PROF. DR. VALERIU V. COTEA, USAMV IAŞI
În ultimul timp, pe lângă explozia demografică, criza alimentară şi cea economico-financiară, omenirea se confruntă şi cu efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice. Dacă despre primele trei există o literatură de specialitate relativ bogată, cea despre schimbările climatice este destul de săracă, aproape absentă. Domnul dr. ing. Mihai D. Cristea, nume cunoscut în ştiinţa agricolă românească, ctitorul unicei bănci de gene din România, are marele merit de a fi scris şi prima carte privind „schimbările climatice şi resursele genetice vegetale”, aşa cum de altfel este şi intitulată (Schimbările climatice şi resursele genetice vegetale - Mihai D. Cristea, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2011).
Pentru înţelegerea cât mai bună a problemelor tratate, se estimează că precizarea unor termeni este absolut necesară.
Efectul de seră este o noţiune care desemnează procesul de încălzire a aerului din sere datorită transparenţei sticlei faţă de razele solare din spectrul vizibil şi opacităţii acesteia faţă de razele infraroşii reflectate. Are loc şi la scară planetară datorită dioxidului de carbon, metanului şi altor gaze prezente în atmosferă care se comportă faţă de radiaţiile solare la fel ca sticla, ducând la creşterea temperaturii aerului. Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră datorită activităţii antropice tinde să provoace o încălzire climatică globală.
În acest context, chiar dacă repetăm, trebuie remarcat paradoxul care dovedeşte că în timp ce omul, prin activitatea sa cotidiană este principalul „vinovat” de producerea gazelor cu efect de seră, care la rândul lor stau la baza schimbărilor climatice, acelaşi om se plânge în prezent de efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice. Carburanţii fosili, reprezentaţi de petrol, cărbuni şi gaze naturale - principalele surse de energie - emit prin arderea lor o mare cantitate de dioxid de carbon, care pătrunzând în atmosferă permit energiei să încălzească Pământul câteodată excesiv, determinând ceea ce denumim „încălzire globală”.
O carte fără precedent în domeniu
Lucrarea se bazează pe un bogat material internaţional (168 titluri bibliografice) trecut selectiv prin filtrul gândirii autorului. Concentrarea unor date în 14 tabele şi redarea unor scheme şi schiţe în cele 40 de figuri asigură textului o binevenită ilustrare. Construită cu multă rigurozitate şi sobrietate, cartea este structurată în 15 capitole şi numeroase subcapitole.
În primele capitole se prezintă câteva caracteristici ale climatului general al Terrei, precum şi condiţiile climatice din ţara noastră. Interesante sunt, de asemenea, opiniile autorului privind sensul noţiunii de „schimbare climatică”, prin care el înţelege nu o modificare în sine a factorilor de climă, ci ceea ce se schimbă în condiţiile încălzirii globale. O importanţă cuvenită se acordă şi fenomenelor meteorologice extreme apărute ca urmare a folosirii carburanţilor fosili (cărbune, petrol, gaz natural) necesari pentru producerea de energie electrică.
În capitolele următoare se analizează efectele schimbărilor climatice asupra însuşirilor fiziologice şi biochimice ale plantelor, insistându-se pe necesitatea găsirii unor soluţii pentru ca plantele agricole să poată produce şi reproduce în condiţiile impuse de încălzirea globală. Sugestivă este şi ideea organizării unor lucrări de ameliorare care să aibă ca finalitate îmbunătăţirea însuşirilor fiziologice ale genotipurilor în conformitate cu schimbările impuse de încălzirea globală.
Concepută în spiritul înnoirii, în lucrare se prezintă şi se analizează încă multe aspecte, asupra cărora, din lipsă de spaţiu, nu ne mai putem opri. Merită însă reliefat faptul că în finalul lucrării, autorul analizează schimbările climatice în contextul actualelor probleme din domeniul energiei. Astfel, se insistă asupra înlocuirii consumului de energie poluantă (provenită, în principal, din utilizarea cărbunelui şi petrolului, generatoare de dioxid de carbon, principalul gaz ce provoacă „efectul de seră”) cu energie nepoluantă şi regenerabilă (solară, eoliană, geotermală).
Neprecedată de nicio lucrare similară în domeniu, prezenta carte intitulată „Schimbările climatice şi resursele genetice vegetale” poate fi considerată ca un eveniment editorial distinct şi oportun, pentru care autorul, dr. ing. Mihai D. Cristea împreună cu Editura Academiei Române merită preţuire şi sincere felicitări.
