În urma unui proces complex de rebranding, hotelul New Montana din Sinaia a fost redenumit Alexandrion Royal pentru a reflecta noul concept şi a marca apartenenţa sa la Grupul Alexandrion. Investiţiile estimate în lucrările de renovare şi modernizare se ridică la aproximativ 17 milioane de euro. Hotelul va include multiple facilităţi: patru restaurante cu specific românesc, italienesc, japonez şi mediteranean, baruri, zonă de lounge, SPA, baie turcească, saună, piscină, sală de sport şi salon de înfrumuseţare.

Alexandrion Group, producător şi distribuitor de băuturi spirtoase, vinuri, spumante şi singurul producător de whisky single malt din România, anunţă că va deschide, în 2023, hotelul său din Sinaia. Clasificat în categoria 4 stele, hotelul va avea un concept nou, modern, care va reflecta viziunea preşedintelui fondator al Grupului Alexandrion, dr. Nawaf Salameh şi istoricul grupului şi va oferi oaspeţilor o experienţă unică, memorabilă. Hotelul a trecut şi printr-un proces complex de rebranding, în urma căruia denumirea sa a fost schimbată din New Montana în Alexandrion Royal, pentru a reflecta noul concept şi a marca apartenenţa sa la Grupul Alexandrion.

În 2020, în perioada pandemiei de COVID-19, grupul a demarat un proces amplu de renovare, constând în reconfigurarea spaţiilor de cazare, mobilarea întregului hotel cu mobilier nou, modern şi dotarea cu aparatură de ultimă generaţie, precum şi extinderea facilităţilor de conferinţe, divertisment şi îngrijire personală pentru turişti. Investiţia estimată până la finalizarea lucrărilor se va ridica la aproximativ 17 milioane de euro.

Concept modern, care armonizează povestea Grupului Alexandrion cu multiculturalitatea

„Pe noi, provocările aduse de pandemia de COVID-19 nu ne-au speriat, pentru că am ştiut să le transformăm în oportunităţi. Înainte de pandemie, hotelul era rezervat integral cu trei ani în avans, nu îl puteam închide pentru lucrări. Aşa că am profitat de această perioadă de pauză pentru industria ospitalităţii şi am schimbat conceptul. Am făcut o renovarea completă, acum putem spune că este un nou hotel şi oaspeţii noştri vor fi surprinşi plăcut de design şi de experienţele pe care le vor avea la Alexandrion Royal. Am adus aici multiculturalitatea, am îmbinat elemente de design, de mobilier şi materiale de cea mai bună calitate din mai multe ţări. Dar, cel mai important este faptul că Alexandrion Royal este un hotel care reprezintă grupul Alexandrion şi viziunea mea despre ceea ce înseamnă să oferi o experienţă premium, memorabilă, oaspeţilor, astfel încât aceştia să îşi dorească să se întoarcă iar şi iar. Cei care ne vor vizita vor afla foarte uşor povestea noastră, începând chiar de la recepţie”, spune dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Alexandrion Group.

Fiecare zonă a hotelului a fost gândită şi va fi realizată astfel încât să armonizeze, într-o manieră simplă şi elegantă, elemente din povestea grupului şi a preşedintelui său fondator. Oaspeţii care vor dori să afle mai multe despre dr. Nawaf Salameh vor putea citi povestea sa de viaţă inspiraţională şi vor putea descoperi momente cheie din parcursul său profesional la parter şi la mezzanin, acolo unde vor fi expuse aceste informaţii.

Cele șase etaje vor avea denumiri care fac referire la entităţi din cadrul grupului sau la branduri de referinţă din portofoliile de băuturi spirtoase şi vinuri ale Grupului Alexandrion: Nawaf Salameh Family (parter), Alexandrion Foundation (etajul 1), Saber Elyzia Antarktys (etajul 2), Alexandrion Brandy (etajul 3), Carpathian Single Malt (etajul 4), Brâncoveanu (etajul 5), Rhein (etajul 6). Istoricul fiecarui brand este prezentat la etajul care îi poarta denumirea.

Hotelul Alexandrion Royal va beneficia de o reconfigurare a facilităţilor de cazare, în linie cu creşterea stadardelor de calitate şi confort şi va dispune de 167 de spaţii de cazare: camere şi apartamente.

„Am adus mobilă, covoare, parchet, faianţă şi multe alte materiale şi elemente de decor din toată lumea, din Brazilia, Grecia, Spania, Italia sau Ungaria, pentru că ne-am dorit să avem cea mai bună calitate şi un design interior modern, elegant, dar şi cald, să-i facem pe oameni să se simtă ca acasă, dar, în acelaşi timp să simtă că îşi fac cadou câteva zile de răsfăţ, într-un spaţiu rafinat”, a completat dr. Nawaf Salameh.

Restaurante cu specific românesc, italienesc, japonez şi mediteranean

În cele patru restaurante ale hotelului, oaspeţii vor putea savura o varietate de preparate culinare sofisticate din bucătăriile românească, italienească, mediteraneană şi japoneză, complimentate de băuturi spirtoase şi vinuri din portofoliul Alexandrion Group, printre care se vor număra primul whisky single malt din România, Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars, lichiorurile Saber Elyzia şi spumantul Rhein Extra. Atmosfera va fi întreţinută şi de momente de live entertainment. Cei care vor vizita hotelul Alexandrion Royal se vor putea relaxa şi bucura de clipe frumoase în compania prietenilor şi a familiei în barurile din interiorul şi exteriorul hotelului.

„E important să ai condiţii de cazare foarte bune într-un hotel, dar, la fel de important sau, aş spune şi mai important, pentru o experienţă extraordinară, este să ai opţiuni variate şi de bună calitate pentru relaxare şi entertainment. Atmosfera pe care o vom crea în restaurantele şi barurile noastre va fi autentică pentru că am adus elemente chiar din ţările respective. Spre exemplu, vom avea ingrediente şi veselă chiar din Japonia la restaurantul Benihana. Chefii au foarte multă experienţă şi sunt specializaţi în bucătariile specifie fiecărui restaurant, ştiu toate secretele culinare. O revelaţie pentru oaspeţi va fi şi restaurantul italienesc Del Chiaro, care va purta numele secretarului domnitorului Constantin Brâncoveanu, în linie cu conceptul hotelului. Sunt multe surprize pe care oaspeţii noştri le vor descoperi treptat, dupa ce hotelul va fi deschis”, a precizat dr. Nawaf Salameh.

Piscina şi zona de SPA a hotelului Alexandrion Royal vor fi, de asemenea, renovate cu ajutorul unor experţi în domeniu, din străinătate, iar Alexandrion Group va adăuga la facilităţile oferite de hotel o baie turcească, o saună şi un salon de înfrumuseţare. Hotelul dispune şi de sală de sport pentru cei care îşi doresc să se menţină în formă şi atunci când călătoresc, dar şi pentru localnici.

Spaţiul dedicat conferinţelor şi evenimentelor va fi reconfirgurat şi va include trei săli denumite după brandurile Carpathian Single Malt, Brâncoveanu Vinars şi Rhein Extra. Cea mai mare dintre ele va putea acomoda până la 300 de persoane şi va putea fi amenajată atât pentru conferinţe şi evenimente corporate, cât şi pentru evenimente private.

Degustări de vin şi tururi ghidate la crama din Dealu Mare şi la Pivniţele Rhein, pentru oaspeţii hotelului

„Eu mi-am dorit din start să le ofer oaspeţilor noştri mult mai mult decât un hotel obişnuit şi să fac o legătură între hotel şi afacerile grupului. De mulţi ani noi organizăm degustări de vin şi tururi ghidate la crama noastră din regiunea Dealu Mare unde producem vinuri premiate la cele mai mari competiţii internaţionale şi la Pivniţele Rhein & CIE 1892 de la Azuga, cu o tradiţie extraordinară, unde se produce cel mai vechi vin spumant din România. Ambele se află în aceeaşi regiune în care se află hotelul nostru, aşa că vom organiza astfel de tururi şi pentru oaspeţii hotelului”, a concluzionat dr. Nawaf Salameh.

Hotelul Alexandrion Royal are aproximativ 200 de angajaţi cu experienţă bogată în industria ospitalităţii, care provin din mai multe ţări, precum Egipt, Grecia, Indonezia şi România. Operaţiunile hotelului şi cele ale Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892 sunt coordonate de către directorul general Tarek Victor Guirgis, iar segmentul de Food & Beverages al grupului este coordonat de Ilie Rîşnoveanu.

Seceta este riscul care afectează, an de an, culturile agricole. Fermierii care își doresc să lupte împotriva acestui risc prin asigurare, deci să-și protejeze munca și investiția, trebuie să fie informați cu privire la produsele de asigurare dedicate secetei și să cunoască ce culturi pot fi preluate în asigurare.

Important de știut! Este indicat ca asigurarea pentru secetă să se încheie cât mai curând după însămânțare, bineînțeles, ținând cont și de perioada de subscriere a acestui risc, stabilită de către asigurători.

Produse de asigurare și clauze dedicate secetei

• Clauza specială Secetă și Arșiță

Această variantă de asigurare se poate achiziționa doar după efectuarea unei inspecții de risc a culturii și doar dacă cultura a fost asigurată deja pentru riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie). Se despăgubesc pierderile de producție înregistrate, iar evaluarea se realizează, în câmp, la momentul atingerii maturității culturii.

Foarte important, 70% din prima de asigurare este subvenționată de AFIR.

Pentru această clauză, asigurătorul limitează atât suma asigurată pe hectar, cât și suprafața preluată în asigurare pe fiecare județ.

Se pot asigura: culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui.

• Clauza specială Indicele de Secetă

Riscul produs este evaluat parametric, adică ține cont de date din satelit. Clauza se bazează pe umiditatea relativă a solului, la nivel de Unitate Administrativ Teritorială, măsurătorile fiind înregistrate de către sateliți de tip radar și se acordă despăgubire, dacă se înregistrează deficit de umiditate raportat la un istoric de umiditate relativă a solului de pe aceeași Unitate Administrativ Teritorială, istoric care poate să cuprindă ultimii 14 ani.

Se pot asigura: culturile de grâu, soia, porumb și floarea-soarelui.

• Produsul de asigurare Secetă Parametrică

Ca și Indicele de Secetă, acest produs este o soluție personalizată și inovatoare de asigurare a culturilor agricole împotriva riscurilor naturale și are la bază cele mai noi tehnologii: sateliții.

Fermierii au nevoie de produse de asigurare personalizate care au la bază istoricul din fermă și specificul zonei în care este amplasată ferma și care să acopere riscurile cu care se confruntă în mod real.

Acest produs de asigurare se bazează pe umiditatea relativă a solului, dar la nivel de parcelă a fermierului, măsurătorile fiind înregistrate și în acest caz de către sateliți și se acordă despăgubire, dacă se înregistrează deficit de umiditate raportat la un istoric de umiditate relativă a solului a aceleiași parcele care face obiectul asigurării.  De data aceasta, istoricul de umiditate relativă a solului cuprinde ultimii 5 ani.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, colaborează cu asigurători externi și oferă produsul de secetă parametrică pentru asigurarea culturilor agricole împotriva riscurilor naturale.

Beneficiul major obținut: daunele sau pierderile financiare ale fermierului sunt identificate cu acuratețe, despăgubirea cuvenită este în concordanță cu pierderile înregistrate.

De asemenea, acest produs de asigurare elimină vizitele în teren pentru evaluarea pierderilor, deoarece transmiterea datelor, în baza cărora se stabilesc pierderile, se face de către sateliți.

Evaluarea daunelor și plata despăgubirii se efectuează rapid, de regulă în maximum 10 zile de la data la care asigurarea încetează.

Se pot asigura: culturile de rapiță, orz, grâu, porumb, soia și floarea-soarelui.

Pe lângă cele trei produse de asigurare dedicate secetei, există un produs de asigurare care acoperă riscul de secetă pedologică în faza de răsărire, pentru culturile de toamnă (rapiță și cereale) și se poate achiziționa imediat după finalizarea însămânțării.

Important de reținut despre acest produs. În baza acestui produs, fermierul recuperează cheltuielile de însămânțare, până la 1000 lei/hectar, dacă în termen de 60 de zile de la însămânțare cultura nu răsare sau răsărirea este neuniformă.

Atenție! Acesta este un produs de asigurare pe care fermierii îl pot achiziționa toamna, la începutul anului agricol.

Se pot asigura: culturile de rapiță și cereale de toamnă.

Produsele de asigurare și clauzele pentru acoperirea riscului de secetă pot fi achiziționate doar dacă fermierul a achiziționat de la același asigurător o poliță de asigurare a culturilor care cuprinde riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie).

Important! Produsele de asigurare pentru secetă, dar nu numai, au termene limită, stabilite de asigurători, în care pot fi achiziționate.

Articol scris de: IOANA MILEA, director comercial Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Marți – 20 decembrie 2022, Parlamentul României a adoptat în regim de urgență „Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare, precum și pentru modificarea OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică” (Plx 791/2022). În forma adoptată, legea aduce prejudicii cercetării agricole românești, a cărei mare problemă este finanțarea la nivel de performanță. ASAS atenționează că întreaga cercetare românească, cu precădere cea agricolă, va fi distrusă.

Conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS) își exprimă dezacordul față de adoptarea Legii privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare, precum și pentru modificarea OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (Plx 791/2022) fără consultarea cercetătorilor din domeniul agricol, al ASAS și al MADR.

„În forma adoptată, Legea va aduce un prejudiciu grav cercetării agricole, prin fragmentarea actualei structuri unitare a acesteia, integrată de mult timp în Spațiul european și mondial de cercetare prin nenumărate colaborări bilaterale și multilaterale finalizate prin rezultate de excepție aplicate în practica agricolă și nu numai. Dovada grăitoare a acestei integrări este și faptul că ASAS este membru fondator al Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a cărei vicepreședinție o asigură în urma alegerii în această poziție de către Adunarea Generală a UEAA în octombrie a.c. Actuala structură a cercetării agricole a fost fundamentată de marele savant Gheorghe Ionescu-Șișești, gândită ca un tot unitar determinat de particularitățile cercetării agricole, derulate în mare parte direct în natură și ale cărei rezultate (noi soiuri de plante, tehnologii, care să satisfacă necesitățile de alimentație ale populației, adaptarea la condițiile climatice tot mai nefavorabile, asigurarea siguranței și securității alimentare a țării în contextul pandemiilor și războiului de la graniță) sunt puternic dependente de zona geografică și condițiile climatice și hidro-pedologice locale. Un soi nou creat la unul dintre institutele sau stațiunile ASAS trebuie preluat și adaptat la condițiile mult diferite din nordul, sau vestul țării, fapt care impune existența unei rețele de stațiuni distribuite cât mai uniform pe întreg teritoriul și coordonate de institute naționale sau de ramură. Ruperea acestei unități va avea același efect pe care l-ar avea, prin comparație, ruperea Rețelei naționale meteorologice și distribuirea componentelor sale, pe baze voluntare, la diferite entități. Conducerea ASAS consideră că cei care au propus modificarea legii față de varianta adoptată de Guvern trebuie să-și asume în totalitate consecințele: distrugerea rețelei unitare de cercetare agricolă coordonată de cel mai înalt și competent for științific, ASAS; dependența totală a României față de importuri; compromiterea siguranței și securității alimentare a țării. Trebuie să-și asume toată răspunderea pentru conținutul legii și mai ales pentru consecințele rezultate din aplicarea acestei legi păguboase pentru tot sistemul de cercetare, dar mai ales pentru economia națională a României”, arată președintele ASAS, prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Suntem în Tulcea, la Greci. Am mai fost prezenţi aici, nu o dată, şi de fiecare dată am adus informaţii noi despre ce se întâmplă în industria alimentară. Vorbim astăzi despre lucruri care ţin de bunul mers al agriculturii şi industriei alimentare într-o perioadă destul de tulbure, când seceta este cuvântul de ordine, când războiul este lângă noi, când criza alimentară este anunţată de toţi şi, tocmai de aceea, la nivelul Uniunii Europene se vorbeşte de „lanţul scurt” – nu de acum, de mai mulţi ani –, iar noi vrem să vedem cam cum se întâmplă lucrurile acestea în ţara noastră. Vom vorbi astăzi şi despre produsul tradiţional local, în acelaşi timp vom vorbi şi despre cum este să fii antreprenor în România. Partener în acest demers este doamna Paula Vals, fondatorul grupului de firme Angelo.

„Lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împinge de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva.”

Paula Vals sărbătoreşte, anul acesta, 30 de ani de când a pornit prima afacere. „Am început în anul 1992, timid, fără experienţă antreprenorială, pornind prima dată pe partea de comerţ, după care bineînţeles că am conştientizat că producţia ne va aduce plusvaloare, şi datorită faptului că era nevoie în acea perioadă de produse româneşti, am deschis şi partea de producţie. Dacă am plecat de la 2 angajaţi în momentul de faţă, am ajuns la 240, 150 suntem în producţie, ceilalţi în punctele de desfacere, pentru că am considerat că businessul trebuie să ni-l construim pe orizontală, să avem cash-ul asigurat în fiecare zi, de aceea avem 13 puncte de lucru pe care le aprovizionăm în fiecare zi şi, la fel, avem necesarul de cash pentru a asigura materia primă necesară producţiei.

La început am dezvoltat partea de comerţ, vă daţi seama că trebuia să aprovizionăm magazinele, în acea perioadă era o criză de produse în domeniul patiseriei-cofetăriei, pentru că fabricile vechi, aşa cum s-a întâmplat după Revoluţie, multe s-au închis, şi-mi aduc aminte că stăteam la nişte cozi infernale pentru a lua fursecuri, prăjituri de la Brăila chiar. Şi atunci am luat decizia de a face o mică patiserie, prima dată cu vânzare în faţă, unde nu prea a funcţionat, ne-am dat seama că trebuie să investim, am cumpărat acest teren la Greci unde prima dată am pus livada, după care am construit o clădire mică, am început cu câţiva oameni şi ne-am dat seama că trebuie să ne dezvoltăm. Am accesat nişte credite, am luat prima linie de patiserie şi aşa, etapă cu etapă, am ajuns să ne dezvoltăm şi să avem investiţii de milioane de euro la momentul acesta. Bineînţeles, parte din ele a fost profitul reinvestit, iar cealaltă parte, din 2007, am accesat, de când am intrat în UE, fonduri europene atât pe măsurile de investiţii, cât şi pe măsurile de promovare.

La momentul respectiv am început cu cornuleţele, care sunt oricum foarte căutate şi tradiţionale la noi în zonă, nucile umplute, era bătaie atunci pe vremea aceea, bineînţeles plăcinta dobrogeană, care e recunoscută şi mai ales renumită şi căutată la noi şi nu numai, cozonacii şi prăjiturile de cofetărie. Dacă am pornit de la câteva produse în acea perioadă, şi în cantităţi mici, acum am ajuns să avem sute de produse şi, bineînţeles, capacitate mult mai mare. Nu ne-am oprit şi nu ne vom opri pentru a dezvolta cât mai mult partea aceasta de procesare, de tehnologizare. Am accesat atâtea proiecte pe fonduri europene, dar la momentul acesta conştientizăm că tehnologia este cea care ne va ajuta. Şi vă spun de ce. În primul rând, lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împing de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva. Dacă în ultimii ani am vizitat atâtea fabrici din afară şi am văzut ce înseamnă tehnologia în alte ţări, care este randamentul având automatizare, şi noi ne dorim acest lucru. Numai că avem nevoie într-adevăr şi de susţinere. Dacă până acum pentru proiectele pe fonduri europene aveam un buget-limită de 2,6 milioane de euro plus partea noastră – două milioane și jumătate, trei, patru milioane, depinde de fiecare cum şi-a construit bugetul –, ne dăm seama că acum avem nevoie de mult mai mulţi bani pentru a ajunge ca industria alimentară să fie automatizată.” 

Proiectele noi, sub presiunea prețurilor 

Așadar, e nevoie de bani mulți, dar ce te faci în situații precum cea de acum, în care prețurile au luat-o razna, iar tu ai făcut proiectul pe valorile de mai înainte? Urmează construcția unei fabrici la Constanța, pentru care mai au de luat câteva avize, fiind deja arvunite și utilajele. Totul stă să demareze, dar „nu este uşor, pentru că în această perioadă s-au modificat atât de mult preţurile materialelor de construcţii şi ale utilajelor, creşterile au fost substanţiale, dacă la materialele de construcţii au ajuns chiar să se dubleze sau chiar să se tripleze, s-au schimbat datele proiectului. Noi acum sperăm că se vor face nişte rectificări, pentru că avem nevoie, dacă la momentul depunerii proiectului şi aprobării lui proiectul era de 6 milioane de euro, cu siguranţă acum ne va ajunge peste 8-9 milioane de euro, bani pe care va trebui să-i luăm credit din bancă, şi asta vă daţi seama că ne va sufoca într-un fel. De aceea, în momentul de faţă investiţiile le mai facem şi aici, la fabrică, pentru a dezvolta cât mai mult partea de vânzări şi lanţurile mari, pentru că acolo sunt volumele, dezvoltăm partea de export pe toate căile, şi prin magazinele proprii, şi ale clienţilor, şi ale vânzării online. Adică, trebuie să avem tot timpul mai multe strategii pregătite şi planuri, A, B, C...”

„Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”

Valoarea impune  

Și apropo de lanţurile mari de magazine, de retaileri, s-a tot vorbit că ar trebui să aibă deschidere către producătorii din ţara noastră, lucru care nu prea se întâmplă, foarte mulţi producători din România spun că au o problemă legată de accesul la raft pe marile reţele. Se pare însă că doamna Vals a găsit calea către aceste rafturi. „Noi colaborăm şi vom colabora şi pe viitor, avem discuţii făcute. Într-adevăr, procedura nu este foarte simplă pentru că, într-adevăr, când eşti producător, procesator, şi mai ales în industria alimentară, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii, trebuie să ai anumite certificări pentru a putea să intri în aceste lanţuri mari, producătorii mici încă nu au ajuns la acest nivel de certificare IFS, BRC sau alte certificări necesare. În cazul nostru am început colaborarea, sunt nişte paşi de făcut, pentru că e o adevărată procedură, cu caiet de sarcini, cu avize, şi foarte mulţi din ei merg pe produse cât mai naturale, fără să conţină conservanţi, şi asta e foarte important, pentru că contează foarte mult sănătatea oamenilor şi am văzut că ei chiar într-adevăr vor să meargă pe acest segment, mai ales pe marcă proprie.”

Chiar dacă nu este ușor, suntem convinși că au calea deschisă pentru că în primul rând vorbim despre calitatea produsului, vorbim despre produse care ţin cont de regiunea unde au fost create, gazda noastră a ținut întotdeauna cont de acest lucru, practic s-a inspirat din produsul local. „Majoritatea produselor sunt făcute sau moştenite din generaţie în generaţie, iar aici pot aduce la cunoştinţă toate tipurile de plăcintă pe care le avem, Plăcinta dobrogeană, care are o notorietate extraordinară şi noi o certificăm pe schema de calitate europeană IGP, şi toate celelalte tipuri de plăcintă făcute sub aceeaşi formă, adică ele se identifică clar că sunt dobrogene, foile întinse manual, subţiri, umplutura clasică, indiferent că e o plăcintă de mere, de gutuie, de dovleac, de spanac cu brânză, pentru că aici avem şi influenţele celorlalte etnii, cu praz, de exemplu, unde e o plăcintă cunoscută pe zona etniei armene, machedoni, cea cu spanac la fel, şi multe alte tipuri. Urmează să facem şi alte tipuri de plăcintă, dar momentan cele șapte pe care le avem în varianta precopt-congelat, tocmai pentru a veni în ajutorul consumatorului, ele sunt congelate corespunzător.” 

Mulți dintre cititori vor sări revoltați de acest concept atât de demonizat în ultima vreme, produsele congelate. Situația nu este nici pe departe de natură să ne sperie, mai degrabă să ne bucure, pentru că e mai bun un produs conservat prin frig decât prin cine știe ce substanțe chimice. „Dacă produsul este congelat în mod corespunzător, iar lanţul frigorific nu se întrerupe, nu se pierde nimic din el. E chiar mai sigur. Vă daţi seama că o plăcintă poate avea termenul de valabilitate de trei zile, lucru care chiar şi a doua zi nu are cum să mai fie proaspăt. Dar consumatorii s-au obişnuit, şi cred că le şi place această formă, de a-şi lua acasă şi un sfert de oră după decongelare s-o bage în cuptor la 180° şi să aibă gustul autentic de plăcintă de casă. Viitorul ăsta va fi: produse congelate de calitate, deoarece congelarea înlocuieşte un conservant, şi atunci eliminând aceşti conservanţi avem siguranţa că este un produs mult mai sănătos şi indicat pentru oameni.”

Iar noi adăugăm că astfel pot și cei de la sute de kilometri distanță să beneficieze de un produs natural și autentic. Mai ales că în portofoliul Angelo încap foarte multe produse. „Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”

„Lanțul scurt” ajută comunitatea locală

Vorbeam la începutul articolului de lanțul scurt al produselor agricole, iar Paula Vals este unul dintre cei care au înțeles devreme că acest lanț scurt este oportun. Materia primă vine de foarte aproape, dând astfel un imbold economiei din zonă. „Vorbeaţi mai devreme de lanţul alimentar scurt, contează foarte mult, pentru că în zona locală, dezvoltându-se cât mai multe lanţuri alimentare, se dezvoltă şi economia zonală. Şi aici mă refer strict la domeniul meu de activitate, unul din lucrurile importante pe care ar trebui să le dezvoltăm cred că ar fi centrele de achiziţii, pentru că am întâlnit şi firmele, pe cei din fermele cu care colaborez, sunt de multe ori atât de supăraţi pentru că li se oferă la final nişte preţuri foarte mici, iar unii din ei ajung să-şi arunce recolta, legumele şi fructele, tocmai pentru a o lăsa îngrăşământ pentru pământ, decât să o dea pe doi bani. Noi materiile prime le luăm din zonă. Pe partea de legume-fructe, avem colaborări cu producători şi fermieri de la noi din Tulcea, care nu sunt la o distanţă mai mare de 75 km, şi am ţinut cont de lucrul acesta, pentru că noi am accesat proiecte pe măsura 16.4 şi 16.4A, proiecte pe promovare, de aceea pe lângă proiectele de investiţii avem şi pe promovare, am avut două pe care le-am implementat, încă două care chiar săptămâna aceasta ne-au anunţat că sunt eligibile, urmează contractarea, iar aceste proiecte pe promovare ne ajută foarte mult. Pe lângă faptul că putem achiziţiona şi utilaje pentru a ajuta producţia în domeniul legumelor-fructe, avem şi oportunitatea de a face promovare. În perioada pandemiei au fost ca o mană cerească aceste proiecte, pentru că am avut pe proiectul 16.4 şi deschiderea site-ului online de vânzări. Într-adevăr, a fost un real succes, pentru că în pandemie toată lumea a accesat site-urile online, dar nu numai atunci. Oamenii s-au obişnuit, intră pe calculator, pe un site online, comandă, ştiu produsele, ştiu calitatea şi atunci le e mai uşor decât să le caute. Dacă în momentul de faţă nu putem să le avem în toate lanţurile sau în toată ţara, ei au acces online la aceste produse, prin site.”

Pe lângă activitatea concretă de producție pe care a pus-o la punct doamna Paula Vals, s-a organizat și în direcția promovării, găsind căi foarte eficiente pentru aceasta. Una dintre ele este Asociaţia „Moesis tradiţional”, prin care promovează tradițiile locale în ansamblul lor, nu doar produsele tradiționale ale firmei. Încă o acțiune prin care ajută comunitatea, pentru că înțelege că un agent economic nu va prospera în mijlocul unei populații paupere. „În cadrul asociaţiei noi organizăm destule evenimente, pentru că ne dorim foarte mult să promovăm tradiţiile locale din toată Dobrogea, tradiţiile culturale, tradiţiile gastronomice, şi atunci de câţiva ani organizăm târgul Etno-Dobrogea, unde producători de produse tradiţionale bio își prezintă marfa, eco, pe schemă de calitate, în fiecare an în luna septembrie clienţii şi turiştii noştri din zonă pot vedea un târg foarte frumos organizat, şi reamintesc pe această cale că mulţumesc Consiliului Judeţean, care ne-a fost întotdeauna aproape.”

„Încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”

Alături de oameni

O altă problemă este legată de factorul uman. Pentru că nu de puţine ori constatăm că vrem să facem ceva, dar nu mai avem cu cine. „Am întâlnit ferme şi colaboratori de-ai mei spunându-mi: te rog, trimite-mi oameni ca să culeagă! Să mă ajute, că nu am forţă de muncă.” De aceea trebuie să găsești soluții să îi ții alături. Iar Paula Vals se pare că a găsit, pentru că a început cu câțiva oameni, iar acum are câteva sute de angajați. „Dacă până acum salariile nu erau cele dorite, cu toate că eu zic că oamenii au fost mulţumiţi întotdeauna aici, acum, după ultimele modificări, se resimte, creşterea salarială îi determină cumva să rămână în industria alimentară, dar pe lângă salariu oamenii trebuie să fie mulţumiţi, liniştiţi, să simtă că îi pasă cuiva de ei, iar eu zic că întotdeauna am fost aproape de fiecare om, de fiecare angajat, de fiecare coleg, nu numai pe partea profesională, ci şi pe partea umană, personală. Atunci când au o situaţie sau o problemă şi aleg să vină pentru a-mi cere sprijinul, niciodată nu am spus că nu sunt alături de ei.”

Legat de problema fermierilor locali care se confruntă cu lipsa forței de muncă, doamna Vals crede că se poate rezolva prin organizarea de centre de achiziție, chiar și sub forma de cooperație. „Marfa ar putea fi selectată, care e pentru procesare, care pentru vânzare, prin aceste centre de achiziție, de ce nu centre-cooperative chiar? Asta este o altă problemă a noastră, a românilor, că de multe ori nu reuşim să ne asociem, şi mai ales în momentul de faţă cooperativele cred că ar fi o soluţie ca să funcţionăm cât mai bine, m-am gândit şi la lucrul acesta şi încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”

Antreprenoriatul, un concept necesar

Nu ne este greu să credem că în curând ar putea conduce o astfel de cooperativă, pentru că deja se află la conducerea unei filiale a unei confederații. Este vorba de Confederaţia Națională pentru Antreprenoriat Feminin din judeţul Tulcea. „Am încercat să dezvoltăm o filială a acestei confederaţii tocmai pentru a face o unitate a femeilor de afaceri, pentru a coagula mediul de afaceri feminin şi nu numai, pentru că în cadrul confederaţiei întâlnim şi firme care sunt conduse de bărbaţi, dar au destule antreprenoare, şi atunci noi avem deschiderea necesară pentru a primi pe oricine în această confederaţie, pentru a ne ajuta între noi, în primul rând, şi mai ales pentru a fi o portavoce către guvernatorii noştri, către guvernul nostru, pentru a negocia anumite facilităţi, şi avem în cadrul acestei confederaţii foarte multe proiecte pe digitalizare, pe antreprenoriat, acum acest proiect de a introduce în şcoală antreprenoriatul cred că este o idee extraordinară, pentru că, aşa cum vă spuneam, când am început businessul nu aveam idee ce înseamnă antreprenoriatul, iar copiii de astăzi au această oportunitate, sau o vor avea, de a afla ce înseamnă antreprenoriatul, şi făcând aceste cursuri nu neapărat trebuie să fii antreprenor. Poate unii nu au capacitatea sau poate n-au posibilitatea materială, sau poate n-au curajul necesar, dar pentru a forma lideri este extraordinar ca aceste cursuri de antreprenoriat să existe, chiar din şcolile primare. Pentru că copiii sunt atât de deschişi şi au o aşa viziune acum, numai că ei trebuie direcţionaţi spre a învăţa lucruri.” Salutăm și susținem și noi o astfel de abordare, un deziderat pentru care merită să te implici, pentru că simțul antreprenorial din păcate nu vine din familie și este necesar oricăruia dintre noi. Sau poate vine și din familie sau din genele noastre, pentru că unii parcă sunt născuți pentru asta. Indiferent cât de greu le este. 

Fără regrete, cu iubire, mereu înainte

Am întrebat-o pe doamna Vals dacă merită tot acest efort. Răspunsul este, pentru cei care o cunosc, oarecum așteptat: „În momentul în care te apuci şi eşti un om de construcţie, nu poţi da înapoi. Chiar dacă în decursul a 30 de ani am avut atâtea impedimente, când eşti făcut să construieşti, să faci lucruri, e greu să dai înapoi. Şi apoi ştiţi cum e zicala: când intri în horă, trebuie să joci. Nu prea ai cum să mai ieşi. Și am învăţat jocul şi sper să-l învăţ şi mai bine, pentru că nu vreau să renunţ la această idee, nu vreau să renunţ la business şi la dorinţa de a construi şi de a ajunge ca ţara noastră să aibă o industrie, aşa cum am văzut în alte ţări. Eu sunt încă optimistă şi cred în capacitatea noastră, şi a antreprenorilor, şi a guvernanţilor, că vom da mâna şi că vom ajunge să construim o Românie ca afară, o România frumoasă. Încă sper”.

Noi am zice nu neapărat ca afară, dar să fie o Românie a noastră, pentru noi, în care să trăim şi să ne bucurăm că am rămas pentru a construi. Să ne bucurăm și de dulciurile de la Greci, făurite cu pasiune de ceea ce se cheamă a doua familie a doamnei Paula Vals. A doua familie pentru că, totuși, așa cum este normal, pe primul loc este propria familie. „Nu pot spune că am un regret, întotdeauna îmi asum fiecare lucru pe care-l fac, fiecare greşeală, şi asumându-ţi nu poţi să ai regrete. N-ai cum. Nu, nu am niciun regret. Cea mai mare bucurie sunt copiii, pe primul loc, următoarea e a doua familie, cea de care spuneam mai devreme, 240 de oameni; bucuria de a construi şi de a merge mai departe, bucuria de a trăi, bucuria de a fi sănătos, în primul rând, cred că ar trebui să ne bucurăm de fiecare lucru pe care-l întâlnim şi care ni se întâmplă în fiecare zi. Îmi sunt alături fetele, cea mare se ocupă de partea de vânzări şi are un mic business dezvoltat tot cu produsele de aici, cea mică e la facultate, începe facultatea în domeniu, pentru că vrea să ducă businessul mai departe, şi asta îmi dă putere să merg mai departe, să nu renunţ şi să duc această afacere acolo unde zic eu că ar trebui, după ani de muncă să ajungem la tehnologizare, la automatizare, să putem fi în toate lanţurile şi în toată ţara. Asta este dorinţa cea mai mare.”

O dorință onorabilă. O viziune prin care se poate crește în orice domeniu de activitate. Să îți dorești să faci lucrurile să meargă bine, cât mai bine. O atitudine pe care ar fi bine să o aibă toți cei care au energia, capacitatea și șansa de a mișca lucrurile în țara asta. Fie antreprenori, fie politicieni. 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU