Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 01 Februarie 2018 16:19

Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii

Scris de

„Estimările arată că până în 2050, planeta va avea nouă miliarde de locuitori. Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii”. Acesta este mesajul transmis de Bayer cu ocazia primului Media Fair, eveniment organizat chiar la sediul companiei din București. Cinci subiecte de actualitate pentru specialiști și consumatori au fost explicate de experți din cadrul Bayer, într-un format interactiv.

Toți cei prezenți, reprezentanți ai presei agricole, am fost invitați la un fel de târg cu standuri, în fapt, ateliere de lucru, cinci la număr. Aveam să constat la fața locului că toate cele cinci standuri erau aranjate special, în cerc, în așa fel încât echipe de câte patru jurnaliști să treacă, prin rotație, pe rând, prin toate subiectele propuse de specialiștii companiei.

Că această întâlnire era altceva față de formatele obișnuite de media lunch, însăși Ruxandra Pirojoc, Head of Communications România și Bulgaria al Bayer, a ținut să precizeze de la început: „Este un format nou, destinat dialogului și transparenței între compania Bayer și presă. Transparență și dialog nu sunt doar niște cuvinte aruncate”.

Fiecare echipă a avut la dispoziție 15 minute pentru a obține informațiile necesare de la specialiștii de la standuri și astfel a fost dat startul evenimentului Bayer „Media Fair”.

Utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor

Primul atelier la care am participat a fost cel cu informații despre utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor (PPP), amfitrioană fiind Maria Niculiu, specialist omologări. Fără prea multe prezentări, domnia sa a început prin a ne explica faptul că această industrie de protecția plantelor este una dintre cele mai reglementate din domeniul industriilor chimice. „Există foarte multe regulamente. Costurile privind omologarea produselor au crescut în ultimii zece ani până la, spre exemplu, un nivel de 200%, atunci când vorbim despre investiția necesară omologării unui produs de protecția plantelor. Totodată, vorbim de o creștere de 118%, dacă ne referim la siguranța mediului”, a specificat Maria Niculiu.

Când s-a discutat despre interzicerea aplicărilor aviochimice de produse pentru protecția plantelor, inevitabil am întrebat de ce aplicările aeriene sunt interzise în România. „Se interzic din cauză că pulverizările aeriene determină așa-numitul fenomen de drift. Adică, nori masivi de produse care nu ajung pe cultura cărora le este destinată, ci ajung pe culturi învecinate sau pe păsări și alte animale care suferă din acest motiv. Cu excepția a cinci produse care sunt acceptate, restul aplicărilor aeriene sunt interzise. Noi avem două produse cu aplicabilitate aeriană: Zantara 216 EC și Nominee 400 SC”, a specificat Maria Niculiu.

Discuția a fost apoi mutată pe gradul de utilizare a echipamentelor de protecție de către fermieri, atunci când manevrează PPP-uri. Am aflat la acest atelier din Media Fair-ul Bayer că mai bine de 60% din totalul fermierilor intervievați de companie spun că folosesc echipament de protecție în manevrarea produselor de protecția plantelor (măcar de bază, adică minimum mănuși). Specialistul Bayer în omologări a recunoscut că numărul celor care se protejează este în creștere, dar și că fermierii găsesc mereu soluții de protecție, să le spunem, mai neortodoxe, cum ar fi măștile de gaze de tip militar.

În cadrul acestui atelier, am aflat informații despre soluțiile profesionale Bayer de protecție a operatorilor care lucrează constant cu produse de protecția plantelor. „Riscul este reprezentat de toxicitatea multiplicată de expunere. Dacă noi nu putem modifica toxicitatea unui produs, putem influența expunerea la el. Protecția feței, a corpului și a picioarelor sunt cele mai importante”, a atras atenția Maria Niculiu.

Deflectorul, o inițiativă a companiei Bayer în colaborare cu Syngenta, este un echipament care redirecționează particulele de praf și pesticid antrenate de vânt de la mașina de însămânțat pneumatică de porumb și floarea-soarelui, către sol. Prin abraziune și antrenarea pneumatică, oricât de mult s-ar încerca lăcuirea seminței tratate, apare praful prin abrazare. Deflectorul îl redirecționează către sol, acolo unde este necesară substanța activă. Costul unui astfel de dispozitiv este în jur de 360 de euro. „Avem 50 de echipamente Deflector deja în România, distribuite fermierilor sau distribuitorilor”, a menționat specialistul Bayer. De asemenea, Maria Niculiu a prezentat sistemul de degradare a influenților fitosanitari, denumit sugestiv Phytobac. Sistemul este format dintr-un recipient impermeabil la mediul exterior, cu versiunea mai scumpă din beton și cea mai ieftină compusă din ambalaje din plastic destinate industriei alimentare și care sunt rezistente și la produse chimice, la care se adaugă diverse materiale filtrante (paie, pământ) și zone de evaporare. „Avem în jur de 20 de echipamente Phytobac deja instalate la ferme. Costul este de aproximativ 560 de euro”, a adăugat Maria Niculiu. Ea a continuat să vorbească despre „Easy Flow M”, un echipament de transfer închis de ultimă generație (și care se va implementa în 2018 și în România), unul care duce la diminuarea până la zero a riscului operatorului în manevrarea pesticidelor. „În afară de mănuși, când este ridicat bidonul și apoi vărsat în echipamentul de stropit pentru prepararea soluției, nu mai este nevoie de protecție. Echipamentul are un sistem etanș prin care o piesă se atașează de gura bidonului, se întoarce recipientul, acesta are un sistem închis de tăiere a sigiliului și un sistem închis de clătire. Totul se scurge prin sucțiune în vasul de preamestec al echipamentului”, a arătat specialistul Bayer în omologări.

Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor

În cadrul celui de-al doilea atelier - „Viitorul Agriculturii”, directorul Bayer România și șeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, Pascal Cassecuelle, a explicat că motivul „întâlnirii altfel” cu presa de specialitate este și acela de a disemina viziunea Bayer cu privire la agricultura modernă și sustenabilă.

Pascal Cassecuelle este de părere că agricultura modernă și sustenabilă nu înseamnă mai multă tehnologie – mașini, utilaje și implemente mai mari și mai complexe, ferme de dimensiuni extinse, utilizarea unei palete mai mari de pesticide –, ci trecerea de la paradigma creșterii cantității de tehnologie utilizată la cea de majorare a nivelului de cunoaștere. „Credem că fermierii de succes din viitor vor fi aceia care dețin competențele necesare, astfel încât să integreze tehnologia corespunzătoare, în timp util, pe suprafețele care au nevoie de aceasta. Viziunea noastră este bazată pe trei piloni: semințe, protecția plantelor (incluzând aici și produsele biologice), precum și digitalizarea, a afirmat Pascal Cassecuelle. Cred că viitorul nu înseamnă mai multe, ci, poate, mai puține pesticide. Am putea recomanda fermierilor să utilizeze o combinație diferită de semințe și varietăți, dar credem că trebuie să dezvoltăm mai multe servicii. Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor.”

Șeful Bayer România a ținut să menționeze că a venit în România în urmă cu un an, timp în care s-a întâlnit cu „fermieri incredibili”, cu viziune și deschidere la nou. „Chiar dacă aceștia sunt puțini la număr, întotdeauna este nevoie de o minoritate profetică. Agricultura acestei țări are nevoie de lideri care să accepte să se implice mai mult în actul managerial comun, să fie modele, să educe, să-i inspire și pe alții. Este nevoie de asociații profesionale mult mai puternice”, a punctat Pascal Cassecuelle.

Siguranță alimentară

Directorul de dezvoltare și omologare, Ion Mutafa, coordonatorul atelierului Siguranță Alimentară, ne-a întâmpinat cu un test rapid. Într-o cutie similară celei pentru stocarea pălăriilor, reprezentantul Bayer a plasat trei produse – un recipient închis cu un pesticid, un produs pentru combaterea țânțarilor utilizat în orice gospodărie și o pungă cu cafea. Am fost întrebați, ca la o demonstrație a unui magician, care produs credem noi că este mai periculos. Răspunsurile au fost care mai de care. Explicația a venit din partea lui Ion Mutafa: „Dacă produsele de protecția plantelor sunt utilizate în conformitate cu reglementările de pe etichetă, număr de tratamente, intervalul de la ultimul tratament la recoltare, fructele și legumele pentru care ele sunt destinate conțin mai puține substanțe carcinogene decât o ceașcă de cafea. Limitele Maxime de Reziduuri (LMR) sunt acele urme măsurabile care rămân în fructe și legume sau pe ele. Aceste reziduuri sunt strict reglementate. Ca exemplu, repelentul pentru combaterea țânțarilor poate fi uneori mult mai periculos dacă recipientul în care este plasat este compromis; să citim cu toții eticheta”.

Merită insistat asupra unei informații importante pentru fermieri și în legătură cu posibila sistare a utilizării cloronicotinilelor. „Din păcate, pe termen lung cred că nu le mai vedem (n.r. cloronicotinilele). Cred că CE (n.r. - Comisia Europeană) le va interzice și în culturile de cereale sau în celelalte culturi. Comisia s-a îndreptat acum și spre cerealele de toamnă și a luat în discuție interzicerea cloronicotinilelor și la acestea”, a spus directorul de dezvoltare și omologare de la Bayer România.

Agricultura digitală, deschizătoare de drumuri

Penultimul atelier la care am participat a fost cel de Agricultură Digitală, coordonat de Sorin Dărăban, director de marketing. Potrivit spuselor sale, în viitorul apropiat va conta foarte mult calitatea informației deținute, prin deciziile care urmează să fie luate de fermier. „Cu cât informația aceasta va fi de o acuratețe mai mare, cu atât deciziile luate vor fi mai bune, a explicat reprezentantul Bayer. În continuare, fermierul va lua deciziile. Mulți spun că agricultura digitală mută decizia de la fermier la calculator. Nu. Calculatorul analizează și oferă variante de lucru și decizionale. Ca urmare, cunoscând solele și situația la fața locului, fermierul va lua cea mai bună decizie pentru suprafețele în cauză. Secretul este viziunea integrată. Pe viitor, producătorii agricoli nu vor mai gândi punctiform, oarecum îngust, în sensul real al cuvântului, nu în sensul negativ. Trebuie gândit totul în sistem integrat: rotații, hibrizi, protecție a solului, resurse de apă, lucrări agricole. Nu se mai poate gândi îngust.”

L-am întrebat pe Sorin Dărăban care sunt soluțiile ca producătorii agricoli din țara noastră să fie din ce în ce mai competitivi pe piața din regiune și nu numai. Răspunsul a venit imediat: „Aplicația mobilă”. „Poate că, la această oră, aplicația mobilă nu este un reprezentant al agriculturii digitale stricto senso, dar este deschizătoare de drumuri. Aplicația Bayer Agro Sollution este deschizătoare de drumuri către agricultura digitală în Bayer. La un târg de agricultură de la sfârșitul anului trecut, s-a lansat o aplicație care se numește Weed Scout. Această aplicație va face și mai ușoară identificarea ierburilor dăunătoare. Cu ajutorul telefonului, se realizează o fotografie a buruienii respective, programul accesează baza de date și se oferă operatorului o soluție cu un anumit grad de acuratețe. Bayer va lansa aplicația mobilă astfel încât să fie funcțională și credibilă de la bun început, dar ea va gândi ca și un principiu Waze. Mai exact, pe măsură ce fermierii vor introduce mai multe poze, nu numai că-și vor construi un profil de fermă: acuratețea programului va tinde către sută la sută. În România, cel mai devreme la sfârșitul anului acestuia, începutul anului viitor, programul va fi disponibil. Programul este creația Bayer și în prezent se află în testare”, a precizat directorul de marketing, adăugând că pe măsură ce furnizorii de astfel de servicii vor fi suficient de abili să prezinte beneficiile acestora într-un mod accesibil, fermierii se vor muta către ele atât organic, cât și forțați de concurență. „Nu va fi loc de reticență, va trebui să accelerăm rata de adopție și de implementare astfel încât să rămânem competitivi pe piața liberă. Probabil, aceste servicii vor fi structurate în funcție de ce vor oferi, iar cele de bază vor fi gratuite. Vor fi incluse, probabil, într-o ofertă, într-un program de fidelizare, vom vedea cum se va construi. Serviciile complexe vor fi, categoric, contra cost. Am auzit prețuri variind de la câțiva euro la hectar, undeva 3-5 euro/ha, până undeva la 10-20 euro/ha, în funcție de cât de sus, ca tehnicitate, merge serviciul respectiv”, a afirmat Sorin Dărăban.

Oficialul Bayer a mai arătat că agricultura digitală va veni la pachet cu servicii localizate, iar sistemul se va construi organic. În viziunea sa, acesta va fi unul ascendent și se va construi o etapă peste cealaltă. Totodată, el consideră că toți jucătorii din industria de protecția plantelor vor dezvolta soluții in-house, dar vor apărea și parteneriate.

Sorin Dărăban îndeamnă fermierii români să țină foarte aproape de aplicația mobilă Bayer Agro Sollution, care este deja lansată, urmând să apară în perioada imediat următoare prognoza și avertizarea, ca module separate. „Vom implementa acel serviciu de identificare a buruienilor – Weed Scout, vom veni cu asigurări agricole la capitolul servicii, cu parteneri agreați și specializați”, a conchis directorul de marketing.

Semințele certificate asigură succesul

Ultimul atelier la care am participat a fost cel de ameliorare a semințelor. Marius Stanciu, reprezentantul Departamentului semințe și culturi de câmp al Bayer, a povestit despre îmbunătățirea caracteristicilor plantelor, astfel încât acestea să satisfacă nevoile omului. El ne-a vorbit despre viața seminței de la ameliorare la comercializare, un drum anevoios de 8-12 ani. A mai vorbit despre introgresia caracterelor (n.r. - pătrunderea genelor unei specii în zestrea genetică a altei specii prin hibridare interspecifică), care se întinde pe relativ aceeași perioadă, precum și despre testarea produselor rezultate și decizia de lansare.

Ulterior ameliorării, spune Marius Stanciu, intră în acțiune conceptul de agronomic services, în fapt partea de dezvoltare, mai exact testarea soiurilor în câmp, astfel încât să se vadă că, într-adevăr, dau rezultatele așteptate. Nu în ultimul rând, am aflat despre multiplicarea semințelor, care durează și ea doi-trei ani, lansarea pe piață, precum și despre durata de viață a unui soi, a unui hibrid, care este de patru ani, în medie. „Se face un efort substanțial pentru o perioadă lungă, astfel încât să avem varietăți pe placul fermierilor și al consumatorilor, timp de patru ani, în medie. Sunt și varietăți care stau pe piață mai mult, altele, mai puțin, ca urmare a apariției unor soiuri îmbunătățite. În tot acest timp, producătorul se gândește la market acceptance, la aspecte legale etc. Ameliorarea tradițională durează între 8 și 10 ani, începe cu un plan, cu o misiune, și anume cu așa-zisa «viziune a amelioratorului». Astăzi, ca exemplu, el trebuie să gândească ceea ce va trebui creat, dar care iese în piață peste 12 ani. După stabilirea planului, au loc încrucișarea, crearea de linii cosangvinizate, testarea, lansarea ș.a.m.d. În ultima parte a ameliorării, avem așa-numitele nurseries, cinci locuri în România unde facem sute de hibrizi, dar avem și în Bulgaria. Testăm în România tot ceea ce iese din breeding. Este singura soluție ca să avem succes în piață”, a explicat specialistul de la Bayer.

L-am întrebat pe reprezentantul Departamentului semințe și culturi de câmp ce noutăți a pregătit compania Bayer în acest an pentru fermierii români. „În fiecare an, venim cu hibrizi noi. În 2018, pentru România, vorbim de intrarea pe piață a brandului InVigor. Anul acesta, fermierii vor avea acces la hibridul de rapiță InVigor 1022, lansat anul trecut, iar anul viitor vor putea beneficia de performanțele hibridului InVigor 1165”.

Agricultura modernă, la răscruce de drumuri

Atât la începutul Media Fair, cât și la final, Pascal Cassecuelle, director Bayer România și șef al diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, a ținut să ne împărtășească viziunea companiei asupra agriculturii moderne, durabile. „Intenția noastră este să împărtășim viziunea noastră asupra agriculturii moderne, durabile, o viziune bazată pe știință și tehnologie și, în același timp, o viziune care pune accentul pe agricultura durabilă și pe producția alimentară. Înțelegem că, într-o societate în care încrederea în noile companii și instituții este scăzută, este nevoie de o mai mare transparență și de un dialog mai intens. Bayer a făcut deja primul pas în acest sens, prin lansarea inițiativei de transparență – Transparency Initiative”.

Anul 2017 a fost unul dinamic și pozitiv pentru Bayer în România, în condițiile în care vânzările companiei pe plan local s-au apropiat de 200 de milioane de euro, iar echipa de la noi din țară s-a extins la aproape 230 de persoane. „Succesul companiei se bazează pe inovație, iar clienții noștri beneficiază în fiecare zi de cele 4,4 miliarde de euro pe care compania le investește anual în cercetare și dezvoltare”, a concluzionat Pascal Cassecuelle.

De reținut rămâne faptul că agricultura modernă se află la răscruce de drumuri. Societatea și autoritățile așteaptă de la agricultori să se confrunte cu provocarea formidabilă a creșterii producției de alimente cu 50% în următorii 30 de ani. Însă, în același timp, cele două entități pun sub semnul întrebării practicile producătorilor agricoli și unele dintre tehnologiile de care au nevoie pentru a îndeplini această ambiție. Personal, consider că este nevoie și în perioada următoare de astfel de interacțiuni cu marile companii, astfel încât retransmiterea informațiilor primite să fie eficientă, iar beneficiarii ei, la curent cu tot ceea ce este nou în sector.

Citit 936 ori

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista