Greloanele de 2,5 centimentri au generat planul roșu de intervenție antigrindină. UCCG-urile din Muntenia și Moldova au lansat 39 de RAG-uri
Nu mai puțin de 39 de rachete antigrindină (RAG) au fost lansate ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și în punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.
Concret, în data de 27 mai 2017, UCCG Iași a intervenit cu 15 RAG, lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.
„După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube”, anunță specialiștii.
Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
31 mai, data limită de modificare a cererilor unice de plată, aferente Campaniei 2017
Doar până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermierii care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Potrivit specialiștilor agenției, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:
1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1) prin care se pot realiza mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate, schimbarea culturii, divizarea parcelei în subparcele, modificarea numărului blocului fizic (dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren), cât și modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.
În plus, prin formularul M1.2 privind schimbarea declaraţiei cu privire la apa pentru irigaţii 2017 se pot opera modificări ale câmpului 46, cum este și cazul modificării bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.
2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)
Prin completarea Formularului M2 se poate adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, se poate înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală, cât și se poate aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.
Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.
Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.
Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).
3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.
O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.
4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017
Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.
5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.
Documente anexate M4, după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii, sunt copia după CUI/CIF / CI pentru modificare denumire/nume/adresa și dovada coordonatelor bancare, ca urmare a modificării datelor bancare.
Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.
În acest caz se completează „Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.
Documente anexate în acest caz vor fi copie certificat de înregistrare/respectiv dovada radierii, după caz, precum și dovada coordonatelor bancare.
6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.
Prelungirea termenului privind sprijinul financiar pentru producătorii de tomate. „Cultivatorii care nu au reușit până la 1 iunie să iasă cu roșiile pe piață mai au o șansă”
Cultivatorii care nu au reușit până la 1 iunie să iasă cu roșiile pe piață mai au o șansă pentru încasarea ajutorului de 3.000 de euro/beneficiar/an, ca urmare a prelungirii termenului de depunere a actelor justificative pentru ajutorul de minimis la tomate, anunță Executivul Grindeanu printr-un comunicat de presă.
Concret, valorificarea producției de tomate din cadrul Programului se va putea face în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv și/ sau noiembrie – 20 decembrie, inclusiv.
Prin prelungirea acestui termen se urmărește eficientizarea activității sectorului tomate produse în spații protejate, asigurarea necesarului de consum intern din producția autohtonă de tomate, realizarea unei proceduri de identificare a producătorilor autohtoni de produse agricole și o corectă informare a consumatorilor.
De asemenea, se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea şi valorificarea acestora.
În plus, producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, care vând tomatele în spații de vânzare precum piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante, vor purta elemente de identificare.
„Elementele de identificare și procedura de distribuire a acestora, precum și tipul cheltuielilor aferente se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, suportarea cheltuielilor aferente identificării producătorilor beneficiari ai acestui program se va realiza din resursele financiare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se menționează în același document de presă.
Dacă luni, 15 mai 2017, erau doar vorbele ministrului atunci când se vorbea de prelungirea termenului pentru programul de tomate până la 15 iunie 2017, marți, 16 mai 2017, la o zi după deplasarea din Cilieni, pe seară, pe site-ul MADR era deja postat proiectul de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” beneficiarilor, a condițiilor de eligibilitate, a modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control.
„(Fermierii – n.r.) au sesizat faptul că, din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioadă, n-au ajuns tomatele la faza de coacere deplină și că solicită o prelungire a perioadei de valorificare. Am analizat o posibilitate în Ministerul Agriculturii - pregătim hotărârea de guvern, pentru o prelungire până pe data de 15 iunie pentru programul de tomate”, preciza Daea la Cilieni, în data de 15 mai, a.c.
La fix 24 de ore de la declarație, pe site-ul ministerului de resort apărea în dezbatere proiectul de act normativ. „De asemenea, în cadrul actului normativ s-a prevăzut condiția ca valorificarea producției de tomate să se facă în perioadele ianuarie - mai, inclusiv, și noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.
În lunile martie – mai 2017, au avut loc fenomene meteorologice nefavorabile acestei culturi, în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea plantelor, și anume: îngheț târziu, temperaturi scăzute, sub 0º C, pe o perioadă continuă de două săptămâni, ninsori și strat de zăpadă consistent în unele județe ale țării. Totodată, aceste fenomene au implicat o nebulozitate accentuată, ceea ce a condus la o încetinire, chiar stagnare, în dezvoltarea plantelor, cu efecte negative asupra polenizării și fructificării în spații protejate.
Pentru motivele menționate mai sus, apare necesitatea extinderii perioadei de valorificare a producției de tomate din spații protejate din ianuarie până la 15 iunie 2017, precum și crearea posibilității ca valorificarea producției să se facă în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv, și/sau noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.
Nerealizarea unei astfel de modificări referitoare la perioada de valorificare va produce efecte negative asupra producătorilor, întrucât aceștia vor fi constatați ca fiind neeligibili în cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, motivat de faptul că au vândut în afara perioadei eligibile”.
În plus, se mai scrie în proiectul de hotărâre de guvern, „având în vedere creșterea cantităților de tomate autohtone ce se vor comercializa în perioada următoare în piețele agroalimentare și târguri, se impune individualizarea și recunoașterea producătorilor autohtoni de tomate din cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate. În acest sens, în vederea informării cât mai corecte a consumatorilor și a creșterii credibilității produselor autohtone, este necesară completarea actului normativ prin introducerea unor dispoziții privind identificarea producătorului care valorifică producția de tomate din cadrul Programului, în scopul confirmării autenticității produsului”, adică exact ceea ce spunea și șeful PSD la Cilieni. „În acest sens, a fost elaborat proiectul de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei ,«Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control».
Ultimele cifre oficiale transmise printr-un comunicat de presă datează din 5 aprilie 2017. La acea vreme, MADR preciza că, la data de 4 aprilie 2017, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.
Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.
„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 de tone de tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, se mai menționa în comunicat.
România are statut de țară liberă de pestă porcină clasică. „România merită acest statut, iar produsele românești să fie cunoscute în cât mai multe țări” (Brănescu, ANSVSA)
Joi, 25 mai 2017, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a primit pentru România, în ședința plenului Adunării Mondiale a delegaților OIE, actul oficial de recunoaștere a statutului de țară liberă de pestă porcină clasică, anunță agenția printr-un comunicat de presă.
Conform biroului de presă al ANSVSA, obținerea acestui statut este decisivă pentru deschiderea de noi piețe pentru exporturile de carne de porc și produse din carne de porc, în: Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, state care s-au arătat foarte interesate pentru inițierea de negocieri în acest sens.
Președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a decis ca recunoașterea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică pentru România să fie unul dintre obiectivele prioritare ale instituției pentru acest an.
„Pentru mine, tergivesarea demersurilor către OIE, ințiate din anul 2014, a fost inacceptabilă. Am tratat acest subiect cu seriozitate și am demonstrat, cu toate dovezile tehnice necesare, faptul că virusul acestei boli nu mai circulă în țara noastră. Restricțiile pentru comerțul cu țările terțe au avut un impact negativ considerabil asupra industriei de profil din țara noastră, prin pierderea unor importante oportunităţi de piaţă. România merită acest statut, iar produsele românești să fie cunoscute în cât mai multe țări”, a declarat președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, la finalul ședinței plenare a Adunării Mondiale a delegaților OIE.
Și Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică, potrivit unui alt comunicat de presă remis la redacție.
„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar -veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, a transmis Ioan Ladoși. „Este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitar-veterinare centrale și locale, a fermierilor, a medicilor veterinari din sectorul suin, de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin prin care se asigură un status corespunzător de sănătate a animalelor și trasabilitatea cărnii de porc. Pentru prima dată, după zece ani de restricții, recunoașterea internațională a României ca țară liberă de pestă porcină clasică reprezintă o șansă reală de dezvoltare a sectorului de creștere a porcilor”.
În cadrul lucrărilor celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), România a fost admisă pe listă statelor libere de pestă porcină clasică.
ANSVSA a supus analizei Comisiei Științifice a OIE dosarul României pentru recunoașterea statutului de liber de pestă porcină clasică. Documentul a inclus prezentarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, implementate de serviciile veterinare din țara noastră în perioada 2007 – 2015, modul de funcționare și eficacitatea sistemelor de supraveghere sanitar-veterinare instituite pentru pesta porcină clasică, prin care se demonstrează că boala nu evoluează pe teritoriul României.
Experți ai Organizației au desfășurat o misiune în țara noastră, în perioada 8 – 12 mai, pentru a evalua alinierea la prevederile Codului Terestru al OIE, în vederea recunoașterii oficiale a statutului de țară liberă de pestă porcină pentru România.
Raportul acestei misiuni consemnează acordul Comisiei Științifice a OIE asupra faptului că România îndeplinește cerințele pentru a fi recunoscută drept țară liberă de pestă porcină clasică și recomandă oficializarea acestui statut, prin vot, cu prilejul celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților OIE.
„Niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea”, anunță Ministerul Agriculturii în urma analizelor efectuate pe 68 de probe de roșii
Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin programul de tomate românești demonstrează faptul că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.
„Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi condiţiile de siguranţă a produselor de protecţie a plantelor”, se precizează în document.
Conform informațiilor oficiale, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.
„Zilnic, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 68 de probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.
Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie”, se mai precizează în comunicatul MADR.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea (de altfel, unul dintre favoriții șefului PSD, Liviu Dragnea), promitea, vineri, 12 mai 2017, că va da publicității, în mod regulat, buletinele de analiză pentru fiecare producător din programul „Susținere tomate, 2017”. Astăzi ar fi prima zi când se anunță sumar rezultatul analizelor la tomate.
Daea confirmă că toate probele prelevate de la producătorii de tomate și care au fost analizate în laboratoare, „de către specialiști, de către chimiști”, au dat un rezultat cum că toate „sunt curate”!
„Înțeleg foarte bine lupta pe piață. Înțeleg, de asemenea, disputa în piață, date fiind interesele, dar nu înțeleg niciodată deformarea realității, motiv pentru care o să vă transmit de fiecare dată, în fiecare săptămână, începând de luni, buletinele de analiză pentru fiecare producător, în așa fel încât presa să fie în cunoștință de cauză, iar populația să fie sigură că folosește tomate românești, curate și bune la gust”, a mărturisit șeful MADR. „La fiecare producător de tomate, în momentul în care a început primul recoltat se prezintă la producția respectivă, care înseamnă zeci de tone, se iau probe și se analizează. (...) Toți producătorii de legume din România, astăzi, când scot din solar tomatele respective, până ajung la piață, vor avea prelevate probe, vor fi analizate și acestora li se va da buletin pe care eu vi-l voi prezenta”.
Până la data de 12 mai 2017, în cadrul programului guvernamental s-au înscris 6.816 de beneficiari, iar la acest moment, pe piață, se vând roșii românești în 12 județe.
Aurel Petruș: „Dacă vrei să falimentezi un fermier, îl trimiți să dea APIA în judecată”
Fermierul călărășean Aurel Petruș, administratorul SC Auger Petruș SRL din localitatea Ștefan cel Mare, este supărat nevoie mare pe Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - Centrul Județean Călărași, ca urmare a blocării demersurilor de transfer al exploatației, acțiune inițiată la început chiar sub oblăduirea instituției, precum și a penalităților aplicate ulterior, motiv pentru care se gândește să dea în judecată agenția.
Într-un interviu acordat presei cu ocazia unei vizite pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, laolaltă cu șeful PSD, Liviu Dragnea, a efectuat-o în data de 12 mai 2017 în cadrul Amenajării Hidrotehnice Pietroiu-Ștefan cel Mare, Petruș a mărturisit că a fost sancționat în februarie anul acesta de către APIA și că are de înapoiat nu mai puțin de două milioane de lei!
În opinia sa, motivarea acțiunii demarate de cei de la APIA este catalogată drept „penibilă” și se arată dezamăgit de tot acest circ al contestațiilor (mai bine de 12 la număr!).
Norocul său este că partenerii contractuali ai fermei pe care o conduce, cei care, de altfel, și achiziționează materia-primă, i-au deschis linii de credit, iar Petruș reușește să facă producție agricolă ecologică. Și face asta cu succes încă din anul 2000 încoace.
Despre situația în sine, dar și despre producția ecologică și irigații, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Domnule Petruș, păstoriți două ferme cunoscute în localitatea Ștefan cel Mare din județul Călărași: SC Auger Petruș SRL și SC Ecofruct SRL. În cadrul celei dintâi, sunteți chiar administrator. Am auzit că aveți probleme cu un transfer de exploatație, demers făcut chiar sub îndrumarea APIA și pentru care, în prezent, trageți ponoasele. Despre ce este vorba, mai exact?
Aurel Petruș: Transferul de exploatație a fost făcut sub îndrumarea APIA, iar după doi ani ne-au comunicat că demersul nu a fost legal.
Din moment ce am depus toate documentele încă de la bun început, sub îndrumarea lor, făcut totul cu ei, împreună, de ce după un an și jumătate mi se spune că transferul nu se poate face, dar doar verbal? În scris am primit sancțiunea, în februarie 2017. Asta înseamnă să dau pe patru ani înapoi două milioane de lei. Subvenția pe agromediu – circa 450.000 de lei – o vom returna și pe aceasta pe încă trei ani.
R.F.: Juridic, a motivat careva decizia?
A.P.: Motivarea este atât de penibilă, încât mi-e rușine s-o reproduc, dar lor nu știu cum nu le-a fost rușine s-o scrie; este menționat foarte clar acolo: „Transferul nu poate fi luat în considerare, deoarece dacă tranzacția ar fi avut loc în timpul perioadei de valabilitate a contractelor SC Auger, ar fi fost sub arendare”. De la dacă până la cum s-au întâmplat lucrurile este distanță foarte mare.
R.F.: Ce soluție aveți în acest moment?
A.P.: Soluția, deocamdată, a fost că s-a făcut din nou o contestație la procesul-verbal de constatare a acestor sume, la care așteptăm răspuns (cred că până acum s-au depus în jur de șapte contestații la APIA și circa cinci la Ministerul Agriculturii). Toate contestațiile sunt finalizate în felul următor: „Analizând contestația, aceasta se respinge”, fără nicio motivare, nimic. (...) Juriștii pe care i-am consultat până în prezent, toți, spun că noi avem dreptate.
Noi am ridicat problema că angajamentul de agromediu pe agricultura ecologică este unul distructiv, nu unul atractiv, astfel încât să mai determine pe cineva să facă acest lucru. Dimpotrivă, nu poți recomanda vreunui coleg să facă așa ceva. Dacă nu am fi avut un partener extern care să ne susțină financiar, să lucrăm terenul, n-o puteam face, era imposibil.
Angajamentul este pe cinci ani și nu cunosc un altul mai distructiv. Dacă ai greșit în anul V cu trei hectare dintr-o parcelă, dintr-un bloc fizic, dintr-un motiv independent de tine (renunțarea inclusiv din partea arendatorului, chiar dacă ai drept de preemțiune), tu trebuie să returnezi toată subvenția pe cinci ani.
R.F.: Ați mai auzit de situații similare și pe la ceilalți fermieri din localitate?
A.P.: Alți fermieri din Ștefan cel Mare s-au confruntat cu situații diferite, însă provocate tot de APIA Călărași. Vorbim de un grup de 33 de producători agricoli cu probleme; a fost „foc încrucișat”. Sunt 33 de fermieri care au avut contracte de închiriere de islaz, de la primărie. După patru ani de contracte valabile, în 2015 s-a descoperit că acestea nu mai erau valabile. Și acolo, subvenția pe suprafață se va returna pentru patru ani.
R.F.: În Justiție se poate merge? Există vreo bază solidă?
A.P.: Aceasta este ultima soluție. Abia după ce parcurgi toate etapele menționate în decizia APIA de impunere, inclusiv în procesul de constatare a neregulilor, nu ai soluție decât să mergi în instanță. Însă drumul în instanță este anevoios. Dacă vrei să falimentezi un fermier, îl trimiți să dea APIA în judecată.
Și totuși, treaba merge. Auger Petruș SRL are contracte în derulare de peste un milion de euro
Revista Fermierului: Aveți contracte în derulare cu beneficiari externi, pentru marfă?
Aurel Petruș: Încă din anul 2000, suprafețele noastre sunt certificate ecologic. (...) De șapte ani, aproape 80 la sută din marfa produsă pe cele 1.200 ha lucrate merg în Austria, Germania etc. La ora actuală, în derulare sunt contracte de peste un milion de euro.
În momentul de față, avem cultivate 1.200 ha însămânțate cu grâu, rapiță, linte (aproape 200 ha), in de ulei (200 ha), în premieră, anul acesta, avem vreo 20 ha cu sfeclă roșie (un contract cu Spania), soia, porumb ș.a.
R.F.: Blocate și acestea?
A.P.: Deocamdată nu este nimic blocat. Lucrurile sunt în desfășurare. Partenerii externi nu te lasă. Am apelat la ei, la credite, am însămânțat; contractul trebuie dus la capăt. Numai că pe o societate nu s-a luat subvenție din 2015 până la această oră, iar pe cealaltă societate, din 2015 nu s-a încasat nici măcar subsidia pe motorină, din cauza acestui transfer de exploatație care nu s-a vrut să fie procesat de conducerea APIA Călărași.
R.F.: Care este cea mai mare cantitate exportată către procesatorii de marfă ecologică?
A.P.: S-a exportat cel mai mult grâu eco, anul trecut, în jur de 600 de tone, la o medie de 250-300 de euro, în funcție de destinația produsului.
R.F: Această marfă a fost contractată cu un an în urmă?
A.P.: Absolut toate culturile sunt contractate în luna februarie. La Nuernberg se fac toate contractele și știm ce avem de făcut în anul curent.
R.F.: Certificările cu cine le-ați făcut?
A.P.: De trei ani, certificările se fac cu Austria Bio Garantie, un partener care este recunoscut în afară. Nu poți face o certificare cu oricine, pentru a vinde în Germania.
Acest demers este efectuat anual, iar costul certificării este destul de mare. Deja, tarifele s-au aliniat și în România, în mod similar cu cele din Austria. Ca preț, certificarea sare de 25.000 de euro.
R.F.: A reprezentat o pierdere investiția în tot ceea ce înseamnă munca pământului, utilaje etc.?
A.P.: Mai degrabă partea a II-a – investiția în utilaje, într-un centru de sortare și ambalare, obiectiv care trebuia făcut la cererea partenerului se întârzie și nu poate fi finalizat.
R.F.: Investiția în reabilitarea canalelor de irigații vă ajută?
A.P.: O veste bună pentru noi, fermierii din Ștefan cel Mare, este aceea că organizația noastră de utilizatori de apă pentru irigații a accesat un proiect pe subMăsura 4.3, unul de impermeabilizare a 12 km de canale interioare și o stație proprie de repompare. Deja s-a ridicat pe SEAP și sperăm să începem lucrările la ea anul acesta.
Florin Chirea, mulțumit de colaborarea cu un procesator român. „Livrăm către șase tone de lapte, zilnic”. Prețul, „în jur de 1,3-1,4 lei, recalculat”
Deținător al unui adăpost de 300 de capete de vaci cu lapte, fiul primarului din Cilieni, Olt, Florin Chirea, se declară mulțumit de parteneriatul cu unul dintre procesatorii cu notorietate din România, în condițiile unui preț pe litrul de lapte colectat de 1,3-1,4 lei și ale unei cantități livrate zilnic către procesator de circa șase tone.
„Am ajuns la 28 de litri de lapte pe cap de vacă furajată, zilnic. Este o producție bună, nu foarte bună, dar sperăm să creștem. Procesarea o facem prin Danone. De șase ani, chiar pot să-l numesc partener. Nu tot timpul are prețul cel mai mare, dar nu contează asta. Contează seriozitatea. În momentul acesta, poate nu este cel mai mare preț de pe piață cel oferit nouă de către Danone – în jur de 1,3-1,4 lei, recalculat. Lucrăm însă de atâta timp. M-am dezvoltat și datorită acestui parteneriat. Livrăm către ei șase tone de lapte, zilnic; fluctuează puțin în funcție de anotimp. Vin cu mașinile lor la colectare, calitatea este foarte bine controlată”, a afirmat administratorul Agro Chirea, luni, 15 mai 2017, cu ocazia vizitei ministrului Agriculturii, Petre Daea, în exploatația sa. „Este un adăpost de 300 de capete în producție, lotizat pe patru grupe, în funcție de cantitatea de lapte pe care o produc zilnic. În 2012, a fost înființată această fermă cu ajutorul fondurilor europene, contribuție 50-50%. Am și o exploatație vegetală, în cadrul căreia lucrez circa 2.500 de hectare”.
Potrivit spuselor sale, procentul de reformă la vaca de lapte în ferma pe care o deține este de 20 la sută anual, iar genetica este importată din Olanda și din Ungaria.
Chirea a adăugat că tăurașii îi comercializează în intervalul 0-3 luni, iar un anumit număr de exemplare sunt pentru îngrășat și ating chiar 400-500 kg pentru abatorizare.
„Am și o activitate de bovine de carne, undeva la 100 de capete, Aberdeen Angus și Limousine. Pot să zic că sunt mai încântat de Limousine datorită randamentului la tăiere și sporului de greutate”, a precizat Florin Chirea.
Fermierul oltean recunoaște că a investit și în vaca de carne, pentru care nu a luat sprijin cuplat din cauza unor probleme cu asociațiile de profil.
„Ar fi doar Aberdeen Angus, o asociație care, într-adevăr, știe să-și facă treaba și este pe la Sibiu. Pentru Limousine nu am luat nimic”, a mărturisit fiul primarului din Cilieni.
Acesta se mândrește cu faptul că integrează producția de cereale (porumb și grâu) în ferma sa zootehnică în procent de circa 20%, la care adaugă lucernă, fân ș.a.
„Toate, împreună, formează o rație echilibrată energo-proteic, de aceea ne folosim de toate cerealele pe care le avem. Nu cumpărăm nimic. Totul este produs în ferma proprie”, a conchis producătorul agricol.
În martie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 19,9% faţă de februarie 2017 şi cu 5,9% faţă de martie 2016.
Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul I 2016 cu 2,3%.
Potrivit INS, în martie 2017 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 14.126 tone (+19,9%).
Creșteri ale producţiei în luna martie 2017 comparativ cu luna februarie 2017 s-au înregistrat la: unt, cu 122 de tone (+11,9%), lapte de consum, cu 2.761 de tone (+11,7%), brânzeturi, cu 749 de tone (+11,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 158 de tone (+0,9%), smântână de consum, cu 19 tone (+0,4%).
Aceleași date agregate de INS relevă că faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în martie 2017 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 4.716 tone (+5,9%).
În martie 2017, comparativ cu martie 2016, producţia a crescut la unt, cu 179 de tone (+18,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 296 de tone (+1,8%), și lapte de consum, cu 269 de tone (+1,0%).
Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la smântână de consum, cu 407 tone (-7,2%), și la brânzeturi, cu 470 de tone (-5,9%).
Nu în ultimul rând, în trimestrul I 2017, comparativ cu trimestrul I 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 5.123 de tone (+2,3%).
Creşteri ale producţiei în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent au fost înregistrate la: unt, cu 507 tone (+18,7%), lapte de consum, cu 3.291 de tone (+4,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.011 tone (+2,0%).
Producția a scăzut la smântână de consum, cu 1.832 de tone (-10,3%), și la brânzeturi, cu 325 de tone (-1,6%).
Primele lucrări de reabilitare a structurii primare de irigații ar putea începe în 15 august 2017, iar partea a II-a, la data de 30 octombrie (Apostol, MADR)
La ora actuală, toată documentația care trebuia reactualizată și refăcută pentru toate cele 40 de amenajări aferente etapei I esteîn curs de licitație, potrivit spuselor lui Valentin Apostol, consilierul ministrului Agriculturii, care a adăugat că primele lucrări ar putea să înceapă efectiv la data de 15 august, iar cel de-al doilea pachet de lucrări, la 30 octombrie.
În cadrul seminarului „Reabilitarea sistemului de irigații și oportunități de afaceri în România și Republica Moldova”, care a avut loc joi, 19 mai 2017, la București, Apostol a invitat firmele de proiectare din Israel și SUA, alături de cele din România, să participe la campania de proiectare și reabilitare a documentației.
„Participarea lor la această fază de proiectare și de refacere a documentației ar fi foarte importantă pentru derularea în ritm mai accelerat a acestei etape”, a precizat oficialul ministerului de resort.
Conform spuselor sale, în prezent, în actuala formă de dezvoltare a sistemului de irigații, sunt funcționale 850.000 ha, fără a fi luată în discuție reabilitarea.
„Până la ora actuală, contractele sunt pentru circa 400.000 ha. Eu sper că anul acesta se va apropia valoarea contractată până aproape de cele 800.000 ha”, a adăugat Apostol.
Cu ocazia evenimentului organizat de Ambasada Israelului în România, laolaltă cu cea a SUA și Ministerul Economiei și Industriilor, Valentin Apostol a mărturisit că autoritățile de la București sunt în discuții cu Uniunea Europeană în vederea extinderii suprafețelor care vor fi reabilitate pe fonduri europene la circa 1,8 milioane ha.
„Încercăm să începem aceste discuții cu Uniunea Europeană după data de 15 august 2017 și sperăm că odată cu extinderea suprafețelor, și solicitarea beneficiarilor pentru echipamentul de irigat pe care dumneavoastră îl puneți la dispoziție va fi din ce în ce mai mare”, s-a adresat Apostol celor prezenți la eveniment.
„Dumneavoastră trebuie să contactați consultanții”, le-a transmis Viorel Nica producătorilor de instalații performante de irigat
Invitat la eveniment în calitate de președinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (LUAI), fermierul Viorel Nica, el însuși deținător a nu mai puțin de 12 echipamente performante destinate udării, le-a transmis importatorilor de instalații de irigat din SUA și Israel să ia legătura direct cu firmele de consultanță către care se îndreaptă potențialii beneficiari de fonduri FEADR.
Astfel, spune el, bazându-se pe cele mai noi informații din domeniu, consultanții pot recomanda producătorilor agricoli cele mai performante echipamente de irigații, cu consum minim de energie electrică.
„Pentru furnizorii de echipamente pentru irigații: dumneavoastră trebuie să contactați consultanții, pentru că fermierul și OUAI-ul merg la consultant pentru a accesa un proiect, consultantul să știe și să aibă aceste prospecte pe care dumneavoastră ni le înmânați astăzi nouă, ca fermierul sau conducerea executivă a OUAI-urilor să-și aleagă echipamentul cel mai bun și cel mai performant. Eu dețin în unitate 12 echipamente foarte performante tip pivoți și vă spun sincer că producția de porumb față de neirigat crește cu 10 tone pe hectar, producția de grâu cu peste trei tone la hectar, producția de rapiță peste două tone și sunt într-o zonă foarte secetoasă, în sud-estul României, în Bărăganul ialomițean. Dacă reușim să introducem în OUAI-urile noastre, în curțile fermierilor, pe terenurile fermierilor aceste echipamente de pompare și repompare a apelor cu un consum foarte mic de energie și cu un volum mare de apă, ne vom putea mândri cu acea plusvaloare”, a conchis Nica.
Cu ocazia lansării de către Guvernul României a programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, în valoare de un miliard de euro, Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Ambasada Statului Israel au participat, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, la un seminar privind „Reabilitarea sistemului de irigaţii şi oportunităţi de afaceri în domeniul agricol din România”. Acest proiect reprezintă o recunoaştere a faptului că o infrastructură de irigaţii reabilitată va îmbunătăţi vieţile a milioane de români care lucrează în sectorul agricol din România.
Seminarul a informat companii de irigaţii americane şi israeliene despre oportunităţile de afaceri din România prin proiectele de reabilitare a infrastructurii principale și secundare de irigaţii. În cadrul acestui program, Guvernul României a alocat un miliard de euro pentru bugetul pe 2017-2020 al Ministerului Agriculturii pentru reabilitarea de stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte de refulare, canale de aducțiune, canale de distribuție și construcții hidrotehnice pentru o suprafaţă de circa două milioane de hectare.
Mai mult, companiile au avut oportunitatea de a afla despre diferite proiecte şi posibilităţi de cooperare direct de la reprezentanţii Ministerului Agriculturii. La seminar, companii din Statele Unite şi Israel au prezentat tehnologie de ultimă oră care ar putea ajuta autorităţile române în eforturile de reabilitare a acestui important sector.
„Este timpul unui bilanț, la zece ani de la aderarea României la UE” (Baciu, LAPAR). Marți, 23 mai 2017, are loc Conferința Națională a Agricultorilor!
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu reprezentativitate la nivel național a producătorilor agricoli din țară, organizează, marți, 23 mai 2017, Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema, de data aceasta, „Agricultura României după zece ani de la aderarea în UE!”. Evenimentul anual a devenit un etalon pentru agricultură și pentru stabilirea politicilor care vizează acest sector, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.
În cadrul aceluiași document, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, lansează apel către toți actorii implicați în sectorul agroalimentar românesc să identifice împreună acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul binemeritat în Europa.
„La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în contextul discuțiilor vizavi de noua Politică Agricolă Comună, am decis că este timpul unui bilanț, iar pentru realizarea acestuia este necesară prezența tuturor actorilor implicați, fermierilor, autorităților statului român, reprezentanți ai Uniunii Europene și să reflectam asupra lucrurilor pozitive resimțite odată cu aderarea la UE, dar mai ales să identificăm acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul binemeritat în Europa. Am transmis invitația de a participa la eveniment atât Președintelui României - domnului Klaus Iohannis, domnului Prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, domnului comisar european - Phil Hogan, dar și celor mai importante oficialități ale statului român. La nivel european contăm pe prezența membrilor reprezentativi ai ELO (European Landowners Organization – n.r).
Îmi doresc ca toți invitații să răspundă pozitiv, deoarece subiectele discutate în cadrul conferinței sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii românești”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Conform comunicatului, în cadrul conferinței sunt așteptați să participe circa 1.000 de fermieri din toate zonele țării, membrii reprezentativi ai Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, membri ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, alți miniștri cu implicații în sectorul agricol, personalități oficiale ale statului român, reprezentanți ai Corpului Diplomatic, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și științifice din domeniul agricol, reprezentanți ai direcțiilor agricole județene, reprezentanți ai companiilor care distribuie inputuri pentru agricultură, reprezentanți ai instituțiilor bancare și societăților de asigurare și reasigurare, cât și reprezentanți ai mass-media.
Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor vor viza problemele pe care fermierii le întâmpină în relația cu autoritățile statului, problemele legate de fiscalizare, impozitarea subvențiilor, direcții strategice care trebuie implementate de autorități pentru dezvoltarea agriculturii românești, viziunea fermierilor români privind noua Politică Agricolă Comună.
Evenimentul anual organizat de LAPAR va avea loc în aceeași locație consacrată, respectiv Centrul de Conferințe Auditorium Pallady din București. Conferința este programată să se desfășoare între orele 11.00 și 15.00.
Inițiativa lui Denis Digel și a celor 35 de fermieri francezi sau cum poate un supermarket să schimbe viața unor legumicultori
Povestea francezului care a preluat un fost supermarket al unui mare lanț internațional, pe care l-a transformat într-un nou centru alimentar, în care fermierii autohtoni comercializează în prezent peste 40 de soiuri de tomate, producție proprie, va fi spusă la RALF 2017, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.
Denis Digel este unul dintre fermierii invitați în programul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2017, care va avea loc în această toamnă la București.
Pentru inițiativa sa, larg mediatizată în presa franceză și internațională, Denis Digel a primit recent Ordinul Meritul Agricol, distincție importantă a statului francez pentru agricultură.
„Împreună cu alți 35 de fermieri, Denis Digel a preluat un fost supermarket al unui mare lanț internațional, pe care l-a transformat într-un nou centru alimentar, în care fermierii autohtoni comercializează în prezent peste 40 de soiuri de tomate, producție proprie.
Reușita lui Denis Digel, care a depășit obstacolele impuse de piață și de marile rețele de distribuție, poate fi un exemplu și pentru alți fermieri europeni. Povestea lui și a celor 35 de fermieri francezi, pe 9 noiembrie, la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2017”, se mai precizează în comunicat.
RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum reunește anual marii fermieri din România, într-o amplă întâlnire dedicată bunelor practici și exemplelor de succes din agricultura românească și internațională.
Înscrieri fermieri și companii din agricultură: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.</a></p>"</p>"
Citeşte mai mult ...
De luni, 15 mai 2017, buletinele de analiză la tomate vor deveni publice. „Populația să fie sigură că folosește tomate românești, curate și bune la gust” (Petre Daea, MADR)
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea (de altfel, unul dintre favoriții șefului PSD, Liviu Dragnea), a promis, vineri, 12 mai 2017, că va da publicității, în mod regulat, buletinele de analiză pentru fiecare producător din programul „Susținere tomate, 2017”.
Daea confirmă că toate probele prelevate de la producătorii de tomate și care au fost analizate în laboratoare, „de către specialiști, de către chimiști”, au dat un rezultat cum că toate „sunt curate”!
„Înțeleg foarte bine lupta pe piață. Înțeleg, de asemenea, disputa în piață, date fiind interesele, dar nu înțeleg niciodată deformarea realității, motiv pentru care o să vă transmit de fiecare dată, în fiecare săptămână, începând de luni, buletinele de analiză pentru fiecare producător, în așa fel încât presa să fie în cunoștință de cauză, iar populația să fie sigură că folosește tomate românești, curate și bune la gust”, a mărturisit șeful MADR. „La fiecare producător de tomate, în momentul în care a început primul recoltat se prezintă la producția respectivă, care înseamnă zeci de tone, se iau probe și se analizează. (...) Toți producătorii de legume din România, astăzi, când scot din solar tomatele respective, până ajung la piață, vor avea prelevate probe, vor fi analizate și acestora li se va da buletin pe care eu vi-l voi prezenta”.
Ministrul de resort a mai spus că, până la data de 12 mai a.c., pe piață au ajuns 216 tone de tomate provenite prin programul de susținere a producției în spații protejate.
În cadrul programului guvernamental, s-au înscris până în prezent 6.816 de beneficiari, iar la acest moment, pe piață, se vând roșii românești în 12 județe.
„Este un program guvernamental pe care l-ați prezentat în Parlament, pe care îl avem susținut cu sume bugetare în bugetul ministerului și care se concretizează la această dată în 6.816 beneficiari. Dintre aceștia, 4.200 au plantat, înțelegând prima recoltă, în această perioadă de extrasezon. Din totalul de 4.200, la 2.066 de beneficiari tomatele sunt în plin rod, iar pe piață au ieșit 106 beneficiari. Deși am avut un an mai dificil, cu un prag termic mai scăzut, totuși, cum spuneam, și eu dau date exacte și cifre care să confirme realitatea, într-un an cu temperaturi scăzute am reușit să avem un avans de recoltă cu 11 zile”, a declarat, joi, Petre Daea, în deschiderea ședinței de Guvern.
Atât Petre Daea, cât și șeful PSD, Liviu Dragnea, au gustat vineri din tomatele beneficiarului Mitică Bițoi, din Izbiceni, Olt. Cei prezenți la vizita în teren la sistemul de irigații din cadrul amenajării hidrotehnice Pietroiu – Ștefan cel Mare au putut gusta roșiile românești, alături de oficialități.
De la anul se va „vorbi” despre canalul Siret-Bărăgan. Până atunci, din 2017, pe canalele magistrale existente, apa se livrează gratuit (Dragnea, PSD)
Începând cu anul 2018, se vor redeschide discuțiile cu privire la viabilitatea și eventuala continuare a lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan, până atunci însă, a afirmat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, obiectivele majore sunt reabilitarea sistemului de irigații existent până la 1,98 milioane hectare, laolaltă cu livrarea gratuită a apei pe canalele magistrale.
Abia după îndeplinirea primului obiectiv din programul de guvernare PSD pe zona de irigații - reabilitarea celor aproape două milioane de hectare din terenul agricol al României - discuția va continua, chiar dacă unele voci spun că sistemul Siret-Bărăgan ar fi „greu funcționabil”.
„Din punctul meu de vedere, noi avem două obiective majore: primul (...) este ca ceea ce avem acum să fie reabilitat și două milioane de hectare din terenul agricol al României să fie irigat, pentru a crește producția agricolă cu 30 - 50 la sută, ceea ce va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru echilibrarea balanței. Al doilea obiectiv reprezintă extinderea sistemului de irigații.
Eu i-am cerut ministrului Agriculturii, atunci când lucram la programul de guvernare, și ulterior după ce s-a format guvernul, ca în acest an (n.r. - 2017) să nu se concentreze pe nimic altceva decât pe a duce la capăt toate procedurile pentru a atinge primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiștii, împreună cu finanțiștii, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații.
Siret-Bărăgan este un sistem de irigații care poate fi foarte bun, dar de ce i-am spus ministrului să nu se concentreze anul acesta, pentru că sunt două abordări în ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan: unii spun că este profitabil și că este util, în timp ce alții spun că este greu funcționabil. Atunci, ca să nu stăm în acest an în aceste dispute, ne concentrăm pe ceea ce avem, să ducem la capăt, acest program de investiții, iar anul viitor discutăm despre el”, a afirmat Liviu Dragnea vineri, 12 mai 2017, la startul campaniei de irigat pentru anul 2017.
Același lider PSD a afirmat că obiectivele din programul de guvernare pe zona de irigații au un cost inițial de circa 90 de milioane de lei, prevăzut deja în bugetul ANIF. Conform calculelor pesediștilor, cele 800.000 ha care urmează să fie irigate în 2017 generează următoarele costuri: 140,6 lei mia de metri cubi de apă (adică 0,1406 lei metrul cub), la 800 mc de apă la hectar, duc la un cost de 89.984.000 lei (800.000X800X0,01406).
Până vineri, 12 mai 2017, MADR a contorizat cereri pentru livrarea de apă aferente unui total de 400.000 ha.
„Partea de irigații pentru noi a fost și rămâne strategică. Avem două obiective majore în acest domeniu, și anume reabilitarea sistemului de irigații până la 1,98 milioane hectare (...). Al doilea obiectiv strategic era să aducem apa pe canalele principale, gratuit, (...) până la SPP. Este un cost financiar de 90 de milioane de lei, care este prevăzut în bugetul ANIF, iar udătorii își iau de la stația sub presiune apa și nu au decât costurile obișnuite. (...) Sunt economii foarte mari – pe de-o parte costurile sunt mult mai mici pentru cei care vor să irige. Apa fiind gratuită, acum majoritatea udătorilor a început să scrie cereri pentru a iriga 400.000 de hectare. Oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. Crește foarte mult producția, la unele soiuri se dublează, iar la altele crește cu 50 la sută.
Ceea ce am vorbit cu ministrul Agriculturii, până să venim aici, se referă la suprafețele care nu sunt în aria de răspândire a acestor SPP-uri (n.r. - stații de punere sub presiune). Aceste stații au fost preluate de asociațiile de udători care au avut acces la programul european pe agricultură, și-au făcut instalațiile secundare pe teren, și-au luat instalații de irigat, dar sunt și suprafețe care au acces la aceste canale de irigații și ai căror proprietari nu sunt grupați în asociațiile de udători. Și aici sunt două căi prin care oamenii pot începe să aibă acces la aceste canale: pot folosi direct motopompe sau orice altă instalație pentru că, acum, apa fiind gratuită, nu mai au niciun fel de problemă și își pot duce exact pe suprafața lor de teren instalațiile de irigat. Pe de altă parte, în momentul în care încep să se organizeze în asociații de udători, iar, acolo unde se organizează, MADR și ANIF le vor realiza asemenea stații de punere sub presiune”, a afirmat Liviu Dragnea.
El a adăugat că încă sunt fermieri care nu cred că apa pe canalul magistral este gratuită, dar cei care au crezut au făcut deja cereri și așteaptă să ajungă apa la ei pe canal.
„Este pentru prima dată în istoria României când apa pe canalul magistral se aduce gratuit”, a continuat el.
Cu ocazia vizitei, Dragnea chiar l-a lăudat pe șeful MADR, căruia în ultima perioadă i-a trasat o serie de sarcini importante, demne de munca lui Sisif.
„Sunt vreo șase-șapte miniștri în Guvern care îmi plac foarte mult, dar este unul care îmi este foarte drag și este ministrul Agriculturii (n.r. - Petre Daea). Am venit să văd cum se implementează programul de guvernare în domeniul Agriculturii”, a conchis Liviu Dragnea.
Costurile fermierilor cu irigatul scad cu peste 60-70 la sută, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale
Într-o discuție dinaintea sosirii delegației, șeful ANIF, Florin Barbu, o persoană destul de emotivă, ținând cont de faptul că la sosirea lui Dragnea i-a tremurat vizibil vocea în fața camerelor și a șefului Camerei Deputaților, a afirmat că totalul cheltuielilor fermierilor cu irigatul scad cu mai bine de 60-70 de procente, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale.
El a vorbit și de modificarea și completarea Legii 138/2014, republicată, pentru modificarea și completarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea Art. 10 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.
În prezent, aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional în data de 9 mai 2017, sub denumirea de Plx 173/2017, urmând să fie trimisă la promulgare.
Acest nou act normativ consfințește, pentru prima dată, oferirea de apă gratis fermierilor, la SPP-uri.
„Marți, în Camera Deputaților, for decizional, s-a aprobat legea prin care toți fermierii și alți fermieri care pot beneficia după aducțiunea principală de irigații, vor avea apă gratis la stațiile de punere sub presiune”, a afirmat Barbu.
El a adăugat că investiția din Călărași și Ialomița a totalizat șase milioane de lei, inclusiv TVA. Lungimea CA1 este de 4.450 de metri liniari, lucrările principale fiind de impermeabilizare și de refacere a capacității de transport. Potrivit directorului ANIF, în urma lucrărilor de modernizare pierderile sunt de doar aproximativ 15 la sută față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70 la sută.
Prioritățile ANIF nu se opresc însă aici. Florin Barbu a mai vorbit de alte 40 de amenajări care vor fi reabilitate în perioada următoare.
„În momentul de față, sunt 40 de amenajări care sunt promovate de mine și de ANIF. Nouă dintre acestea vor intra în execuție în luna august, iar la celelalte 31 se vor termina studiile de proiectare. În 2018, vor intra pe C+M (construcții-montaj) și au termen de finalizare patru ani.
Împreună cu ISPIF, am realizat viabilitatea economică a amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, am ajuns la 1,8 milioane de hectare, amenajări care sunt cuprinse și în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații”, a continuat Barbu.
De asemenea, în opinia sa, cele 90 de milioane de lei alocate anului 2017 nu ar trebui să fie considerate ajutor de stat, întrucât acestea sunt decontate pentru cheltuielile aferente infrastructurii principale de irigații, atât costurile cu reparațiile, cât și costurile cu apa, reprezentând obligativitatea noastră. Celelalte costuri le revin organizațiilor de udători, pentru culturile înființate pe amenajările secundare de irigații.
Nu în ultimul rând, oficialul ANIF a vorbit și de investițiile cu bani europeni în infrastructura secundară de irigații, singura eligibilă, de altfel, pentru a primi bani FEADR.
„În PNDR 2007-2013, au fost aplicate 138 de proiecte, cu o finanțare de 138 de milioane de euro (un milion de euro pe fiecare proiect), pe Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte finanțate, cu o valoare de 42,9 milioane de euro. Sunt la dispoziția organizațiilor de udători, pentru perioada 2017-2018, 385 de milioane de euro pentru refacerea capacității la infrastructura secundară de irigații”, a mai spus directorul ANIF.
În ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan, Barbu a fost foarte precaut și a declarat doar pentru Revista Fermierului că acesta ar deservi 400.000 ha, dar înainte trebuie constituită toată infrastructura secundară.
AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru investiții în infrastructura de irigații
Tot vineri, 12 mai 2017, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta pentru infrastructura de irigații finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).
Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului se aplică pentru teritoriul național și pentru zona ITI – Delta Dunării, au precizat cei de la AFIR în comunicatul de presă.
„Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiții în infrastructura de irigații din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce privește modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conștienți de rolul principal al Agenției, acela de a crea instrumente eficiente, din punctul de vedere al celor care implementează proiectele de investiții și care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor”, a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.
Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).
„Infrastructura de irigații reprezintă un sector vital pentru agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiții durabile și de o finanțare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susține cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigații. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigații va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei și creșterea suprafețelor irigate”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secțiunea Dezbatere publică. Toți cei interesați pot transmite observații și propuneri de modificare a Ghidului solicitantului pentru sM 4.3 – componenta Infrastructură de irigații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile de la data publicării pe site-ul AFIR (respectiv, 11 mai 2017).
Vizita de vineri a avut loc la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea, însoțit de Petre Daea, ministrul de resort, a trecut în revistă nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune.
De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
Petre Daea anunță că Legea 150 nu va fi abrogată. Liviu Dragnea spune că va modifica orice lege care poate aduce și lucruri bune, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor
Legea 150 nu va fi abrogată, pentru că nu este cazul, le-a transmis Petre Daea retailerilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar care se declară nemulțumiți de turnura pe care această lege a luat-o în ultima perioadă, însă Liviu Dragnea, șeful său pe linie de partid și de Guvern, spune că orice lege care aduce lucruri bune în țară poate fi modificată.
Anunțurile au fost făcute vineri, 12 mai 2017, ocazie cu care ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a și dat startul campaniei de irigat pentru anul 2017. Afirmațiile au fost făcute după conferința de presă de la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
„Nu abrogăm Legea 150 pentru că nu este cazul. Modificări am făcut la ea și le-am făcut împreună cu cei care sunt interesați (apropo de retaileri, de producători), într-un interes deosebit pentru fermierii români și pentru produsul românesc. Facem toate reglajele posibile din punct de vedere juridic, în așa fel încât fermierul român să se regăsească în piață, pentru că este o piață unică, trebuie să aibă acces liber la această piață, fără constrângeri, în așa fel încât el să-și poată valorifica producția pe care și-o obține și pe care o realizează cu greutăți mari, cu efort uman, cu cheltuieli deosebite”, a afirmat Daea.
La rândul său, Dragnea a afirmat că acest act normativ care a stârnit controverse și care este catalogat de procesatorii din panificație ca fiind „mai prost decât Legea 321” poate fi modificat, cu scandalurile de rigoare, atâta vreme cât „aduce lucruri bune” în țară.
„Avem de gând să modificăm orice lege care poate aduce un plus și lucruri bune în România, cu scandalul de rigoare. Ar fi bine să fim conștienți că noi încercăm să răsturnăm un sistem osificat. Pe fiecare domeniu s-au făcut tot felul de clici, găști, rețele, unele poate chiar rețele mafiote, și mă refer la rețelele de importuri, care au pus frână și au descurajat fermierii români, cu câteva excepții, să mai lucreze în domeniu. În domeniul producției de cereale, în special, oamenii s-au mai ridicat, dar în zootehnie, în industria alimentară, în legumicultură, în pomicultură, acolo este dezastru și este o provocare foarte mare”, a precizat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Legea 150/2016 (pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare) ar fi creat mai multe probleme industriei laptelui, în viziunea președintelui APRIL, Dorin Cojocaru, motiv pentru care acesta se gândește să se adreseze Parlamentului și să ceară ca sectorul pe care îl reprezintă să iasă de sub incidența Art. 103. (1) din Legea 150/2016, care reglementează prezența la raft a „51%” volum de marfă provenită din lanțul alimentar scurt (produse autohtone, mai nou).
În detaliu, articolul de lege despre care Dorin Cojocaru a vorbit într-un interviu LIVE transmis pe pagina de social media @Fermierului și care ar fi cauzat atât de multe probleme sectorului românesc al laptelui sună așa: „Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare”, articol modificat anul acesta prin amendamentele propuse de legislativul român.
El a afirmat în mod clar că nu-și dorește ca industria laptelui din România să devină „o victimă colaterală” a reglementărilor aduse de Legea 150/2016 și spune că nu se poate legifera o relație comercială care în ultimii 10 ani s-a dezvoltat unilateral, adică în favoarea retailerilor.
Cojocaru devine inclusiv ironic la un moment dat, atunci când vorbește de această proporție de 51 la sută marfă românească (autohtonă) la raft. În acest context, el spune că procentajul în cauză a devenit un laitmotiv la români, drept pentru care aceștia ar putea ajunge să-l poarte chiar și pe tricouri sub formă de sloganuri „51%, un nou brand!” sau „Produs autohton!”.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a dat startul campaniei de irigat pentru anul 2017. Acţiunea a avut loc vineri, 12 mai 2017, la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea a vizitat nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune. De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
ANPC a amendat cu peste un milion de lei sute de operatori economici. A fost vizată comercializarea, prezentarea și publicitatea laptelui și lactatelor
Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.
„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.
Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.
ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.
Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.
Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite de producători. Lista nu se oprește însă aici.
Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate
Publicitate
Revista
