prime ar trebui să rămană stabilă.

Profitul agricol, în perioada de referinţă, ar trebui să fie în progres, cu 17,5% în tările membre ale UE. Raportul prezintă o tendinţă “relativ pozitivă” a culturilor arabile în UE, în contextul cererii mondiale şi a preţurilor ferme, a pieţei biocarburanţilor, considerată cea mai dinamică.

În ceea ce priveşte cerealele, piaţa va fi destul de tensionată, nivelul stocurilor va fi mic, iar preţurile destul de ridicate. Această evoluţie s-ar explica printr-o creştere moderată a rezervelor de 309 milioane tone în 2022, printr-un randament anual modest de 0,9% si printr-o creştere a consumului intern de cereale, mai ales prin creşterea cererii din industria de methanol şi biomasă, prevăzute în Directiva energiilor regenerabile (RED).

Se aşteaptă o creştere a suprafeţelor cultivate cu grau şi porumb, în detrimentul altor cereale, în condiţiile în care terenurile cultivate răman aceleaşi.

Perspectiva pe termen mediu la oleaginoase are “o tendinţă pozitivă” pentru producători, dată find creşterea cererii şi preţurile destul de mari.

Creşterea prevăzută a consumului intern de cereale, oleaginoase şi de zahăr este “tributar previziunilor privind utilizarea bioenergiilor”. În ceea ce priveşte biocarburanţii, obiectivul este ca ele să reprezinte 10% din energile regenerabile din consumul de energe în cadrul UE, care, conform RED, va fi atins în 2022.

Previziunile pe termen mediu pentru lapte şi produsele lactate sunt favorabile, avand în vedere creşterea mondială a cererii.

Creşterea populaţiei la nivel mondial şi creşterea economică, dar şi tendinţa în creştere a consumului de lapte, vor fi principalele atuuri ale creşterii producţiei de lapte. Sunt favorizate exporturile din UE, care îşi vormenţine preţurile,mai ales pentru branză şi laptele praf.

Raportul CE prevede o creştere a exporturilor europene de branză cu cel puţin o treime pană în 2022, cele mai mari ccereri venind din Rusia, Orientul Mijlociu şi SUA. Exportul de lapte praf ar trebui să creacă cu 30% pană în 2022, avand în vedere cererea din China, Algeria, Orientul Mijlociu.

Pe de altă parte, piaţa europeană de carne se va micşora cu 2% în următorii doi ani, după creşterea din 2010-2011, din cauza impactului pe care îl au recesiunea economică şi creşterea şomajului la nivel european.

Măsurile privind îmbunătăţirea condiţiilor de creştere a porcinelor îşi vor arăta roadele.

După scăderile din următorii doi anii, piaţa cărnii se va redresa în următorii zece ani, ajungand la o producţiie de 45 milioane tone în 2022.