Citatul ediţei - REVISTA FERMIERULUI

Începând cu data de 16 ianuarie 2024, compania BASF dă startul seriei de evenimente „Ce spun fermierii”. Simpozioanele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se desfășoară într-un turneu național, care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. Invitații speciali ai evenimentelor vor fi chiar noile produse BASF pentru protecția culturilor de floarea-soarelui, rapiță și cereale.

Simpozioanele de iarnă BASF 2024, adresate fermierilor, marchează startul noului sezon în agribusiness.

Primul show „Ce spun fermierii” este programat pentru 16 ianuarie 2024, la Mamaia, Constanța, iar următoarele evenimente vor avea loc astfel: Brăila - 19 ianuarie; Alexandria - 23 ianuarie; Giurgiu - 26 ianuarie; Călărași - 30 ianuarie; Craiova - 2 februarie; Iași - 6 februarie; Timișoara - 13 februarie; Oradea - 16 februarie.

Pentru mai multe detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/evenimente/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția asupra situației financiare dificile în care se află majoritatea fermierilor din România după un an 2023 marcat de secetă în multe județe, cu majorări la prețul inputurilor agricole, al motorinei, și cu un preț scăzut la produsele agricole. Începutul anului îi găsește pe foarte mulți producători îndatorați, în prag de faliment.

„Conform discuțiilor purtate la finalul anului 2023, fermierii au așteptat din partea Ministerului Agriculturii publicarea actului/actelor normative în formă de proiect pentru a avea acces la finanțarea specifică activităților agricole. La începutului acestui an, 2024, erau planificate să intre în vigoare două forme de creditare care să sprijine fermierii din România”, transmite AAC.

Este vorba de Creditul Fermierilor, o formă de creditare dedicată fermierilor aflați în dificultate, cu o perioadă de rambursare de până la 5 ani și prin care aceștia au posibilitatea să acceseze capital de lucru până la 30% din cifra de afaceri, la o dobândă de 1,95%.

Al tip de credit vizează consolidarea și securizarea exploatațiilor în vederea achizițiilor de terenuri pe o perioadă de 20 de ani și care ar include finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea fermelor cu sume de până la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă de 2%. 

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită adoptarea în regim de urgență a celor două forme de creditare subvenționată, cu dobândă redusă pentru fermieri, ținând cont de contextul actual în care este necesară intervenția rapidă a instituțiilor statului pentru a salva fermele românești de la falimentul imediat. Ca urmare a negocierilor purtate la finalul anului trecut, o parte importantă dintre furnizorii de inputuri au acceptat amânarea executărilor silite în baza introducerii noilor credite menite să sprijine fermierii. În acest moment, fără un calendar clar al disponibilității acestor finanțări, creditorii fermierilor nu mai sunt dispuși să aștepte și vor începe din această lună să introducă acțiunile silite de recuperare a sumelor datorate, ceea ce va bloca financiar activitatea exploatațiilor chiar înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, cu compromiterea întregului an agricol. Membrii Alianței își exprimă convingerea că ministrul Florin Barbu va acționa împreună cu echipa sa pentru rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații, pentru accelerarea procedurilor de implementare a noilor credite pentru sectorul agricol, având în vedere complexitatea procesului de negociere la nivel european pentru acest sprijin, dar și la nivel național, inclusiv cu mediul bancar. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru a participa la soluționarea oricăror neclarități împiedică, la acest moment, adoptarea cadrului legislativ necesar pentru creditarea subvenționată a sectorului agricol, astfel încât noile credite să fie disponibile fermierilor cât mai repede, începând din luna ianuarie, pentru a putea evita propagarea unor consecințe dezastruoase în agricultura românească în 2024.”

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 (PL-x 555/03.10.2023), care se referă la instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi pentru stingerea unor obligaţii fiscale datorate de cooperativele agricole, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis luni – 8 ianuarie 2024.

Potrivit actului normativ promulgat, se anulează diferenţele de taxă pe valoarea adăugată, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată cooperativelor agricole constituite în baza Legii cooperaţiei agricole, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de utilaje agricole, pentru care acestea şi-au exercitat dreptul de deducere. Anularea obligaţiilor fiscale se face din oficiu de către organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de anulare în acest sens.

„Am fost și rămân, indiferent de funcția deținută, un susținător permanent al asocierii fermierilor, al dobândirii de puteri sporite de negociere, de reprezentare, de a adăuga valoare produselor agricole primare, care în opinia mea, așa cum am susținut de fiecare dată, nu se poate face altfel decât prin formele asociative ale fermierilor. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 (PL-x 555/03.10.2023) creează cadrul legislativ necesar bunei desfășurări a activității fermierilor organizați în cooperative agricole. Așadar, cooperativele agricole pot deconta TVA-ul inclusiv pentru proiectele cu finanțare din bani europeni. Ca urmare a întâlnirilor cu reprezentanții cooperativelor agricole am luat la cunoștință problemele expuse de către aceștia și am început imediat demersurile pentru a elimina impedimentele legislative în buna desfășurare a activității cooperativelor agricole sau interpretarea neunitară a prevederilor legale. Am reușit să găsim calea spre normalizarea activității cooperativelor, mai ales ținând cont că multe dintre aceste forme asociative accesaseră programe cu finanțare europeană”, a declarat Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 09 Ianuarie 2024 10:09

Iris, antreprenorul din avanpost

Recent am avut un dialog foarte interesant cu directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu, care, printre altele, amintea de un proverb care spune că „atunci când vântul schimbării bate, unii-și construiesc ziduri, alții își construiesc mori de vânt”, susținând prin aceasta că trebuie nu să căutăm să ne punem la adăpost de acele schimbări care se preconizează în lume, în ceea ce privește știința agricolă, economia și mai ales o nouă paradigmă culturală, ci să căutăm să ne așezăm în avanposturi pentru a folosi în favoarea noastră această schimbare. Mi-a plăcut abordarea domniei sale, încă de atunci, dar pentru că sunt convins că o societate se schimbă în primul rând prin educație și cred că aceasta este apanajul mai ales al celor care conduc, am încercat să îl provoc să evidențieze rolul statului într-un asemenea demers. Mărturisesc acum că nu am fost deloc mulțumit atunci de faptul că a ținut cu tot dinadinsul să-l exonereze de orice rol, îngrămădind toată responsabilitatea pe seama societății civile, a managementului, care se cere, în viziunea sa, să evolueze la un standard superior prin autoeducație și curaj. 

Ceea ce m-a făcut să revin și să încep a-i da dreptate a fost o altă discuție, pe care am purtat-o de această dată cu o foarte tânără domnișoară, aproape încă adolescentă, ținând cont că abia terminase liceul și a pornit să urmeze cursurile a două facultăți foarte grele, Medicină Veterinară și Agronomie. De această dată, nu a fost vorba de o discuție despre concepte, ci o împărtășire din partea ei a unei experiențe personale, în ceea ce numim generic afacere. Părinții ei, ai domnișoarei Iris Maria Roșculeț, au o fermă legumicolă în care, printre altele, cultivă și roșii, din mai multe soiuri, nu detaliez, iar ea a găsit oportun să caute un debușeu pentru producția excedentară, încercând să o proceseze. A ales nu calea simplă a vreunui suc de roșii sau bulion, ci a făcut o dulceață. Și dacă tot a procesat roșiile astfel, s-a gândit că ar merge și ceapa să se transforme în dulceață, și ardeiul iute. A realizat, prin compilarea mai multor rețete de pe internet, o rețetă proprie pentru fiecare sortiment, le-a pregătit personal, le-a ambalat frumos în borcane, pe care le-a etichetat manual, scriind de mână fiecare etichetă. Efortul ei mi s-a părut excepțional. Probabil că la o analiză exigentă o astfel de abordare nu se dovedește o afacere care să poată deveni rentabilă, pentru că, în competiția cu industrializarea, un produs care încorporează atât de multă energie umană nu poate face față. Dar o astfel de analiză are la bază paradigma culturală actuală, aceea prin care important este consumul cât mai mare, la un preț cât mai mic. Este ceea ce numim „societate de consum”. Cu cât consumăm mai mult, cu atât producem mai mult, iar producția mare duce la creștere economică. Doar că această spirală ne-a dus în impasul de astăzi, al risipei resurselor și al poluării excesive. 

În numărul trecut al revistei am publicat la tradiționala rubrică „Citatul ediției” un fragment din publicistica eminesciană care remarca o altfel de schimbare de perspectivă culturală. Eminescu își exprima, acum aproximativ 150 de ani, îngrijorarea că banul a luat locul tuturor competențelor și remarca faptul că schimbarea a pornit odată cu Revoluția Franceză și că, înainte de aceasta, societatea era mai stabilă, cu toate inconvenientele care au justificat transformarea respectivă. Dintre aprecierile marelui gânditor al secolului 19 rețin acum fraza următoare: „[...]să recunoaștem că nu se producea mai mult decât trebuia, că munca, de bine de rău, era totdeauna retribuită și o măiestrie nu se năștea în mod artificial, ci numai atunci când era trebuință de ea. Cantitativ se producea cu mult mai puțin, dar luxul acelor timpuri era un lux solid, durabil și calitatea înlocuia cu de prisos cantitatea”. Observăm, deci, că, într-un anumit moment istoric, societatea punea preț mai mare pe calitate în detrimentul cantității și că, din dorința de a extinde bunăstarea la cât mai mulți, standardele au fost coborâte treptat până la ceea ce se întâmplă azi, când e mai profitabil să arunci un surplus decât să reduci producția. Iată că omenirea, constrânsă de criza ecologică și amenințată cu extincția din cauza evoluției climatice, caută să revină la o economie sustenabilă. În martie anul acesta, Uniunea Europeană a decis să pornească pe un alt fel de drum și să adopte un plan de măsuri de tranziție la o economie diferită, numită „circulară”. Conceptul implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil, ducând la o prelungire a ciclului de viață al produselor. Nu înseamnă că această nouă perspectivă este una ideală, că se va putea implementa în integralitatea sa, dar punerea accentului pe realizarea de produse de calitate, durabile pune inițiativa tinerei Iris într-o altă lumină. Sunt convins că sunt mulți care au astfel de idei pe care le vom descoperi și de care ne vom bucura la momentul oportun, iar aceasta dovedește că antreprenoriatul va putea să ia inițiativa schimbării care nici pe departe nu va putea veni de la niște politicieni motivați doar de propriile interese. 

Și pentru că ne aflăm în apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători creștine, trebuie să remarcăm că, deși europenii s-au îndepărtat foarte mult de Hristos, ei descoperă azi o latură profund creștină, aceea a cumpătării. Inflația de produse, la îndemână oricând, ne-a făcut superficiali în gândire și în simțire, devenind o posibilă cauză a stării spirituale atât de precare în care ne aflăm. O probabilă economie în care a risipi ar deveni un delict moral poate determina o schimbare în bine și a relației dintre oameni, care, devenind mai responsabili, mai aplecați spre valoare, vor putea să-L redescopere pe Cel care ne cheamă permanent la iubirea aproapelui, pe Acela pe care superficial îl așteptăm să se nască doar ca prilej de risipă gastronomică.

 

Editorial de: ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2023
Abonamente, AICI!

A noua ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment organizat de Forumul APPR, va avea loc pe 8 februarie 2024, la Paradisul Verde Events din Corbeanca.

Congresul Anual al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a devenit tradiție pentru mediul agricol românesc, fiind un bilanț al activităților relevante ale asociației profesionale, dar și un sumar al celor mai importante teme din agricultura națională și europeană.

La ediția din 2024 a Congresului „De la fermieri pentru fermieri” nu vor lipsi cele două conferințe: Embryo – dedicată producătorilor de semințe și AgroPolicy – dedicată politicilor agricole europene.

De asemenea, ca în fiecare an, vor fi decernate trofeele „Porumbul de Aur 2023”, secțiune care premiază excelența fermierilor din România din anul precedent congresului.

congres appr

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În concursul anual de randament al Asociației Naționale Americane a Cultivatorilor de Porumb (NCGA) din 2023, fermierii din Statele Unite ale Americii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer® de la Corteva Agriscience au obținut performanțe dovedite în câmp, cu rezultate câștigătoare. David Hula din Charles City, Virginia, a stabilit un nou record mondial de 39,2 tone/ha cu ajutorul hibridului de porumb P14830VYHR de la Pioneer®.

La concursul din 2023, când a obținut 39,2 tone/ha cu hibridul de porumb Pioneer® P14830VYHR, fermierul David Hula a depășit propriul său record mondial anterior de 38,7 tone/ha stabilit în 2019 tot cu un hibrid marca Pioneer®, P1197. Este a cincea oară când fermierul din SUA stabilește un nou record mondial cu hibrizii de porumb Pioneer®. „Când ne gândim care este sursa succesului nostru, parteneriatele strategice cu mulți furnizori de semințe, precum și relația pe care o avem cu Pioneer și echipa agronomică este mult superioară oricărei alte relații pe care o avem. Nu avem doar un istoric dovedit, dar Pioneer® are o moștenire semnificativă și genetică cu rezultate demonstrate”, a precizat David Hula.

În legătură cu alegerea hibrizilor pentru anul 2024, David Hula încurajează fermierii către noutățile Pioneer® din portofoliul Corteva Agriscience. Cu hibridul P14830, fermierul american a obținut o producție de 39,08 tone/ha și un randament de 37 tone/ha cu hibridul P10811. A fost primul an pe piață pentru ambii hibrizi.

David Hula

David Hula a dezvăluit și criteriile principale după care se ghidează atunci când ia decizii privind semințele: „Când selectăm un hibrid, este clar pentru noi faptul că urmărim să obținem o producție cât mai bună. Dar care este următorul pas pe care trebuie să-l depășești, fie că este vorba de boală, rezistență, calitatea boabelor, fenomenul de drydown sau maturitatea lor? Când alegem hibrizi, căutăm producție și rezistență, și apoi putem controla cele mai multe dintre celelalte aspecte. Dacă un fermier nu poate controla unele dintre probleme, atunci trebuie să aleagă un hibrid care să îi asigure nivelul de producție competitiv”.

Judd O'Connor, președintele Afacerilor din America de Nord al Corteva Agriscience, a spus: „Felicitări lui David și tuturor fermierilor câștigători din concurs. Rezultatele lor reflectă obiectivele incredibile la care aspiră fermierii din întreaga țară. De aceea continuăm să investim în cercetare și dezvoltare pentru a oferi fermierilor tehnologie avansată în semințe de porumb și genetica de top de care au nevoie pentru a avea succes în fermele pe care le dețin”.

Recordul mondial a fost atins cu un produs nou din clasa de hibrizi de porumb marca Pioneer®. Pentru a aduce mai rapid pe piață hibrizi noi cu randament ridicat, Andy Ross, cercetător la Corteva Agriscience, explică puterea programului de dezvoltare a hibrizilor al companiei și modul în care noutățile Pioneer® avansează pe piață: „Știm ce părere au clienții noștri despre un hibrid considerat a fi un produs lider și care sunt avantajele importante ale acestuia. Având germoplasmă și oamenii noștri în diferite medii din Cordonul Porumbului, armonizăm cunoașterea și responsabilitatea pentru a rafina gama noastră de hibrizi de porumb cu particularități importante pentru clienții noștri. Pe măsură ce facem asta, schimbăm dinamica generală a germoplasmei noastre, pentru că facem îmbunătățiri constante pentru a răspunde nevoilor tuturor fermierilor noștri”.

Fermierii din 41 de state au obținut locul întâi, al doilea și al treilea în concursurile de producții, cu 81 de hibrizi de porumb Pioneer®, ceea ce a dus la mai multe victorii la nivel de stat, cu mai mulți hibrizi unici decât oricare altă companie de semințe. Aceste rezultate de producție evidențiază performanța constantă a produselor Pioneer® în multiple medii. Pioneer® se străduiește să ofere fermierilor un portofoliu divers de produse care să le satisfacă nevoile și cu care să obțină producții din ce în ce mai mari.

Pentru vizualizarea tuturor rezultatelor din concursul de producție din anul 2023, accesați: Pioneer.com/NCGA.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prea repede, prea brusc, prea neașteptat se întâmplă să schimbăm felul în care privim pe cineva. Ieri era pentru foarte mulți dintre cei implicați în agricultură, dar și pentru alții din alte domenii de activitate, figura omniprezentă a Târgului Agromalim și a proiectelor de la Expo Arad, azi e o legendă; ieri era sufletul evenimentelor pe care toți le admiram și le apreciam, azi e o stea pe cerul pe care fiecare dintre noi îi așază pe cei dragi. Steaua cu chipul lui Cimi Enache tocmai a urcat în eternitate.

În dimineața zilei de joi – 4 ianuarie 2024, neașteptat, Cimi Enache, manager de evenimente la Camera de Comerț Industrie și Agricultură (CCIA) a județului Arad, a murit. Avea 56 de ani. Absolvent al Universității de Vest Vasile Goldiș din Arad, Cimi Enache a fost project manager al CCIA Arad din 1997 și până azi. Și-a iubit munca, a iubit agricultura și lumea agricolă, și-a făcut prieteni peste tot pe unde l-au dus pașii.

Plecarea fulgerătoare a unuia dintre cei mai respectați și iubiți organizatori de evenimente din România a fost anunțată de președintele CCIA Arad, Gheorghe Seculici: „Dumnezeu să te aibă în paza Sa, dragă Cimi Enache! Ne vei lipsi, tuturor celor spre care îți îndeptai zâmbetul larg și vorba liniștită. Când pierzi un prieten bun, pierzi o parte din tine. Astăzi, bunul nostru coleg, Cimi, a plecat pe un drum fără întoarcere, lăsând în urma sa gândurile bune, de apreciere, ale celor care l-au cunoscut și prețuit. A plecat neașteptat, fulgerător, dar în memoria noastră va rămâne prezent așa cum a fost, vesel, generos, colegial. Camera de Comerț, Agricultură și Industrie Arad este îndoliată de această imensă pierdere! Cimi Enache a fost și unul dintre cei mai respectați organizatori de evenimente din România; de numele său se leagă succesul Târgului Agromalim, conferințe științifice, parteneriate internaționale de afaceri, dezvoltarea acestui domeniu sensibil al promovării produselor și producătorilor agricoli. Pentru mine, trecerea la cele veșnice a lui Cimi este o durere personală. Am muncit zilnic umăr la umăr, am pregătit împreună cele mai importante evenimente ale Camerei de Comerț. A fost un coleg deosebit, de bună credință și loial. L-am apreciat mai mult decât pe un angajat, l-am considerat un partener în marile proiecte. Dumnezeu să îl ierte!”

Echipa Revista Fermierului transmite condoleanțe familiei îndoliate.

Cimi, Omule iubit, îți mulțumim pentru colaborarea de peste 20 de ani, îți mulțumim pentru prietenie!

Cimi Enache, Dumnezeu să te ierte și să te odihnească!

Anul 2023 a însemnat pentru agricultura românească un declin, fie că vorbim despre distribuție inputuri, servicii sau producție, toată lumea a plâns la unison cu fermierul. Totuși, lupul nu e chiar atât de negru, iar situația de acum s-a mai trăit și în trecut, susțin reprezentanții companiei de consultanță strategică integrată AGXecutive.

Fluctuații de prețuri, costuri mari la hectar, nerecuperarea banilor din piață, credit furnizor acordat pe dublul perioadei obișnuite, candidați bulversați, angajați sceptici și temători, angajatori care strâng cureaua sau care, dimpotrivă, dau un exemplu pozitiv în piață, pe toate acestea și multe altele le vedem în agribusinessul din țara noastră.

Știm și exemple de succes, dar cunoaștem și eșecul din sector, spune consultantul în formare & recrutare & analiză strategică Florin Constantin, fondatorul AGXecutive, companie care a realizat o retrospectivă a anului 2023. „Piața resurselor umane în agricultură s-a blocat în a doua jumătate a anului care tocmai se încheie pe fondul unei conjuncturi nefaste provocate de inflația prețurilor la tehnologiile agricole, scăderea producției datorită secetei, deflația cotației cerealelor și războiul din Ucraina. Firmele au devenit ezitante privind recrutările planificate și am văzut multe proiecte blocate sau reconfigurate. La nivelul candidaților ezitările s-au amplificat ceea ce a redus credibilitatea pool-ului de candidați și așa foarte afectat de carente generalizate de expertiză și experiență. Cele câteva proiecte de disponibilizări din anumite organizații nu au adus un aport de candidați valoroși pe piață, ca dovadă că au fost lăsați să plece doar cei cu un impact mai redus în valoarea adăugată a businessului, iar presiunea pe salarii nu s-a redus, așteptările exprimate de candidați rămânând în continuare de multe ori peste pragul de rentabilitate calculat de angajatori”, subliniază Florin Constantin.

Constatarea experților este că 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al resurselor umane, din punct de vedere al culturilor și al prețurilor. Multe zone din țară au fost puternic afectate de secetă, lucru care s-a simțit cel mai rău în toamna acestui an, ceea ce a blocat piața inputurilor la un moment dat. Și resursele umane au avut de suferit din această cauză. Potrivit consultantului în recrutare Denisa Neda, probleme au fost din ambele părți, și din partea candidaților și din partea angajatorilor, însă punctele comune sunt nesiguranța și demotivarea. „Angajatorii își pierd din ce în ce mai mult încrederea, iar candidații sunt demotivați și nehotărâți. Într-adevăr, este de înțeles că oamenii au fost „loviți” din mai multe părți (secetă, prețuri, restructurări), acest lucru a fost simțit și din prisma resurselor umane. Oamenii au fost mai rigizi, stresați și am întâmpinat dificultăți de înțelegere atât a nevoilor candidaților, cât și a angajatorilor. Dar optimismul persistă și spre final de an a început să se arate, majoritatea au planuri de investiție și dezvoltare a business-ului și pășesc în noul an cu încrederea că prosperitatea este aproape și că își vor găsi echilibrul profesional în 2024.”

Angelica Mocanu, consultant pe partea de recrutare AGXecutive, a adăugat: Am observat o tendință semnificativă în creșterea incertitudinii manifestate de angajatori în privința profilului dorit. Situația este frecvent caracterizată de inițiala dorință de a găsi candidatul potrivit pentru un anumit post, doar pentru ca, într-o etapă ulterioară, să constate că necesită altă competență în cadrul companiei, dorind să recruteze de fapt altă poziție. Aici, consultanța oferită de recrutor joacă un rol crucial. Un alt aspect de remarcat este ignorarea sfaturilor consultanților, ceea ce se reflectă adesea în solicitări ulterioare de înlocuire a candidatului inițial ales. Aceste tendințe subliniază o lipsă de răbdare în procesul de recrutare și pun în evidență importanța unei abordări strategice și a ascultării atente a consultanților”.

agx

Consultantul în recrutare Marius Cutuș apreciază că 2023 a fost anul domeniului financiar: „Deși lucrăm în agribusiness, iar principala direcție de recrutare pentru noi, sunt pozițiile comerciale, începând de la Area sales manager, Regional manager, National sales manager și altele conexe, 2023 a fost anul în care multe companii care s-au aplecat asupra domeniului financiar, până mai de curând neglijat de mulți. Astăzi nu mai poți să faci agricultura modernă fără un buget, fără un plan de investiții, fără să urmărești cheltuielile, fără o analiză financiară lunară care să-ți arate tendințele afacerii în timp real. În același timp, legislația, categoria de contribuabil în care ești, te obligă să ai un departament financiar în acest sens. Totul frumos până aici, că acum încep problemele cu cei pe care vrem să-i aducem în acest domeniu. Astfel, domeniul financiar a oferit pentru noi multe surprize privind tipologia candidaților și modul lor de abordare a schimbării locului de muncă în sensul că am întâlnit situații în care au participat în proces până la final iar la primirea ofertei, conform cerințelor, s-au răzgândit, ori au plusat procente bune și când le-au primit, au refuzat oferta de angajare. Este normal în viziunea unor „observatori de pe banca din spatele blocului”, însă din punctul nostru de vedere acestea nu sunt comportamente normale. Vin în proces, avem discuții cu angajatorul, stabilim direcții de urmat, agreăm pachetul salarial, primim oferta și o refuzăm. Ce să înțelegem?! că puși în fața unei oportunități profesionale pe care am agreat-o de comun acord, cel mai corect este să renunțăm, să fugim de provocările profesionale și să stăm liniștiți în zona de confort, apoi să ne plângem? Dacă asta e normalitatea, atunci un salariu sub nivelul de pregătire și de experiență cum este?”.

Pe buzele consultanților de la AGXecutive stă următoarea întrebare: într-un an de criză, este sănătos să lași oamenii din echipă să simtă criza, sau managementul ar trebui să acționeze ca un tampon care atenuează șocurile pieței? „Anul 2023 a fost anul în care agricultura românească a stat cu un picior într-o găleată cu apă rece și cu celălalt într-o găleată cu apă caldă, pe medie am stat bine. Pe de altă parte, cel mai sensibil parametru seismologic a avut sinuozități mari: bugetul de marketing. Noi, la AGXecutive consultăm trimestrial disponibilitatea companiilor din agribusiness de a oferi angajaților programe de formare, teambuilding-uri, evenimente anuale etc. Anul acesta, companiile din agribusiness au tăiat masiv aceste bugete. Și nici companiile multinaționale nu au făcut rabat. În afară de un eveniment anual, poate și acela făcut pentru a motiva echipele de vânzări în a nu resimți criza prin care trecem la momentul de față, multe companii au renunțat la programele de formare, pe motiv că nu mai au buget/oamenii și așa nu își îndeplinesc targetul”, arată consultantul în formare și trainerul Camelia Lebădă.

AGXecutive realizează anual un studiu de competitivitate și tendințe HR în agribusiness, fiind singurul de o asemenea amploare și cu o asemenea acuratețe a datelor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul anului 2023, crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, care face parte din Alexandrion Group, a aplicat abordarea „zero pesticide” pe 50% din plantația viticolă, folosind alternative ecologice pentru a elimina insectele, ciupercile sau alți factori externi care ar putea afecta vița-de-vie. Acesta este un proces în mai multe etape, care a început în 2022, Domeniile Alexandrion Rhein 1892 implementând o abordare integrată de combatere a dăunătorilor, cu scopul de a întări vița-de-vie și de a o face mai rezistentă la atacuri.

plantatie

Alexandrion Group își propune să elimine din producția sa de vinuri toți factorii care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății.

„Sănătatea consumatorilor noștri și protejarea mediului agresat de atât de mulți factori externi sunt prioritățile noastre absolute. Experiența ne-a demonstrat că este posibil să producem vinuri fără pesticide, păstrând, în același timp, aceleași standarde de calitate cu care i-am obișnuit pe consumatorii noștri. În 2018, când Alexandrion Group a preluat crama Halewood, care a trecut ulterior printr-un proces de rebranding, devenind Domeniile Alexandrion Rhein 1892, programul de control al dăunătorilor a fost gestionat de experți francezi și au fost folosite pesticide care respectă lista periodică emisă de Uniunea Europeană, inclusiv pesticide permise în țările care fac parte din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pentru că suntem conștienți de efectele negative pe care le pot avea pesticidele, am decis să le înlocuim cu metode alternative de combatere a dăunătorilor. Acesta este un proces în mai multe etape, de-a lungul căruia ne bazăm pe expertiza lui Jean-François Joumier, Master Distiller & Oenolog Domeniile Alexandrion Rhein 1892, care lucrează cu grupul nostru de peste 25 de ani, și a lui George Barnotty, expert în agronomie cu o experiență foarte solidă în industria biologică alternativă”, a declarat Lorenzo Vergani, Operations & Rum Director Alexandrion Group, care coordonează activitatea cramei Domeniile Alexandrion Rhein 1892.

Grupul a dezvoltat și actualizat metodele de producție a strugurilor, menținând, în același timp, metodele tradiționale de fermentare a strugurilor și de producere a vinului. Metodele de îngrijire a viței-de-vie urmează cele mai recente progrese științifice în gestionarea dăunătorilor agricoli, în conformitate cu „norma franceză” în toate etapele de producție a strugurilor.

alexandrion

George Barnotty explică: „Acest sistem integrat de combatere a dăunătorilor implică toate operațiunile agricole care au ca scop întărirea plantelor și creșterea rezistenței acestora la boli provocați de insecte, ciuperci sau alți factori externi. De asemenea, implică o monitorizare precisă a câmpului cu ajutorul celor mai noi tehnologii, cum ar fi dronele, pentru a monitoriza creșterea, a controla intensitatea infestării și a determina momentul potrivit pentru intervenția chimică cu pesticide înregistrate și acceptate de UE, dacă este necesar. De exemplu, în sezonul de producție a strugurilor 2023, crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892 nu a folosit niciun insecticid. Acest lucru nu înseamnă că insectele nu au atacat vița-de-vie, ci mai degrabă că prezența lor nu a provocat daune semnificative producției, din punct de vedere cantitativ și calitativ”.

Atingerea acestui nivel de rezistență naturală la insecte a fost rezultatul unei game largi de operațiuni agricole complexe și al atenţiei deosebite acordate gestionării atente a nutriției viței-de-vie, pe baza unor analize complexe a nevoilor plantelor, a nutrienților din sol, precum și a interacțiunilor de mediu legate de numărul de zile însorite și înnorate, de nivelurile de precipitații și de modificările asociate ale umidității relative, precum și de numărul de nopți cu lună, deoarece transmiterea insectelor are loc pe timp de noapte și depinde de acest factor.

Referindu-se la istoria, calitatea și potențialul vinurilor românești, Jean-François Joumier subliniază: „Țările care au cea mai lungă tradiție în producția de vin sunt România și Georgia, urmate de Grecia, Italia și Franța. În regiunea Dealu Mare, unde se află crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, avem un relief foarte bun, un terroir foarte bun, deci și potențialul și resursele pentru a produce vinuri de înaltă calitate sunt foarte mari. Și noi facem asta. Premiile pe care vinurile noastre le-au obținut în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu reflectă aceste condiții. Eliminarea tuturor pesticidelor din procesul de producție nu poate decât să adauge mai multă valoare vinurilor și să îi facă pe consumatori să se simtă mai în siguranță când le beau”.

280408447 4636521069785952 1778139260352942728 n

George Barnotty are o expertiză solidă în ceea ce privește alternativele ecologice pentru protecția plantelor și lucrează îndeaproape cu Jean-François Joumier pentru a atinge obiectivul propus, acela de a elimina complet pesticidele până în 2025. „Ca de obicei, suntem lideri în domeniu și sperăm să inspirăm tot mai mulți producători din întreaga lume, fie că este vorba de băuturi sau de alimente, să treacă la sistemul de gestionare cu zero pesticide, deoarece sănătatea și mediul în care trăim sunt mai importante decât orice altceva. Niciun efort nu este prea mare pentru a le păstra”, a concluzionat Lorenzo Vergani.

Alexandrion Group exportă cantități mari din vinurile sale în țări precum Irlanda, Franța, Elveția, Spania, Norvegia, Olanda, Cipru, Grecia, Brazilia, Australia, Japonia, China, Hong Kong, Canada, Taiwan și Dubai.

În 2023, vinurile produse de Domeniile Alexandrion Rhein 1892 au fost premiate cu medalii master, dar şi de aur și argint în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu, precum Concours Mondial de Bruxelles, Mundus Vini și Vinarium.

Alexandrion Group produce vinuri liniştite din gamele Hyperion, Hyperion Exclusive, Colecţia Mitologică, Concert Prestige Rosé, Byzantium şi Prahova Valley şi vinuri spumante din gama Rhein Extra. Mai multe detalii pe website-urile www.dar1892.com și www.rhein1892.com.

spumante

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Scriu aceste rânduri în Ajun de Crăciun, aruncând din când în când privirea pe geamul casei natale de la munte. Zăpada căzută peste noapte îmi oferă o stare de liniște și melancolie, care mi-a dat imboldul de a scrie textul care urmează și unde încerc să prezint cât mai fără implicare observațiile referitoare la unul dintre subiectele cele mai disputate în mediul agricol – noile tehnici genomice (NGT). Cred și sper că de fapt actorii implicați în acest proces ar fi trebuit ca fiecare, fără patimă și fundamentalism, să își prezinte poziția și argumentele, iar apoi decidenții să își asume răspunderea deciziilor.

Subiectul arzător, la care mă refer în rândurile ce urmează, îl reprezintă încercarea Comisiei Europene și a președinției spaniole de a trece un proiect de regulament privind noile tehnici genomice (NGT), încercare nereușită la acest moment, datorită opoziției unor țări (printre care România, Polonia, Ungaria, Croația și altele) sau a abținerii altora (cum ar fi Germania și Belgia).

O mențiune care este importantă pentru a avea o înțelegere cât mai clară, NGT-urile sunt tehnici de ameliorare, dar așa cum este formulat proiectul de regulament, dar și discuțiile purtate, bine sau rău, numele de NGT a fost transferat și asupra produselor care se vor obține în urma aplicării acestor tehnici, deci în concluzie așa cum avem formularea de reglementare la acest moment, NGT înseamnă tehnicile, însă și produsele obținute în urma aplicării acestor tehnici.

În general (mai puțin organizațiile ecologiste), peste tot în spațiul comunitar, aproape toată lumea este de acord cu faptul că NGT-urile trebuie acceptate, deoarece UE are o problemă de competitivitate din ce în ce mai mare cu restul zonelor agricole mondiale, cum ar fi America de Sud și de Nord, dar cu câteva observații care au generat apariția a două tabere beligerante.

 

Combatanții

 

Prima poziție ar fi cea a celor care consideră că piața NGT-urilor trebuie lăsată liberă, să fie permisă brevetarea (patentarea) procedeelor, dar și a genelor, nefiind necesară trasabilitatea acestor produse mai ales în cazul NGT 1 (care au sub 20 de modificări a unor nucleotide), aici regăsindu-se marile firme de semințe, o parte din fermieri care au opinii de liberalism absolut (adică piața trebuie lăsată liberă la modul absolut), o parte din clasa politică (fără a respecta neapărat doctrina lor) și o parte din cercetători, mai ales cei din structurile private.

A doua poziție consideră necesară implementarea NGT-urilor, dar fără brevetarea tehnicilor și a materialului genetic dincolo de cât asigură brevetele de soi/hibrid obținute prin sistemul UPOV, trasabilitatea NGT 1 și agrearea prealabilă a produselor pe terțele piețe, tabără care este reprezentată de activiștii de mediu, de organizațiile care reprezintă agricultura ecologică, de o parte a structurilor de cercetare, mai ales cele finanțate din fonduri de stat, dar și din mediul privat, cum ar cazul firmelor mici de ameliorare și o parte dintre fermieri, unde se regăsesc mai ales cei cu orientări care consideră că piața trebuie ferită totuși de libertățile extreme și nu în ultimul rând, o parte din clasa politică.

 

Legislația și problemele acesteia

 

Primul aspect care trebuie reținut ar fi modul cum definește Directiva 2001/18 organismele modificate genetic (OMG): „Orice organism, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere și/sau recombinare naturală”.

Actuala legislație solicită o analiză obligatorie de evaluare a riscului, etichetare, trasabilitate și monitorizare a organismelor modificate genetic și a produselor derivate. Legile nu interzic diseminarea OMG în mediul înconjurător și comercializarea produselor derivate din OMG, dar presupun o autorizare. Statele au dreptul, dacă doresc, să interzică cultivarea OMG, chiar dacă este autorizată la nivel european.

Ca o paranteză, cu toate barierele birocratice introduse în UE, se cultivă și la acest moment circa 150.000 ha de porumb MON 810, din care vreo 100.000 ha în Spania și 50.000 ha în Portugalia, și cred că experiența acestor state în ceea ce privește modul de coexistență și trasabilitate al produselor ar fi fost bine de analizat de cât mai multe țări, dar asta este.

Această definiție și legislație a stat la baza deciziei CJUE din 2018 care a considerat că propunerea noilor NGT ar constitui procedee și produse care ar trebui supuse legislației OMG, ceea ce a blocat pentru o perioadă procesul de cercetare în UE, iar clasa politică bruxelleză a luat în considerare necesitatea unei propuneri legislative care să reglementeze în mod distinct (unii îi spun dereglementare) noile tehnici genomice, astfel că în iulie 2023 au venit cu o propunere de regulament, dar discuții privind necesitatea acestuia existând de mai mult timp.

 

Analize, probleme, concluzii, dar cine se apleacă asupra lor?

 

În general, când sunt astfel de situații încerc să mă uit ce fac țările cele mai dezvoltate în domeniul agricol din spațiul UE și aici am în vedere în special Franța, dar și Belgia, Germania sau altele.

Astfel, Franța în anul 2021, înainte cu un an de a apărea propunerea de regulament a Comisiei Europene, a organizat în cadrul Comisiei de evaluare a deciziilor științifice și tehnice din cadrul Adunării Naționale (Parlamentul francez) o dezbatere și analiză amplă privitoare la noile tehnici genomice și unde au invitat reprezentanții industriei de semințe, ai institutelor de cercetare unde locul central l-a ocupat INRAE, apoi reprezentanți ai fermierilor ,,convenționali”, dar și cei reprezentând agricultura biologică, plus mulți alți invitați din diverse domenii, inclusiv din comitetul de etică privind cercetările.

Aici se impun câteva mici observații, dintre care prima este reprezentată de faptul că aceste consultări ar fi fost benefice dacă ar fi fost organizate și în România de către Comisiile de agricultură din Parlament, care ar fi putut să asigure un cadru de dezbatere, dar și acces la numeroase informații, inclusiv sau mai ales cele din partea autorităților.

Cred că în acest sens ar fi benefic ca pe viitor astfel de propuneri ale unor regulamente comunitare sa fie analizate în cadrul unor astfel de dezbateri, iar la final cum este firesc și normal decizia să aparțină autorităților desemnate prin lege, chiar dacă convin sau nu prin soluția adoptată. Nu trebuie uitat că în primăvară ministrul Daea a decis să meargă pe anumite formule din cadrul PNS agreate de anumite organizații profesionale și asta a fost. Că ulterior s-au dovedit un dezastru pentru fermieri, mai ales celebrele GAEC-uri, asta este altă discuție, dar în final asta este democrația.

Dar, mergem mai departe și trebuie reținut că Ministerul Agriculturii francez a cerut și un raport propriu (chiar dacă EFSA a făcut o analiză la nivel comunitar) către CTPS, unde între concluzii se arată și faptul că ,,Raportul evidențiază dificultățile de coexistență pe piață a soiurilor derivate din NGT și a soiurilor nederivate din NGT, din cauza în special a limitelor legate de detecție”.

O altă concluzie se referă la ,,acceptabilitatea societății care trebuie luată în considerare și trebuie să conducă la gândirea caracteristicilor a căror publicare ar oferi un beneficiu împărtășit pe scară largă de diferiții actori ai filierelor”. Astfel ar trebui să avem în vedere că obținerea unor varietăți de plante cu calități nutriționale deosebite pot convinge consumatorii să accepte aceste noi tehnici genomice.

Raportul subliniază că dezvoltarea NGT-urilor și a brevetelor ,,privind trăsăturile editate va duce la o consolidare a problemelor legate de proprietatea intelectuală. Problemele se referă în special la accesul la informațiile privind brevetele atașate soiurilor și accesul la aceste soiuri pentru programele de ameliorare”.

Ar fi meritat ridicată observația legată de faptul că în cadrul dezbaterilor europene, statele membre ar fi putut cere lămuriri Comisiei Europene legate de faptul că pe de-o parte introducem restricții și condiționalități din ce în ce mai numeroase (interzicere molecule pesticide, procent de pârloagă, procent de leguminoase, altele) care în ansamblul lor duc la reducerea randamentelor de producție și competitivității fermierilor europeni, dar pe de altă parte argumentăm prin recomandarea adoptării NGT necesitatea creșterii randamentelor pentru a asigura hrană țărilor sărace și a adaptabilității culturilor la schimbările climatice.

Însă, până la acest moment creșterea randamentelor culturilor prin folosirea NGT-urilor este invocată doar de anumiți politicieni, fără a fi susținută și de cercetători.

 

Principiile INRAE Franța pot fi o bază de discuție?

 

Întorcându-ne la subiect, o să prezint pentru început cele șase principii considerate de bază de către INRAE Franța și înscrise în viziunea oficială a institutului, prezentate în cadrul comisiei parlamentare de către doamna Carole Caranda, director adjunct cu cercetarea.

Primul principiu se referă la menținerea unei capacități de expertiză în concordanță cu misiunea de cercetare publică al INRAE. ,,Considerăm că se încadrează în misiunile noastre de cercetare publică și este responsabilitatea noastră socială de a explora beneficiile și limitele, dar și posibilele riscuri ale produselor derivate și utilizarea acestora”.

În continuare, trecând la al doilea principiu se arăta că ,, … acesta este evident, dar trebuie reafirmat. Aceste tehnologii sunt esențiale pentru dobândirea cunoștințelor. Editarea genomului permite pentru a explora variabilitatea genetică, funcția de studiu, reglarea și evoluția genelor. Această cercetare este esențială pentru îmbunătățire cunoașterii și înțelegerea vieții”.

Al treilea principiu se referă la utilizarea tehnologiilor de editare ale genomului în ameliorarea plantelor și unde sublinia că: ,,Evaluarea posibilităților oferite de această tehnologie este perfect legitimă și complementară instrumentelor tradiționale de ameliorare a plantelor”.

Celelalte trei principii se referă la desfășurarea experimentelor în conformitate cu reglementările europene și naționale, apoi principiul de deschidere a cercetării de realizare a unor proiecte în cadrul cercetării multidisciplinare și, dacă este posibil, multi-sectoriale.

Al șaselea principiu tratează problema proprietății intelectuale. Doamna Caranda arăta că: ,,INRAE ​​își reiterează atașarea la existența certificatul de soi de plante și la nebrevetabilitatea plantelor rezultate din editarea genomului”.

 

Despre principiul privind brevetarea, mai pe larg

 

Legat de ultimul principiu este de menționat că la nivel european pozițiile s-au mai schimbat de-a lungul timpului sau poate au fost greșit interpretate de unii comentatori (timpul va decide), dar cert este că în 2019 Copa Cogeca, cea mai mare organizație profesională a fermierilor și cooperativelor din Europa, afirma prin intermediul secretarului general Pekka Pesonen că: Ne opunem oricărei forme de brevetare pentru gene de la plante și animale și trăsături genetice care pot fi găsite în natură sau obținute prin mutageneză. Depunerea de brevete pentru produse, trăsături sau gene derivate din tehnici de inginerie genetică ar trebui să fie posibilă numai pentru produsele care conțin ADN care nu poate fi găsit în natură și care nu pot fi obținute prin metode convenționale de ameliorare, obținere sau prin tehnici de mutageneză”. Motivul acestei opuneri îl reprezenta riscul definit ca fiind ,,…. catastrofal atât pentru fermieri, cât și pentru micii crescători și ar duce la o reducere a numărului de soiuri disponibile pe piață”.

Temerea este dată de faptul că din ce în ce mai mulți cercetători de pe diverse continente, dar și specialiști în domeniu, consideră că sistemul de brevete încurajează concentrarea pe piața semințelor în mâinile câtorva mari corporații, fiind poate principalul motor care stă la baza concentrării pieței de semințe certificate pentru agricultură.

În același spirit evaluează situația și CTPS (Comitetul Tehnic Permanent de Selecție a Plantelor de Cultivat) care consideră că ,,Pentru a elimina frâna brevetabilității trăsăturilor editate, care se pare că va prelungi munca amelioratorului pentru a se asigura că acesta nu se găsește în postura de contravenient, comisia consideră că ar fi oportun ca toți operatorii să decidă să nu solicite brevete asupra caracteristicilor editate”.

Doamna Catherine Regnault-Roger, profesor la Universitatea din Pau și membră a Academiei agricole franceze arată într-un material realizat în cadrul institutului Sapiens că, la acest moment, 80% din brevetele privind NGT-urile sunt deținute de americani și chinezi, iar europenii au sub 10%. Mai mult, dacă analizăm brevetele depuse în anul 2020 la WIPO (Organizația mondială privind drepturile de proprietate), 10.624 de brevete sunt depuse de China, urmată cu 8.800 de brevete de către SUA, 1.027 de brevete de către Franța și 2.048 de brevete de către Germania. De menționat că, aici sunt incluse și brevetele privind cercetările medicale pentru oameni și animale care sunt cele mai numeroase.

În schimb, este de menționat, așa cum afirma în cadrul dezbaterilor parlamentare din Adunarea Națională franceză, domnul Fabien Nogue, director de cercetare în cadrul INRAE, ,,cvasi totalitatea brevetelor privind NGT la plante în Europa sunt brevetate de Corteva”, care de altfel a depus o activitate susținută de prezentare a acestor tehnologii atât către delegațiile tuturor statelor membre de la Bruxelles, dar și în fiecare țară prin intermediul tuturor organizațiilor unde este parte sau în mod direct în vederea adoptării regulamentului privind NGT.

La cele menționate mai sus se impune a se prezenta și o probabilă contradicție în cazul propunerii de regulament care pe de-o parte asimila varietățile NGT 1 cu varietățile convenționale, care la acest moment nu pot fi brevetate decât ca varietăți (soiuri sau hibrizi) în sistemul UPOV și pot fi folosite în ameliorare fără a se putea invoca brevetabilitatea.

În același timp tehnologiile folosite pentru obținerea NGT 1 sunt folosite și în cazul NGT 2 și pot fi folosite și în cadrul obținerii unei noi generații de OMG, doar că în cazul celor două grupe din urmă brevetarea tehnologiilor este posibilă conform legislației actuale din UE.

Având în vedere cele de mai sus, apare contradicția următoare, o tehnică folosită la NGT 1 care nu poate fi patentată, dar care se folosește ulterior pentru obținerea unui NGT 2 se mai poate patenta, în condițiile în care un patent are în vedere inovativitatea și specificitatea, adică mai simplu spus nu trebuie folosit în alte situații?

Sau, în situația în care o tehnică folosită la NGT 2 sau OMG și care ulterior este folosită la NGT 1 mai este sau nu sub patent, cât timp la NGT 1 nu se permite brevetarea nici unei tehnologii?

Din păcate Comisia Europeană a complicat și mai mult lucrurile, intenționat sau nu, greu de spus, lăsând reglementarea modului de patentare inclusiv din aplicarea NGT-urilor pentru anul 2026, iar până atunci să ne descurcăm cu legislația existentă. Doar că în 2026 ce s-a patentat nu se mai poate anula, fiindcă legislația nu se aplică retroactiv.

 

Trasabilitatea între necesitate și oportunitate

 

Comisia Europeană în proiectul de regulament privind NGT-urile a inserat obligația ca în cadrul culturilor ecologice să nu se folosească nici un fel de varietate NGT, iar un al doilea aspect de reținut este dat că prin noile strategii Farm to Fork și Green Deal dorește să ducă suprafețele ecologice la 25% din suprafața agricolă a UE. Ori așa cum vom vedea în continuare, lucrurile sunt un pic antagoniste dacă nu se va interveni pentru clarificarea aspectelor neclare

Așa cum rezultă atât din studiul făcut de CTPS pentru Ministerul Agriculturii francez, cât și din intervențiile făcute de specialiștii de la INRAE, dar și din luările de poziție ale altor specialiști din alte țări, varietățile obținute din aplicarea noilor tehnici genomice nu pot fi detectate la acest moment în laboratoare, deci cum mai putem verifica marfa cu origine din producția ecologică, care așa cum știm cu toții este verificată pentru pesticide, dar ce facem cu NGT-urile?

Aici se ridică două aspecte, primul fiind cel datorat impurificării accidentale cu polen, lucru demonstrat în cazul unora din culturile OMG, situație care a impus existența unor distanțe de izolare (a se vedea acest aspect și în cazul suprafețelor de floarea-soarelui high oleic unde este aceeași problemă), iar a doua poate fi datorată unor impurificări voite cu NGT care pot conferi anumite rezistențe la boli și/sau dăunători, dar care neputând fi detectate, duc la încălcarea însăși a obiectivului de bază al agriculturii ecologice.

Normal că fermierii, mai ales cei din sistemul convențional, inclusiv eu, nu ne dorim trasabilitate, fiindcă înseamnă obligații birocratice suplimentare, dar întrebarea există privitor la garantarea calității produselor ecologice și așa cum am arătat este cauzată de un articol propus de Comisie în cadrul proiectului de regulament și trebuie rezolvat într-un fel sau altul, deoarece apoi ne vom trezi cu fel de fel de decizii ale CJUE care mai mult vor încurca decât ajuta. Doar că CJUE judecă în conformitate cu legislația existentă, bună sau rea.

Poate ar fi trebuit Comisia Europeană să reflecteze un pic dacă în loc să încerce o așa zisă de reglementare a NGT-urilor printr-un regulament separat, nu ar fi trebuit mai bine să schimbe definiția OMG din Directiva 2001/18 și să se aplice principiul din SUA unde definirea acestora se referă la produsul obținut și nu la tehnicile folosite.

În acest caz, simpla analiză și constatare ulterioară că tehnicile NGT nu duc la obținerea de OMG dădea drumul la aplicarea acestora (atât NGT 1 cât și 2) conform varietăților convenționale fără probleme și nu ar mai fi fost necesară o altă reglementare, dar este de menționat că s-ar fi aplicat restricții privind patentarea, care poate și asta ar fi încurcat.

 

Rețineri privind folosirea NGT?

 

În 2016, într-un interviu, domnul Arlo Thompson, directorul de cercetare al firmei Pioneer pentru Europa spunea Folosirea CRISPR-Cas este ușoară, problema este identificarea locului exact unde se taie secvența de ADN. Putem să tăiem și să eliminăm acea secvență şi apoi să lăsăm planta să activeze procesele de reparare şi refacere a catenelor de ADN. Se pot face modificări, scoate, adăuga segmente, dar mai important este să știm foarte precis locul în care vrem să facem aceste modificări”.

Aceleași observații au rezultat și din raportul CTPS, care pornind de la acest fapt a enunțat o serie de rezerve potențiale, cum ar fi faptul că lipsa acurateței locului de tăiere a secvențelor de ADN poate duce și la apariția unor mutații nedorite și cu impact ulterior în expresia proprietățile plantelor respective, că este vorba de toxicitate nutrițională, sau asupra microbiotei din sol prin exudatele radiculare.

Mai mult, o altă rezervă potențială este despre pericolul diseminării în mediu a unor însușiri care se pot transfera natural la plante compatibile sexuat dar care sunt în același timp buruieni, astfel conferindu-le însușiri nedorite a exista la acestea.

 

Concentrarea și globalizarea industriei de semințe, între riscuri și oportunități

 

Într-o lucrare publicată de Phil Howard și Amos Stromberg se prezintă evoluția concentrării industriei de semințe între 1996 -2022, unde vorbim la acest moment de patru mari companii globale (care dețin și activități de pesticide) pe piața semințelor, acestea fiind Bayer (care deține printre altele Monsanto), Corteva (care are în portofoliu Pioneer), Sinochem care deține prin intermediul ChemChina compania elvețiană Syngenta și BASF care are și ea activități în domeniul semințelor în curs de dezvoltare și nu ar fi o surpriză dacă în viitor se va anunța o eventuală achiziție a unei firme de semințe. La acestea se mai adaugă firme specializate doar în semințe, precum germanii de la KWS, francezii de la Limagrain, japonezii de la Sakata și danezii de la DLF, firme care au în general cifre de afaceri între 0,5 și 1,4 de miliarde euro.

Imagine3

Mecanismul avut în vedere că a contribuit la stimularea concentrării activității este dat de situația în care un start-up înregistrează un brevet pentru un nou proces de inginerie genetică sau pentru o nouă plantă modificată genetic și nu o poate exploata fără să devină dependentă de una sau mai multe brevete deja deținute de companiile de semințe. Condițiile pentru obținerea dreptului de licență în general obligă micile companii să fie absorbite sau să semneze contracte de exclusivitate, dezvoltând corporațiile multinaționale încă și mai mult.

În același material invocat mai sus, doamna Catherine Regnault-Roger profesor la Universitatea din Pau arăta că datorită costurilor extrem de mari, doar giganții care au afaceri în domeniul pesticidelor și al semințelor gen BASF, Corteva, Bayer, Sinochem-Syngenta își pot permite să susțină financiar dosarele de reglementare în vederea obținerii brevetelor globale.

Aceste afirmații sunt susținute și de graficele de mai jos unde se observă că primele patru companii dețin circa 52% din piața globală de semințe și circa 62% din piața globală de agrochimicale (semințe și pesticide).

Imagine4

 

În loc de concluzii avem întrebări

 

Acest articol a încercat prezentarea și dezvoltarea pe scurt a observațiilor ridicate de diverse organizații sau guverne în raport cu propunerea de regulament, iar în opinia mea răspunsul trebuie să și-l dea fiecare fermier sau persoană interesată, iar ca întotdeauna politicul decide, că ne place sau nu. Dar în esență, întrebările care necesită soluționare ar fi următoarele:

Prima întrebare se referă la modul prin care se poate garanta coexistența între varietățile convenționale și cele NGT, mai ales în cazul agriculturii ecologice, unde fermierii intenționat sau nu, pot folosi NGT-urile, dar acestea nefiind detectabile, cum le vom identifica? Cum vom garanta consumatorului final care crede în aceste valori ale agriculturii ecologice că nu este înșelat?

Principiul bunei credințe există ce-i drept, dar în practică este dublat de metode de control care pot permite aplicarea după caz a justiției. Deci, dacă nu există până la acest moment metode de detectare a varietăților NGT, cum protejăm sectorul de agricultură ecologică, care în viziunea Comisiei ar trebui să ajungă la minimum 25% din suprafața agricolă comunitară? Este drept că nici trasabilitatea nu poate garanta 100% acest lucru, dar oare fără cât se poate garanta?

A doua întrebare, este pregătită agricultura europeană și nu numai, pentru rămânerea pe piață a doar 6-8 firme de semințe și cum poate fi protejat atât fermierul, cât și consumatorul final de abuzurile de poziție dominantă sau de cartel, așa cum constatăm și în alte domenii (cum ar fi domeniul cipurilor sau cazul petrolului)?

Acceptarea brevetelor în cadrul varietăților obținute prin metode convenționale, așa cum se doresc a fi asimilate și NGT 1, foarte posibil va duce la accelerarea concentrării firmelor de semințe.

Nu există nici un dubiu că toate aceste costuri care sunt percepute de fiecare autoritate implicată în aprobarea dosarului de reglementare, de fapt sunt niște impozite indirecte colectate de la populație în final. Doar că ulterior marja de profitabilitate a acestor firme poate deveni expresia unui abuz, în condițiile în care nimeni nu poate renunța la mâncare, deci va plăti cât se cere. Autoritățile au avut în vedere aceste aspecte și care pot fi soluțiile de contracarare a unor astfel de situații?

Poate ar trebui să ne aducem aminte de un exemplu recent din UE, când fabricile de îngrășăminte chimice datorită unor decizii greșite privitoare la aprovizionarea cu gaze și-au încetat activitatea, ceea ce a creat oportunitatea pe fondul războiului din Ucraina, ca toți furnizorii de îngrășăminte nord africani să își crească prețurile de circa trei ori în condițiile în care nu le-au crescut costurile, fără ca fermierii europeni să poată fi protejați.

Mai mult, trebuie să avem în vedere mai ales în cazul unor turbulențe geostrategice cum sunt acum în Ucraina sau Orientul Mijlociu, dar mâine pot fi în orice altă regiune, ce vom face dacă vom rămâne fără furnizori de astfel de produse, datorită poate blocări a lanțurilor de aprovizionare sau din orice alte motive? Oare experiența pandemiei nu ne-a învățat nimic?

În condițiile în care susținerea unor dosare de reglementare depășește posibilitățile unor firme de ameliorare mici și medii, dar se acceptă brevetarea, să se înțeleagă că viitorul acestor firme dar și al fermierilor mici nu mai există? Autoritățile sunt pregătite să-și asume aceste decizii?

Să înțeleagă firmele mici și mijlocii că viitorul lor este sumbru, iar toate afirmațiile legate de dezvoltarea și consolidarea clasei de mijloc sunt doar lozinci electorale pentru anumite momente, dar de fapt nu contează?

În încheiere, este foarte adevărat că decizia finală este luată de politic pe baza unor interese care pot fi sau nu aceleași cu ale interesului național, doar că activitatea de supraveghere a acestor decizii politice poate fi asigurată de toți factorii implicați, doar prin dezbateri largi, serioase, fără patimă și egoism și ce este mai important fără interese ascunse.

În rest numai de bine.

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista