Newsflash Bruxelles: România își dorește continuarea sprijinului financiar pentru susţinerea veniturilor fermierilor și pentru consolidarea poziţiei lor în cadrul lanţului alimentar
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care a reiterat ideea conform căreia fermierii ar trebui susținuți și mai mult pentru a-şi consolida poziţia în cadrul lanţului alimentar.
În acest context, el a afirmat că de-a lungul perioadelor de criză, producătorii din sectorul agroalimentar sunt cei mai afectaţi de instabilitatea pieţei. De aceea, ministrul de resort crede că este necesară identificarea cât mai rapidă a unor soluţii comunitare pentru contracararea practicilor neloiale.
La 11 luni de la înfiinţarea sa, în plină criză a sectorului agricol, Grupul operativ pentru pieţele agricole (AMTF) şi-a prezentat luni recomandările privind îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar.
Una dintre concluziile raportului indică nevoia de a adopta noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum şi de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislaţiei în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanţului alimentar.
Totodată, raportul subliniază confuzia care există cu privire la normele referitoare la organizarea colectivă şi dreptul concurenţei, astfel că agricultorii ezită să se regrupeze în cooperative sau organizaţii de producători de teamă să nu fie acţionaţi în justiţie pentru limitarea concurenţei. Un al treilea aspect vizează facilitarea accesului agricultorilor la finanţare, iar raportul subliniază că Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea juca un rol în acest sens şi, în plus, ar putea fi implicată în dezvoltarea unui mecanism de garantare a creditelor de export.
Pe de altă parte, în cadrul unui prânz de lucru al miniştrilor, a fost discutat viitorul Politicii Agricole Comune. Pentru România, punctele de interes au vizat continuarea plăţilor directe pentru susţinerea veniturilor fermierilor (inclusiv SAPS), continuarea investiţiilor în mediul rural în sectorul agricol şi non-agricol, atragerea tinerilor către mediul rural, mecanisme de piaţă adaptate situaţiilor de criză, menţinerea caracterului comunitar al PAC şi a unui nivel adecvat al finanţării UE, menţinerea celor doi Piloni ai actualei PAC cu un accent deosebit pe continuarea investiţiilor în mediul rural, în sectorul agricol şi non-agricol, în cercetare şi inovare prin intermediul programelor naţionale de dezvoltare rurală.
În ceea ce privește continuarea plăților, Irimescu a afirmat că ar trebui să se menţină o Politică Agricolă Comună puternică, să se menţină Pilonul I și II de finanțare europeană, dar şi să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume şi pe procesele de convergenţă a plăţilor directe. De asemenea, a mai spus el în declarațiile de presă post-eveniment, că România își dorește menţinerea caracterul comunitar al PAC, să nu se naţionalizeze, „deoarece sunt anumite state puternice care şi-ar dori acest lucru şi atunci ar fi o discriminare”.
Newsflash Bihor: Apariția Legii 17/2014 a generat vânzarea a 3.265,54 ha
Autoritățile locale din județul Bihor au declarat recent presei centrale că suprafaţa totală care a fost vândută în baza Legii 17, în perioada 2014-2016, este de 3.265,54 de hectare, din care 1.235 doar în anul 2016.
Citându-l pe Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor, presa centrală a anunțat că în judeţ, începând cu anul 2014, de când a intrat în vigoare Legea 17 ce reglementează vânzarea terenurilor din extravilan, au fost depuse 3.196 de oferte de vânzare din care doar în anul 2016 sunt 1.201.
Suprafețele vizate de cumpărători se vând la un preț care variază de la 25.000 de euro până la peste 100.000 de euro/hectarul, cele mai scumpe fiind livezile din zona comunei Paleu, învecinată municipiului Oradea, conform aceleiași surse. Achizitorii sunt în general persoane fizice, dar şi câteva firme, printre care şi unele cu acţionari străini.
Judeţul Bihor are o suprafaţă agricolă de 487.852 de hectare, la finele anului 2015, din care 314.501 ha teren arabil. Aceasta a crescut cu aproape 15.000 de hectare începând cu anul 1991, din care o treime după 2007, anul intrării în UE. Ele au fost redate agriculturii prin desecări şi alte lucrări, dar şi prin stimularea tinerilor fermieri de a porni afaceri prin programele naţionale de finanţare.
Pe de altă parte, suprafeţele de păşuni din judeţ au scăzut, statistic, de la 136.000 de hectare la 123.000 de hectare, afirmând că aceste suprafeţe trebuiau păstrate ca atare, fiind declarate la 1 ianuarie 2007, în momentul aderării la UE.
Crescătorii de porcine vor primi un ajutor de minimis pentru a cumpăra animale de reproducție din rase pure sau hibride. Au însă obligația să le țină minimum trei ani
Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o schemă de ajutor de minimis în sectorul zootehnic prin care se acordă, la achiziționare, o sumă de maxim 3.000 lei/cap vieruș din rasă pură sau hibrid, maxim 1.100 lei/cap scrofiță din rasă pură și maxim 600 lei/cap scrofiță hibridă.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare - în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
„Beneficiarii acestei scheme sunt întreprinderile din domeniul zootehnic care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului. „Beneficiarii ajutorului se obligă, prin angajament scris, să mențină în exploatație animalele de reproducție din rase pure sau hibride achiziționate pe o durată de minimum trei ani, începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat”.
Pentru obținerea ajutorului de minimis, beneficiarii întocmesc cereri pe care le depun până la data de 5 decembrie 2016 la direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București pe a cărui rază teritorială se află exploatația înregistrată sau exploatația cu cel mai mare număr de animale.
Sumele reprezentând ajutorul de minimis se plătesc începând cu data de 15 decembrie 2016.
Resursele financiare sunt de 13,5 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.
Dacă în urma centralizării solicitărilor transmise de Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, sumele solicitate în cadrul schemei de ajutor de minimis depășesc valoarea alocată acestei scheme, Direcția generală buget finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale determină procentul de diminuare a acestora, care se aplică tuturor solicitanților, pentru a nu se crea discriminări în rândul beneficiarilor.
De asemenea, printr-o altă hotărâre aprobată astăzi, Guvernul a suplimentat cu 9,8 milioane lei, ajungând la suma totală de 33,8 milioane lei, valoarea schemei de ajutor de minimis pentru achiziționarea de berbeci/ţapi de reproducție din rase specializate pentru producția de carne şi lapte, aprobată prin HG nr. 638/2016.
Reamintim că, în ședința din 31 august 2016, Guvernul a aprobat instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei pentru producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate.
Dimitrie Muscă, încă un fermier mare care îi acuză pe producătorii de pesticide că umblă cu ocaua mică
Șeful CAI Curtici, Dimitrie Muscă, a declarat în plenul RALF 2016 că în urma testării unui pesticid a aflat că mai bine de 80 de grame de substanță activă lipsea dintr-un produs care ar fi trebuit să aibă 250 de grame, fiind îngroșată astfel lista nemulțumiților din ultima perioadă.
„Atenție la substanțele chimice pe care le folosiți. Am spus-o și la televizor: n-am putut să merg în judecată cu ei (n.r. - importatorii de pesticide). O formulă care trebuia să aibă 250 de grame substanță activă pe litru de substanță comercială, a avut doar 168 de grame. N-am putut să merg mai departe dintr-un singur considerent: laboratorul care mi-a făcut analiza, nu era și acreditat în RENAR. Nefiind acreditat RENAR, din start pierdeam bătălia”, a declarat dr. ing. Dimitrie Muscă în cadrul conferinței RALF 2016. „Rezultatele au fost proaste. M-am adresat laboratorului Facultății de Agronomie din Timișoara. Prorectorul de acolo mi-a spus că face analiza cu maximă răspundere și responsabilitate pentru că este conștient că va ieși un război extraordinar”.
Nu mai devreme de luna iunie a.c., Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, afirma că a descoperit mai multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și i-a acuzat pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.
Atunci, fermierul solicita ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și i-a invitat pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.
„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, a spus Daniel Ciobanu. „(...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive. Asta face parte din mecanismul creat din legislație. Dacă creăm legi proaste, vom avea și instituții proaste, Camere Agricole proaste, care nu vor reprezenta pe nimeni. Asta ne dorim”.
Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le-a verificat la momentul respectiv erau originale, iar proveniența era de la mai toți producătorii consacrați.
„Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.
„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat” - AIPROM
Într-un răspuns transmis solicitării noastre de a acorda un punct de vedere la ceea ce a afirmat Daniel Ciobanu, directorul executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Carmen Botez, a precizat că entitatea pe care o reprezintă își dorește să aibă o relație de bună colaborare și cooperare cu asociațiile producătorilor agricoli din România și este dedicată unei abordări transparente a relației cu partenerii de dialog, asociația rămânând loială comunității agricole românești și oferind în mod constant servicii de calitate.
„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat, bazat pe argumente raționale și logice, care să răspundă la întrebările sau îngrijorările exprimate din domeniul autorizării, comercializării și utilizării produselor de protecția plantelor”, a precizat Botez în răspunsul transmis publicației noastre. „Precizăm că în România există și funcționează un program multianual de monitorizare a calității produselor de protecția plantelor, derulat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin laboratoarele sale autorizate din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare. Autorizarea (omologarea) produselor de protecția plantelor respectă în totalitate cerințele și standardele Uniunii Europene, se realizează în context regional (zonal), iar dozele de produs sunt conforme cu rezultatele testelor de eficacitate realizate pentru condițiile de climă, de sol, de presiune a dăunătorilor din regiunea căreia îi aparține România. Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale”.
Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se mai arată în documentul Greenpeace. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.
S-a ajuns și la asta! Morarii și brutarii români vor angajați din India, Pakistan și Bangladesh!
Patru din membrii ROMPAN i-au transmis președintelui organizației, Aurel Popescu, să se adreseze cu cereri Ambasadelor Indiei, Pakistanului și Bangladeshului pentru a perfecta inițierea unui aflux de imigranți dispuși să lucreze în morile și brutăriile din România, potrivit spuselor șefului ROMPAN.
Popescu mărturisește că s-a ajuns în această situație din cauza încurajării „nemuncii” de la Revoluție încoace, așa cum îi place să descrie plastic starea de asistați social în care mulți dintre tinerii țării se regăsesc.
El consideră agricultura ca fiind o șansă atât de reîntinerire a satelor, cât și una de potențial business prin programe dedicate celor care au emigrat către țări străine pentru un câștig bănesc mai bun.
În plus, șeful ROMPAN dă asigurări că o parte din fondurile FEADR vor fi orientate și către cursurile de perfecționare a angajaților din sistem începând din 2017.
Nu în ultimul rând el vorește de grâul obținut de România în anul agricol 2015-2016, unul calitativ superior și care permite exportul de făină la parametri deosebit de buni (cenușă, proteină, gluten și w).
Revista Fermierului: Domnule Aurel Popescu, am auzit ceva, dar nu ne-a venit să credem. Recunoașteți că aveți cereri din partea unor membri ROMPAN de a contacta ambasade străine în vedere negocierii unui aflux de imigranți pentru a lucra în morărit-panificație?
Aurel Popescu: Am patru solicitări de la membrii noștri să discutăm cu Ambasada Indiei, Bangladeshului, Pakistanului și alte ambasade să aducem forță de muncă din afară.
R.F.: Cum s-a ajuns la situația aceasta?
A.P.: De-a lungul acestor 20 și ceva de ani de la Revoluție s-a tot încurajat nemunca. Pur și simplu s-au dat ajutoare pentru cei care nu muncesc, iar cei care munceau, spuneau că lucrează și câștigă puțin, în timp ce aceia care nu munceau, primeau acasă totul. Or, eu asta propun: să se termine cu ajutoarele acestea, pentru că suntem o țară de asistați.
Pe de altă parte, să facem ceva pentru tineri, să populăm satele românești. La sate au rămas puțini tineri, toți sunt plecați, satele sunt îmbătrânite, predomină femeile și, din această cauză, pot spune cu sinceritate că, deja, nu mai avem țărani. Țăranii pe care îi știu eu erau oameni cu dor de muncă, cu bun simț, primitori și darnici. Acum, s-a stricat mediul și la sate, din păcate, pentru că au rămas bătrânii, iar tinerii toți sunt plecați. Noi trebuie să-i aducem înapoi. Cum îi aducem? Făcând niște programe pentru ei, pentru că, altfel, mâine-poimâine, nu mai putem lucra.
R.F.: Cum s-a ajuns în situația ca tinerii angajați să emigreze? Credeți sincer că întoarcerea la agricultură ar fi soluția?
A.P.: Noi am tot angajat muncitori necalificați, i-am calificat, iar pe urmă aceștia au pleacat în străinătate cu diploma și muncesc acolo pentru că se câștigă mai bine. (...) În agricultură este însă o șansă pentru acești tineri de a se întoarce, asta îi spuneam și ministrului (n.r. - ministrul Agriculturii, Achim Irimescu) nu demult. Cunosc multe cazuri din Canada, SUA, din țări europene, în care tinerii ar vrea să vină și să-și facă o afacere în România și întreabă: «Ce să fac?», pe de-o parte. Pe de altă parte, e o șansă și pentru tinerii din țară, că trebuie să-i luăm și pe ei în calcul, să nu mai plece în străinătate să muncească.
R.F.: Cu ce îi poate motiva sectorul de morărit-panificație pe tineri să rămână în țară sau să se întoarcă? Cât ar putea câștiga în medie un nou angajat în acest domeniu? Cineva amintea de 1.500 lei net, plus tichete de masă...
A.P.: Nu pot spune care este media și nici nu vreau să influențez lumea să zică, spre exemplu, că unul plătește mai mult sau altul mai puțin. Însă, în orice caz, oamenii sunt plătiți destul de bine, mult peste salariul minim pe economie. Nu se pune problema de acest lucru. Sunt și facilități care li se dau: să primească niște pâine sau alte produse, tichete de masă, o calificare care îi stă omului în buzunar și care foarte bine poate să-l ridice pe o treaptă superioară de salarizare. Plătim oamenii dublu când lucrează în orele suplimentare și, mai ales, în week-end. Sunt foarte multe facilități, nu aceasta este problema.
Aici, la standul IndAgra, am vorbit cu o clasă de la școala profesională, cu profesorii și toți elevii. Au fost prezenți aici, la noi, la stand și am vorbit timp de o jumătate de oră vizavi de ceea ce vor face ei după ce termină școala. Nimeni nu s-a arătat dornic de a munci. Am auzit scuze de genul „voi vedea” sau „mă fac ospătar”. Munca nu este atractivă pentru că tinerii cum termină liceul, intră în șomaj. Politicile acestea nu sunt OK.
R.F.: Am avut finanțări pentru diverse programe de formare profesională cu cu fonduri FEADR. Au fost sau sunt angajați în morărit-panificație care au provenit din cursurile realizate prin intermediul acestor bani europeni?
A.P.: Nu au fost cursuri deloc, făcute pentru industria alimentară. Acestea ar fi trebuit să existe. Am accesat fonduri europene, am făcut unități noi de producție, am modernizat unități. Muncitori, pe noua tehnologie, trebuiau instruiți. Trebuiau făcute cursuri de perfecționare neapărat. Acum de abia, la solicitarea noastră expresă, AM PNDR ne-a promis că, începând cu 2017, vom face și cursuri de perfecționare. Peste tot este nevoie de a veni în întâmpinarea oamenilor cu noile tehnologii, cu noile utilaje, cu tot ce trebuie.
R.F.: Cum stăm cu grâul domnule Popescu? Avem acoperit necesarul intern și de export?
A.P.: Anul acesta, România a reușit și a trecut de pragul de patru tone de grâu la hectar. Anul acesta am realizat peste opt milioane de tone de grâu. Noi mâncăm patru milioane de tone; sunt patru milioane disponibile la export. Eu preconizez că în 2017, la 1 iulie, când se termină anul-recoltă, vom rămâne cu mai bine de un milion de tone de grâu. Materia-primă de anul acesta este foarte bună din punct de vedere calitativ. Nu cred că este nicio problemă.
Având în vedere cerințele partenerilor externi privind calitatea făinii, ne procupăm foarte mult să găsim loturile de grâu care să corespundă cerințelor, astfel încât să avem asigurat grâul, să putem face și export, dar în mod cert, în primul rând, piața internă este preocuparea noastră de bază.
R.F.: Care sunt parametrii principali pe care trebuie să-i atingă făina, astfel încât să fie catalogată una de calitate pentru export?
A.P.: La făină, la export, ni se cer patru parametri: cenușa (culoarea făinii), să aibă proteină peste 13, să aibă gluten peste 28 și să aibă W (n.r. - lucru mecanic alveografic) peste 200.
R.F.: Anul trecut se discuta de rețetele consacrate, inclusiv în panificație. S-a blocat pe undeva demersul? Nu mai vorbește nimeni de aceste rețete...
A.P.: Nu s-a blocat nimic. Noi realizăm toate aceste produse pe bază de rețete consacrate, le facem, au un succes în magazine, vindem și prin hipermarketuri. Dacă la început vindeam câte șase-opt bucăți pe zi din aceste produse, acum am ajuns și la 60-80 de bucăți pe zi și sunt convins că o să crească în timp, pentru că nu avem decât două săptămâni de când am început.
R.F.: Pentru programele guvernamentale au început contractările la produsele din panificație?
A.P.: Sigur. Pentru anul școlar în curs sunt făcute documentele, se derulează contractul, totul este în regulă. Pentru anul viitor, întrucât s-a schimbat legislația, iar laptele se asigură din fonduri europene, probabil se vor organiza licitații separat pe lapte, separat pe fructe și separat pe corn.
Din punct de vedere al produselor de panificație distribuite în școli, vor fi cornuri, vor fi biscuiți, precum și alte specialități de panificație, obținute însă în baza cerințelor impuse și solicitate de Ministerul Sănătății, referitoare la adaosul de zahăr și grăsimi.
Septorioza cerealelor, cum se manifestă și care sunt adevăratele efecte
Septorioza sau pătarea brună a frunzelor produce anual pagube semnificative în Europa, Asia, America, precum și în România, începând din toamnă și continuând cu atacuri mai severe în primăvară. Pierderile provocate de septorioză variază între 10% și 15%, în funcție de condițiile climatice. Boala este produsă de ciupercile din genul Septoria. Dintre ele se evidenţiază Septoria tritici şi Septoria nodorum.
Cum se recunoaște atacul de Septoria tritici la grâu?
Ana-Maria Pascariu, crop manager pentru cereale păioase și porumb, în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România, arată că la Septoria tritici, identificarea primelor simptome e asociată cu apariția primelor pete pe frunzele inferioare. Petele galbene sau brunificate au o formă oval-alungită. Acestea cresc uneori până la câţiva centimetri și sunt limitate de nervurile paralele ale frunzelor. „Țesuturile atacate se necrozează, iar petele vor căpăta culori cenușiu-albicioase, care la final sunt înconjurate de o margine brună. La presiuni puternice, petele se unesc și provoacă uscarea mai rapidă a frunzelor.
În dreptul petelor apar picnidiile. Acestea sunt formațiuni de culoare neagră, așezate în linii paralele de-a lungul nervurilor. Mai rar, se observă simptome și pe tecile frunzelor, tulpinii sau pericarpul boabelor. În acest caz, petele sunt mai puțin evidente, iar numărul fructificațiilor ciupercii este mult mai redus”, precizează Ana-Maria Pascariu.
Cum se transmite Septoria tritici
Septoria se transmite de la un an la altul prin intermediul sporilor rămași pe sol în resturile plantelor bolnave. Sporii germinează la 22-26 C˚. Perioada de incubație este cuprinsă între 6-8 zile, până la apariția picnosporilor fiind necesare 11-14 zile.
Boala poate fi întâlnită și la plante ca: secară, orz, ovăz, dar și la speciile de graminee perene din flora spontană, a menționat crop managerul pentru cereale păioase și porumb din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. Ana-Maria Pascariu spune că este important de specificat că Septoria tritici nu provoacă moartea plantelor. Spicele obținute de la plantele infestate formează boabe mici, sterile, șiștave, cu însușiri de panificabilitate slabă.
Atacul de Septoria nodorum, cum se recunoaște
Pentru a diferenția atacul ciupercii Septoria tritici de Septoria nodorum am apelat la Cristina Bunescu, managerul departamentului tehnic din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. „Septoria nodorum apare frecvent la cerealele cultivate în România, mai ales în zonele cu umiditate ridicată. Simptomele se manifestă pe toate organele aeriene, în toate fazele de vegetație și sunt diferite de cele produse de Septoria tritici. Deosebirea e că acestea apar mai mult pe coleoptil, pe tulpini în dreptul nodurilor şi pe spice. Petele au de regulă formă liniară, prezintă la mijloc culori mai închise, iar picnidiile apar după necrozarea țesuturilor. Spre deosebire de Septoria tritici, la Septoria nodorum picnidiile apar înaintea necrozării țesuturilor infestate. Pe spicele bolnave se observă o brunificare a paleelor în treimea sau jumătatea superioară a acestora, însoțită de apariția picnidiilor ciupercii. În cazul unui atac puternic, spicele rămân parțial sterile sau formează boabe mici, uneori sticloase, mai închise la culoare, pe care se dezvoltă, după germinare, picnidii negricioase, situate în special în dreptul șanțului ventral și la vârful cariopselor”, spune Cristina Bunescu.
Managerul departamentului tehnic din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România apreciază că, în condițiile unei culturi cu densitate ridicată și cu dezvoltare puternică a plantelor, asociate cu condiții meteo favorabile dezvoltării agenților fitopatogeni, fermierii pot lua în calcul aplicarea unui fungicid recomandat, omologat în toamnă. Aceste soluții pentru protecția plantelor sunt recomandate a fi aplicate preventiv, la temperaturi optime pentru această perioadă, de minimum 10°C.
Nou fungicid pentru cereale, disponibil în curând la BASF
Compania BASF va pune, în curând, la dispoziția fermierilor un nou produs, cu o formulare inovatoare și eficacitate remarcabilă asupra principalelor boli la cerealele păioase. „Este un fungicid sigur, cu o acțiune de lungă durată. Astfel, acesta poate proteja chiar și creșterile noi. Noul fungicid de la BASF va beneficia și de tehnologia AgCelence®, cu efecte de excepție: o absorbție mai bună a azotului, valorificarea mai bună a apei, o rezistență crescută a plantelor de cultură la stresul hidric și la arsurile solare, ceea ce duce, logic, la o calitate superioară a recoltei și, implicit, la producții superioare”, a declarat Ana-Maria Pascariu, crop manager pentru cereale păioase și porumb, în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România.
INS: Deficit la comerțul cu produse agroalimentare, băuturi și tutun în primele nouă luni ale anului
În primele nouă luni ale anului în curs, nivelul importurilor CIF ale României a fost cu 0,3 la sută mai mare la produse agroalimentare, băuturi și tutun față de nivelul exporturilor FOB (deficit), sector aflat pe locul III ca nivel în topul comerțului internațional pe grupe de produse după mașini și echipamente de transport unde avem excedent (47,1% la export şi 37,7% la import), la fel ca și în cazul altor produse manufacturate (32,7% la export şi respectiv 31,2% la import), aflat pe locul II.
Potrivit celor mai noi date INS, nivelul exporturilor FOB de produse agroalimentare, băuturi și tutun din total comerțului internațional pe grupe de produse a fost de 8,3%, în timp ce importurile CIF au atins nivelul de 8,6 procente. Alte grupe aflate în zona de deficit de balanță comercială au mai fost combustibilii minerali și lubrifianții, respectiv produsele chimice și cele conexe.
Cu privire la această situație, Daniel Botănoiu, fostul secretar de stat MADR a declarat pe pagina sa de Facebook: „În fiecare an discutăm că avem o balanță comercială agroalimentară care relevă faptul că suntem deficitari la unele produse agricole de bază, ceea ce conduce la o cvasidependență a pieței interne de piața intra și extracomunitară. De fiecare dată, ne îndreptăm spre Comisia Europeană cu solicitări de sprijin, ca și când doar Comisia ar fi singura soluție, deși cunoaștem faptul că, de la Comisie, nu vom putea obține niciodată mai mult decât dreptul de a acorda sprijin de minimis sau de a încuraja, limitat, o mică parte a producției prin dezvoltarea unor capacități de producție. Asta pentru că ne uităm numai la finanțare europeană și uităm că trăim într-o țară suverană, cu economie proprie, cu interese economice proprii, cu monedă proprie, cu buget național, cu un PIB care s-a triplat din 2000 până în prezent, în timp ce, economia agrară s-a «gripat», fiind finanțată aproape exclusiv din fonduri europene (limitate, după cum bine știți). Nu ne-am uitat și la alte soluții, deși ele sunt mult mai la îndemână, sunt similare cu cele pe care le iau alte state membre ale UE în mod individual și ceea ce este cel mai important: ajută și au impact!”.
Per total, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, exporturile şi importurile au crescut cu 4,3%, respectiv cu 6,8%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2015. În aceeași perioadă menționată a anului în curs, exporturile FOB au însumat 42.677,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 49.611,2 milioane euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 6.933,4 milioane euro, mai mare cu 1.392,8 milioane euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015.
În luna septembrie 2016, exporturile FOB au fost de 5.241,2 milioane euro, importurile CIF au fost de 6.028,0 milioane euro, rezultând un deficit de 786,8 milioane euro.
Faţă de luna septembrie 2015, exporturile din luna septembrie 2016 au crescut cu 6,7%, iar importurile au crescut cu 6,5%.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 32.111,5 milioane euro la expedieri şi de 38.313,3 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,2% din total exporturi şi 77,2% din total importuri.
Totalul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 10.566,3 milioane euro la exporturi şi de 11.297,9 milioane euro la importuri, reprezentând 24,8% din total exporturi şi 22,8% din total importuri.
Datele valorice sunt exprimate în preţuri FOB pentru exporturi şi în preţuri CIF pentru importuri.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.
Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele statistice INTRASTAT şi EXTRASTAT. Sistemul INTRASTAT: pentru comerţul INTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene); sistemul EXTRASTAT: pentru comerţul EXTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene).
Gradul de colectare a datelor prin cercetarea statistică Intrastat a fost de peste 95,0% atât pentru introduceri, cât şi pentru expedieri intracomunitare de bunuri, raportat la volumul total al introducerilor şi respectiv expedierilor intracomunitare de bunuri. Pentru restul de cca. 5,0% reprezentând valoarea comerţului sub pragurile statistice Intrastat şi nonrăspunsuri, au fost realizate estimari de date.
Abatoarele au sacrificat mai multe bovine, dar numărul total de tăieri a scăzut de la an la an. La porc stăm și mai rău
Dacă la bovine, sacrificările în unitățile industriale specializate (abatoare) au crescut de la an la an la numărul de capete, dar totalul tăierilor a înregistrat o diminuare (septembrie 2016 vs. septembrie 2015), la porc, creșterea este una negativă pe ambele planuri, conform celor mai noi date INS date publicității miercuri, 9 noiembrie 2016.
Potrivit INS, în luna septembrie 2016, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul bovinelor sacrificate în abatoare a crescut cu 22,7%, de la 22.000 de capete în septembrie 2015 la 27.000 de capete bovine în aceeași lună a anului 2016. Cu toate acestea, față de luna septembrie a anului trecut, când se înregistra un total de 58.000 de capete bovine sacrificate, în septembrie 2016, numărul lor nu a sărit de 54.000 de capete.
Din datele raportate de abatoare reiese că greutatea în carcasă la bovinele sacrificate a fost de 5.702 tone în septembrie 2016, față de 4.503 tone în aceeași lună a anului trecut, fapt care reflectă o creștere. Per total însă, sacrificările bovine au scăzut în septembrie 2016 la 8.600 tone față de aceeași lună a anului trecut când se înregistrau 9.274 tone.
S-au tăiat mai puțini porci!
Tot de la an la an, sectorul cărnii de porc pare și el vizibil afectat de criza generată de embargoul rusesc și de scăderile de preț din anii anteriori.
Concret, dacă în luna septembrie 2015, sacrificările din unitățile speciale de tăiere totalizau 355.000 capete suine sacrificate, anul acesta, în septembrie, numărul scădea la nivelul a 324.000 capete porcine. Mai mult, numărul total de sacrificări de porci din România totaliza 449.000 de capete în septembrie 2015 în timp ce, în septembrie 2016, acesta nu depășea 422.000 capete
Nici la greutatea în carcasă nu stăm mai bine de la an la an. Dacă în septembrie 2015, carnea provenită din abatoare totaliza 28.457 tone, anul acesta, în aceeași lună, cifra era de 26.440 tone. La fel, în cazul numărului total de sacrificări de porcine efectuate pe teritoriul României, anul 2016, luna septembrie, acesta înregistra un total de 34.667 tone, față de cele 36.255 tone cât totalizau în septembrie 2015.
Ușoare creșteri sunt înregistrate de la lună la lună, astfel că, în luna septembrie 2016 faţă de luna august 2016, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la porcine şi la ovine şi caprine.
Sursa datelor INS pentru acest sector este reprezentată de informaţiile lunare privind sacrificările totale de animale şi păsări și sunt obţinute prin însumarea datelor provenite din două surse. În primă instanță vorbim de cercetarea statistică lunară pentru unităţile industriale specializate (abatoare), care furnizează date privind producţia de carne de animale şi păsări (numărul de capete sacrificate, greutatea în viu şi greutatea în carcasă a acestora), în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1165/2008/CE privind statisticile referitoare la efectivele de animale şi la carne, publicat în JOL nr. 321 din 1.12.2008.
Cercetarea statistică este de tip exhaustiv (datele se colectează de la circa 200 de operatori economici) şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară „Producţia şi conservarea cărnii”, clasa 1011 sau „Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre” clasa 1012 conform clasificării CAEN Rev.2.
În al doilea rând, datele provin și din estimări ale sacrificărilor din afara abatoarelor (numărul de animale şi păsări sacrificate şi greutatea în viu a acestora; pentru obţinerea greutăţii în carcasă s-a folosit un coeficient mediu de la abatoare), care au fost realizate de specialiştii direcţiilor agricole judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În cazul bovinelor, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului întreg al unui animal sacrificat după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsimi renale şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene), iar la porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în jumătăţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă.
Greutatea medie în carcasă: reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate.
Claudiu Davițoiu nu s-a înscris la compensații pentru culturile calamitate. El a obținut 5.000 kg de porumb la hectar. Alții n-au avut însă nicio jenă
Pentru că ferma Agroindaf din Afumați, județul Ilfov, a generat producții chiar și de 5.000 kg de porumb boabe la hectar într-un an secetos cum a fost 2016, administratorul acesteia, Claudiu Davițoiu, nu a avut curaj să se înscrie la plata compensațiilor pentru culturile calamitate, în condițiile în care alți colegi de-ai săi din împrejurimi au făcut-o fără nicio jenă.
Într-o discuție cu presa, el și-a exprimat nedumerirea cum el a reușit producții relativ bune pentru România, iar alții apropiați ca distanță de exploatația sa nu, aceștia din urmă înscriindu-se ulterior pe listele de așteptare pentru de minimis-ul acordat culturilor calamitate.
„Anul agricol care s-a încheiat, a fost unul bun pentru noi. Dacă aveam și un pic de apă în vară pentru porumb... Dar și așa, suntem mulțumiți cu producția pe care am realizat-o”, a spus Claudiu Davițoiu. „Alții, s-au înscris la calamități. Mie mi-a fost rușine. Cum? Eu am făcut producție, iar celălalt nu a făcut; e ceva dubios”.
Chiar dacă fermierul ilfovean a înregistrat întârzieri la plata subvenției, atât pe suprafață, dar în special la cea pe cap de animal (inclusiv 15 animale eligibile în minus), el se mulțumește că și-a încasat banii până la urmă.
„Am avut întârzieri la subvenții anul acesta, ca toată lumea. Bine că le-am luat până la urmă. Plățile cele mai întârziate au fost la animale, dar a fost bine, le-am luat. La animale, din 250 de capete care trebuiau să fie eligibile, au fost 235; am avut și câteva probleme. În anul de cerere 2017 nu mai știm cât vom lua pe cap de animal. Ar fi bine să fie la fel cum a fost anul acesta”.
Davițoiu a explicat că nu vinde niciun gram din producția sa de cereale de anul acesta și că își hrănește animalele cu silozul obținut în sezonul agricol 2015-2016 abia începând cu 1 ianuarie 2017.
Deținătorul Conacului Stolnicului Cantacuzino din localitatea Afumaţi a avut ca cifră norocoasă 5.000, în condițiile în care aceasta este cantitatea obținută atât la porumb, cât și la grâu și triticale.
„De pe cele 200 ha însămânțate cu porumb am obținut vreo 5.000 de kilograme de boabe la hectar, în condițiile în care a fost secetă, iar de pe celelalte 150 ha am obținut porumb siloz. La grâu am reușit să obțin tot 5.000 de kilograme la hectar, de pe o suprafață de 100 ha și tot 5.000 kg/ha de pe încă 200 ha cu triticale (folosesc cu preponderență triticalele în hrana animalelor)”, a afirmat fermierul. „Nu vând nimic din producție, pentru că eu îmi pregătesc siloz, să am până la 1 ianuarie a fiecărui an. Eu, deocamdată, dau hrană animalelor din producția veche. De la 1 ianuarie 2017 voi oferi hrană animalelor din producția de anul acesta. Întotdeauna vreau să am rezervă”.
Prezent și el la dezbaterea „Preşedintele României în dialog cu agricultorii” care a avut loc în prima zi a IndAgra 2016, la finele acesteia, Davițoiu s-a declarat mulțumit de felul cum a fost organizat evenimentul, dar că nu are încredere deloc că se va schimba ceva în urma acestei întâlniri.
„Întrebările au fost exact la obiect, cam ce ne doare în agricultura noastră. Răspunsurile au fost ca de fiecare dată: vom face, dar nu știm când. De fiecare dată când ne-am întâlnit cu reprezentanții statului, întotdeauna ne-au promis. Mai greu să realizeze ce ne-au promis în toate întâlnirile. Ce ni s-a promis în ultimii ani, în cea mai mare parte nu s-a realizat. Am rămas cu același subvenții, am rămas fără irigații, am rămas cu subvențiile impozitate, dobânzi mari”, a precizat producătorul agricol la sfârșitul conferinței, catalogată de gurile rele ca fiind un simulacru ieftin, cu un scenariu pregătit de dinainte. „Sincer să fiu, nu mă aștept să se schimbe ceva după întâlnirea cu președintele. Guvernul se știe cât mai durează, președintele nu știu câtă putere are să intervină în agricultură, așa că nu mă aștept la mari realizări”.
Istoria se repetă pentru Davițoiu
În urmă cu trei luni, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, aflat în proprietatea lui Davițoiu, LAPAR şi Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ilfov se întâlneau cu premierul Dacian Julien Cioloș şi cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a discuta punctual problemele stringente ale agriculturii româneşti.
La eveniment au fost prezenți producători agricoli cu renume, în frunte cu Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicușor Șerban, președintele Asociației Holstein.ro, Arnaud Perrein, preşedintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis, dar și reprezentanţi ai autorităţilor, fostul secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, ex-directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Nicolae Horumbă şi directorul general al Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) Dan Eugen Popescu.
Printre subiectele discutate atunci (izbitor de asemănătoare cu cele de la întâlnirea cu Klaus Werner Iohannis) amintim: vânzarea terenurilor agricole, problema secetei care a compromis culturile agricole, întârzierea acordării subvențiilor pentru agricultorii din România, pagubele produse de animalele sălbatice, dar şi altele.
Față de evenimentul din vară, atunci când ziariștii sosiţi la eveniment nu au avut acces în sala în care fermierii au discutat cu premierul și cu ministrul Agriculturii, fiindu-le permise doar câteva minute la începutul întâlnirii, de această dată, la întrunirea cu președintele, presei i-a fost permisă intrarea.
Ne paște criza cărnii de porc! Șeful Agromar Balotești avertizează: „Eu zic că va fi cel puțin 6,5 lei kilogramul, în viu!” Chiar și așa, Colțuneac are apetitul investițional deschis
Fondatorul Agromar Balotești, Florin Colțuneac, unul dintre jucătorii importanți pe piața autohtonă a furajelor, avertizează că efectul pervers al crizei cu care s-a confruntat în ultimii ani sectorul cărnii de porc ar urma să fie un val de majorări de preț până la un nivel de 6,5 lei kilogramul în viu, după Crăciun.
„Va fi o criză de carne de porc la anul, începând chiar de la acest Crăciun. Din punctul meu de vedere, la cât mă pricep și eu, și cred c-o nimeresc, ne vom confrunta cu o criză fără precedent în Europa, dar în România în special. Atâta sărăcie pe porc a fost, încât a afectat și gospodăriile individuale (minus 80 la sută efective). Eu zic că va fi cel puțin 6,5 lei kilogramul de carne de porc în viu”, a afirmat Colțuneac în cadrul unei întâlniri cu presa pe care a avut-o în cadrul târgului IndAgra 2016.
Pentru că are încredere totuși în revirimentul sectorului cărnii de porc, Colțuneac a bătut palma deja cu proprietarii unei ferme din Călărași pe care o va prelua în curând, cu tot cu cele circa 6.000 de suine existente la această oră în exploatație.
El mizează pe calitatea cărnii porcilor pe care îi va crește în continuare și se gândește să încetinească viteza de comercializare de la 170 de zile la 200 de zile.
Mai mult, din patriotism, el va încerca să furnizeze carne doar pentru piața internă.
„În câteva zile, preluăm o fermă de porci care se întinde pe o suprafață de 28 ha din localitatea Dragoș Vodă, Călărași. Porcii pe care îi vom crește, vor fi numai pentru consumul de pe piața internă; eu așa gândesc, intern. (...) Crescătoria este o fostă fermă foarte mare care a fost dată în folosință în 1989. S-a învârtit prin mai multe mâini, iar acum cei care o au, o vând (...). Ferma este deja populată cu 6.000 de capete, dar merge extinsă la încă 20.000 de capete și are și maternitate cu 500 de scroafe.
Scopul meu nu este să fac viteza de comercializare, să crească porcul în 170 de zile. Poate crește și în 200 de zile, dar să aibă gustul pe care mi-l doresc. (...) Avem 800 de porci minim pe lună livrați către abator, la o greutate care variază între 110 și 120 kg. Abatorizarea costă 50 de lei maximum, dacă vrei să vinzi tu carnea. Dacă nu, cumpără abatorul carnea în viu cu 5,8-5,9 lei kilogramul plus TVA. Dacă ai propria unitate de abatorizare reglezi ora exactă. (...) N-ar avea cum să te bată nimeni”, a adăugat fondatorul companiei.
Colțuneac are depozite care însumează 10.000 de tone. El vrea încă pe atât în 2017!
În prezent, șeful Agromar Balotești deține alături de familia sa o fabrică de furaje pentru toată gama de animale de fermă și sistem gospodăresc, o bază de silozuri de cereale de vreo 10.000 - 12.000 de tone (investiție de aproximativ 1,5 milione de euro) și o fermă de pui la Tărtășești. Din 2004 încoace, el a investit în afacere circa cinci milioane de euro, inclusiv grație creditelor bancare.
Însă, antreprenorul nu vrea să se oprească aici. În 2017, Florin Colțuneac vrea să mai construiască facilități de depozitare care vor totaliza alte 10.000 de tone.
Potrivit spuselor sale, în silozuri, materia primă este reprezentată de cerealele pe care le folosește în fermele proprii și la FNC-ul care produce furajele.
În plus, el a recunoscut presei că achiziționează cereale exclusiv din România, de la marii traderi sau de la asociațiile agricole din zonă.
„Grâul l-am achiziționat la un preț foarte bun anul acesta, 0,6 lei kilogramul, iar la primăvară, când cererea va fi mare, acesta va fi de 0,85 lei kilogramul de grâu”, a afirmat fondatorul Agromar.
Pe lângă porc și pui, Colțuneac mizează foarte mult și pe producția de furaje, unde, afirmă el, deține cam 10 la sută cotă de piață. Capacitatea de producție a facilității de la Fierbinți Târg este de 150 tone de furaje pe zi, comercializarea acestora reprezentând circa 70 de procente din totalul cifrei de afaceri estimată la aproximativ patru milioane de euro în acest an.
„Cea mai bună și sigură afacere, în cazul meu, sunt furajele. Eu acolo am început. Deja, avem vreo 15-20 de magazine care sunt în proprietatea noastră, cu propriul profit, în creștere. Cele mai căutate produse sunt cele destinate puilor de găină, porcului, fazele de creștere care se aplică la fiecare. Avem însă nutrețuri și pentru iepuri, porumbei, vaci, oi etc. Noi vindem foarte puțin, pentru că suntem în creștere, față de nivelul din România. În țara noastră, eu cred că producem maximum 40-50 din necesarul de nutrețuri combinate. Eu mă lupt doar cu firme străine, pentru că firmele românești sunt foarte puține. Dacă vorbim la nivel de țară, cred că deținem aproximativ 10 procente din cota de piață”, a mai punctat Colțuneac.
Ambițiile producătorului român de furaje nu se opresc însă aici. Pentru că anual, în cele șase cicluri de producție, el obține undeva la peste 1,2 milioane de pui rasa Ross 308 și Hubbard roșu, vrea să se extindă și să cumpere o clădire în care să construiască un punct de tăiere
„Păsări am cam 200.000, predominant Ross 308, crescuți la sol și Hubbard roșu (cu o carne mai ațoasă, pentru cuptor) în șase cicluri de creștere. Este un pui de carne nemodificat genetic, pe care vreau să mă axez și să-l cresc în ritm mai lent. Puii îi vând oamenilor, la greutăți variind între 0,5 kg și 3 kg. De la anul vreau să abatorizez pui. Acolo, lângă fermă, există o clădire care suntem în discuții s-o preluăm, care există un punct de tăiere”, a mărturisit producătorul.
„Suntem tratați ca și când am fi evazioniști”
Chiar dacă s-a pensionat din structurile armatei de ani buni și cunoaște în detaliu rigorile legii, el spune că nu este ocolit de obtuzitatea autorităților de control și de aberațiile legislative pe care trebuie să le respecte, atunci când businessul său tinde să se extindă în mod natural.
„De multe ori suntem tratați de organele de control ca și când am fi evazioniști, niște hoți. (...) Eu, acum, fac niște construcții, hale pentru depozit. Câte aberații pot fi, nu poți crede că poate fi adevărat. Unde fac eu halele acestea, la Fierbinți Târg, pe la vreo trei kilometri mai departe trece o țeavă de gaz, de aceea trebuie luat aviz. Altceva – trece trenul la nu știu ce distanță, durează două luni și te ține în loc cu șantierul. Abia în trei luni de zile se primește avizul pentru cale ferată. Suntem încurcați sistematic. La fermă am făcut un puț pentru udat în grădină, de 10 metri adâncime, și mi-au trebuit doi ani de zile; m-a costat 10.000 lei un aviz de la Apele Române. Am stat doi ani de zile fără aviz de la Mediu. Cei de la Mediu, dacă nu ai ce trebuie, 50.000 – 100.000 lei amendă”, a conchis cu amărăciune în glas șeful Agromar Balotești.
Comisia Europeană: Prețurile cărnii de porc europene, în creștere
Contrar situației din anul 2015, anul acesta, prețurile europene ale cărnii de porc par să-și urmeze propriile tendințe de creștere sezonieră. După un început nesatisfăcător înregistrat la începutul anului în curs, prețurile au urcat constant de la începutul lunii aprilie 2016. De la debutul lunii iulie, prețurile cărnii de porc au sărit de 160 euro/100 kg și s-au stabilizat în jurul cifrei de 165 euro/100 kg. Această majorare de preț se datorează în mare parte creșterii nivelului de export către China și unui echilibru mai strâns dintre cererea și oferta pieței intracomunitare.
După un reviriment al nivelului mediu săptămânal înregistrat la nivelul lunii ianuarie 2016, prețul purceilor s-a stabilizat – 40 de euro/bucată în perioada februarie și sfârșitul lunii mai, urmat de o ușoară creștere înregistrată în iunie și de încă o stabilizare pe parcursul verii. Prețul mediu înregistrat pe piața UE în august a fost de 43 de euro/cap de animal, adică unul cu 30 la sută mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În Spania, dimpotrivă, prețurile purceilor au început deja să se micșoreze ca nivel începând de la mijlocul lunii iulie, mai devreme decât tendița sezonieră, chiar dacă acestea se află peste sumele practicate anul trecut.
De asemenea, potrivit previziunii pe termen scurt „Toamnă 2016” a Comisiei Europene (CE), după o ușoară creștere, prețurile nutrețurilor, în special cele ale soiei, s-au contractat din nou, costurile de achiziție ale hranei animale s-au redus și au permis din nou revenirea pe profit a producției de carne de porc.
Mai mult, calitatea recoltei de cereae este de așa natură, încât o cantitate importantă ar urma să fie redirecționată către producția de nutreț.
Consumul european de carne de porc a atins nivelul de 32,4 kilograme pe cap de locuitor în 2015 (cantitate raportată de zona de retail), în creștere cu aproximativ un kilogram dacă ar fi să comparăm datele cu cele din 2014. Pe fondul unui trend favorabil de export al UE către China, oficialii Comisiei Europene previzionează că ne-am putea confrunta în curând cu un deficit de carne de porc. De aceea, nivelul consumului per capita ar urma să scadă anul acesta cu 1,6 la sută (32 kilograme pe cap de locuitor) și să se stabilizeze la anul, mai mult sau mai puțin în legătură cu tendințele ultimilor zece ani.
Citeşte mai mult ...
Atenție crescători ! Turcii vor să cumpere viței pentru îngrășat! Irimescu vrea să păstreze însă valoarea adăugată în țară și împarte în două sprijinul cuplat în zootehnie din 2017
În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.
Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.
„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.
Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.
„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”
El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.
„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.
România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.
„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.
Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.
Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro
Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.
Joacă-te cu simulatorul de subvenții. Un nou soft îți oferă această șansă!
Începând de luni, 1 noiembrie 2016, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor permite producătorilor agricoli interesați (și nu numai) o „joacă” de-a subvenția, cât se poate de reală, printr-un simulator gratuit, online.
În urma experienței de 10 ani a SIVECO în implementarea sistemelor în agricultură, recunoscută de altfel chiar de către Gabriel Lospa, director e Agriculture al companiei (a se vedea istoricul contractual al companiei cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA), o echipă de 10 specialiști a creat Inovagria, o soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.
În cadrul secțiunii softului pentru subvenții (Inovagria este în sine o soluție IT modulară), fermierii interesați pot încerca gratuit să simuleze pe site (www.inovagria.ro) care le este subvenția.
„Pe site există simulatorul de subvenții, pus de noi la dispoziția fermierilor în mod gratuit (parte a softului pentru subvenții). Fiecare fermier poate încerca gratuit să simuleze pe site care îi este subvenția. Pe simulatorul de subvenții, noi am pornit de la câteva elemente importante care li se întâmplă fermierilor. Simulatorul este doar o parte a modulului de subvenție și este gratuit, iar gratuitatea probabil că va rămâne. Vrem să îmbunătățim această activitate”, a spus oficialul companiei în cadrul unei conferințe de presă.
Varianta mult mai complexă, contra cost, pornește de la 200 de euro/abonamentul anual (ferme mici), activitatea desfășurându-se în cloud și poate ajunge la câteva mii de euro pentru exploatațiile mari, care au sisteme informative dedicate, in-house.
„Sistemul poate fi instalat pe calculatorul propriu al fermierului, dar asta depinde foarte mult de mărimea firmei. Un fermier care are 20.000 – 30.000 ha, evident că are nevoie de mult mai multe lucruri pe care trebuie să le urmărească. Are nevoie să facă și integrări directe și cu sistem de tip ERP. Pentru afaceri mai mici, fermierul poate lucra însă în cloud.
Ca și prețuri, ca ordin de mărime, posibilitatea este de achiziționare de licențe perpetue sau de abonament lunar/anual. Pentru o fermă de 200-300 ha, prețul unui abonament anual pornește de la câteva sute de euro (200-300), iar totul este configurabil în funcție de modulele, pachetele care se achiziționează. Evident, tarifele pot să crească mai mult în funcție de aria de business acoperită, procesele pe care este nevoie să le acopere, de numărul de utilizatori; totul este configurabil. (...) Poate să ajungă și la câteva mii de euro pentru partea de abonament lunar”, a mai adăugat Lospa.
„Nu segmentăm această piață. Inovagria se adresează fiecărei categorii de fermieri”
Prezentă la eveniment, Cristina Șerban, director adjunct eAgriculture, SIVECO, a precizat că noua soluție soft a fost concepută pornind de la nevoile reale și imediate ale fermierilor, precum și că se adresează fiecărei categorii de fermieri.
„Nu segmentăm această piață. Noi considerăm că avem funcționalități în aplicație care pot să ajungă să fie de interes pentru fiecare categorie de fermieri, indiferent de dimensiunea afacerii pe care o conduc”, a afirmat Șerban. „Ne adresăm fermierilor care doresc să fie mai informați, să cunoască mai multe lucruri despre subvențiile pe care le pot solicita, despre schemele de plată pentru care sunt eligibili, fermierilor care doresc să depună mult mai ușor cererea de subvenție și să nu mai fie acest lucru o povară sau o corvoadă pentru ei”.
Oficialul companiei a explicat că Inovagria este în sine un soft modular format din mai mult componente integrate.
Softul pentru subvenții, primul pe lista sa, îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice.
„Unul dintre cele mai importante module ale acestei aplicații îl constituie softul pentru subvenții care îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice, îi ajută să își dea seama pe ce scheme pot să aplice de la un al la altul și în funcție de istoricul culturilor lor. Încercăm să le reducem drumurile pe care le pot face pentru că îi pregătim de acasă, pentru completarea și depunerea cererii unice de subvenție”, a precizat oficialul SIVECO.
Cel de-al doilea modul prezentat de Cristina Șerban a fost softul pentru lucrări agricole, secțiune prin intermediul căreia fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități din exploatație.
„Un alt modul al aplicației se adresează lucrărilor agricole dintr-o fermă – softul pentru lucrări agricole. Cu ajutorul aplicației, fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități. Aceasta le ușurează procesul de decizie cu privire la culturile pe care trebuie să le înființeze, la terenurile pe care urmează să le folosească și obțin informații în timp real cu privire la productivitatea pe care ei o înregistrează”, a adăugat Șerban.
Ea a vorbit și de softul pentru contractele de arendă, secțiune cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. Și lista nu se oprește aici.
„(...) Modulul care vizează gestionarea contractelor de arendă – soft pentru contractele de arendă. Este cunoscut faptul că fermierii nu lucrează exclusiv terenurile agricole pe care le dețin în proprietate, ci și suprafețe pe care le iau în arendă. În funcție de dimensiunea fermelor, această activitate de gestionare a contractelor de arendă poate să fie mai împovărătoare sau mai puțin.
Noi le punem la dispoziție această aplicație, cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. De asemenea, ei își pot urmări cu foarte mare ușurință plățile de arendă, nivelele de arendă, indiferent că vorbim de plăți de arendă în natură sau în bani, aplicația le dă posibilitatea să aibă acces la prognoze, la previziuni cu privire la plățile pe care să le facă, astfel încât nimic să nu-i ia prin surprindere.
Totodată, contractele de arendă sunt purtătoare ale unor obligații fiscale. Ajutăm fermierii prin Inovagria să-și completeze declarațiile care se depun la autoritățile fiscale, celebra Declarație 112, cu impozitele aferente plăților care decurg din contractele de arendă”, a precizat directorul adjunct eAgriculture a SIVECO.
Nu în ultimul rând, Șerban a vorbit de softul pentru hărți. Potrivit afirmațiilor sale, în momentul în care producătorii agricoli se pregătesc pentru solicitarea subvențiilor, aceștia trebuie să încarce în softul pus la dispoziție de APIA - IPA Online - hărțile cu terenurile pe care le dețin.
„Aplicația noastră le permite fermierilor să-și descarce, să-și preia din IPA Online terenurile pe care le-au declarat în anii trecuți, să le modifice și să le aducă în concordanță cu anul curent, cu culturile curente și să le încarce din nou în aplicația IPA Online”, a conchis ea.
Departamentul eAgriculture din cadrul SIVECO România a lansat marți, 1 noiembrie 2016, Inovagria, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.
Aplicația cuprinde următoarele componente: Subvenții, Terenuri Agricole, Contracte de arendă, Lucrări Agricole, Monitorizare GPS, Hărți, Mobile, Rotația Culturilor, Normative, Fertilizări, Silozuri.
Noul instrument va fi prezentată publicului larg în cadrul târgului IndAgra, care se desfășoară în perioada 2-6 noiembrie la Romexpo. Fermierii pot discuta cu echipa care a dezvoltat-o în fiecare zi a târgului, în cadrul standului nr. 55 din Pavilionul C6.
SIVECO România este singura firmă românească de software care furnizează servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene.
Compania s-a specializat în execuția de proiecte informatice complexe şi de mare amploare pentru educație, sănătate, agricultură, instituții vamale, organizații europene, firme private, instituții publice.
De-a lungul celor peste 24 de ani de existență, compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaționale.
Florin Istrate: În 2016 am obținut mere de cea mai bună calitate, dar nu avem unde să le vindem nici măcar cu un leu
Producția de mere a anului 2016 este mult mai bună decât cea a anului precedent și calitativ superioară, dar nu există desfacere pentru ele nici măcar la un leu kilogramul, a declarat șeful „Cooperativei Agricole Valea Râului” din Bărbulețu, Florin Istrate, într-un interviu acordat site-ului www.revistafermierului.ro.
În plus, el afirmă că marile rețele de supermarketuri sunt aprovizionate în proporție de 95 la sută cu marfă străină, iar producătorii din România au acces la programul mere în școli doar la prețuri care variază între 0,6-0,7 lei kilogramul de mere.
Istrate este de părere că actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea, ci a doar a dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare și le-a scutit de impozit.
De asemenea, pomicultorul are ceva de comentat împotriva unor angajați ai AFIR. În opinia sa, ghidul și procedurile AFIR sunt unitare, dar fiecare expert angajat al agenției are propriul punct de vedere atunci când vine vorba de evaluarea proiectelor de finanțare prin fonduri FEADR.
„El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu”, a punctat Florin Istrate.
Încă din anul 2012, în Târgoviște, funcționează „Cooperativa Agricolă Valea Râului”, coordonată de Florin Istrate, președintele Federației Sindicatelor din Agricultură „TERRA” și fost vicepreşedinte „Agrostar”.
Istrate deține în proprietate 12 hectare cu pomi fructiferi (în special meri) în județul Dâmbovița, iar cooperativa sa cu sediul în Bărbulețu are un birou de consultanță dedicat formării și dezvoltării mediului rural (pe zona micilor producători agricoli din toate sectoarele). Forma asociativă condusă de Florin Istrate derulează programe și proiecte pe zona de sud a României: Târgoviște, județul Dâmbovița și județele limitrofe județului.
Revista Fermierului: Sunteți președintele Cooperativei Agricole Valea Râului. Credeți că Legea Cooperației, în forma sa actuală, îi susține pe membrii cooperatiști să se dezvolte? Bazându-vă pe propria experiență, ce ne puteți spune despre plata normei de venit?
Florin Istrate: Dacă intru într-o organizație care se cheamă cooperativă și este SRL, cum să plătesc eu normă de venit? Producția mea o vinde SRL-ul! Cum putem vorbi de o facilitate atunci când eu intru în cooperativă și mă fac SRL, iar producția o vând în cooperativă, să plătesc normă de venit? Ar fi de râs. Nu plătesc! Nu este facilitate, este normalitate! Nu plătesc că sunt SRL! Doar procesarea are o bucățică de scutire; restul are zero. Actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea. A dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare; le-a scutit de impozit. Eu sunt președinte de cooperativă și plătesc impozit ca și până acum; n-am nicio facilitate.
Singurii impozitați sunt doar micii producători din toate sectoarele agroalimentare, mai puțin cei din cultura mare. (...) Marile exploatații sunt reunite în SRL-uri, iar ele au același impozit ca înainte de norma de venit; nu s-a schimbat nimic. (...) Vreau să vă spun că la pomi, în 2013, norma de venit la hectar a fost 950 lei, adică mai mult decât producea fermierul și mai mult decât lua și de la APIA, adică aproape nimic.
R. F.: Să vorbim mai în detaliu despre problemele cu care vă confruntați. Reușiți să valorificați marfa produsă prin intermediul marilor rețele de retail?
F. I.: Deocamdată piața pe care noi putem intra este cea liberă. Încă nu am avut acces în supermarketuri. Iată cum, cea mai mare problemă a producătorilor agricoli este reprezentată de piața de desfacere. În prezent, în rețelele marilor magazine, aceasta este controlată în aproximativ 95% din cazuri de produse din afară, iar fermierii nu mai au unde să-și valorifice produsele. Nici măcar la programul mărul în școli, care ar fi trebui să fie acoperit de produs românesc, astfel încât micii producători să-și poată valorifica marfa, chiar dacă APIA plătește 3,4 lei pe kilogramul de mere, micul producător, și dacă are șansă să dea niște produse la program, prețul pe care îl primește e undeva la 0,6-0,7 lei pe kilogramul.
Și lipsa investițiilor în mediul rural este o mare problemă, fiindcă n-am făcut investiții atunci când trebuia, n-am beneficiat de un program de reconversie atunci când trebuia, iar în 2016 au apărut tot felul de probleme. Consider că dacă se contină așa, în cel mai scurt timp, producătorii agricoli din România vor fi scoși din piață și vor intra în faliment.
R.F.: Legea 321 vine în sprijinul micilor producători?
F.I.: Legea 321 ar trebui să fie, iar eu zic că ar fi în favoarea lor. Însă, supermarketurile fac legea, ei stabilesc cum trebuie să fie produsele, modurile de ambalare și de prezentare și, atâta timp cât noi nu avem capacitatea să ne punem la punct în această situație, nu suntem un partener al retailerilor.
R.F.: Din punct de vedere al mărfii produse, care este direcția pe care cooperativa dumneavoastră merge în prezent?
F.I.: Legume-fructe. Însă, viziunea mea a fost următoarea: datorită faptului că suntem într-o situație mai grea și n-am putut realiza anumite investiții, am dezvoltat și activitatea de formare profesională și consultanță în accesare fonduri europene. În viitor, dorim ca din puținul profit pe care îl vom obține, acesta să ne ajute să dezvoltăm o bază materială, să realizăm un depozit. Cred că în anul 2017 vom începe investiții în această direcție.
R.F.: Care a fost cifra de afaceri a cooperativei în anul agricol – 2015-2016?
F.I.: Cel puțin 300.000 – 400.000 de euro.
R.F.: Cum a fost anul acesta pentru pomicultură? Cum stăm cu producția de fructe?
F.I.: Eu vă pot spune că producția anului 2016 este una foarte bună, mult mai bună decât cea a anului 2015. Cât de cât pomii nu au nevoie de atâta ploaie și într-o așa ritmicitate cum este în cazul culturii mari. Am beneficiat de anumite precipitații atunci când a avut nevoie pomul. Revin și spun că, în acest moment, avem mere de cea mai bună calitate, dar nu și unde să le vindem nici măcar cu un leu.
R.F.: Personal, cât ați obținut ca producție în anul agricol 2015-2016 și unde depozitați marfa?
F.I.: Producția mea în anul acesta s-a ridicat la 120 de tone de mere Ionatan, Golden, Starkinson, Idared. Dețin un spațiu de depozitare din piatră, nu însă unul care să aibă condiții de temperatură și atmosferă controlată.
R.F.: Spuneați ceva de fondurile FEADR. Am înțeles că aveți ceva dispute cu AFIR.
F.I.: Încă din 2008, am pus bazele unui centru în care vin fermierii, iar noi le acordăm consultanță. Aș putea spune că suntem printre singurii din România care sprijină un număr foarte mare de fermieri – la momentul acesta depășim 5.000 de persoane, dar ne confruntăm cu foarte mari probleme în evaluarea proiectelor, fiindcă această activitate nu este efectuată în mod unitar. Fiecare expert are un anumit punct de vedere, deponenților li se cer informații suplimentare, total pe lângă procedură, iar proiectele sunt declarate neeligibile.
R.F.: N-ar trebui să există o procedură unitară?
F.I.: Ghidul și procedura sunt unitare, dar fiecare expert are punctul său de vedere. El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu.
R.F.: Aveți un proiect pe care l-ați depus recent și la care ați întâmpinat probleme?
F.I.: Avem un proiect clar pe care l-am depus (40.000 de euro, sM 6.1 – Instalare tineri fermieri), unde beneficiarul este un tânăr fermier. El a primit terenul în arendă de la familie, vizita pe teren a decurs normal, culturile agricole au fost acolo, proiectul este foarte bun, corespunde în totalitate cu ghidul și cu procedurile de verificare. Însă, la solicitarea informațiilor suplimentare, beneficiarului i s-au cerut act de vânzare-cumpărare, întabulare, extras de carte funciară, planuri parcelare ș.a.m.d., în condițiile în care, conform procedurii, trebuia să i se solicite contractele de arendă, tabelul centralizator, care sunt documente de prezentat pentru arendaș.
R.F.: Ce mesaj ați dori să-i transmiteți ministrului Agriculturii în numele micilor producători?
F.I.: I-aș transmite să-și îndrepte atenția către micii producători și către ferma de familie, care ar trebui să fie motorul economiei, cei care dau alimente de calitate superioară populației din orașe.
Traularea fundului Mării Negre în căutarea melcului rapană creează probleme altor specii - Achim Irimescu
Traularea în exces a fundului Mării Negre în căutarea melcului rapană (specie de interes economic pentru statele riverane, dar invazivă) crează probleme atât altor specii, cât și mediului, a spus ministrul tehnocrat A.I. în deschiderea celei de-a doua zi a conferinţei privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră care are loc la București.
„România și Bulgaria, la calcan, au o cotă foarte redusă pe an - 43 tone fiecare, dar în afară de calcan, care este o specie de interes economic, pentru că s-a redus foarte mult sursa, avem si șprotul, la care avem o resursă importantă. A apărut și melcul rapană pentru care există interes economic (n.r. - 8.000 tone, plafon stabilit de Ministerul Agriculturii din România), dar trebuie să avem grijă că traularea fundului (n.r. - Mării Negre) crează probleme de mediu și pentru alte specii", a afirmat oficialul guvernamental.
Cele două state membre UE aplică sistemul de cote, dar pentru o dezvoltare durabilă a resurselor la Marea Neagră, toate statele riverane ar trebui să se alinieze la aceste cerințe.
Cea mai mare parte a capturilor din Marea Neagră se încadrează în trei categorii: peşti pelagici, demersali şi anadromi. În fiecare dintre aceste categorii, peste 90 % din volumul capturilor este reprezentat de câteva specii principale. De asemenea, mai multe specii de moluşte sunt capturate în Marea Neagră.
Peştii pelagici, în special tipurile de mici dimensiuni consumatoare de plancton, sunt speciile cele mai abundente din Marea Neagră.
Pentru pescuit, principala specie vizată este hamsia (Engraulis encrasicolus), care, începând din 1970 a reprezentat în mod constant mai mult de jumătate din volumul total al debarcărilor (până la 75 % în 1995). Şprotul (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus mediterraneus), pălămida (Sarda sarda) şi lufarul (Pomatomus saltatrix) sunt peşti pelagici importanţi sub aspectul valorii comerciale. Evoluţia capturilor sugerează redresarea parţială a speciilor pelagice majore după colapsul pescuitului din 1991.
Cele mai importante specii de peşti demersali sunt calcanul (Psetta maxima), bacaliarul (Merlangius merlangus), rechinul (sau câinele de mare Squalus acanthias), barbunul şi barbunul roşu (Mullus barbatus, M. surmuletus), precum şi patru specii din familia Mugilidae. Media capturilor totale pentru aceste specii de peşti demersali s-a diminuat în mod clar după anul 2000.
Speciile anadrome din Marea Neagră includ scrumbia (Alosa pontica) şi trei specii de sturioni (Acipenser gueldenstaedtii, Acipenser stellatus şi Huso huso). În ceea ce priveşte volumul capturilor, peştii anadromi ocupă ultimul loc, dar valoarea lor economică ridicată le asigură un rol important în structura resurselor marine. Stocurile de peşti anadromi constau în principal din populaţiile Dunării. Capturile anuale de peşti anadromi au scăzut semnificativ între anii 1996-2005, comparativ cu perioada precedentă. După capturile reduse din 1999 a urmat o tendinţă de creştere
a capturilor anuale, în special din cauza redresării scrumbiei.
Dintre moluşte, midia (Mytilus galloprovincialis), alte specii de scoici (Chamelea gallina, Tapes spp.) şi melcul de mare (Rapana) au cea mai mare valoare comercială. Primele două categorii sunt capturate în special în Turcia, în timp ce ultima este pescuită în toate ţările de la Marea Neagră. Capturile de moluşte între anii 1996-2005 arată o tendinţă în creştere.
Publicitate
Revista
