Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture, care va avea loc la Cluj-Napoca în 14 iunie 2018, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia, vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE, au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor, prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 și despre cum ne poziționăm noi în noua PAC.

Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței, vor fi discutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și pentru agricultura României.

Fermierii acordă importanță maximă acestei teme pentru că este important să contribuim și noi la viitoarele prevederi deoarece agricultura ocupă un rol important pentru România. Astfel, Ministerul Agriculturii,împreună cu fermierii ar trebui să stabilească ce este mai bine pentru România și să obținem astfel rezultate mai bune și simplificarea aplicarii PAC, poate creșterea subvențiilor pentru fermierii români, și mai multe fonduri europene.

Aproape 20 de miliarde de euro urmează sa fie investite în agricultura românească, precum și în zonele rurale, până în 2020, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), și este important să discutăm despre sumele care ne vor fi alocate după 2020. Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum și absorbția fondurilor europene.

Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre exemplu, țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol, iar la sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.

În continuare vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importantă conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.

Lectorii invitați sunt: EMIL BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR – Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Felix ARION – General Manager, Agro Transilvania Cluster; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Emil TURDEAN – Fondator, SC AGRO Turdean Impex SRL; Laurențiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Adrian ZAHARIA- Director Executiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj (APIA Cluj); Stefan DIMITRIU - Președinte, Camera de Comerț și Industrie Cluj.

Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un număr mare de participanți, dar și mass-media. Cu o experienţă de peste 12 ani, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.

PRIA Agriculture va reuni 200 de participanți – fermieri, asociații, clustere, cooperative și reprezentanți ai autorităților centrale si locale, companii care activează în agricultură și în domenii conexe.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro/pria-agriculture-cluj-napoca-2018/
Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661.

Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.

Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.

Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.

Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.

Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.

Agricultura și silvicultura, alături de alte industrii, printre care și cea de procesare a alimentelor, pot produce cantități mari de deșeuri și de alte materiale neutilizate sau puțin utilizate, fiind disponibile ca materie primă pentru industrii de procesare a biomasei, potrivit unui raport al Bio-Based Industries Consortium (BIC), aceste sectoare putând juca un rol important în crearea unei noi industrii bazate pe utilizarea de biomasă ca materie primă și transformarea ei în produse cu valoare adăugată.

Raportul BIC a identificat și utilizatorii actuali și potențiali de biomasă din România: industria alimentară (produse din carne, produse lactate, produse din pește și de acvacultură, sectorul de fructe și legume, alimente pe bază de cereale, produse de panificație), industria lemnului, industria celulozei și hârtiei, industria chimică și cea petrochimică.

„Datorită tuturor acestor avantaje, România poate profita de sectorul chimic și agroalimentar puternic pentru a pune bazele unei noi industrii naționale bazate pe conceptul bio, prin creșterea treptată a utilizării surselor de biomasă”, se mai menționează în document.

BIC reprezintă sectorul privat în parteneriatul public-privat cu Comisia Europeană (CE) pentru dezvoltarea industriilor ce utilizează biomasa ca materie primă – Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU).

Eforturile actuale de stabilire a unei strategii naționale pentru bioeconomie ar trebui să ofere premisele pentru înființarea unor lanțuri de procesare bazate pe biomasă în toată țara. Propunându-și în egală măsură interconectarea sectoarelor industriale separate în prezent, strategia națională ar putea amplifica pe termen mediu activitățile de procesare a biomasei în România, se arată în raportul BIC.

Reprezentanții BIC vor ajunge în România în luna septembrie a acestui an, cu scopul de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a uriașului potențial al țării și la stabilirea de conexiuni între actorii locali și inițiativele și rețelele privind industriile ce utilizează biomasa la nivel european.

Bio-Based Industries Consortium (BIC) este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles. Acesta reprezintă sectorul privat printr-un parteneriat public-privat (PPP) cu UE, Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU). În valoare de 3,7 miliarde de euro, parteneriatul permite mobilizarea investițiilor în facilități și procese inovatoare, care produc produse din resurse de biomasă de înaltă calitate, precum și în proiecte de cercetare în rafinare bio și în proiecte demonstrative.

BIC include multiple sectoare, inclusiv agricultură, sectorul agro-alimentar, silvicultură, celuloză și hârtie, produse chimice, energie și alte sectoare de producție.

Cu peste 200 de membri, inclusiv companii mari, IMM-uri, clustere pentru IMM-uri, companii de cercetare și tehnologie, universități, platforme tehnologice și asociații din întreaga Europă, BIC reunește un grup cu autoritate profesională recunoscută și expertiză intersectorială și multidisciplinară în industriile bazate pe biomasă.

Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.

În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.

Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.

Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.

Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.

Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?

Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.

Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.

R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?

V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.

R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?

V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.

R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?

V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.

R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?

V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.

R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?

V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.

R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?

V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?

V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.

Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.

R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?

V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.

R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?

V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.

R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?

V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.

Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.

R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?

V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.

PRIAevents organizează Conferinta PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Women in Agriculture în data de 22 martie 2018, la hotel Radisson Blu Bucuresti, începând cu orele 14:00.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Conferința va fi însoțită de gala PRIA - Women in Agriculture, în cadrul căreia vom recunoaște și premia eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. In cadrul evenimentului vom avea lectori-surpriză, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare. În continuare, vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești, dar și anumite probleme cu care ne confruntăm.

Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.

Participați la cel mai important eveniment agricol al primăverii, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și presă.

Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței PRIA Agriculture vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.

Printre temele abordat,e se numără:
• Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020? PNDR și dezvoltarea agriculturii României. Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene? Cum pot ajuta băncile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE? Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
• Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune. Ce măsuri se vor deschide în acest an? Ce sume sunt alocate fiecăreia?
• Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
• Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
• Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
• Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe producătorii și procesatorii pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
• Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
• Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole
• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole;
• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea prin folosirea eficientă a energiei
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
• Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2018?
• Arendarea terenurile agricole in vederea comasării;
• Norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
• Alocarea fondurilor suplimentare din partea Guvernului pentru plata subvențiilor și infrastructura de irigații.

Lectorii invitați sunt: Petre DAEA – Ministrul Agriculturii, Rovana PLUMB – Ministrul Fondurilor Europene, Valeriu TABĂRĂ – Președinte, ASAS, Doina SILISTRU – Președinte, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Senatul României, Alina VLĂDOIANU – Vicepreședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Alina Mihaela TOMA – Președinte, FGCR, Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), și Tudorel ANDREI – Președinte, INS, Irina FLOREA – Director Executiv, Mere de Itesti, Maricica VRABIE – Director General, Hort Altoi Focsani, Profira ONODE – Director Executiv, Asociatia Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Galați.

PRIA Agriculture reunește 250 de participanți, dintre care: reprezentanţi ai Guvernului României; reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; reprezentanți ai APIA și AFIR; reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă; membri Pro Agro, LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR; reprezentanți ai Camerelor de Comerț; reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice; reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor; reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare; consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.

Înscrierea pentru cea de-a IV-a ediție a competiției „Farming by Satellite” (Agricultură controlată prin satelit) a fost deschisă oficial de către directorul general-adjunct al DG Grow din cadrul Comisiei Europene, Pierre Delsaux, care a luat cuvântul la Bruxelles, la Parlamentul European, în cadrul Conferinței „Agriculture: a new frontier for the European space policy” („Agricultură: o nouă frontieră pentru politica spațială europeană”), organizată de deputatul european Eric Andrieu.

Organizatorii competiției „Farming by Satellite" oferă un premiu în valoare de 5.000 de euro pentru locul I și lansează, cu acest prilej, următoarea provocare: „Cum putem utiliza tehnologiile prin satelit pentru îmbunătățirea agriculturii și reducerea impactului asupra mediului?”

Dr. Andrew Speedy, președintele juriului, a afirmat: „Suntem în căutare de noi idei și inovații, în special cele care se bazează pe serviciile europene de navigare prin satelit EGNOS și Galileo și pe Programul European de Observare a Pământului, Copernicus. Spre deosebire de competițiile trecute, în acest an, studenții și tinerii profesioniști sunt invitați să își finalizeze proiectele în vacanța de vară. Anticipăm propuneri cu subiecte de actualitate precum Big Data, realitatea augmentată, agricultura 4.0, inteligența artificială și multe altele!".

Finaliștii vor fi participa în cadrul unui eveniment important pentru ceremonia de jurizare și acordarea premiilor, toate cheltuielile fiind acoperite de către organizatori. În ultimii ani, expoziția agricolă SIMA de la Paris, conferința Space Solutions din Praga și, cel mai recent eveniment, Târgul Internațional Săptămâna Verde din Berlin, au găzduit finala competiției. Un loc similar este pregătit pentru sfârșitul anului 2018.

Competiția este o inițiativă a Agenției GNSS European și a Agenției Europene de Mediu, fiind sponsorizată de CLAAS, companie de echipamente și inginerie agricolă. Scopul acestui premiu este de a promova Serviciile Europene de Navigare prin Satelit (GNSS) și de Observare a Pământului (EO) în domeniul agriculturii.

Premiul a fost acordat pentru prima dată în anul 2012, iar finaliștii anteriori sunt tineri din Belgia, Cehia, Franța, Italia, Germania, România, Portugalia, Spania și Regatul Unit al Marii Britanii. Subiectele au variat de la platforme de date on-line georeferențiate, tehnologii swarm, roboți de plantare a semințelor de înaltă precizie, sisteme de detectare și evaluare a culturilor și un nou sistem de prognoză pentru producția de orez.

Câștigătorii celei mai recente ediții au fost membrii unei echipe de la ISA Lille din Franța, cu propunerea lor de a optimiza proprietățile de acoperire a plantelor folosind imagini din satelit. Comentând impactul mai larg al propunerii câștigătoare, membrul echipei, Louise Vernier, a declarat: „Acest premium m-a ajutat să urmez un stagiu. De fapt, sunt un student debutant (70% din timp la locul de muncă și 30% la universitate) într-o companie de comerț cu cereale, în departamentul de inovare. În timpul interviului, managerul meu mi-a pus o mulțime de întrebări referitoare la acest premiu! Cred că asta l-a făcut să mă aleagă pe mine în locul altcuiva“.

Membru al echipei, Marie Rolloy recomandă oamenilor să aibă încredere și să participe: „Trebuie doar să analizați nevoile unei piețe și să faceți o sesiune de brainstorming cu privire la toate soluțiile pe care vi le puteți imagina. Câștigarea premiului a reprezentant o șansă reală pentru mine. În primul rând, mi-a oferit o experiență profesională minunată și, mai presus de toate, încredere în capacitatea mea de a veni cu inovații. Premiul ne-a permis să cunoaștem multe companii și să ne extindem contactele, și, cel mai important, ne-a oferit încredere în ideea noastră”.

Detalii complete despre competiție sunt disponibile la adresa www.farmingbysatellite.eu. Înscrierea este simplă și trebuie finalizată înainte de termenul-limită 30 iunie 2018; înregistrările timpurii vor putea beneficia de facilități pentru evenimente secundare. Propunerile finale trebuie trimise până la data de 7 septembrie 2018.

„Estimările arată că până în 2050, planeta va avea nouă miliarde de locuitori. Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii”. Acesta este mesajul transmis de Bayer cu ocazia primului Media Fair, eveniment organizat chiar la sediul companiei din București. Cinci subiecte de actualitate pentru specialiști și consumatori au fost explicate de experți din cadrul Bayer, într-un format interactiv.

Toți cei prezenți, reprezentanți ai presei agricole, am fost invitați la un fel de târg cu standuri, în fapt, ateliere de lucru, cinci la număr. Aveam să constat la fața locului că toate cele cinci standuri erau aranjate special, în cerc, în așa fel încât echipe de câte patru jurnaliști să treacă, prin rotație, pe rând, prin toate subiectele propuse de specialiștii companiei.

Că această întâlnire era altceva față de formatele obișnuite de media lunch, însăși Ruxandra Pirojoc, Head of Communications România și Bulgaria al Bayer, a ținut să precizeze de la început: „Este un format nou, destinat dialogului și transparenței între compania Bayer și presă. Transparență și dialog nu sunt doar niște cuvinte aruncate”.

Fiecare echipă a avut la dispoziție 15 minute pentru a obține informațiile necesare de la specialiștii de la standuri și astfel a fost dat startul evenimentului Bayer „Media Fair”.

Utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor

Primul atelier la care am participat a fost cel cu informații despre utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor (PPP), amfitrioană fiind Maria Niculiu, specialist omologări. Fără prea multe prezentări, domnia sa a început prin a ne explica faptul că această industrie de protecția plantelor este una dintre cele mai reglementate din domeniul industriilor chimice. „Există foarte multe regulamente. Costurile privind omologarea produselor au crescut în ultimii zece ani până la, spre exemplu, un nivel de 200%, atunci când vorbim despre investiția necesară omologării unui produs de protecția plantelor. Totodată, vorbim de o creștere de 118%, dacă ne referim la siguranța mediului”, a specificat Maria Niculiu.

Când s-a discutat despre interzicerea aplicărilor aviochimice de produse pentru protecția plantelor, inevitabil am întrebat de ce aplicările aeriene sunt interzise în România. „Se interzic din cauză că pulverizările aeriene determină așa-numitul fenomen de drift. Adică, nori masivi de produse care nu ajung pe cultura cărora le este destinată, ci ajung pe culturi învecinate sau pe păsări și alte animale care suferă din acest motiv. Cu excepția a cinci produse care sunt acceptate, restul aplicărilor aeriene sunt interzise. Noi avem două produse cu aplicabilitate aeriană: Zantara 216 EC și Nominee 400 SC”, a specificat Maria Niculiu.

Discuția a fost apoi mutată pe gradul de utilizare a echipamentelor de protecție de către fermieri, atunci când manevrează PPP-uri. Am aflat la acest atelier din Media Fair-ul Bayer că mai bine de 60% din totalul fermierilor intervievați de companie spun că folosesc echipament de protecție în manevrarea produselor de protecția plantelor (măcar de bază, adică minimum mănuși). Specialistul Bayer în omologări a recunoscut că numărul celor care se protejează este în creștere, dar și că fermierii găsesc mereu soluții de protecție, să le spunem, mai neortodoxe, cum ar fi măștile de gaze de tip militar.

În cadrul acestui atelier, am aflat informații despre soluțiile profesionale Bayer de protecție a operatorilor care lucrează constant cu produse de protecția plantelor. „Riscul este reprezentat de toxicitatea multiplicată de expunere. Dacă noi nu putem modifica toxicitatea unui produs, putem influența expunerea la el. Protecția feței, a corpului și a picioarelor sunt cele mai importante”, a atras atenția Maria Niculiu.

Deflectorul, o inițiativă a companiei Bayer în colaborare cu Syngenta, este un echipament care redirecționează particulele de praf și pesticid antrenate de vânt de la mașina de însămânțat pneumatică de porumb și floarea-soarelui, către sol. Prin abraziune și antrenarea pneumatică, oricât de mult s-ar încerca lăcuirea seminței tratate, apare praful prin abrazare. Deflectorul îl redirecționează către sol, acolo unde este necesară substanța activă. Costul unui astfel de dispozitiv este în jur de 360 de euro. „Avem 50 de echipamente Deflector deja în România, distribuite fermierilor sau distribuitorilor”, a menționat specialistul Bayer. De asemenea, Maria Niculiu a prezentat sistemul de degradare a influenților fitosanitari, denumit sugestiv Phytobac. Sistemul este format dintr-un recipient impermeabil la mediul exterior, cu versiunea mai scumpă din beton și cea mai ieftină compusă din ambalaje din plastic destinate industriei alimentare și care sunt rezistente și la produse chimice, la care se adaugă diverse materiale filtrante (paie, pământ) și zone de evaporare. „Avem în jur de 20 de echipamente Phytobac deja instalate la ferme. Costul este de aproximativ 560 de euro”, a adăugat Maria Niculiu. Ea a continuat să vorbească despre „Easy Flow M”, un echipament de transfer închis de ultimă generație (și care se va implementa în 2018 și în România), unul care duce la diminuarea până la zero a riscului operatorului în manevrarea pesticidelor. „În afară de mănuși, când este ridicat bidonul și apoi vărsat în echipamentul de stropit pentru prepararea soluției, nu mai este nevoie de protecție. Echipamentul are un sistem etanș prin care o piesă se atașează de gura bidonului, se întoarce recipientul, acesta are un sistem închis de tăiere a sigiliului și un sistem închis de clătire. Totul se scurge prin sucțiune în vasul de preamestec al echipamentului”, a arătat specialistul Bayer în omologări.

Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor

În cadrul celui de-al doilea atelier - „Viitorul Agriculturii”, directorul Bayer România și șeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, Pascal Cassecuelle, a explicat că motivul „întâlnirii altfel” cu presa de specialitate este și acela de a disemina viziunea Bayer cu privire la agricultura modernă și sustenabilă.

Pascal Cassecuelle este de părere că agricultura modernă și sustenabilă nu înseamnă mai multă tehnologie – mașini, utilaje și implemente mai mari și mai complexe, ferme de dimensiuni extinse, utilizarea unei palete mai mari de pesticide –, ci trecerea de la paradigma creșterii cantității de tehnologie utilizată la cea de majorare a nivelului de cunoaștere. „Credem că fermierii de succes din viitor vor fi aceia care dețin competențele necesare, astfel încât să integreze tehnologia corespunzătoare, în timp util, pe suprafețele care au nevoie de aceasta. Viziunea noastră este bazată pe trei piloni: semințe, protecția plantelor (incluzând aici și produsele biologice), precum și digitalizarea, a afirmat Pascal Cassecuelle. Cred că viitorul nu înseamnă mai multe, ci, poate, mai puține pesticide. Am putea recomanda fermierilor să utilizeze o combinație diferită de semințe și varietăți, dar credem că trebuie să dezvoltăm mai multe servicii. Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor.”

Șeful Bayer România a ținut să menționeze că a venit în România în urmă cu un an, timp în care s-a întâlnit cu „fermieri incredibili”, cu viziune și deschidere la nou. „Chiar dacă aceștia sunt puțini la număr, întotdeauna este nevoie de o minoritate profetică. Agricultura acestei țări are nevoie de lideri care să accepte să se implice mai mult în actul managerial comun, să fie modele, să educe, să-i inspire și pe alții. Este nevoie de asociații profesionale mult mai puternice”, a punctat Pascal Cassecuelle.

Siguranță alimentară

Directorul de dezvoltare și omologare, Ion Mutafa, coordonatorul atelierului Siguranță Alimentară, ne-a întâmpinat cu un test rapid. Într-o cutie similară celei pentru stocarea pălăriilor, reprezentantul Bayer a plasat trei produse – un recipient închis cu un pesticid, un produs pentru combaterea țânțarilor utilizat în orice gospodărie și o pungă cu cafea. Am fost întrebați, ca la o demonstrație a unui magician, care produs credem noi că este mai periculos. Răspunsurile au fost care mai de care. Explicația a venit din partea lui Ion Mutafa: „Dacă produsele de protecția plantelor sunt utilizate în conformitate cu reglementările de pe etichetă, număr de tratamente, intervalul de la ultimul tratament la recoltare, fructele și legumele pentru care ele sunt destinate conțin mai puține substanțe carcinogene decât o ceașcă de cafea. Limitele Maxime de Reziduuri (LMR) sunt acele urme măsurabile care rămân în fructe și legume sau pe ele. Aceste reziduuri sunt strict reglementate. Ca exemplu, repelentul pentru combaterea țânțarilor poate fi uneori mult mai periculos dacă recipientul în care este plasat este compromis; să citim cu toții eticheta”.

Merită insistat asupra unei informații importante pentru fermieri și în legătură cu posibila sistare a utilizării cloronicotinilelor. „Din păcate, pe termen lung cred că nu le mai vedem (n.r. cloronicotinilele). Cred că CE (n.r. - Comisia Europeană) le va interzice și în culturile de cereale sau în celelalte culturi. Comisia s-a îndreptat acum și spre cerealele de toamnă și a luat în discuție interzicerea cloronicotinilelor și la acestea”, a spus directorul de dezvoltare și omologare de la Bayer România.

Agricultura digitală, deschizătoare de drumuri

Penultimul atelier la care am participat a fost cel de Agricultură Digitală, coordonat de Sorin Dărăban, director de marketing. Potrivit spuselor sale, în viitorul apropiat va conta foarte mult calitatea informației deținute, prin deciziile care urmează să fie luate de fermier. „Cu cât informația aceasta va fi de o acuratețe mai mare, cu atât deciziile luate vor fi mai bune, a explicat reprezentantul Bayer. În continuare, fermierul va lua deciziile. Mulți spun că agricultura digitală mută decizia de la fermier la calculator. Nu. Calculatorul analizează și oferă variante de lucru și decizionale. Ca urmare, cunoscând solele și situația la fața locului, fermierul va lua cea mai bună decizie pentru suprafețele în cauză. Secretul este viziunea integrată. Pe viitor, producătorii agricoli nu vor mai gândi punctiform, oarecum îngust, în sensul real al cuvântului, nu în sensul negativ. Trebuie gândit totul în sistem integrat: rotații, hibrizi, protecție a solului, resurse de apă, lucrări agricole. Nu se mai poate gândi îngust.”

L-am întrebat pe Sorin Dărăban care sunt soluțiile ca producătorii agricoli din țara noastră să fie din ce în ce mai competitivi pe piața din regiune și nu numai. Răspunsul a venit imediat: „Aplicația mobilă”. „Poate că, la această oră, aplicația mobilă nu este un reprezentant al agriculturii digitale stricto senso, dar este deschizătoare de drumuri. Aplicația Bayer Agro Sollution este deschizătoare de drumuri către agricultura digitală în Bayer. La un târg de agricultură de la sfârșitul anului trecut, s-a lansat o aplicație care se numește Weed Scout. Această aplicație va face și mai ușoară identificarea ierburilor dăunătoare. Cu ajutorul telefonului, se realizează o fotografie a buruienii respective, programul accesează baza de date și se oferă operatorului o soluție cu un anumit grad de acuratețe. Bayer va lansa aplicația mobilă astfel încât să fie funcțională și credibilă de la bun început, dar ea va gândi ca și un principiu Waze. Mai exact, pe măsură ce fermierii vor introduce mai multe poze, nu numai că-și vor construi un profil de fermă: acuratețea programului va tinde către sută la sută. În România, cel mai devreme la sfârșitul anului acestuia, începutul anului viitor, programul va fi disponibil. Programul este creația Bayer și în prezent se află în testare”, a precizat directorul de marketing, adăugând că pe măsură ce furnizorii de astfel de servicii vor fi suficient de abili să prezinte beneficiile acestora într-un mod accesibil, fermierii se vor muta către ele atât organic, cât și forțați de concurență. „Nu va fi loc de reticență, va trebui să accelerăm rata de adopție și de implementare astfel încât să rămânem competitivi pe piața liberă. Probabil, aceste servicii vor fi structurate în funcție de ce vor oferi, iar cele de bază vor fi gratuite. Vor fi incluse, probabil, într-o ofertă, într-un program de fidelizare, vom vedea cum se va construi. Serviciile complexe vor fi, categoric, contra cost. Am auzit prețuri variind de la câțiva euro la hectar, undeva 3-5 euro/ha, până undeva la 10-20 euro/ha, în funcție de cât de sus, ca tehnicitate, merge serviciul respectiv”, a afirmat Sorin Dărăban.

Oficialul Bayer a mai arătat că agricultura digitală va veni la pachet cu servicii localizate, iar sistemul se va construi organic. În viziunea sa, acesta va fi unul ascendent și se va construi o etapă peste cealaltă. Totodată, el consideră că toți jucătorii din industria de protecția plantelor vor dezvolta soluții in-house, dar vor apărea și parteneriate.

Sorin Dărăban îndeamnă fermierii români să țină foarte aproape de aplicația mobilă Bayer Agro Sollution, care este deja lansată, urmând să apară în perioada imediat următoare prognoza și avertizarea, ca module separate. „Vom implementa acel serviciu de identificare a buruienilor – Weed Scout, vom veni cu asigurări agricole la capitolul servicii, cu parteneri agreați și specializați”, a conchis directorul de marketing.

Semințele certificate asigură succesul

Ultimul atelier la care am participat a fost cel de ameliorare a semințelor. Marius Stanciu, reprezentantul Departamentului semințe și culturi de câmp al Bayer, a povestit despre îmbunătățirea caracteristicilor plantelor, astfel încât acestea să satisfacă nevoile omului. El ne-a vorbit despre viața seminței de la ameliorare la comercializare, un drum anevoios de 8-12 ani. A mai vorbit despre introgresia caracterelor (n.r. - pătrunderea genelor unei specii în zestrea genetică a altei specii prin hibridare interspecifică), care se întinde pe relativ aceeași perioadă, precum și despre testarea produselor rezultate și decizia de lansare.

Ulterior ameliorării, spune Marius Stanciu, intră în acțiune conceptul de agronomic services, în fapt partea de dezvoltare, mai exact testarea soiurilor în câmp, astfel încât să se vadă că, într-adevăr, dau rezultatele așteptate. Nu în ultimul rând, am aflat despre multiplicarea semințelor, care durează și ea doi-trei ani, lansarea pe piață, precum și despre durata de viață a unui soi, a unui hibrid, care este de patru ani, în medie. „Se face un efort substanțial pentru o perioadă lungă, astfel încât să avem varietăți pe placul fermierilor și al consumatorilor, timp de patru ani, în medie. Sunt și varietăți care stau pe piață mai mult, altele, mai puțin, ca urmare a apariției unor soiuri îmbunătățite. În tot acest timp, producătorul se gândește la market acceptance, la aspecte legale etc. Ameliorarea tradițională durează între 8 și 10 ani, începe cu un plan, cu o misiune, și anume cu așa-zisa «viziune a amelioratorului». Astăzi, ca exemplu, el trebuie să gândească ceea ce va trebui creat, dar care iese în piață peste 12 ani. După stabilirea planului, au loc încrucișarea, crearea de linii cosangvinizate, testarea, lansarea ș.a.m.d. În ultima parte a ameliorării, avem așa-numitele nurseries, cinci locuri în România unde facem sute de hibrizi, dar avem și în Bulgaria. Testăm în România tot ceea ce iese din breeding. Este singura soluție ca să avem succes în piață”, a explicat specialistul de la Bayer.

L-am întrebat pe reprezentantul Departamentului semințe și culturi de câmp ce noutăți a pregătit compania Bayer în acest an pentru fermierii români. „În fiecare an, venim cu hibrizi noi. În 2018, pentru România, vorbim de intrarea pe piață a brandului InVigor. Anul acesta, fermierii vor avea acces la hibridul de rapiță InVigor 1022, lansat anul trecut, iar anul viitor vor putea beneficia de performanțele hibridului InVigor 1165”.

Agricultura modernă, la răscruce de drumuri

Atât la începutul Media Fair, cât și la final, Pascal Cassecuelle, director Bayer România și șef al diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, a ținut să ne împărtășească viziunea companiei asupra agriculturii moderne, durabile. „Intenția noastră este să împărtășim viziunea noastră asupra agriculturii moderne, durabile, o viziune bazată pe știință și tehnologie și, în același timp, o viziune care pune accentul pe agricultura durabilă și pe producția alimentară. Înțelegem că, într-o societate în care încrederea în noile companii și instituții este scăzută, este nevoie de o mai mare transparență și de un dialog mai intens. Bayer a făcut deja primul pas în acest sens, prin lansarea inițiativei de transparență – Transparency Initiative”.

Anul 2017 a fost unul dinamic și pozitiv pentru Bayer în România, în condițiile în care vânzările companiei pe plan local s-au apropiat de 200 de milioane de euro, iar echipa de la noi din țară s-a extins la aproape 230 de persoane. „Succesul companiei se bazează pe inovație, iar clienții noștri beneficiază în fiecare zi de cele 4,4 miliarde de euro pe care compania le investește anual în cercetare și dezvoltare”, a concluzionat Pascal Cassecuelle.

De reținut rămâne faptul că agricultura modernă se află la răscruce de drumuri. Societatea și autoritățile așteaptă de la agricultori să se confrunte cu provocarea formidabilă a creșterii producției de alimente cu 50% în următorii 30 de ani. Însă, în același timp, cele două entități pun sub semnul întrebării practicile producătorilor agricoli și unele dintre tehnologiile de care au nevoie pentru a îndeplini această ambiție. Personal, consider că este nevoie și în perioada următoare de astfel de interacțiuni cu marile companii, astfel încât retransmiterea informațiilor primite să fie eficientă, iar beneficiarii ei, la curent cu tot ceea ce este nou în sector.

BusinessMark anunță organizarea evenimentului „Romanian Food&Agribusiness Conference 2017”, ce va avea loc în 23 noiembrie la Hotel Radisson Blu, București.

„Ne propunem să discutăm despre oportunități, perspective și soluții pentru creșterea agriculturii românești, alături de cei mai importanți jucători din domeniu, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului”, anunță organizatorii.

Tematica acestei ediții cuprinde aspecte ce țin de bilanțul agricol în 2017 - prioritățile și strategia de dezvoltare pentru creșterea potențialului agricol al României în anul 2018, PNDR 2014-2020 - nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile la finalul anului 2017 și perspectivele pentru anul următor, subvenții în agricultură, stimularea asocierilor dintre agricultori și facilitățile fiscale oferite cooperativelor agricole, creșterea productivității în agricultură, SMART Agriculture, strategii de marketing în agribusiness, aspecte privind distribuția, logistica și supply chain-ul în agribusiness, industria agroalimentară, siguranța și securitatea alimentară, agricultură BIO, utilizarea energiilor regenerabile în agricultură și eficientizarea costurilor, aspecte fiscale și legislative specifice domeniului.

Participanții au ocazia să interacționeze cu următorii speakeri: Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Carmina Paraschiv, CEO Ana și Cornel,
Sorin Minea, președinte Angst și președinte Romalimenta, Laurențiu Baciu, președinte LAPAR,
Marius Bîcu, managing Partner Unilact Transilvania – De la Ferma, Dorin Cojocaru, președinte APRIL, Florin Căpățână, vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România,
Cornel Cărămizaru, director general FrieslandCampina, Alina Constantinescu, administrator Ferma vegetală Nasul Roșu, reprezentanți CEC Bank și Wise Finance Solutions.

Conferința se adresează companiilor din FMCG, producătorilor, procesatorilor, asociațiilor și agențiilor din industria agricolă, agricultori–sectorul vegetal, zootehnie, distribuitori și retaileri, investitori, furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei, experți în domeniu.

Înscrierea la eveniment se va face prin completarea formularului de înregistrare, disponibil pe site-ul BusinessMark, și trimiterea acestuia la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Fără a-l nominaliza aici pe fermierul care l-a deranjat pe producătorul agricol băcăuan, Laurențiu Baciu, cu afirmația sa potrivit căreia, cităm: „Fermierii mari și foarte mari pot traversa foarte bine o eventuală plafonare a subvențiilor, ba chiar eliminarea lor (...)”, șeful LAPAR a ținut să-i transmită acestuia, dar și altora care gândesc la fel, următoarele: „(...) Să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții!”.

„Eu le-aș recomanda tuturor celor care gândesc așa să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții. În cazul unei asemenea reacții, mă așteptam ca individul respectiv să fi predat deja banii la APIA, înapoi. Dacă are atâtea mustrări de conștiință, ar fi trebuit să predea banii statului. (...) Să vină pe Dealurile Tutovei să facă agricultură fără subvenții”, a menționat Laurențiu Baciu într-o intervenție telefonică.

În altă ordine de idei, șeful LAPAR spune că nu sunt diferențe esențiale între susținerea costurilor de înființare a unui hectar de cultură agricolă, respectiv asumarea riscurilor aferente ulterioare de către un fermier mare și un producător agricol mic, motiv pentru care nu înțelege demersul din presă al celui în cauză.

Mai mult, liderul Ligii crede că astfel de mesaje reprezintă lovituri directe la adresa românilor care fac performanță în agricultură și care au ajuns la un nivel ridicat de profesionalism. În plus, susținerea fermă a sectorului de producție 5-30 ha nu face altceva decât să-i plafoneze pe cei aflați în acea zonă de confort, deloc interesați să se dezvolte în majoritatea lor.

„Nu există fermier mare sau fermier mic. Toate cheltuielile și toate veniturile se raportează la unitatea de măsură la hectar. Ori că-l face Nea Ghiță, ori că fac eu hectarul, tot atâta mă costă aratul, dar și riscurile, în contrapartidă. Și el face cinci tone de grâu, și eu fac cinci tone de grâu”, a punctat Baciu într-o intervenție telefonică. „A da-n fermierul mare, nu faci nimic altceva decât să-l distrugi. A-i da bani mulți celui mic, acela nu va progresa niciodată; riscă să-și piardă subvenția. Și, atunci, el va sta acolo. Ăla nu va fi niciodată mare, indiferent câți bani îi dai. Este exact ceea ce se întâmplă acum: între 5 și 30 de hectare se dau în plus circa patruzeci și ceva de euro. Datorită acestei măsuri, nimeni nu a depășit 30 ha. Intenția celor care au gândit-o atunci asta a fost: - să le dăm în plus ca să nu se mărească”.

Întrebat fiind care sunt randamentele obținute la cultura porumbului în ferma sa, Baciu a menționat că a reușit deja să atingă o medie de circa 10 tone de boabe la hectar. Coroborată cu datele venite de la colegii săi din LAPAR, informația nu face altceva decât să-i întărească încrederea liderului Ligii că anul acesta, România se va bucura de o producție „bună” la porumb.

„Veștile sunt bunișoare la cultura porumbului. Media la hectar obținută în ferma mea este de aproximativ 10 tone de porumb-boabe la hectar. Noi suntem profesioniști. Am avut circa 1.000 ha însămânțate cu acest tip de cultură și am recoltat vreo 9.000 și ceva de tone; mai am puțin. Deja, peste 90 la sută din suprafața semănată a fost deja recoltată. (...) Și colegii mei au producții bunișoare la porumb, anul acesta. Față de anii trecuți... (...) Da, pot spune că anul acesta vom avea o producție bună la porumb la nivel de țară”, a conchis Baciu.

48,3251 euro, nivelul 2 (peste 5 și până la 5 ha, inclusiv), plată redistributivă

În data de 28 septembrie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 771 Hotărârea de Guvern nr. 701 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri, precum şi a plafoanelor aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine şi ovine/caprine şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) va avea un cuantum minim de 97,2452 euro. Schema de plată redistributivă la nivelul 1 (1- 5 ha, inclusiv) va fi de 5 euro, iar Nivelul 2 (peste 5 și până la 30 ha, inclusiv) va fi de 48,3251 euro. În cazul schemei de plată pentru înverzire, aceasta va fi de 57,1745, iar schema de plată pentru tinerii fermieri, de 24,3113. De menționat aici este că acel cuantum minim se majorează până la atingerea plafonului alocat, în baza suprafețelor determinate.

Conform datelor APIA, în ceea ce privește plafoanele aferente plăților pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de plată 2017, acestea au fost stabilite astfel: - 24.081,014 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte; - 101.200,897 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne; - 50.783,642 mii euro pentru schema decuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic prezentate mai sus se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile.

Pentru plata directă la schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, s-a aprobat plafonul de 48.500 de mii de euro, iar cuantumul se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile.

„Menționăm că începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură va acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, precizau reprezentanții APIA la finele lunii septembrie, a.c.

Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.

Reducerea plăților directe, la mâna statelor membre?

Datele buletinului informativ LAPAR nr. 166 din data de 30 octombrie 2017 spun că, în ceea ce privește acordul încheiat în săptămâna 23-29 octombrie 2017 între cele trei instituții ale UE (Comisie, Consiliu și Parlament) cu privire la așa-numitul regulament Omnibus, cel care va modifica regulamentul financiar care reglementează punerea în aplicare a bugetului UE, precum și a altor 15 acte legislative sectoriale, inclusiv în domeniul agriculturii, în cazul plăților directe, acesta prevede printre altele și posibilitatea ca statele membre să-și revizuiască anual deciziile privind reducerea plăților directe.

Mai mult, plățile destinate tinerilor agricultori vor fi acordate timp de cinci ani de la data depunerii, atâta timp cât depunerea a fost făcută în termen de cinci ani de la înființarea fermei. În plus, statele membre pot majora plățile tinerilor agricultori în primul pilon până la 50% în cadrul plafoanelor existente.

În plus, în buletinul LAPAR 170 din 3 noiembrie 2017 se menționează că DG AGRI nu este în favoarea cofinanțării (egalarea nivelului subvențiilor directe cu propriii bani ai statelor membre pentru a compensa neajunsurile), conform unui proiect de comunicare privind viitorul PAC, deoarece acest demers ar însemna că unele țări își subvenționează fermierii mai mult decât alții.

A trecut de pragul de 10.000 de ore de zbor, mare parte petrecute în operațiuni aviochimice (fertilizări, tratamente fitosanitare etc.), este de baștină din Șeica Mare, județul Sibiu, adică e ardelean și e „mândru de asta” și, la BIAS 2017, a fost din nou la manșa lui „Ivan”, un elicopter Kamov Ka-26 (YR-DOR) de producție rusească specializat pe împrăștierea substanțelor, vorbim de Valer Novac, unul dintre așii aviației românești, actualmente instructor de pilotaj în cadrul Autorității Aeronautice Civile Române (AACR).

Am trăit această bucurie de a discuta cu o legendă în viață pentru a doua oară, în condițiile în care cu mai bine de patru ani în urmă am realizat un interviu cu Valeriu Păun, pilot de AN-2, un „tractorist” al aerului, așa cum îi plăcea să se autodescrie. De menționat este că AN-2 și Ka-26 sunt aparatele de zbor cu care România a susținut agricultura decenii la rând prin operațiuni aviochimice de succes.

Revenind la sintagma de „tractorist” al aerului, aceasta nu este tocmai pe placul pilotului de elicopter Valer Novac. În schimb, asul de la manșa Kamov-ului îi denumește pe aviatorii din zona protecției culturilor agricole „masteranzi”, în viziunea sa piloții de aviație utilitară pentru operațiuni aviochimice fiind printre cei mai buni din categoria a IV-a, îmbinând chiar și cinci meserii.

„Ești mai tot timpul legat și conectat cu apartul de zbor, tot timpul trebuie să fii și stație meteo, și bun inginer, și bun fermier, să știi dacă mașina te poate trece sau nu muntele, adică să îmbini vreo cinci meserii. Pentru mine, chestia cu tractoristul aerian ar putea însemna masterand. Cei care lucrează în partea de aviație utilitară pentru operațiuni aviochimice, unde totul este foarte greu, nu se compară cu nimic, de aceea eu îi consider masteranzi. După părerea mea, ei sunt unii dintre cei mai buni piloți de aviație categoria a IV-a”, a declarat Novac pentru Revista Fermierului.

Novac a mărturisit că, în prezent, se duce o luptă surdă între Asociația Națională a Aviatorilor Privați din România și Ministerul Mediului, în ceea ce privește interdicția de pulverizare aeriană a pesticidelor. El a recunoscut că s-au transmis diverse scrisori prin care s-au justificat intervențiile, la care însă statul nu a răspuns deloc.

Mai multe, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Valer Novac, ați evoluat la BIAS2017 cu elicopterul Kamov Ka-26, aeronavă destinată zborurilor aviochimice. Chiar dacă sunteți inspector de pilotaj în cadrul AAR, cele peste 10.000 de ore de zbor și-au spus cuvântul. Ne puteți da mai multe detalii despre această mașină specializată?

Valer Novac: Acest tip de elicopter îl avem în exploatare de 40 de ani. Este o aeronavă cu destinație specială – agricultura –, mai exact pentru fertilizări, stropiri aeriene, împreună cu AN2, care sunt din aceeași clasă; acum sunt încadrate ca aeronave istorice. Ele sunt aparate de zbor cu o viață destul de lungă, (...) îndeplinesc și în ziua de astăzi condițiile și cerințele care sunt impuse de ceea ce înseamnă securitatea și siguranța aeriană. Asta înseamnă totuși costuri, bani destul de mulți care se investesc în tehnică, astfel încât ele să aibă la sfârșitul perioadelor de lucrări un CRS, un document care atestă că lucrările au fost făcute corect și că aeronava corespunde din punct de vedere tehnic cerințelor.

Ce înseamnă mașinăriile acestea – de la cap la coadă, pe scurt, foarte exact și fără multă vorbă – ele sunt aeronave menite a-i ajuta pe fermieri. În țara noastră, producătorii agricoli cu experiență mai mare cu siguranță știu foarte bine și tipul de avion AN2 - biplanul acesta rusesc, precum și elicopterul K-26. În toată cariera lor, fiecare aparat de zbor făcea pe an în jur de 20.000 ha.

R.F.: Ce dispersie a substanțelor fitosanitare are această aeronavă Ka-26?

V.N.: Noi lucrăm cu 32 de metri bandă de lucru la doze de 50, în timp ce la doze de 100 lucrăm bandă de 25 de metri. Cu alte cuvinte, în funcție de doze se lucrează și pe benzi. Benzile pot fi îngustate sau lărgite în funcție de doza pe care trebuie s-o aplici. Kamov este capabil să dea de la 20 de litri la hectar până la 200 de litri la hectar, la fel ca avioanele AN2.

R.F.: În ceea ce privește costurile, care este diferența de preț între operațiunile aviochimice prestate de un AN2, respectiv de un Kamov Ka-26?

V.N.: Vorbim de aproximativ cinci lei diferență la hectar costuri de operare; o sumă infimă. Diferența dintre un elicopter și un avion este aceea că elicopterul lucrează pe terenuri mai apropiate de parcele. Altfel spus, la costurile pe ora de zbor și anduranță, motoare și uzură este coeficientul 1/24 față de AN2. Cam acesta este raportul. Dacă în cazul avionului, ora sau hectarul costă 50 de lei, cu Ka-26 îl faci cu 55 de lei sau cu 57 de lei.

Avantajul constă însă în faptul că elicopterul zboară mai aproape de sol, cu viteze diferite. Cu un elicopter poți zbura de la 40 km/h până la 90-110 km/h, iar avionul zboară de la 110 km/h până pe la 140 km/h. Avionul se pretează pentru lucrul la viteze mai mari și cu volume ultrareduse, cu doze, ca și la elicopter, însă cu doze mai mari. Instalațiile sunt personalizate atât pe fiecare elicopter, cât și pe fiecare avion și sunt autorizate.

R.F.: Ce a însemnat această activitate aviochimică a aviației utilitare românești înainte de Revoluție și ce înseamnă ea în momentul de față, în condițiile în care este vizibilă o scădere semnificativă?

V.N.: Vorbind despre mașinăriile acestea, în anii comunismului, aviația utilitară, care avea 10 puncte în țară, desfășura o activitate de 65.000 de ore de zbor. Este un volum enorm. Puțină lume poate înțelege dimensiunea activității din acea perioadă. Din 10 puncte în țară, în prezent au mai rămas cam șase. Mai toate sunt private, iar nivelul de abordare este cu totul altul. Activitatea este mult mai redusă din cauza faptului că fostele IAS-uri, CAP-uri s-au transformat în societăți private, societăți comerciale care au ca obiect de activitate agricultura și partea vegetală.

R.F.: Care era zona în care aceste aeronave operau frecvent?

V.N.: În mare parte, vorbim de sudul României. Ele operau în general pe suprafețele mari din Craiova, Drobeta Turnu-Severin, dar pe cele din partea de vest a României, și anume Timișoara, Oradea, respectiv centrul Transilvaniei. Culturile vizate de operațiunile aviochimice erau grâul, orzul, floarea-soarelui și soia (mai nou, și rapița). Pe aceste suprafețe s-au efectuat tratamente nenumărate, se lucrează și acum foarte mult, dar a apărut o problemă legată de mediu și care a limitat partea de aviație, de pulverizare aeriană, în baza unui regulament european transpus în legislația națională de Ministerul Mediului. Practic, normativele existente în prezent interzic pulverizarea aeriană în România.

R.F.: Care a fost explicația impunerii acestei decizii?

V.N.: Explicația a fost aceea de limitare a aplicării substanțelor.

R.F.: Dar cu un sprayer obișnuit (autopropulsată) sau cu un ansamblu tractor-implement, tratamentele acestea fitosanitare nu sunt la fel de periculoase? Principul este asemănător. Să ne gândim la beneficii. Utilajele grele tasează solul, nu pot intra în arii cu băltiri etc.

V.N.: Se duce o luptă surdă între Asociația Națională a Aviatorilor Privați din România și Ministerul Mediului. S-au transmis diverse scrisori prin care s-au justificat intervențiile, la care însă statul nu a răspuns deloc. S-a spus însă mereu că trebuie să ne aliniem normelor europene și că am chimizat foarte mult agricultura românească. Mai mult, ni s-a explicat că pulverizarea aeriană este periculoasă, însă de cealaltă parte s-a intrat puternic pe piață cu utilaje moderne venite din comunitatea europeană. Astfel, s-a încercat distrugerea acestei părți de aviație utilitară privată. Suntem puțini – în toată România au mai rămas doar 16 elicoptere Kamov și în jur de 40 de AN2. A trecut sub jumătate parcul de aeronave, iar pe de altă parte cerințele sunt din ce în ce mai mari: toată lumea vrea elicopter, dar l-ar fi vrut ieri.

R.F.: Ne referim la beneficiari, atunci când vă referiți la graba cu care doresc lucrările, la fermieri adică...

V.N.: Da. În momentul în care au depistat în cultură o boală și au nevoie de o aeronavă, procedurile pentru a aduce una la fața locului atât de repede sunt aproape imposibile. Spun asta pentru că operațiunile implică alimentarea cu combustibil, un contract, detașarea unei aeronave în zona de atac (de insecte, de larve etc). Din cauza limitării substanțelor, de aceea și aeronavele sunt mai slab cerute în piață, pentru că producătorilor agricoli le este teamă de amenzile care urmează să li se aplice dacă cumva Garda de Mediu găsește o aeronavă care lucrează și care nu respectă cele patru substanțe aprobate.

R.F.: Nu înțelegem de ce se vorbește atât de mult de chimizare masivă în România prin operațiuni aviochimice, în condițiile în care nu ne aflăm la un nivel alarmant. Se practică o chimizare a agriculturii prin mecanizare și nu sunt atât de multe probleme ridicate.

V.N.: În ceea ce privește substanțele pentru uz fitosanitar și chimizarea masivă despre care se tot discută, multă lume spune că am folosit și continuăm să facem asta într-un volum prea mare. Este și nu este adevărat. Să explicăm puțin altfel: sunt încă foarte multe boli și foarte mulți dăunători care își fac de cap în agricultura din România și de care mulți agronomi știu foarte bine. Să luăm ca exemplu mana. Vorbim practic de o ciupercă, boală căreia noi, prin operațiuni aviochimice, îi aplicăm un antidot. Plastic vorbind, vorbim de o „seringă”, o „injecție” pe care o aplicăm culturilor verzi și asta se face prin pulverizare aeriană cu substanțe care sunt (de acum încolo și dintotdeauna) încadrate în grupele III și IV de toxicitate. Substanțele sunt în doze foarte mici, se folosesc sute de grame la 6-10 ha.

Totodată, se lucrează cu volum redus de apă. Un aparat de zbor folosește un nivel al apei situat la jumătate sub cel al tractorului și lucrează suprafețe mult mai mari. Important este ca substanța activă care intră în cazanul aparatului de zbor să fie dozată corect de către inginer. Pilotul este cel care aplică pe suprafețe, cu ajutorul GPS-ului, a benzilor și a tehnicii de lucru, uniformitate, iar coeficientul de siguranță și de randament este de 97 la sută; există o scăpare de doar trei procente. Și asta, doar în cazurile de vânt lateral, de o cultură vecină care trebuie ferită și trebuie lăsate benzi de protecție, timp în care acest coeficient de calitate de 97 la sută este atins cu brio de către aeronave. Suprafețele mari înseamnă rentabilitate. Cu cât lucrezi pe suprafețe mai mici, nu mai poți face operațiuni aviochimice decât cu elicopterul.

Vrem să împărtășim cu fermierii tot ceea ce am realizat în ultimii 40 de ani

Revista Fermierului: Domnule Novac, nu v-am văzut la marile conferințe ale fermierilor. De ce aviația utilitară pentru operațiuni aviochimice nu este prezentă la aceste întruniri, măcar cu o prezentare?

Valer Novac: Ar trebui să existe o comunicare în acest sens, să putem împărtăși cu fermierii din tot ceea am realizat în ultimii 40 de ani. Am lucrat și în regimul trecut, și în cel actual. Este nevoie de sprijinirea agriculturii de către aviația civilă, pentru că fermierii noștri nu-și permit (noi știm asta) să cheltuiască foarte mult, dar vor foarte repede să-și aplice tratamentele, în lipsa cărora bolile și dăunătorii pot genera o diminuare substanțială de cultură. Bolile foliare la grâu, din câte îmi aduc aminte, generează undeva la 15% diminuare a producției. Tratamentul cu pesticide sistemice este mai delicat din punctul de vedere al perioadei de remanență (una mult mai lungă), iar substanța de contact care face din grupa IV are remanență cam șapte zile. La tratamentele la cartof, pe care le-am efectuat într-un număr destul de mare în zona Ardealului, fermierul, la fiecare șapte zile, are nevoie de un elicopter, dar să aibă și suprafețe, pentru că nu mă pot duce pentru 10 ha; nu merită.

R.F.: V-ați întâlnit de-a lungul carierei cu situații delicate?

V.N.: Am avut parte și de situații-limită, dar le-am rezolvat datorită antrenamentelor, faptului că suntem calmi. În general, pilotul de la agricultură trebuie să-și păstreze calmul. El nu poate fi niciodată nervos, nu poate fi niciodată agitat, iar în relația cu beneficiarul, chiar dacă acesta încearcă să-și impună voința atunci când normele în vigoare nu permit, pilotul trebuie să fie suveran. Fermierul trebuie să transmită exact ceea ce este de făcut, iar pilotul își va face treaba cât se poate de bine. Ideea este că fiecare pilot trebuie să conștientizeze că atunci când este chemat undeva, beneficiarul acela este „tatăl lui”. Când merge să lucreze pentru beneficiar, pilotul trebuie să se gândească la faptul că ar lucra pentru tatăl său. Nu trebuie făcut rabat la calitate: benzi, nu diagonale, mereu spun asta.

R.F.: Într-un interviu acordat unei publicații online, un fost pilot de AN2 care realiza și el operații aviochimice a vorbit de această breaslă a aviatorilor din agricultură ca fiind „tractoriști ai aerului”. Dumneavoastră cum v-ați descrie?

V.N.: Precum tractorul de pe vremuri, fără aer condiționat și joystick-uri, zborul pe AN2 și pe Ka-26 era și continuă să fie o meserie grea, riscantă, făcută în condiții speciale. Ești mai tot timpul legat și conectat cu aparatul de zbor, tot timpul trebuie să fii și stație meteo, și bun inginer, și bun fermier, să știi dacă mașina te poate trece sau nu muntele, adică să îmbini vreo cinci meserii. Pentru mine chestia cu tractoristul aerian ar putea însemna masterand. Cei care lucrează în partea de aviație utilitară pentru operațiuni aviochimice, unde totul este foarte greu, nu se compară cu nimic, de aceea eu îi consider masteranzi. După părerea mea, ei sunt unii dintre cei mai buni piloți de aviație categoria a IV-a.

R.F.: Câte brevete de zbor mai avem pe acest domeniu, în prezent?

V.N.: Ca personal navigant, din câte cunosc, mai avem doar 26 de piloți de Ka-26, inclusiv comerciali și privați, iar la AN2, în jur de 45 de piloți. Ne-am împuținat pentru că și noi îmbătrânim, nu suntem veșnici.

R.F.: Știm că ministrul Agriculturii în funcție, Petre Daea, este unul cu experiență și în perioada comunismului, și după Revoluție. Ce mesaj ați avea către el, în vederea susținerii acestei activități de care fermierii au nevoie... la nevoie și urgent?

V.N.: Cred că este omul care ar putea să apese pe clape, adică să cheme la discuții fermieri pricepuți, piloți pricepuți, unele din care să reiasă că este necesară în România și aviația utilitară, în sprijinul producătorilor agricoli. Ne dorim și noi ca aceștia să aibă randamente mari la hectar. Noi nu chimizăm cum o fac, spre exemplu, olandezii. Ei fac 14 tratamente la cartof, iar noi facem șapte. Asta o știu din experiență. Pe mine nu mă poate nimeni convinge că nu este adevărat. Ei folosesc substanțe de elită, iar fermierii români produc sămânță de cartof în straturi de ceapă. Avem Desiree, Ostara, Condor, dar producția este de cam... un sac. Cu un sac nu facem agricultură.

R.F.: În loc de cuvânt de final, ce le-ați spune celor care citesc publicația Revista Fermierului? Ei sunt și fermieri, și chiar piloți, și cu decizia politică...

V.N.: Aveți nevoie de aviatori. Aviatorii României sunt scumpi, în sensul că sunt rari la vedere. (...) Eu întotdeauna ridic mâna și salut locul unde s-a prăbușit Aurel Vlaicu și îmi doresc atât: să fim sănătoși și să putem duce gloria aviației românești mai departe în agricultură, în transporturi, în Aeroclubul României, în mitinguri aviatice, să arătăm că suntem români. Nu așa cum ne vorbește lumea că am fi. Nu toată țara asta este la nivel mediu. Sunt și oameni de elită aici. Sunt și fermieri care se încăpățânează să continue agricultura așa cum vor ei s-o facă, în ciuda directivelor de tot felul care impun restricții. Ei sunt aceia care se ambiționează să producă ceea ce doresc și care aplică tratamentele pe care le consideră de cuviință, în baza cunoștințelor acumulate în ani de experiență.