Pe 14 februarie 2024 a început monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță la Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
La data la care am început monitorizarea, gărgărițele erau prezente în culturi, în zona mugurilor de creștere. Capcanele galbene cu lipici au fost montate pe 26 februarie 2026. Prima citire s-a făcut pe 3 martie 2026. La prima capcană am înregistrat 101 capturi și o medie zilnică de 17 adulți/zi, iar la cea de-a doua 55 și o medie de 9 adulți/zi.
Citim capcane. Cu dr. ing. Doru Laies, Stațiunea Didactică Timișoara - USVT
Asistăm la o apariție masivă a gărgărițelor tulpinii în prima decadă din luna martie, de aceea fermierii trebuie să fie foarte atenți în această perioadă. Dacă în alți ani aveam populații mari de Ceutorhynchus pallidactylus, acum Ceutorhynchus napi este predominant (86%). Dintre cele două specii, C. napi produce pagube mai mari [Šedivý & Kocourek, 1994]. La capcane, numărul de femele de Ceutorhynchus napi este ridicat. Am făcut câteva disecții și am găsit femele cu ouă. Asta înseamnă că adulții se împerechează masiv în această perioadă.
Așadar, este important să controlăm adulții în momentele cheie, conform datelor obținute la capcane și a pragurilor economice de dăunare (PED). Larvele pătrunse în pețioli și tulpini nu mai pot fi controlate. Pentru succes în combatere este bine să monitorizați culturile de rapiță cu ajutorul capcanelor (lipicioase sau cu apă). Indiferent de tipul de capcană, citirea trebuie făcută cu multă acuratețe la fiecare trei zile. Momentele din zi ideale pentru citirea capcanelor (recomandate de cercetători) sunt înainte de amiază sau la amurg.
Ceutorhynchus napi la 3 martie 2026
Când aplicăm tratamentele chimice
Momentul aplicării unui tratament este foarte important, deoarece eficiența este în strânsă legătură cu acesta. Toate tratamentele trebuie făcute în urma monitorizării și doar atunci când pragul economic de dăunare este atins sau depășit uneori.
Primul tratament trebuie făcut atunci când se înregistrează un număr mare de indivizi imediat după migrare. Tratamentul trebuie repetat o dată sau de două ori, la interval de 7 - 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].
Capturi numeroase la capcana galbenă cu lipici
În Banat avem un număr mare de indivizi la capcane la începutul lunii martie. În timpul zilei, temperaturile sunt ridicate, iar gărgărițele migrează masiv. Pe lângă acest aspect, trebuie să ținem cont de pragurile economice. Pragul recomandat în general este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003] sau 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv. În cazul Ceutorhynchus napi, pragul recomandat și des utilizat este de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000]. La data de 3 martie 2026, acest prag este depășit în unele zone din Timiș.
Ceutorhynchus pallidactylus la 3 martie 2026
Pe lângă capcane, verificați și plantele! În România, pragul economic este de 2 adulți/plantă [Goga et al., 2020]. Cele mai bune rezultate în combatere se obțin când tratamentele se aplică în perioada de migrare și cea de hrănire, respectiv începutul depunerii pontei.
Femelă cu ouă la 3 martie 2026
Insecticidele omologate în România pentru combaterea gărgărițelor tulpinii de rapiță sunt: acetamiprid; cipermetrin; deltametrin + flupiradifuron; tau - fluvalinat [după Aplicația Pesticide 2.25.22.4., 2026].
Executați tratamentele doar la întrunirea pragului economic de dăunare, respectați dozele recomandate de producători, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpii de pauză etc.
Evitați efectuarea tratamentelor în afara avertizărilor. Este deja cunoscut că foarte mulți fermieri abuzează de combaterea chimică (care poluează solul, apa, aerul, produsele vegetale, omoară entomofauna utilă și creează dezechilibre mari în comportamentul albinelor). Tratamentele trebuie făcute în zile cu temperaturi de peste 50C, fără vânt și fără precipitații.
Capcană cu apă
BibliografieAlford, D. V., Ballanger, Y., Büchi, R., Büchs, W., Ekbom, B., Hansen, L. H., Hokkanen, H. M. T., Kromp. B., Nilsson, Christer, Ulber, B., Walters, K. F. A., Williams, I. H., Young, J. E. B., 2000, Minimizing pesticide use and environmental impact by the development and promotion of bio-control strategies for oilseed rape pests. Final Report, Project FAIR CT 96 - 1314, 119 pp.Alford V. A., Nilsson C., Ulber B., 2003, Insect pests of oilseed rape crops. In: Biocontrol of oilseed rape pests ed. by Alford V. A. Blackwell Science, Oxford, pp 9 - 41.Büchs W., 1998, Strategies to control the cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus) and the oilseed rape stem weevil (Ceutorhynchus napi) by a reduced input of insecticides. IOBC Bulletin, 21: 205–220.EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 - 69.Graham C. W., Gould H. J., 1980, Cabbage weevil on spring oilseed rape in Southern England and its control. Annals of Applied Biology, 95 (1). Colchester & London: 1 - 10.Gratwick, M., 1992, Crop pests in the UK. Chapman and Hall Kirk, W. D. J., 1992, Insects on cabbages and Oilseed rape. Richmond Publishing.Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North - Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, Vol. XXXIV, 61 - 66.Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.Šedivý J., Kocourek F., 1994, Flight activity of winter rape pests. Journal of Applied Entomology, 117: 400 – 407.Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.Sekulič R., Kereši T., 1998, O masovnoj pojavi stablovog kupusnog rikša – Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. (Coleoptera, Curculionidae). Bijni lekar, 3, 239 – 244.Winfield A., 1961, Observations on the biology and control of the cabbage stem weevil, Ceutorhynchus quadridens (Panz.) on the trowse mustard (Brassica juncea). In: Pearson O., ed. Bulletin of Entomological research, 52 (3). London: P. 589-600.
***http://www.csalomontraps.com
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Septorioza frunzelor, o boală care poate reduce producția de grâu
