Scut împotriva falsurilor
În urma instituirii unor controale, poliţia a descoperit o reţea de falsificatori ai produselor de protecţia plantelor. Produsele contrafăcute au făcut pagube serioase în culturile multor fermieri, dar produceau şi o atingere de imagine a companiilor care se ocupă cu distribuirea lor în România. Oamenii nu ştiau de unde sunt produsele, pentru că falsificatorii se prezentau ca distribuitori de firmă. Gabriel Raviczki, reprezentantul AIPROM, e implicat de mai mult timp în acţiunea de combatere a produselor contrafăcute.
"SCUT este un proiect care se derulează deja de trei ani şi este o colaborare între noi şi toate organismele abilitate din domeniu. Întreaga asociaţie europeană pune accent foarte mare pe monitorizarea lui, pentru că se constată o intensificare a activităţii de contrafacere a produselor de protecţie a plantelor. Fenomenul are implicaţii foarte grave, la nivelul utilizatorului, al mediului, al celor care mănâncă produsele," ne-a spus Raviczki. Proiectul SCUT presupune o acţiune complexă, în care sunt implicate organismele abilitate, dar şi fermierii. Chiar dacă banii sunt puţini şi oamenii se bucură să cumpere lucruri ieftine, s-ar putea să-i coste mult mai mult decât şi-au închipuit. Un distribuitor autorizat, care este o sursă sigură, trebuie să aibă documente pentru produse şi chitanţe pentru banii încasaţi. "Reducerile de preţ foarte importante trebuie să-l pună pe gânduri pe fermier, nu este normal să cumperi un produs la jumătate faţă de preţul de listă, sau chiar la o treime. Semnale foarte importante mai sunt şi ambalajele deteriorate", a precizat Gabriel Raviczki,.
Falsurile sunt substanţe periculoase
Vânzarea produselor contrafăcute este o infracţiune. Când este legată şi de periclitarea sănătăţii oamenilor, este cu atât mai periculoasă. AIPROM a început programul de informare şi prevenire în colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei Române. "La început, şi pentru noi era o zonă mai puţin cunoscută, comparativ cu celelalte tipuri de contrafaceri, alcool, ţigări, produse de îmbrăcăminte. Am constatat că există o piaţă ascunsă publicului larg, aceasta a contrafacerilor de produse pentru protecţia plantelor", a precizat comisarul şef Dan Ghiulțu. De la sticle mici la bidoane de un litru, sau chiar cinci litri, produsele contrafăcute pentru protecţia plantelor se vând la poarta fermierului, pe bani puţini. Oamenii se bucură că sunt ieftine şi nu pun întrebări. Abia când le folosesc îşi dau seama de greşeală.
"Sunt două categorii de falsuri. Falsuri inofensive, care nu au decât efect economic pentru cei care falsifică. Falsurile care au şi substanţă activă necunoscută sunt periculoase pentru populaţie şi mediu, pot avea efecte deosebit de grave pe termen lung asupra sănătăţii oamenilor, care le pot inhala sau le pot mânca prin produsele alimentare."
Poliţia a depistat numeroase cazuri şi a constatat că există o evoluţie continuă a acestei activităţi infracţionale. "Am putea crede că în această activitate marea majoritate a celor care falsifică produse sunt persoane care au cunoştinţe în domeniu. Dimpotrivă, cei mai mulţi sunt oameni cu pregătire sub medie, care au învăţat câteva produse, câteva mecanisme de falsificare", a precizat Dan Ghiulțu. Există reţele de falsificatori la nivel regional şi naţional, care se bazează pe lipsa de informaţie şi de bani a fermierilor. "Avem un caz în care reţeaua s-a întins din zona de sud, din judeţul Călăraşi, până în nordul ţării, în judeţul Satu Mare şi în judeţele din nordul Moldovei."
Prea ieftin înseamnă fals sau furat
Falşii vânzători de produse pentru protecţia plantelor nu au decât substanţe contrafăcute, în care investesc foarte puţini bani, dar care au ambalaje asemănătoare cu produsele originale. De multe ori, oamenii îi privesc cu suspiciune pe aceşti "distribuitori", pe care nu îi ştie nimeni şi au un aspect dubios, dar preţul foarte mic îi tentează să cumpere.
"Aceste produse erau nişte amestecuri neutre, inerte, cu apă, vopsea lavabilă şi coloranţi alimentari, fără niciun fel de rol activ", precizează comisarul şef. Poliţiştii au constatat că nu numai oamenii fără pregătire de specialitate au fost victimele falsificatorilor, dar chiar şi agricultori cu experienţă au cumpărat de la ei. "Spre deosebire de cei care falsificau, care aveau pregătire sub medie, beneficiarii sunt oameni cu pregătire superioară, fermieri, ingineri agronomi, care ar trebui să cunoască foarte bine aceste produse, să facă diferenţa mult mai uşor între un produs original şi un fals. O livrare putea să ajungă până la 100-200 de milioane lei vechi. Fără nici un fel de precauţie, aceşti fermieri achitau banii."
Numărul cazurilor a crescut, pentru că falsificatorii cred că acest gen de contrafacere este mai puţin vizibil, mai puţin urmărit de poliţie. "Am învăţat să ne ocupăm de contrafacerile de produse petroliere, de ţigări, îmbrăcăminte, iar acum de produsele de protecţie a plantelor", ne-a spus comisarul şef... Împreună cu Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Poliţia Română participă şi la acţiunile de informare a fermierilor. Ca la orice escrocherie, falsificatorii mizează pe tupeu, pe naivitatea cumpărătorilor. Distribuitorii de la marile companii sunt foarte bine cunoscuţi în comunităţile din reţea, aşa că orice nouă apariţie trebuie să fie un semnal de alarmă.
"Nu vă încredeţi în persoane pe care le vedeţi pentru prima dată, ştim cu toţii că pieţele sunt deja formate. Marile firme care acţionează pe teritoriul României au distribuitori care sunt cunoscuţi, declaraţi. Ce este sub preţul pieţei, nu miroase bine. Nimeni nu vrea să lase din profitul lui pentru a da mai ieftin, decât dacă este un produs falsificat sau furat", îi sfătuieşte comisarul şef Dan Ghiulțu pe fermieri.
Zece reguli importante
Proiectul SCUT nu se desfăşoară doar în România, ci în mai multe ţări europene, unde se manifestă cu gravitate acelaşi fenomen – falsificarea produselor de protecţia plantelor şi vânzarea lor prin falşi distribuitori. AIPROM a intrat în acest proiect european, alături de asociaţiile din ţări ca Portugalia sau Polonia. Aurelian Cojocaru, reprezentant AIPROM, este implicat în acţiunile de informare a fermierilor români. Fenomenul vânzării produselor contrafăcute înfloreşte în ţări în care fermierii sunt din ce în ce mai săraci. Toţi ştiu că au nevoie de protecţia plantelor din culturi, că trebuie să investească în inputuri, dar capacitatea de selectare a calităţii e discutabilă. "Transmitem informaţie nu numai către fermieri, ci şi către distribuitori, care au contact permanent cu ei, dar şi către autorităţi. Încercăm să transmitem informaţii structurate, uşor de înţeles şi uşor de reţinut, pe care fermierii să le pună în practică în ferma lor", precizează Aurelian Cojocaru. Informaţia este sintetizată în zece reguli. Prima e să citeşti eticheta produsului.
"A doua e să procuri pesticide numai din surse autorizate, de la firme cunoscute, cu notorietate şi să te fereşti de produse din surse nesigure, chiar dacă preţul e tentant." Alte reguli importante sunt verificarea periodică şi calibrarea maşinilor de tratat, păstrarea produselor în depozite specializate, utilizarea unui echipament de protecţie adecvat, indicat de către producătorul de pesticide respectiv, care trebuie curăţat permanent. "Aici am identificat o mare problemă, şi anume că echipamentul se utilizează de mult mai multe ori decât este recomandat. Apoi este colectarea ambalajelor de la pesticide, printr-un program tot al asociaţiei, care se numeşte SCAPA, şi prin care colectăm ambalajele curăţate în prealabil, clătite de trei ori în două valuri, unul vara şi unul toamna."
Altă regulă se referă la recomandarea de a nu mânca, bea, fuma în timpul utilizării pesticidelor, pentru a preveni contaminări. E important ca, în cazul în care apare o contaminare, o intoxicaţie accidentală cu un pesticid, să ne adresăm de urgenţă unor cadre medicale, având recipientul de la pesticid, pe care e trecută compoziţia chimică. Chiar dacă regulile sunt simple, bine ştiute de toată lumea, ele nu se respectă, de foarte multe ori. Tocmai de aceea AIPROM se implică în aceste proiecte, pentru a-şi proteja clienţii de folosirea neadecvată a pesticidelor şi de utilizarea produselor contrafăcute. "Noi ne-am propus, pentru acest proiect de utilizare în siguranţă, o perioadă de trei ani, o perioadă-pilot, iar la final trebuie să măsurăm impactul avut. Dacă am putut schimba ceva în această zonă-pilot de trei judeţe, în primă fază, suntem mulţumiţi", precizează Aurelian Cojocaru. Proiectul SCUT se desfăşoară în judeţele Olt, Ialomiţa şi Dâmboviţa, acolo unde problemele au fost mai mari. Succesul proiectului în cele trei judeţe va determina extinderea lui în toată ţara. AIPROM pune la dispoziţia fermierilor un număr de telefon cu acces gratuit, unde pot suna şi cere informatii. Este un TELVERDE uşor de reţinut -0800800181.
