Conform datelor Strategie Grain, citate de Reuters, procesul de recoltare a grâului în țările membre ale Uniunii Europene (UE28) scoate la iveală randamente și calități variate, mai exact, rezultate bune pentru țările din sud-est, în contrast cu deteriorarea situației din țări precum Germania, state care au cunoscută căderi importante de precipitații.

Concret, compania de analiză și-a revizuit în creștere propriile previziuni cu privire la producția de grâu moale a blocului comunitar până la un total de 141 de milioane de tone, față de cele 140,7 milioane de tone cât reprezentau estimările cu o lună în urmă; în prezent, cu patru procente peste nivelul de anul trecut.

Noile cifre reprezintă, în fapt, o majorare combinată a așteptărilor privind producția de grâu de 2,1 milioane de tone valabile pentru Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia și Franța.

Pe de altă parte, balanța se echilibrează prin revizuirile în scădere în ceea ce privește producția și care totalizează 1,8 milioane de tone în cazul Germaniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Spaniei și Marii Britanii, spun cei de la Strategie Grains într-un raport publicat joi, 10 august 2017.

„Rezultatele privind randamentele din 2017 se prezintă bine spre excelent în sud-estul Europei, dar dezamăgitoare în Germania, Republica Cehă și Slovacia”, se menționează în document. „În termeni de calitate a grâului moale, valorile sunt bune în majoritatea zonelor din sud-estul Europei și Franța, însă indicii de calitate s-au degradat din cauza ploilor recente înregistrate în Germania și în țările central-europene”.

După ce recoltatul din Franța – cel mai important cultivator de grâu al UE – a mai risipit din temerile privind cantitatea și calitatea materiei prime din acest an, totul ca urmare a vremii schimbătoare, atenția pieței s-a mutat asupra Germaniei (nr. 2 în topul producătorilor). Acolo, ploile susținute au întârziat munca câmpului și amenință serios calitatea culturilor agricole.

Ploile din vecini afectează recolta de malț

Totodată, analiștii Strategie Grains au exprimat temeri cu privire la calitatea cerealelor din Polonia și din statele baltice, ca urmare a căderilor de precipitații, ploi care ar putea afecta în mod particular producția de malț, varietate a orzului utilizat în fabricarea berii și a whisky-ului.

Aceeași companie și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la producția de orz din UE cu 700.000 de tone, până la un total de 58,2 milioane de tone, bazându-se pe o creștere combinată de producție de circa 500.000 de tone pusă în spatele Franței, Poloniei și Ungariei, plus mici creșteri înregistrate în Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria.

Păreri împărțite și când vine vorba despre porumb

Estimările sunt mixte și în ceea ce privește porumbul, cultură care va fi recoltată spre sfârșitul toamnei, mult mai târziu decât culesul grâului și orzului.

Strategie Grains are previziuni pozitive cu privire la producția de porumb, unele de creștere cu 100.000 de tone, până la un total de 58,9 milioane de tone.

Asta înseamnă, în fapt, o majorare a așteptărilor privind producția din Franța și Bulgaria de 800.000 de tone, față de cea de 700.000 de tone cât reprezintă scăderea de producție în Ungaria, Italia și Spania.

„La începutul lunii august, condițiile de cultură pentru porumb s-au îmbunătățit semnificativ în Franța, în timp ce acestea rămân satisfăcătoare în Bulgaria și România. În contrast, acestea s-au deteriorat în Italia și Ungaria din cauza vremii secetoase”, mai apreciază specialiștii Strategie Grains.

Nicolescu, ASAS: grâul din tot sudul țării și din Banat are o calitate bună

Pentru că ministrul Agriculturii din România este ocupat cu alte lucruri (știute doar de domnia sa și de o parte a aparatului din subordine), precizările cu privire la calitatea culturilor agricole românești vin din partea cercetătorilor, de această dată.

În cadrul conferinței „Schimbări climatice și influența lor asupra culturilor agricole”, care a avut loc la București în data de 10 august 2017, prof. dr. ing. Mihai Nicolescu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a precizat că estimările cu privire la cultura grâului din România sunt, cităm, „favorabile”.

În plus, el a precizat că, din determinările realizate, materia primă recoltată până la acest moment din bazinul de sud al țării și din Banat este de calitate „bună”.

Vorbim, practic, de singurele aprecieri venite din partea unor oficialități, în condițiile în care țara noastră beneficiază de un aparat birocratic masiv, unul format din angajați ai direcțiilor agricole județene care nu raportează deloc proactiv estimările privind productivitatea, într-un mod similar cu abordările de acum 15-16 ani în urmă.

„Anul acesta, spre exemplu, culturile înființate în toamna anului 2016 au beneficiat, în general, de un regim pluviometric și condiții aproximativ favorabile, exceptând zona Transilvaniei și zona Moldovei de centru, unde, într-adevăr, am avut probleme la înființare. Rezultatele care se obțin la aceste culturi – cereale de toamnă – sunt favorabile. Ele nu sunt încheiate. Săptămâna trecută (n.r. - 31 iulie – 6 august 2017) încă se recolta grâu în zona Covasna, în Harghita, în Brașov, pentru că, într-adevăr, sunt situații legate de zonele mai reci, dar și de precipitațiile care au căzut în zona respectivă și au amânat recoltatul”, a afirmat Nicolescu, un veteran al ASAS. „Și anul acesta, grânele prezintă o calitate bună, cel puțin din determinările realizate. (...) Sunt în analiză probe luate din diverse zone ale țării. (...) Cultura de grâu recoltată la timp – și s-a recoltat în tot sudul la timp și din Banat, mai ales în condiții de secetă – prezintă o calitate bună”.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat joi, 10 august 2017, că inspectorii DSVSA Timiș au sechestrat cu 24 de ore înainte o tonă de gălbenuș de ou lichid contaminat cu Fipronil, provenit din Germania.

Tot în aceeași zi, Politico.eu transmitea că nu mai puțin de doi înalți oficiali ai unei companii din Regatul Țărilor de Jos erau arestați de procurori, bunurile bancare și imobiliare ale acestora fiind, cităm, „confiscate” ca urmare a posibilei implicări a lor în scandalul contaminării cu Fipronil a ouălor și produselor din ouă distribuite pe piețele europene.

Revenind la situația din țară, potrivit autorităților din România, cel puțin până la ora publicării materialului, nicio cantitate din acest produs nu ar fi ajuns la comercializare, marfa contaminată urmând să fie incinerată, fără însă ca vreo persoană anume să răspundă pentru situația care ar fi putut degenera în orice clipă; cineva a importat totuși acest produs.

„În cadrul acțiunilor specifice de control, în dimineața zilei de 9 august, inspectorii din cadrul DSVSA Timiș au sechestrat o cantitate de 1.000 kg de gălbenuș de ou lichid, produs contaminat cu Fipronil, provenit din Germania, acțiune realizată conform alertei SRAAF”, au precizat comunicatorii ANSVSA. „Lotul respectiv a fost reținut în depozitul unității unde fusese distribuit, nicio cantitate din acest produs nu a ajuns la comercializare. Cele 1.000 kg vor fi neutralizate prin incinerare. Toate structurile teritoriale județene sunt în alertă pentru a acționa în cel mai scurt timp, în cazul în care se vor primi noi notificări privind ouăle contaminate cu Fipronil”.

Potrivit recomandării transmise de Comisia Europeană (CE) către toate țările membre ale Uniunii Europene (UE-27), autoritățile de profil trebuie să acorde o atenție sporită utilizării produselor destinate combaterii acarianului roșu în fermele de creștere a păsărilor.

„Este necesar ca toate statele membre să fie vigilente în ceea ce privește produsele utilizate pentru controlul acarianului roșu în unitățile de păsări, pentru a se asigura că nu au loc tratamente cu substanțe neautorizate”, au afirmat birocrații CE, citați de ANSVSA.

Potrivit autorităților române, între autoritatea de resort și reprezentanții asociațiilor crescătorilor de păsări din țara noastră există un constant schimb de informații privind evoluția, la nivel european, a situației ouălor contaminate cu Fipronil.

„Menționăm că, în acest sens, ANSVSA desfășoară, deja, activități de control, în mod randomizat, în fermele avicole din țară. ANSVSA monitorizează atent această situație și va informa permanent cu privire la noi elemente apărute în contextul alertei europene legate de ouăle contaminate cu Fipronil”, au conchis cei de la autoritatea de resort.

Executivi olandezi, în arest. „Infracțiunea nu poate fi recompensată”

Tot joi, 10 august 2017, Politico.eu titra cu mai puțin de o oră înainte că Poliția din Regatul Unit al Țărilor de Jos a arestat doi directori de companie, suspectați că ar fi jucat un rol important în scandalul internațional care implică prezența Fipronilului în ouă.

În ultimele două săptămâni, Belgia și Olanda s-au luptat să gestioneze o situație de incapacitate de control a contaminării ouălor cu Fipronil, un insecticid toxic utilizat în tratamentul împotriva unor insecte dăunătoare.

Această criză bazată pe probleme de siguranță alimentară a generat pe sistemul jocului de domino tensiuni diplomatice, a dus la închiderea a sute de ferme de producție și a forțat supermarketurilor să retragă de la raft ouăle suspecte.

Conform informațiilor vehiculate de Politico.eu, autoritățile suspectează compania belgiană Poultry Vision de producerea unui tratament bazat pe Fipronil ca substanță activă, destinat luptei împotriva acarienilor la păsări.

Cu toate acestea, ChickFirend, o companie olandeză, se află sub investigația autorităților pentru achiziția produsului și tratamentul aplicat în fermele de creștere a păsărilor atât din Belgia, cât și din Olanda, potrivit numeroaselor rapoarte media.

Procurorii olandezi, prin vocile autorizate, au precizat joi că au arestat doi directori ai companiei aflate sub investigație pentru comercializarea tratamentului bazat pe Fipronil. Cu toate acestea, ei nu au transmis presei și numele acestei companii.

Procurorii olandezi au adăugat că au colaborat cu Europol și în tandem cu omologii lor din Belgia, acolo unde autoritățile au descins în cadrul altor companii de profil.

De reținut, amintește Politico.eu, că în Olanda investigatorii au confiscat bunurile bancare și pe cele imobiliare ale suspecților, „deoarece infracțiunea nu poate fi recompensată”.

România are autorizate șapte produse biocide pe bază de Fipronil

Din datele pe care ANSVSA le deținea până la data de 7 august a.c., la noi în țară erau autorizate de către Ministerul Sănătății - instituția competentă pentru autorizarea produselor biocide (prin Comisia Natională pentru Produse Biocide) - un număr de șapte produse biocide, având ca substanță activă Fipronilul.

„Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (ICBMV), Institut Național de Referință din subordinea ANSVSA, a fost implicat în evaluarea unui singur produs biocid care conține Fipronil (din punctul de vedere al efectelor toxicologice ale produselor biocide asupra animalelor, conform competențelor specifice)”, se preciza într-un comunicat de presă transmis luni. „Acest produs se utilizează ca insecticid în: locuinţe (inclusiv bucătării), restaurante, depozite alimentare, clădiri publice (hoteluri, spitale, școli, închisori, teatre etc.), clădiri industriale şi comerciale (fabrici, magazine, cabine de avion, vehicule, trenuri şi vapoare)”.

Autoritatea competentă a adăugat că utilizarea Fipronilului nu este interzisă, dar trebuie respectate strict instrucțiunile de folosire și domeniul pentru care este destinat.

„Fipronilul este utilizat și în fabricarea produselor medicinale veterinare destinate animalelor de companie, ca produs antiparazitar”, au conchis cei de la ANSVSA.

Fermierul-campion la producția de rapiță (în viziunea Pioneer Hi-Bred) provine din județul Brăila, se numește Florin Dănuț Iconaru, administrează 2.000 de hectare, din care 340 de hectare însămânțate cu rapiță, hibridul Pioneer PT225 fiind cel care i-a asigurat o producție demnă de invidiat - 5,4 tone la hectar.

În două dintre cele mai importante județe agricole - Brăila și Ialomița - hibrizii de rapiță ai Pioneer au generat randamente de peste 4 t/ha, anunță compania printr-un document de presă, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit producători agricoli-campioni a fost unul ridicat.

Fermierul brăilean a devoalat în cele ce urmează câteva dintre „secretele” care i-au adus randamente așa mari (tratamente și amendamente aplicate la timp), recoltatul celor 340 ha cu rapiță contabilizând doar trei zile din luna iulie.

„După recoltatul grâului și orzului, am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi, în martie, 200 kg/ha de azot și, în aprilie, 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte trei tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie, am recoltat, iar campania a durat trei zile”, a declarat Iconaru.

În plus, administratorul SC Ulmagrodan SRL a precizat că anul agricol în care ne aflăm nu a fost unul cu probleme deosebite pentru el, mai puțin momentul în care a avut parte de „o oarecare concurență cu buruienile”. Însă, a mărturisit brăileanul, aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută.

În această toamnă, Florin Dănuț Iconaru intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi PT225 și PT234.

Aceleași două „cărți câștigătoare” pe care a mizat șeful Ulmagrodan au reprezentat „miza” și pentru Ene Liviu și Alexandru Popa, ultimul fiind administratorul exploatației agricole Popalex din localitatea Cireșu. Ambii au obținut o producție de 4.9 tone la hectar cu hibrizii PT225 și PT234.

Dacă Ene Liviu nu a vorbit prea mult de experiența sa cu hibrizii Pioneer, Alexandru Popa a precizat că în cadrul societății sale a lucrat în total 1.980 ha, din care circa 300 ha cultivate cu rapiță.

Unul dintre „așii din mâneca” lui Popa au fost complexele 18.46.0 aplicate după o arătură și două discuri.

„Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20 la sută orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și, înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi, în primăvară, am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie, voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a afirmat Alexandru Popa.

La rapiță, mai mereu, planta premergătoare este grâul

Afirmația nu ne aparține nouă, ci chiar lui Cristinel Brânză de la Agro Hagiu. În cadrul societății agricole menționate anterior, cei doi fermieri - Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 de hectare cu rapiță.

Potrivit companiei furnizoare de material semincer, cei doi au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

De această dată, „secretul” succesului celor doi producători agricoli a fost combinația dintre tratamente și lucrări agrotehnice.

„De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amoniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat trei tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Nici danezii de la FirstFarms Agro East SRL (despre care am scris pe larg cu privire la achiziția de pământ în România) nu s-au lăsat mai prejos. Cei doi responsabili din cadrul exploatației - Florin Zănoagă și Udrea Marius -, din localitatea Surdila-Greci, au devenit și ei fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha.

În total, danezii lucrează prin Agro East 4.000 ha, din acest total circa 600 ha fiind însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017.

„În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor însămânța tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă

Un alt fermier campion din județul Brăila este Thierry Bourgoing, care lucrează prin intermediul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie.

Importante vor fi însă și de această dată tratamentele, care vor diferi în funcție de cum se va dezvolta cultura pe fiecare solă.

„Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campaniei de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceiași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Nu în ultimul rând, un alt agricultor cu o vastă experiență în spate și care a mizat pe hibrizii câștigători este și Iosif Ticra din localitatea Silistraru. Acesta lucrează 1.300 ha, total din care 250 ha au fost însămânțate cu rapiță.

El a devenit producător agricol-campion datorită hibridului PR44W29, cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha.

În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase, Ticra începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva - 23 august!

„Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul; nu aștept! În ultimii trei ani am semănat la dată fixă - 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă, am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogorul fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toată supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a conchis fermierul-campion Iosif Ticra.

Pentru această toamnă, el și-a propus să însămânțeze 200 ha, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul.

Județul Ialomița ține aproape de primul loc

Potrivit documentului remis la redacție de Pioneer Hi-Bred, și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.59 t/ha la hibridul PT225 și 4.1 t/ha cu hibridul PT234.

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier-campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.8 t/ha, și PT234, care i-a asigurat 4,584 tone la hectar.

„Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 hectare am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie 2016, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat două fungicide, două insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fost atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

În fine, ultimul producător agricol-campion în viziunea Pioneer este și Iulian Filipoiu. Acesta lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4,6 t/ha, respectiv 4,5 tone la hectar.

Și el a mizat pe grâu și orz ca plante premergătoare.

„Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul, am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha, și foliar, 150 kg/ha, și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a conchis Filipoiu.

Rapița, cultura-regină a anului 2017

La începutul acestui an calendaristic, estimările specialiștilor DuPont Pioneer din România arătau că la o producție estimată de 2,6 tone de rapiță la hectar, obținută în sezonul 2016-2017 (dificil din punct de vedere agrometerorologic), producătorii ar urma să obțină chiar și 5.000 de lei/ha, în condițiile în care, la acea vreme, în bazinul de sud al țării se semnau contracte inclusiv pe sume care atingeau nivelul de 1.700 lei tona.

„Se semnează în sudul României pe 1.650 – 1.700 lei pe tonă. Asta înseamnă că pe 2,5-2,6 tone de rapiță la hectar, cultivatorii ar putea obține chiar și 5.000 de lei/ha (minimum), adică minimum o mie de euro. Cu subvenție cu tot, cu greu va mai putea fi depășită de altceva”, a declarat, la finele lunii ianuarie 2017, Jean Ionescu, Commercial Unit Manager Pioneer, cu ocazia evenimentului „Dealers Meeting” care a avut loc în Poiana Brașov.

În plus, el a precizat că fermierii care vor fi nevoiți să întoarcă rapița în favoarea florii-soarelui (în principal, cei din Transilvania și din Moldova), ca urmare a condițiilor meteo vitrege, vor pierde „o oportunitate să facă bani”.

„La rapiță, din păcate, vreau să vă spun că cei care vor pierde din cauza condițiilor vitrege vor pierde de fapt o oportunitate să facă bani. Și asta pentru că, rapița, în România, în acest an, fără exagerare, va fi cultura-regină”, a mai afirmat Ionescu. „(...) Zilele acestea, în sud-estul României, cultura de rapiță se prezenta în condiții bune. În schimb, în săptămâna 16-22 ianuarie 2017, în vestul țării nu era zăpadă; Transilvania nu avea zăpadă, la fel și Moldova. De aceea, în cele două zone ale țării, probabilitatea ca acea rapiță mică să treacă iarna este relativ scăzută”.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a confirmat pentru Revista Fermierului spusele premierului Mihai Tudose (și susținute ulterior de ministrul de resort, Petre Daea), potrivit cărora România ar putea contabiliza în această toamnă „producții-record” la grâu și floarea-soarelui, declarațiile fiind făcute în cadrul ședinței săptămânale a Executivului de vineri, 4 august 2017.

Baciu a ținut însă să specifice faptul că la grâu vorbim de randamente mai mari la hectar (peste 4,5 tone la hectar), dar de o producție totală mai mică față de cea de anul trecut, în timp ce, la floarea-soarelui, tocmai cantitatea totală care ar urma să fie contabilizată în perioada următoare ar face diferența.

„Ne referim la producția la hectar. La grâu, avem randamente mari, nu și producție totală. România nu va mai realiza anul acesta cantitatea pe care a obținut-o anul trecut. Va fi mai mică pentru faptul că a fost suprafață mai mică semănată cu grâu”, a precizat Baciu pentru publicația noastră. „Din câte știu, până la ora actuală, 30 la sută din totalul suprafeței cultivate cu grâu încă nu este recoltat. Este greu și ne putem aștepta la surprize. Nu știm cum este pe partea aceasta a Ardealului și pe jumătate din Moldova; ei încă au de recoltat. De multe ori, când ai producții mai mici, acestea afectează media totală.

Oricum, media pe țară va depăși media de anul trecut. În 2016, aceasta a fost de patru mii și ceva de kilograme la hectar, acum se duce mult peste 4,5 tone la hectar, grâu. Calitativ vorbind, anul acesta grâul va corespunde parametrilor ceruți de cumpărători.

Dimpotrivă, anul acesta, la floarea-soarelui producția totală va fi mai mare; e tocmai invers. Sunt câteva sute de mii de hectare semănate în plus. Ce nu s-a realizat ca suprafață însămânțată la grâu (a rămas nesemănată toamna trecută din cauza intemperiilor) s-a îndeplinit la floarea-soarelui”.

Întrebat fiind care este situația în ferma sa, Laurențiu Baciu a mărturisit că și el mai are de recoltat tot aproximativ 30 la sută din culturi. În toamna lui 2016, șeful LAPAR a însămânțat floarea-soarelui pe o suprafață mai mare decât în toamna lui 2015 din cauză că n-a reușit să cultive mai mult grâu.

„În toamna lui 2016 am însămânțat vreo 400 ha cu floarea-soarelui, iar la grâu am circa 500 ha semănate”, a continuat el.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește estimările privind randamentele la hectar în ferma sa, la grâu, Baciu estimează o producție „bunișoară”, dar nu mai mare decât cea de anul trecut, adică de aproximativ 7.000 de kilograme la hectar.

Tudose l-a lăudat pe Daea pentru absorbția subvențiilor și producțiile din acest an

„Pentru prima dată, prin eforturile deosebite ale domnului ministru Daea (n.r. - Petre Daea), tot ce a fost fond european pentru agricultură de luat s-a luat și au fost date toate subvențiile cu mult înaintea termenelor. Ne-a ajutat și natura și se pare că o să avem cele mai mari producții la câteva culturi, cum ar fi grâul, floarea-soarelui, producții-record”, a spus Tudose, imediat după discuția cu ministrul Sănătății.

Ca răspuns, ministrul de resort, Petre Daea, a explicat că nu-l contrazice pe șeful Guvernului și că va confirma prin date pe care instituția pe care o conduce le va acumula peste câteva zile și pe care le va aduce în ședința Executivului, „pentru a se cunoaște exact”.

În ceea ce privește subvențiile, Daea a adăugat că peste 2,2 miliarde de euro sunt „în țară”, o cerere de restituire de mai bine de 310 milioane de euro fiind deja transmisă către Bruxelles.

„Referitor la fondurile europene la care dumneavoastră ați făcut vorbire, România are, la ora actuală, 2,225 miliarde (n.r. - euro) în țară, bani de la Uniunea Europeană (UE). Am transmis o cerere de restituire pentru lunile următoare încă de 313 milioane de euro. Vă asigur pe dumneavoastră și Guvernul României că toți banii pentru agricultură vor fi aduși în țară la timp, în așa fel încât fermierii să aibă sumele necesare, iar Guvernul să-și realizeze obiectivul de guvernare în această direcție”, a conchis Petre Daea.

Și totuși, în 2016, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 5,3%

Potrivit INS, față de 2015, anul trecut, suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 1,5%, în timp ce producţia a crescut cu 8,3% faţă de anul precedent, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar), astfel: porumb boabe (+16,3%), ovăz (+12,3%), orz şi orzoaică (+7,5%), respectiv grâu (+3,8%). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2016 reprezintă 46,4% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 39,2%.

În cazul plantelor uleioase, producţia a crescut cu 19,7%, datorită atât creşterii suprafaţei cultivate (+6,9%), cât şi randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s‐au înregistrat la rapiţă (+45,4%) şi floarea-soarelui (+9,4%), iar la soia boabe s‐a menţinut la nivelul anului anterior.

În comparaţie cu anul 2015, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 5,3% (45,15 miliarde lei), iar valoarea serviciilor agricole cu 3,5% (899,8 milioane de lei), în timp ce valoarea producţiei animale a anului 2016 a scăzut cu 2,4% (23,29 miliarde de lei), comparativ cu anul precedent.

Structura valorii producţiei anului 2016 nu a prezentat modificări semnificative, în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 65,1%, ponderea producţiei animale, de 33,6%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,3%.

În data de 30 iunie 2017, în urma publicării în Monitorul Oficial nr. 505 a Hotârării de Guvern nr. 434 pentru completarea art. 2 din Hotărârea nr. 208/2017 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2016, a fost efectuată plata sumei de 33.788.356,48 euro aferentă schemei de sprijin cuplat în sectorul vegetal - Campania 2016, pentru un număr de 11.091 fermieri.