Agricultura românească, absorbţie de 90% în 2013

În România, reforma PAC a fost îndelung discutată la toate reuniunile fermierilor, la toate nivelele de decizie, pentru că fiecare domeniu va avea un program naţional de dezvoltare. Unul dintre factorii de decizie şi execuţie este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - APDRP, care trebuie să gestioneze sumele alocate pentru perioada 2014-2020. Chiar dacă e printre agenţiile cu rezultate bune, APDRP are şi probleme de rezolvat în propria funcţionare.

„Am plătit efectiv 56% din fondurile alocate de Uniunea Europeană în perioada 2007-2013, am contractat 75% din suma alocată de 8,1 miliarde euro. La finalizarea sesiunilor pe care le avem în curs, sperăm să ajungem, până la sfârşitul anului 2013, la absorbţie de peste 90%”, a declarat Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.

E adevărat că problemele nu au fost doar de organizare şi birocraţie, ci şi din cauza rezilierilor şi abandonului beneficiarilor, inclusiv la proiectele primăriilor.

De ce ar renunţa cineva la un proiect benefic pentru firmă sau pentru comunitate? Vechea problemă – banii, partea de cofinanțare.

La APDRP au fost depuse 140.000 de proiecte şi bani sunt pentru 70.000

Dacă ai un proiect câştigător, dar nu găseşti o bancă sau un fond de investiţii care să te ajute la cofinanţare, eşti obligat să abandonezi. Foarte mult timp, băncile din România nu au avut interes să împrumute agricultorii, iar fondurile de investiţii s-au orientat, cu precădere, către activităţi comerciale. Din cauza recesiunii, când comerţul merge prost, iar oamenii nu mai iau credite cu orice dobândă, băncile s-au orientat către agricultori, păstrând dobânzile la un nivel ridicat, ca pentru creditele de consum. Nicio facilitate pentru fermieri! Problema e veche şi îndelung discutată, cu rezultate modeste.

Directorul Nicolae Popa de la APDRP are şi o altă explicaţie pentru rezultatele din perioada 2007-2013, şi anume o mare lipsă de personal, în urma restructurărilor din ultimii ani.

În afară de asta, suma alocată pentru APDRP a fost mai mică decât jumătatea sumei solicitate prin proiecte. „S-au depus 140.000 de proiecte pentru 2007-2013, cu o valoare de 18 miliarde euro, iar noi am avut la dispoziţie numai 8 miliarde de euro, pentru 70.000 de beneficiari.”

Banii necheltuiţi se realocă

Banii europeni necheltuiţi se vor realoca sectoarelor unde sunt solicitări mai mari, mai ales către proiectele de infrastructură. „Ministrul Daniel Constantin a constatat că în România nu se produce carnea de vacă şi trebuie să o importăm, că nu avem depozite pentru legume-fructe şi din cauza aceasta sunt importuri mari, există în piețe marile mafii care nu lasă producătorii să intre și să-și valorifice mărfurile. Atunci s-a venit cu două măsuri: Măsura 121, pentru construcţia de ferme pentru vaci de carne şi Măsura 123, pentru construirea de depozite pentru legume şi fructe, cu afilierea tuturor producătorilor, în aşa fel încât ei să aibă unde să depoziteze producţia, să ambaleze în condiţii normale şi apoi să o comercializeze”, spune Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.

O problemă care ar trebui urgent rezolvată este actualizarea cursului valutar. Când s-a făcut bugetul pentru 2007-2013, cursul euro era de 3,8, iar acum este de 4,4 lei. Ordinul pentru reglementarea acestei probleme este încă la Ministerul de Finanţe. „Se discută despre subvenţionare sau vom considera cheltuielile eligibile, ne spune Popa. Dorim să schimbăm mentalitatea şi modul de abordare în relaţiile dintre beneficiar şi agenţia noastră.”

O strategie mai bună în alocarea resurselor

Nicolae Popa, director general adjunct APDRP face parte din comisia care va negocia cu echipa ce va câştiga realizarea Strategiei Programului de Dezvoltare Rurală 2014-2020. „Vom controla periodic, ministerul va face la fel, vom face grupuri de lucru, vom discuta cu sindicatele, cu patronatele, cu asociaţiile profesionale, de la care trebuie să vină propuneri, sesizări şi sugestii, în aşa fel încât să creionăm un program de dezvoltare naţională rurală cât mai aplicabil, mai real şi pliabil pe realităţile existente în agricultura noastră”, a precizat Nicolae Popa.

Din experienţa perioadei anterioare, MADR şi APDRP au o concluzie - nu trebuie acoperite toate cele 26 de măsuri de finanţare, pentru că nu sunt toate suficient de atractive pentru agricultori. „Dorim să finanţăm numai acele măsuri viabile, cu bani mai mulţi, rezolvând problema dezvoltării exploataţiilor agricole, instalarea tinerilor fermieri, să dezvoltăm şi să îmbunătăţim procesarea produselor agricole, infrastructura în mediul rural.”

Legislația pune bețe-n roatele agriculturii

Fermierii ştiu cel mai bine care sunt problemele, dar, de multe ori, nimeni nu i-a întrebat ce părere au. Deciziile au fost luate de politicieni sau funcţionari, care nu au contact direct cu agricultura. Constantin Anghel a fost primar şi este fermier în comuna Independenţa, judeţul Călăraşi, aşa că are o imagine mai bună asupra problemelor.

„Se pune acum un accent deosebit pe investiţiile din ferme şi cred că de aici trebuia început. Dacă acum șase ani începeam în acest fel, puteam, în a doua etapă, să trecem la procesarea producţiei agricole vegetale sau a producţiei animale”, ne spune Constantin Anghel, președinte Agrozootehnica Independența (Călărași).

Când permiţi o dezvoltare haotică, fără direcţii logice pentru evoluţia unui domeniu, nu poţi să te aştepţi la rezultate prea bune.

Apar mereu disfuncţionalităţi, probleme nereglementate şi amânate, cum ar fi punctajele pentru accesarea fondurilor europene. „Agrozootehnica Independența e înfiinţată pe Legea 36, printre puţinele care au mai rezistat. Avem o experienţă de 22 de ani, cu profit şi contribuţii la bugetul statului. Ne aşteptăm la câteva reglementări. De exemplu, în criteriile de accesare a fondurilor europene, societatea agricolă primeşte mai puţin, doar 35-40%, dacă preşedintele are peste 50 de ani. Nu se ia în discuţie faptul că avem trei ingineri tineri angajaţi, de 24 şi 28 de ani, care vor prelua conducerea societăţii agricole”, povestește Constantin Anghel.

În societate sunt 1000 de membri, cu suprafeţe între 0,5 și 3 hectare. Ce legătură are vârsta conducerii societăţii cu activitatea agricolă sau cu profitul?

„Eu, ca stat, aş avea un interes - să am locuri de muncă, să-mi producă cât mai mult şi să-mi facă profit cât mai mare, pentru ca să mi se întoarcă la buget sume cât mai mari”, spune fermierul, destul de supărat. Anghel face mereu calcule, ca manager. „Un membru al societăţii noastre, care are 5 hectare de teren, a primit 1000 de kilograme după recoltat, ceea ce ar însemna 4.500 lei. Ştiţi că este mai mult decât o pensie a unui fost cooperator, pe un an de zile? Atunci când societatea va produce mai mult, atunci vom da şi mai mult la bugetul de stat.”

Profitul societăţii Agrozootehnica Independența se distribuie conform deciziei adunării generale. Constantin Anghel are însă un model în ceea ce priveşte organizarea societăţii. „Am învăţat şi eu de la Dimitrie Muscă, șeful Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad, să reinvestim profitul, ca să ne putem dota cu utilaje și echipamente performante, să ne facem propriile unităţi de procesare, magazine de desfacere.”

Infrastructura rurală este esențială

Constantin Anghel are experienţa perioadei în care a fost primar, aşa că aşteaptă o mai mare putere de acţiune şi viteză de reacţie din partea autorităţilor locale.

„Mă aşteptam ca aici, la dezbaterea reformei PAC, să fie şi autorităţi publice locale, pentru a se pune accentul mai mare pe Măsura 322, unde a fost o problemă a proiectelor complexe. Proiectele ar trebui să aibă 1-2 acţiuni, nu 5-6, astfel încât să se poată vedea rezultate. Una este să bag apă şi canalizare sau să fac numai asfaltări de drumuri și cămin cultural în fiecare localitate, şi alta este, cum s-a făcut până acum, să se lucreze la 5-6 acţiuni. Comunităţile mici nu au reuşit să susţină acest mod de lucru.”

Este nevoie de infrastructură în localităţile rurale, inclusiv irigaţii.

Constantin Anghel este încrezător şi optimist în privinţa agriculturii româneşti, a dezvoltării rurale, şi are mândria omului care construieşte. „Am fost în Bulgaria şi am rămas surprins, pentru că se spunea că ei ne-au luat-o mult înainte. Nu este aşa! Sunt sătul de dezinformări. Pe drumul de la Ruse către Bansko, aproape 450 km, nu am văzut case noi, modernizate, nu am văzut garduri. Dacă mergi prin România, vei vedea toate aceste lucruri. În plus, aici sunt unităţi agricole închegate, care oricând pot rivaliza cu orice unitate agricolă din Bulgaria şi din Uniunea Europeană”, ne spune el răspicat.

Constantin Anghel este gospodar respectat şi este conştient de puterea exemplului pe care îl oferă. „Eu am accesat fonduri şi o voi mai face, pentru că este păcat să vină cineva şi să spună că noi, românii, nu suntem în stare să atragem fonduri pentru dezvoltarea fermelor. Ne pregătim într-un mod foarte serios în acest sens. Ne pregătim încă de pe acum, pentru a nu avea probleme în folosirea fondurilor şi punerea lucrurilor la punct în modernizare.”

Măsurile anunţate de Ministerul Agriculturii şi de Ministerul Fondurilor Europene vizează, în primul rând, eliminarea birocraţiei şi a ineficienţei, pentru că experienţa deja acumulată în perioada 2007-2013 a evidenţiat unde sunt problemele, unde trebuie făcute reformele.