Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a susținut marți - 4 august 2026, în fața Comisiei pentru Mediu a Senatului României, pachetul de amendamente la propunerea legislativă privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (L455/2026). Toate propunerile Clubului au fost acceptate de comisie.

Documentul, aflat pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului convocată în perioada 4–6 august, are 233 de pagini și este prezentat drept jalon de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de peste 972,4 milioane de euro. În forma depusă inițial, strategia stabilea ținte cu impact direct asupra activității agricole: extinderea la 30% a teritoriului național cu statut de arie protejată, 10% zone de protecție strictă și reducerea cu 50% a riscului pesticidelor și a nutrienților. Niciuna dintre aceste ținte nu era însoțită de un studiu de impact economic și social.

„Dacă va fi adoptat în forma lui actuală, va pune cruce agriculturii. Trist este că până și în expunerea de motive, agricultorul, fermierul, este văzut ca principalul factor de distrugere a biodiversității, când orice om de bun simț știe că povara păstrării biodiversității cade tocmai pe fermier. Și toate astea fără un minim studiu de impact, fără să știm câți bani pierdem în cazul adoptării unor astfel de măsuri. Pierdem miliarde de euro din cauza secetei, din cauza importurilor de cereale din Ucraina, din cauza lipsei sistemelor de irigații”, a subliniat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Clubul a transmis Senatului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un document cu amendamente punctuale, formulate pe articole și însoțite de motivare tehnică. Poziția Clubului a fost susținută în fața comisiei de Florian Ciolacu, director executiv, și Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole.

„La nivel de principiu, agricultura nu generează presiune asupra biodiversității, ci caută să țină echilibrul biodiversității, pentru că asta înseamnă agricultură. Regulamentul privind reducerea nutrienților și a pesticidelor este parcat la nivel european, deci nu mai există, și nu vedem de ce ar fi asumat prin această propunere de strategie. Creșterea cu 30% a zonelor de protecție și cu 10% a zonelor de protecție strictă trebuie făcută doar cu acordul celor care sunt proprietarii acelor suprafețe. Impactul asupra infrastructurii de irigații, desecare și drenaj și asupra utilizării apei trebuie luat în considerare și din punct de vedere economic. Agricultură fără apă nu se întâmplă”, a declarat Florian Ciolacu în fața comisiei.

Amendamentele admise de Comisia pentru Mediu a Senatului României

1. Irigațiile devin relevante direct pentru biodiversitate (Capitolul 3, Tabelul 1). Programul Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații trece de la „relevanță limitată, indirectă” la relevanță ridicată, cu contribuție directă. Gestiunea integrată a apei prin irigații, desecare și drenaj are impact favorabil asupra refacerii accelerate a biodiversității, menține activitatea productivă economic și susține calitatea vieții în mediul rural. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

2. Exploatațiile conforme nu pot fi asimilate activităților ilegale, iar abandonul terenurilor intră în analiza presiunilor (Capitolul 5.3). Evaluarea impactului agriculturii diferențiază explicit activitățile desfășurate cu respectarea legislației, prin condiționalitățile PAC și standardele GAEC, de cazurile de nerespectare a obligațiilor legale. Analiza presiunilor include și efectele abandonului terenurilor agricole, care conduce la invadarea cu specii alogene, pierderea pajiștilor cu înaltă valoare naturală și degradarea habitatelor deschise. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

3. Securitatea alimentară și viabilitatea economică intră în obiectivul dedicat agriculturii (Capitolul 6, Obiectivul B1.4, pag. 66). Gestionarea durabilă a terenurilor agricole se realizează cu respectarea simultană a conservării biodiversității, a securității alimentare, a competitivității agriculturii și a viabilității economice a exploatațiilor. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

4. Principiul compensării integrale și consultarea obligatorie a fermierilor (Capitolul 6, Obiectivul B1.4). Orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv se aplică numai cu mecanisme de compensare financiară integrală, calculate pe baza pierderii reale de venit. Măsurile care afectează activitatea agricolă sunt precedate de o analiză de impact economic și social elaborată în consultare cu organizațiile profesionale ale fermierilor, iar restricțiile suplimentare se pot institui numai prin act normativ adoptat cu consultarea acestora. Fermierii sunt recunoscuți drept parteneri esențiali în conservarea biodiversității. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

5. Compensări specifice pentru practicile extensive și pentru cele intensive (Capitolul 6, pag. 69). Menținerea practicilor agricole extensive și a metodelor tradiționale se realizează cu asigurarea compensărilor specifice pentru fermieri în cazul afectării producției agricole. Diminuarea efectelor practicilor intensive ține cont de schimbările climatice și menține competitivitatea afacerilor agricole prin compensări specifice și alternative tehnologice viabile. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

6. Ținta privind nutrienții și pesticidele se raportează la nivel național, nu la nivel de fermă (Capitolul 7, Ținta T7, pag. 96). Respectând țintele globale, România se angajează ca, la nivel național și nu la nivel de exploatație agricolă individuală, consumul mediu de produse de protecție a plantelor și de nutrienți să nu depășească valorile medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene sau 50% din valoarea înregistrată de statul membru cu cel mai mare consum. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

7. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intră în lista instituțiilor responsabile (Anexa II). Includerea vizează toate acțiunile care privesc agricultura, dezvoltarea rurală, utilizarea terenurilor agricole, plățile compensatorii, măsurile de agromediu, gestionarea speciilor invazive cu impact agricol, restaurarea ecosistemelor agricole și integrarea biodiversității în politicile sectoriale agricole. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

8. Compensarea restricțiilor din siturile Natura 2000 (Capitolul 6, Obiectivul A1, pag. 52). Restricțiile prezente sau viitoare care generează pierderi de venit sau costuri suplimentare pentru agricultură și silvicultură în siturile Natura 2000 sunt însoțite de mecanisme de compensare financiară adecvate. Metodologia și calculul plăților compensatorii se realizează anterior desemnării de noi arii naturale protejate.

9. Echilibru între restaurare și continuitatea activității economice (Capitolul 6, Obiectivul A3, pag. 57). Implementarea Planului Național de Restaurare pe suprafețe agricole și forestiere respectă echilibrul dintre obiectivele de conservare și continuitatea activităților economice sustenabile. Pierderile de venit generate se compensează prin scheme dedicate, iar metodologia de calcul se realizează anterior aplicării măsurilor de restaurare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am realizat o analiză și un scurt studiu de impact asupra Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității - Capitolul Agricultura pag. 66-70. Vă invit să citiți rândurile de mai jos.

Inserția paginilor 66-70 alocate agriculturii din proiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității, începe cu o scurtă trecere în revistă, de câteva rânduri, asupra mediului agricol din România, unde este punctat în mod special faptul că suntem atomizați. „Agricultura României se caracterizează printr-o structură polarizată, cu un număr foarte mare de ferme mici, dintre care multe practică agricultura pe parcele mici de teren pentru consumul propriu. La acestea se adaugă câteva mii de feme mari. România este țara cu cel mai mare număr de femieri din UE, de aproape 3,5 milioane. Cu toate acestea, 90% dintre ferme sunt mici, având mai puțin de 5 hectare. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de de floarea-soarelui, miere și prune.”

Apoi continuă printr-o propozitie sumară ce indică starea de conservare a pământului și a apei, a peisajelor și a unei remarcabile diversități biologice. „Mediul natural din România se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică.”

Prima analiză pe text pe care o fac, îmi arată o superficialitate extremă asupra imaginii agriculturii romanești. Textul marchează adevărul la nivel național, într-un mod discutabil. Anume faptul că „un număr foarte mare de ferme mici, dintre care multe practică agricultura pe parcele mici de teren pentru consumul propriu”. Cu alte cuvinte, sursa primară de hrană, sursa vieții și a întreținerii zilnice rămane peticul de pământ, unde hrana este cultivată sau crescută, adică animalele de curte și păsările.

Textul continuă cu o propoziție scrisă de cineva ce nu are habar despre agricultură, descriind într-o propoziție status-ul României la nivel european. „România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui…” Și cam atat s-a putut despre agricultura României.

Și acum să inserăm primele cifre:

Valoare totală de piață 2026: Opt miliarde una sută șaptezeci și opt milioane, zero patruzeci și trei mii, patru sute șaptezeci și opt euro

Iar apoi, după o enumerare de zone deja implementate, în ceea ce privește condiționalitățile, eco-schemele și altele, se trece brusc la un paragraf: „Agricultura ecologică este o metodă agricolă de producere a alimentelor utilizând substanțe și procese naturale. Comisia a stabilit pentru anul 2030 obiectivul ca 25% din terenurile agricole din UE să fie cultivate ecologic - o creștere semnificativă față de nivelul de 10,5 % din 2022.”

Aici am câteva lucruri de inserat. Pentru început, o contradicție flagrantă între paragraful sus subliniat pe care-l reproduc aici: „Mediul natural din România se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică”. Și faptul că CE dorește ca România să ajungă la o pondere de 25% din total terenuri destinate agriculturii să fie cultivate extensiv. „În acest sens, un element central al obiectivului îl reprezintă menținerea și dezvoltarea practicilor agricole extensive și a metodelor tradiționale de utilizare a terenurilor.”

Știe oare Ministerul Mediului, ministra interimară și cele trei ONG-uri care au scris acest proiect/strategie, cum se face agricultura? Intensivă și extensivă? Știu acești oameni despre poziția României în ansamblul regional și global?

„O a doua direcție majoră a obiectivului vizează diminuarea efectelor negative ale practicilor agricole intensive. Aceasta presupune revizuirea și reglementarea practicilor agricole cu impact asupra biodiversității, în vederea reducerii utilizării substanțelor chimice, limitării degradării solului.”

Acum, după ce am analizat aceste propoziții generale, fără cap și fără coadă, fără nicio noimă efectiv, scrise de niște oameni ce nu au habar despre ce vorbesc, darămite să estimeze impactul și poziția României, vin și aduc clarificări.

• România a crescut din anul 2000 până astăzi respectand normele europene care i-au fost trasate. România a preluat Acquis-ul comunitar în ceea ce privește siguranța hranei și a hrănirii. Personal am coordonat acest proces din 2002 în 2007, când am aderat la UE.

• România respectă din punct de vedere legislativ toate normele cu privire la utilizarea substanțelor, insecticidelor și pesticidelor. Gradul de utilizare a îngrășămintelor și a pesticidelor este la nivelul de 50% față de ponderea țărilor mai dezvoltate din Europa.

• Știe doamna ministru al Mediului și cei din ONG-uri ce înseamnă pentru o parcelă trecerea în cultură extensivă, în termen de timp, certificări și cheltuieli? Îndemn la căutare și reflecție.

• România este mai mult decât aliniată la normele europene, gradul de utilizare al produselor pentru protecția culturilor este mult mai scăzut față de practica vest-europeană. Sau credeți că ardeii și cartofii din Vest sunt crescuți fără chimicale?

• România este primul exportator de grâu, orz, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din EU27. De doi ani la rând, România conduce în exportul regional, fiind singura Origine sustenabilă și predictibilă din bazinul Mării Negre. Calitatea materiilor prime românești este indiscutabilă. Mărturie stă prima poziție din exportul Unional, precum și destinațiile pe care România le atinge.

Cifra totală a industriei INPUT pentru 5 culturi, în România

Nu doresc să mai insist pe analiza absurdităților scrise de Ministerul Mediului, ci doresc să potențez urmările:

• Agricultura românească a crescut grație UE. Sunt probleme extrem de grave în agricultura României din cauza războiului, a lipsei de finanțare, a prețurilor reduse din cauza contextului global;

• Acordul Mercosur va atrage materie primă ieftină produsă cu norme din afara UE. Deci, fără nicio reglementare. Același lucru este aplicabil și mărfurilor din Ucraina și SUA;

• Distrugem agricultura României ca să facem loc altor Origini. Distrugem efectiv toată industria numită agricultură, toată infrastructura logistică de transfer și depozitare, precum și activitatea terminalelor de export din Constanța;

• Distrugem viețile oamenilor care trăiesc din agricultură în mediul rural. Distrugem petecul de pământ care le asigură traiul zilnic. Ce facem cu acești oameni? Cu aceste familii? Le împingem la disoluție? La dispariție sau sinucidere? Și sunt extrem de mulți;

• Doriți din nou să vedeți calul și boul pe câmp? Plugul de lemn și căruța?;

• Facem loc pentru mărfurile din Mercosur, Ucraina și SUA, împingând agricultura României ce cu truda a ajuns aici, astăzi, după ce a traversat 26 de ani din statisticile mele și 36 de ani în total de când am ieșit de sub cizma comunistă? Doamna ministru interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor avea 6 ani când am început statistica și activitatea în agribusiness.

Metodele acestea imi amintesc de ceea ce naziștii denumeau „lebensraum” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Căci, doreau ca Rusia să fie curățată de populație și de orice altă activitate, urmând ca acolo să se odihnească poporul german, cu teutoni călărind și walkirii ce descindeau din Wotan, de asemenea, cutreierând zone verzi.

Asta vă doriți pentru România? Un teritoriu pustiu, fără populație rurală? O populație a României ce va putea fi șantajată în orice moment prin hrană? Deoarece dacă nu îți produci hrana, trebuie să o imporți. Prin accesul la hrană și prețul ei, poți șantaja populația captivă.

De asta am progresat din 2000 până astăzi? Ca să puneți cizmele pe agricultura României? Să demolați populația rurală? Aparent, sunt numai cifre ce vă stau în cale să distrugeti procesarea, zootehnia, infrastructura și nu numai.

Aș aminti și industria utilajelor fără de care nu se poate. Am cheltuit ani la rand, ne-am conformat și nu am comentat. Pe tehnologie, know-how, reglementări, condiționări și altele.

Agricultura României, în cazul în care ministrul Mediului nu știe, are deja practici regenerative. Cu tot complexul de care bănuiesc că nu au habar nici ministra, și nici ONG-urile. Min-till, no-till sau strip-till, analize complexe de sol și rețete complexe pentru îngrășăminte și uzul produselor pentru protecția culturilor. Suntem deja angajați în acest lucru, agricultura regenerativă, pentru protecția solului.

Știți că în Ucraina 25% din pesticide sunt contrafăcute sau expirate? Știți că Mercosur nu are nicio restricție la utillizarea substanțelor? Știți ce este acela un desicant? Știți câte bombe chimice intră zilnic în România prin frontiere fără a fi controlate? Put a pesticide, efectiv. Iar Ministerul Mediului și ONG-urile, brusc, doresc să limităm spectrul de utilizare și să creștem la 25% agricultura extensivă. Ca sa ne hrănim cu ce? Să distrugem oamenii de la țară, să demolăm complexul de agribusiness local și implicit poziția României construită cu atâta trudă.

În încheiere doresc să vă dau sintetic semnificația cuvântului „agricultură”. În limba latină, Ager înseamnă câmp și Cultura care are două sensuri, respectiv cultivare, iar al doilea este Cultul Pământului, căci pământul este cel ce hrănește. Fermierul este îndrăgostit și are grijă în permanență de pământ, pentru că acesta din urmă îi asigură hrana zilnică. Este, deci, cultul grijii față de pământ. Fermierul nu are cum să facă rău pământului. Este concluzia analizei pe cuvântul latin Agricultura.

Dumneavoastră, politicienii, faceți rău, pentru că nu știți, nu înțelegeți, nu vă pricepeți. Și mai mult decât atât, vă supuneți unui complex agregat ce are alte interese decât cele legate de România și de sufletele ce viețuiesc aici, de foarte multă vreme.

Autor: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn, expert și analist în comerțul cu cereale

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!