Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene în vizorul lui Cornel Stroescu. „Mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora” - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 11 Februarie 2016 09:07

Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene în vizorul lui Cornel Stroescu. „Mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora”

Scris de

Președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), Cornel Stroescu, a luat în vizor activitatea Camerelor Agricole de pe lângă Consiliile Județene, entități care deși au finanțare și personal angajat, nu fac în opinia sa o activitate concretă de susținere a producătorului agricol din România, motiv pentru care solicită o statistică pe țară în intervalul 2007-2014.

Șeful Camerelor Agricole private din România spune că deși nu primește bani de la stat, se luptă constant pentru binele fermierilor, cea mai nouă reușită fiind modificarea Legii 283/2010, avizele favorabile venind deja de la două comisii specializate din Senat.

„Având Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene, mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora, ce anume au făcut ele din 2007 până în 2014 pentru fermierul român. Aceste entități sunt finanțate, au bani, au avut personal angajat, specialiști care ar fi trebuit să miște ceva pentru producătorii agricoli. Noi, pe de altă parte, cei de la Camerele Agricole private, în tot acest răstimp am fi făcut mult mai multe pentru fermieri dacă am fi avut parte de finanțare, ținând cont de faptul că prin Ordonanța 58, după care ne-am înființat noi în 2013, s-a tăiat orice resursă de bani pentru Camerele Agricole private (pentru alegeri și funcționare ulterioară)”, a declarat Stroescu. „Cred că am fost mai activi decât cei de la Camerele Agricole Județene, în sensul că nu am stat pe loc, am mers mai departe să modificăm Legea 283/2010, ale cărei baze au fost puse chiar de către actualul premier, Dacian Cioloș. Am mers mai departe, am luptat, am făcut demersuri și, deja, modificările Legii 283/2010 după care vrem să funcționăm sunt în Senat. Acum, în februarie (n.r. - 2016), actul normativ va intra și la Camera Deputaților. Avem avize favorabile până acum de la comisiile din Senat (de Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, respectiv cea Economică, industrii și servicii) și așteptăm să intre în discuție și la Camera Deputaților”.

Unul dintre amendamentele aduse Legii 283/2010 este reprezentat de obținerea a nu mai puțin de 10 milioane de lei la nivel de țară pentru organizarea alegerilor, cât și sume variind între 700.000 și 2.000.000 lei, bani necesari salarizării specialiștilor care vor activa în cadrul camerelor agricole private județene.

Sprijinul pare a venit mai mult din partea premierului Dacian Cioloș, în fapt inițiatorul actului normativ care a suferit în ultimii ani modificări structurale semnificative.

„Cea mai importantă modificare adusă Legii 283/2010 este reprezentată de finanțarea înființării Camerelor Agricole private. Noi trebuie să avem acest format de Camere Agricole în toată țara. Asta înseamnă în fiecare județ, Cameră Agricolă județeană privată, iar aceasta să aibă reprezentanți în fiecare comună. Pentru alegeri, noi am propus 10 milioane de lei pentru toată țara. Nu-i o sumă mare în comparație cu ce se cheltuie la alegerile locale. O altă modificare importantă este cea a acordării unui sprijin financiar pe trei-patru ani de zile pentru susținerea salariilor specialiștilor angajați. Din declarația domnului ministru Irimescu și a premierului Cioloș, cei doi sunt de acord ca să ne sprijine financiar; din aceșt bani noi trebuie să angajăm specialiști care nu numai să ofere informații fermierilor, dar și să vină în sprijinul acestora cu abordări practice. Pe fiecare ramură a agriculturii trebuie să avem astfel de specialiști”, a precizat șeful CAN. „Pentru salarii, am cerut fiecărui județ să facă un buget estimativ. (...) Ca proiecții, sumele necesare la nivel de județ (în funcție de mărime) s-ar încadra între 700.000 lei și 2.000.000 lei pe an. Aici vorbesc în funcție de județ, pentru că un specialist bun, un zootehnist, un inginer agronom care cu siguranță nu va lucra doar opt ore, va sta la birou, va fi altături de fermieri poate zi lumină, va trebui remunerat ca atare”.

Întrebat fiind cum anume poate o cameră agricolă privată să susțină interesele fermierilor români, Stroescu a dat exemplul celei din Mehedinți, de care se și ocupă personal în calitate de președinte. În prezent, Camera Agricolă privată Mehedinței face demersurile necesare de a obține finanțare în vederea irigării a nu mai puțin de 80.000 de hectare afectate de secetă, în sudul județului.

„Camera Agricolă Mehedinți a întreprins toate demersurile pentru refacerea organizațiilor de udători. Am avut chiar și o întâlnire cu prefectul județului. Am făcut teren, am mers la fiecare fermier, astfel încât să-i determinăm pe toți să înțeleagă ce înseamnă să avem irigații în zona de sud a județului, cea mai afectată de secetă. Dacă nu vom avea aceste organizații, nu vom putea lua bani și din acel miliard alocat pentru infrastructura primară de irigații. În urma acestui demers al Camerei Agricole private Mehedinți, oamenii ne-au dat acordul lor; a rămas ca noi să mergem la MADR. Mai avem o problemă cu transformarea fostelor asociații în organizații, unde știm foarte bine că prin intermediul lor au fost devalizate instalațiile de irigat”, a mărturisit Cornel Stroescu. „Acum noi întâmpinăm greutăți din cauză că ANIF a dat 2003-2004 a dat acestor asociații cu titlu gratuit infrastructura secundară. La momentul acesta nu mai există absolut nimic. Noi trebuie să încheiem proces-verbal să preluăm. Foarte mulți nu mai sunt proprietarii care erau în 2004. Întâmpinăm greutăți în a face aceste procese-verbale și a face până la urmă un inventar. (...) MADR spune că aceste asociații sunt proprietare, dar de ce mai sunt? Terenul este al nostru. Noi, fermierii, care exploatăm în prezent terenurile respective (peste 50% din suprafețe și-au schimbat proprietarii în ultimii 10-12 ani) vrem să facem irigații și nu putem. Este vorba de 80.000 ha care se pot reabilita și iriga. Eu cred că sunt demersuri care arată că ne-am zbătut și care trebuiau să fie inițiativa altora”.

Achim Irimescu nu are aceeași viziune cu Dacian Cioloș. „Toată consultanța ar trebui să treacă în cadrul Direcțiilor Agricole județene”

Nu cu mult timp în urmă, în Camera Deputaților, la Comisia de Agricultură, au avut loc discuții aprinse pe tema Camerelor Agricole (nu ar fi primele). Conform precizărilor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, premierul Dacian Cioloș ține la abordarea franțuzească, de trecere în sectorul privat de utilitate publică atât a consultanței agricole, cât și a Camerelor Agricole cu finanțare din surse bugetare, timp de patru ani.

Irimescu este de părere că s-ar putea să apară problema autosusținerii financiare după cei patru ani de activitate cu bani de la bugetul statului, motiv pentru care crede că zona de consultanță ar trebuit să intre sub jurisdicția Direcțiilor Agricole județene.

„Premierul ține foarte mult (la un model n.r.) inspirat din cel franțuzesc, în care toată consultanța, respectiv Camerele Agricole să fie în sectorul privat, dar de utilitate publică, să fie finanțate de Ministerul Agriculturii timp de 4 ani și ulterior să intre pe autofinanțare din contribuțiile fermierilor. Noi, cu camerele agricole și consultanța ne adresăm micilor și producătorilor medii și am dubii că ei vor reuși să finanțeze aceste camere agricole (după cei 4 ani n.r.). Acum avem în 14 județe Camere Agricole naționale. Va exista posibilitatea să scoatem de la Consiliile Județene consultanța și să o trecem pe toată în privat prin camerele agricole naționale sau private”, a explicat Irimescu. „Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuși să-și asigure finanțarea după cei 4 ani. O soluție la îndemână ar fi să treacă partea de consultanță în cadrul Direcțiilor Agricole județene. Nu este imposibil nici să descentralizăm”.

În prezent, Ministerul Agriculturii analizează mai multe variante în ceea ce privește modificarea legislației privind Camerele Agricole. Prima variantă, susținută de premierul Dacian Cioloș, este ca, printr-o lege organică, aceste entități să iasă din subordinea Consiliilor Județene și să se facă private de utilitate publică. Pe vechea legislație, doar 14 Camere Agricole au fost înființate la nivel județean. Așa că o altă variantă este ca și fermierii din celelate județe să fie ajutați să facă alegeri. O ultimă varianta este ca actualele Camere Agricole să revină la MADR de la Consiliile Județene.

Citit 2190 ori

newsletter rf

Revista