BASF și Limagrain au colaborat și au creat împreună „sămânța perfectă". Sintagma este, evident, una de marketing, după cum spun chiar reprezentanții celor două companii, dar ea încearcă să exprime valoarea pe care produsul cercetării celor două echipe o are în lupta cu unul dintre cei mai agresivi paraziți ai culturii de floarea-soarelui, orobanche sau, popular spus, lupoaia.

Lansarea a avut loc în cadrul unei ceremonii la care au fost invitați mai ales cultivatori de floarea-sorelui. Festivitatea, demnă de premiile Oscar, a fost precedată de un simpozion, în cadrul căruia s-au prezentat atât agresivitatea parazitului orobanche, cât și eforturile făcute în timp și rezultatele acestora în lupta împotriva lui. (De altfel, în numerele viitoare, chiar ne propunem să dezvoltăm acest subiect).
Sintagma „sămânța perfectă" este provocatoare și te-ar putea determina să spui: hai că exagerează, dar te și îndeamnă să te întrebi: cât de bună este? Creatorii ei susțin evident că este, chiar dacă recunosc că expresia nu acoperă realitatea. „Sigur că noi niciodată nu putem să facem o sămânță perfectă, dar putem să fim apropiați de perfecțiune. Este foarte multă muncă în spate, avem o echipă de cercetători, Limagrain și BASF, care, practic nu au alt deziderat, decât să răspundă nevoilor pe care fermierii le au în România." spune Mircea Chetrone, Marketing manager, Agro Department - BASF România. Iar Ionuț Lăpădătescu, Country manager - Limagrain Central Europe, suc. Otopeni, adaugă: „Nu este neaparat sămânța perfectă, este o metaforă. Noi ne-am referit la această lansare la o nouă tehnologie, un nou brand, care se numește Saneo și care înglobează practic cele mai noi tehnologii, cele mai noi gene ce asigură o protecție dublă împotriva lupoaiei, orobanchiei și asigură, de asemenea, un mai bun control al buruienilor prin tratamentul cu erbicide tip Clearfield."
La inițiativa Limagrain-ului BASF, o firmă obișnuită cu diverse colaborări pe care le are cu mai multe firme, la nivel mondial a participat cu specialiștii săi la realizarea acest concept, numit Saneo, care, practic, pune împreună o genetică superioară din punct de vedere al rezistenței la orobanche cu utilizarea sistemului Clearfield. Asta înseamnă că hibrizii au o dublă rezistență în câmp, oferind un plus de siguranță fermierilor.
O mai bună flexibilitate
Dar când auzi de o sămânță perfectă, atunci te gândești că ar putea să dea și recolte pe măsură și de aici până la un profit maxim nu mai este decât un pas, unul pe care îl poți face, numai dacă te socotești bine, având în minte un termen magic, eficiența. Producătorii spun că, deși vorbim de o sămânță premium, nu reprezintă o creștere financiară fără acoperire, pentru că, spune Ionuț Lăpădătescu: „Segmentul Saneo va fi un segment premium bineînțeles, însă nu va însemna neapărat un efort financiar deosebit pentru fermieri, în sensul în care costul per hectar nu va fi cu mult diferit față de costul actual al hibrizilor Clearfield pe care noi îi comercializăm. În același timp, beneficiile din punct de vedere al fermierilor sunt în primul rând al momentului alegerii aplicării erbicidului, va exista în mod sigur o economie în ceea ce privește doza de aplicare a acestui erbicid de tip Clearfield, pentru că doza va fi în mod normal diminuată din cauza unei mai slabe concurențe a buruienilor față de plante și există inclusiv varianta ca erbicidul să nu mai fie aplicat în cazul în care nu este nevoie. Deci, există o flexibilitate și un avantaj evident pentru fermieri, care va fi inclusiv reliefat într-un câștig financiar prin producție și prin costuri mai reduse."
În primul an doar se încearcă
În ceea ce-i privește pe fermieri, aceștia par a avea disponibilitate să folosească o astfel de inovație, dar cu precauție: „Vă dați seama că interesul oricărui agricultor este să folosească tot ceea ce apare nou, cel puțin din punctul nostru de vedere, spune ing. Gherghe Iulian din comuna Cuca, jud Galați, că după atâția ani de cercetare și după atâția bani investiți sigur este mai bun decât ceea ce am avut. Bineînțeles că și noi o să încercăm pe suprafețe mai mici, la început să folosim aceste semințe, această soluție și să dea Dumnezeu să dea rezultate, după care o să continuăm și o să punem pe suprafețe mai mari și o să vedem ce rezultate au obținut." Iar ing. Aedin Celzin din sat Ozmancea, comuna Mereni, jud. Constanța adaugă, întărind opinia de mai sus: „O voi folosi cu încredere, dacă se adaptează zonei, pentru că în primul an doar se încearcă, după care se introduce în cultură. Eu aș vrea să o încerc pe 10 hectare. După aceea, vedem cum se adaptează în zona noastră și să ajungem la 100, 150, depinde de rotația culturii."
Demult nu mă mai surprinde deschiderea pe care o au fermierii spre tehnologiile noi. Au început să fie preocupați mai puțin de ceea ce le poate oferi vreun guvern sau altul și mai mult de soluțiile pe care ar trebui să le găsească pentru o producție mai bună, un profit mai mare. Dovadă pentru ceea ce spun stă audiența numeroasă pe care o au companiile producătoare de input-uri, atunci când își fac cunoscute roadele muncii de cercetare, propunând soluții din ce în ce mai inovatoare. Probabil că schimbarea de generații este una din cauzele acestei schimbări de gândire. „Participăm de câte ori avem ocazia la astfel evenimente", zice ing. Gherghe Iulian, "pentru că sunt importante pentru noi, fermierii, pentru că ne ajută în activitatea pe care o desfășurăm. Vă dați seama că apar tot timpul probleme noi, apar tot timpul provocări noi și trebuie să fim puși la curent, trebuie să avem legătură cu cele mai bune semințe, cu cele mai bune pesticide, cu cele mai bune soluții pentru agricultură, ca să putem avea la sfârșit, așa cum își dorește toată lumea, un profit. Părerea mea este că niciun fermier nu ar trebui să țină cont doar de ce știe el. Investesc milioane de euro diverse firme în tehnologie, în cercetare și atunci, dacă ei au ajuns la o concluzie și vin și ți-o prezintă, ar fi absurd ca tu să rămâi pe tradiție și să spui că nu faci așa, pentru că tu știi mai bine. Ba el știe, pentru că a cercetat, a cheltuit bani pentru lucrul ăsta."
Informația protejează investiția
Concluzia e trasă tot de fermieri, ing. Aedin Celzin conchide: „Vin la fiecare invitație pe care o primesc din partea reprezentanților zonali. Având în vedere că lucrările la câmp s-au cam terminat, avem destul timp de acum încolo să participăm la asemenea evenimente. Este util, pentru că ne pune în temă cu noutățile pe care le scot pe piață companiile renumite, cum ar fi acestă sămânță de floarea-soarelui. La noi este foare prezent acest parazit, suntem în județul cu cea mai mare infestare de orobanche din România. Deci fără Pulsar, nu cred că putem să avem o cultură de floarea-soarelui curată și liberă de lupoaie și liberă de buruieni. Vreau să spun că folosesc sistemul Clearfield pe aproximativ 350 de hectare." Din aceeași perspectivă privește și ing. Gherghe Iulian, care a înțeles pe propria piele că e mai bine așa. „Am avut caz în care aproape 100 de hectare de floarea-soarelui a fost compromisă, pentru că am avut altă soluție decât cea Clearfield și s-a dovedit să nu fie în regulă și atunci este foarte bine că oamenii sunt informați, pentru că în felul acesta își protejează investiția. În tot ceea ce înseamnă combaterea orobanche cumana, este singura tehnologie, de fapt, care duce la eliminarea acestui parazit, despre care în facultate, în 2005, profesorii noștri ne spuneau că, pentru a combate, atunci, la vremea respectivă, era doar o metodă agrotehnică, un asolament de minim 5, 6, 7 ani. S-a dovedit ulterior că, de fapt, orobanche cumana nu are nicio legătură cu perioada de ani. Ea poate să apară și peste 10 ani și peste 15 ani. Singura tehnologie rămâne tehnologia Clearfield, deocamdată, Pulsar și cam atât."