250 de ani de la apariţia profesiei de veterinar
Anul 2011 este declarat Anul Mondial al Veterinarilor, celebrându-se 250 de ani de la înfiinţarea primei școli veterinare la Lyon în 1762.
Sunt planificate mai multe evenimente în domeniu în acest an. Instituţiile veterinare naționale vor organiza evenimente pentru a arăta tuturor importanţa acestei profesii şi pentru a sublinia faptul că veterinarii deservesc umanitatea de 250 de ani.
Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor și-au dat mâna pentru a evidenţia importanța şi complexitatea muncii pe care veterinarii o depun zi de zi.
Bernard Van Goethem, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Sănătate şi Consumatori, responsabil cu lanţul alimentar, a declarat: „Anul Mondial Veterinar reprezintă o oportunitate pentru a sublinia importanţa pe care Comisia Europeană o acordă profesiei de veterinar şi contribuţiei pe care aceasta o are în cadrul societăţii: să asigure nu numai încrederea consumatorilor din întreaga Europă, dar şi din toată lumea. Veterinarii au fost în avangarda acţiunilor de combatere a crizelor legate de alimente şi de sănătatea animalelor în Europe, în ultimii 20 de ani, şi este corect să aducem la cunoştinţa publicului rolul-cheie pe care ei îl joacă în protejarea lanţului alimentar atât în prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare.”
Șase filme
„Veterinarii în viaţa ta de zi cu zi” este motto-ul activităţilor comune. Au fost realizate șase filme pentru a arăta rolul veterinarilor în viaţa cotidiană. Filmele sunt scurte și prezintă numeroasele ipostaze prin care se fac remarcați veterinarii. Sunt şase teme majore: creşterea animalelor, a animalelor de companie, gestiunea crizelor, securitatea alimentară, siguranţa alimentelor şi bolile animale cu transmisie la om.
„Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor consideră serviciile veterinare un bun public global. Aceste şase filme demonstrează aceasta publicului general într-un mod foarte direct”, a declarat Maria Zampaglione, director de comunicare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor.
Creată în Franţa, lansată în Franţa
Ceremonia de inaugurare a Anului Mondial Veterinar a avut loc pe 24 ianuarie în ţara unde s-a născut această profesie. Aproximativ 700 de medici veterinari din întreaga lume, reprezentând toate sectoarele de activitate: cercetare, medicina veterinară, industrie, mediu, educaţie, guvernamentale, organizaţiile internaţionale, au făcut călătoria pe 24 ianuarie, la Versailles, pentru ceremonia de deschidere a celei de-a 250-ea aniversare a profesiei de medic veterinar.
După o introducere despre istoria creieri profesiei și a ştiinţei veterinare ținută de către profesori Jean-François CHARY și Christophe DEGUEURCE au mai vorbit pe temele "medicul veterinar în slujba sănătății",- Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), "medicul veterinar medicul veterinar în slujba siguranței alimentare," - Jacques Diouf, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și "medicul veterinar în slujba Planetei - Jean-Christophe VIE, director adjunct al Programului pentru specii din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN)
De asemenea, au vorbit, Bernard Vallat , Director General al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Şcolii Veterinare Naţională de Toulouse, Jorna Tjeerd , preşedinte al Asociaţiei Mondiale Veterinare ( WVA) şi David ATCHOARENA, Director al diviziei de planificare şi dezvoltare a sistemelor de învăţământ reprezentând directorul general al UNESCO, Ron DEHAVEN, vicepreşedinte executiv al American Medical Association Veterinar (AVMA)
O listă a evenimentelor, decise până acum, care vor avea loc pe tot parcursul anului 2011, în aproape 120 de țări poate fi consultată la www.vet2011.org
Prima şcoală veterinară din lume a fost fondată în Franţa, la Lyon în 1761, urmată imediat de cea de la Alfort, lângă Paris, în 1764, ambele iniţiate de către Claude BOURGELAT. Prin crearea primelor instituţii de formare, BOURGELAT a inventat astfel meseria de veterinar.
Dar geniul lui BOURGELAT a mers mai departe. Ca urmare a colaborării fructuoase cu chirurgi din Lyon, el a fost, astfel, primul om de ştiinţă care a îndrăznit să spună că prin studierea biologiei și patologie la animale, putem înţelege mai bine pe cea a omului. Prin urmare anul 2011 devine ocazie pentru toţi, pentru a sărbători conceptul de "pato-biologie comparativă", fără de care medicina modernă nu ar fi apărut.
Un prim eveniment îl reprezintă un concurs de fotografie iniţiat de DG Sanco.
Pentru informaţii în detaliu privind concursul de fotografie şi înscriere accesaţi
https://www.vetsinyourdailylife.org/en/competition.htm
Termenul limită pentru trimiterea fotografiilor din domeniul veterinar este 31 Martie 2011.
Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene (DG Sanco) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor şi-au unit forţele pentru a organiza o serie de evenimente menite să celebreze aniversarea şi să scoată în evidenţă diferitele roluri ale veterinarilor în întreaga lume. Parteneriatul începe prin diseminarea unui număr de şase videoclipuri ce promovează către publicul larg această profesie.
PORCA relax, covoare de cauciuc pentru scroafe
Problemele podale (afecţiunile ongloanelor, degetelor, şchiopăturile) fac parte intens din principalele cauze ale abatorizării scroafelor cazate în grup. Grătarele obişnuite din beton sunt, cu precădere în zona de odihnă, prea dure şi abrazive. Ridicarea şi aşezarea scroafelor pe suprafeţe rigide este, ca şi în cazul bovinelor, dificilă pentru animal şi cauzează apariţia umflăturilor în zona articulaţiei carpiene.
Din cauza suprafeţei abrazive, apar frecări la articulaţiile şi ongloanele animalelor şi pierderi de ţesut cornos de valoare. Leziunile rezultate sunt porţi de intrare pentru bacterii, iar stabilitatea onglonului este afectată, acesta devenind mai sensibil faţă de agenţii agresivi de natură mecanică, chimică şi infecţioasă. De aici rezultă apariţia cu uşurinţă a altor tipuri de leziuni ale onglonului, precum fisurile etc.
Noul covor din cauciuc, fabricat de compania germană Kraiburg, PORCA relax pentru zona de odihnă a scroafelor, reduce semnificativ aceste leziuni (conform studiilor realizate de LSZ Boxberg). Deoarece sunt mai moi şi mai plăcute decât betonul, scroafele se aşează cu plăcere pe covoarele de cauciuc. PORCA relax ajută şi la ordonarea animalelor în boxele colective.
Datorită suprafeţei inovative de protecţie dintr-un amestec special de cauciuc covorul are o mare durabilitate şi este ideal pentru boxele de scroafe. Se obţine o îmbunătăţire de durată a condiţiilor de întreţinere în grajd şi a sănătăţii animalelor.
Pentru fixarea pe grătare de beton Kraiburg livrează dispozitive speciale, care realizează o fixare sigură şi rapidă a covoarelor. Este posibilă şi demontarea covoarelor, pentru o curăţare şi dezinfectare periodică a acestora.
Covorul de cauciuc PORCA relax are dimensiunile de bază 120 x 200 x 2 cm (lăţime x lungime x grosime), suprafaţa de dedesubt nu are profil, iar suprafaţa de deasupra este protejată împotriva atacului (rosăturilor) animalelor.
PORCA relax este oferită în 4 variante:
- PORCA relax U pentru suprafeţe de odihnă plan-continui cu pantă;
- PORCA relax F tăiată la dimensiunile suprafeţei de odihnă continuă cu pantă;
- PORCA relax D universal cu orificii de drenaj pentru suprafeţe de odihnă cu grătare de beton;
- PORCA relax M tăiată la dimensiunile corespunzătoare suprafeţelor de odihnă cu grătare de beton.
Simona EHMANN, GKR Impex
Asocierea: fantomă a trecutului?
Viticultura României deţine în prezent una dintre cele mai complexe forme de asociere interprofesională, prin Organizaţia Naţională Interprofesionala Vitivinicola, ce reuneşte asociaţii de profil şi nu numai, din toate zonele viticole ale ţării.
Şi când spun ‘nu numai “mă refer la faptul că în ultima perioadă, au aderat asociaţii ce au lagaturi conexe cu viticultura, cum ar fi producători şi distribuitori de pesticide.
Prezenţa lor în rândurile noastre indică faptul că este mult mai uşor să te exprimi din interiorul unei forme asociative organizate, să cunoşti şi să oferi soluţii, să participi la dezbateri şi să ai puncte de vedere.
De ce viticultorii au înţeles necesitatea asocierii? De ce nu s-au ferit să-şi declare patrimoniul: suprafeţe, capacităţi de producţie, vânzări, număr de angajaţi, cifre ale afacerilor? Probabil din respectul pe care şi-l arătă unii altora, deşi într-un mediu concurenţial, atunci când stau la aceeaşi masă a dezbaterilor ce au drept scop punerea în valoare a resurselor materiale şi umane în vederea creşterii puterii economice a fermierilor şi asociaţiilor de profil.
Iată şi câteva obiective ale asociaţiilor interprofesionale, având drept scop final elaborarea strategiilor şi programelor de dezvoltare din sectorul vitivinicol:
- Analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale;
- Dezvoltarea pieţei produselor vitivinicole care să asigure preţuri de vânzare competitive cât şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor;
- Orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi cantităţii;
- Participarea la simpozioane organizate de furnizorii de materii şi materiale pentru sectorul vitivinicol;
- Promovarea producţiei integrate, a practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi subsolului, a mediului înconjurător.
- Desfăşurarea de acţiuni de promovare a produselor vitivinicole;
- Conlucrarea cu organismele finanţatoare pentru contractarea de credite şi implementarea de programe care să asigure dezvoltarea unor exploataţii viabile şi competitive;
- Promovarea de soluţii tehnice pentru reducerea costurilor şi regularizarea preţurilor de producţie;
- Apărarea intereselor producătorilor în relaţiile acestora cu alte organisme guvernamentale şi ale administraţiei de stat.
Activitatea asociaţiilor interprofesionale trebuie intensificata în direcţia cooptării de noi membrii, în special din rândul micilor producători, cei care în ultima perioadă de timp se zbat intre grijă prea zilnicei pâini şi dorinţa de a nu abandona terenurile pe care le deţin.
Mai departe, asocierile vor trece într-o fază mult mai pragmatică, atunci când o parte dintre deţinătorii de plantaţii vor stabili de comun acord că va trebui să-şi lucreze împreună terenurile, să negocieze în bloc cu furnizorii şi clienţii, să-şi valorifice sub aceeaşi denumire rezultatul muncii lor.
Un exemplu edificator poate fi cel din Italia, unde în regiunea Ravenna funcţionează o asociaţie cu 4500 de proprietari de terenuri, însumând 6000 de hectare cultivate cu viţa de vie, cu o producţie anuală de circa 120.000 to struguri şi un combinat de prelucrare cu o capacitate de 2000 to struguri pe zi. Şi culmea, denumirea este CAP RA Ravenna.
Ing. Robert Ionuţ Băicoianu, preşedinte A.P.C.V.D.O.Tohani
Vinul bihorean a luat startul la primul concurs al anului 2011
Comuna Sălard s-a dovedit din nou o gazdă primitoare prin cea mai importantă entitate viti-vinicolă a sa, Sântimbreu. Vinul, aşa cum îi stă bine unui amfitrion, a monopolizat interesul întregii obşti.
Se spune că lumea va dispărea atunci când vor dispărea cărările între vecini, iar la Sîntimbreu vinul a făcut foarte multe cărări între toate viile şi pivniţele, iar acum de la toate pivniţele s-au adunat la Căminul Cultural. Această instituţie, construită cu scop cultural dar folosită majoritar la nunţi şi botezuri, a avut din nou ocazia să găzduiască un eveniment cu adevărat cultural.
Organizarea acestui eveniment s-a dorit exemplară, iar efortul a justificat şi un efect pe măsură. Maestrul de ceremonii, dl Nagy Şandor, sufletul manifestării, s-a ocupat de toate detaliile, de la a capta interesul producătorilor locali şi judeţeni până la a asigura programul şi detaliile manifestării, care au fost nu puţine şi nu uşoare. Gazda oficială a fost primarul comunei Sălard, Nagy Miklos, oficial producător şi iubitor al vinului bihorean, un edil foarte implicat în prezentul şi perspectiva comunei Sălard, care-i datorează o serie de obiective şi realizări. Manifestarea s-a compus din concurs, premiere, tombolă şi concluzii cu vinuri, friptură şi muzică.
Concursul a început după un prânz frugal asigurat de dl Nagy Şandor la proprietatea dânsului din vie. Se cuvine să subliniem chiar pasiunea care l-a determinat să renunţe la proprietatea şi confortul din Oradea şi să se mute la Sântimbreu, în inima podgoriei Diosig, unde a pus bazele şi dezvoltă un patrimoniu viticol pentru mai multe generaţii de acum încolo.
Juriul a început degustarea şi evaluarea în componenţa: Csavossy Gheorghe, Popa Dorin, Szaboszlay Hilda, Szaboszloay Csaba şi Szabo Zoltan şi a avut de jurizat 115 probe, din care 85 albe, 5 rose şi 25 roşii.
Prezenţa unor oficialităţi cum ar fi parlamentarul Lakatus Petru, primarii şi viceprimarii oraşului Valea lui Mihai şi a comunei Ciuhei ş.a. nu pot decât să confirme importanţa vinului în zonă şi a manifestării ca evaluare şi confirmare a calităţii vinului realizat în 2010.
Concursul s-a desfăşurat pe scenă, la vedere, probele fiind aduse în pahare de două fete tinere şi inocente, îmbrăcate în costume populare, foarte pătrunse de importanţa muncii lor de prezentare a vinurilor şi strângere a fişelor de notare.
Responsabilitatea juriului într-un asemenea concurs local este cu atât mai mare, cu cât după jurizarea fiecărei probe notele obţinute sunt scrise la vedere şi, în consecinţă, proprietarul, rudele, prietenii şi vecinii acestuia iau act de nota obţinută şi se bucură sau se supără pentru nota obţinută. Bineînţeles că se bucură atunci când se mândresc cu vinul premiat sau se supără pe juriu pentru” incompetenţa” cu care i-au notat vinul apreciat şi lăudat de toţi vecinii şi prietenii care l-au băut.
Acest dialog fără cuvinte dintre juriu şi proprietari are o tensiune motivată de efort şi pasiune, judecata proprietarului bazându-se pe clasificarea: vin bun, vin rău şi” vinul meu”.
Vinurile prezentate au fost judecate individual privind limpiditatea, culoarea cât mai puţin evoluată, oxidarea fiind un defect major, mirosul cât mai curat şi mai proaspăt, fără izuri străine, gustul proaspăt având tipicitate, fineţe şi calitate, toate aceste caracteristici motivând nota finală şi, în final, valoarea vinului prezentat.
Notele au fost acordate în sistemul de 20 de puncte, cu următoarea repartizare a medaliilor:
16,5 – 17,5 puncte: bronz
17,6 – 18,5 puncte: argint
18,6 – 20 puncte: aur
S-au acordat 8 medalii de aur, 15 medalii de argint şi 20 medalii de bronz, restul fiind medalii de participare.
Premierea a avut şi o clasare pe locuri, respectiv I, II şi III la fiecare categorie, precum şi un vin câştigător al concursului, care a primit titlul de” Vinul concursului”, primind şi marea cupă a concursului.
Sala s-a umplut ochi, aproximativ 300 de spectatori, formaţi din proprietari, invitaţi, prieteni şi consăteni, motivând începerea părţii a doua a manifestării. Vinurile au trecut de la juriu în sală, proprietarii savurându-şi munca alături de prieteni şi vecini, cu un ochi la tabla de evaluare, care devenea din ce în ce mai puţin importantă şi totuşi... Premierea a început cu speech-ul felicitării, au urmat aplauze pentru diplome, medalii şi cupe. S-a continuat cu tombola, cu alţi câştigători şi alte bucurii personale, de data asta mult mai facil obţinute.
Atmosfera s-a destins, vinul şi muzica a început să-şi facă efectul, juriul s-a retras discret şi, în final, toată lumea a fost mulţumită.
Vinul anului 2010 a fost sărbătorit cum se cuvine la Sântimbreu, va însoţi de acum până la recoltă următoare din 2012 bucuriile şi necazurile din comuna Sălard, răsplătindu-le efortul şi pasiunea.
Concluziile concursului ne confirmă că anul 2010, din punct de vedere vitivinicol a fost un an foarte greu, vinul fiind destul de puţin şi de o calitate mult sub potenţial. S-a văzut efortul producătorilor şi, surprinzător, excepţiile au fost obţinute din vinuri făcute din Mustoasă de Măderat şi Chasselas, acesta din urmă cu funcţii mixte, depăşind soiuri cu notorietate şi tradiţie ca Riesling, Muscat, Fetească albă şi Fetească Regală. O singură confirmare de marcă: Pinot Gris-ul, care a reuşit şi anul acesta să fie printre fruntaşi, ocupând un onorant loc 2.
Dorin Popa, Vicepreşedinte ADAR
În răsadnițe, sere și solarii încep tratamentele
Pentru obţinerea unor răsaduri viguroase şi sănătoase şi în vederea evitării pierderilor provocate de boli si dăunători în răsadnițe, solarii şi sere, se recomandă respectarea unor măsuri de prevenire și combatere.
1. Amplasarea răsadniţelor să se facă în locuri adăpostite, însorite şi pe cât posibil, nu în acelaşi loc ca în anul precedent.
2. Înainte de utilizare se va face dezinfecţia tocurilor răsadniţelor, ramelor, uneltelor, cu Sulfat de cupru 3 – 5%.
3. Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniţă bine fermentată şi cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferinţă din lucerniere, trifoişti sau muşuroaie.
4. Amestecul de pământ care se refoloseşte se va dezinfecta obligatoriu. Eficientă este Zeama albastră 3% (Sulfat de cupru 3% dizolvat în apă - 300gr/10 litri apa). După folosirea zemii albastre se va respecta timpul de pauză până la semănat de cel puţin 14 zile. Amestecul de pământ tratat se lopătează bine de 3-4 ori, se acoperă cu prelată şi se lăsă în repaus 14 zile.
5. Dacă nu s-a făcut dezinfectarea cu Sulfat de cupru, înainte de semănat cu 5-7 zile amestecul se poate dezinfecta cu unul din produsele: Captadin 50 PU 200gr/mc prin prăfuire, soluţie de Previcur 0,2% folosind 300 ml soluţie/mc; Topsin M 70 - 0,1% + Dithane M 45 - 0,2% câte 3-400 ml. Soluţie/mc.
6. Sămânţa de tomate, vinete, castraveţi, varză, salată, ardei poate fi tratată înainte de semănat cu 2-3 zile cu unul din produsele: Captadin 50 PU - 4gr/ kg sam; Dithane – 2 gr/kg.; Previcur 2 ml/kg sau Rizolex – 2gr/kg de sămânţă, prin prăfuire sau umectare.
7. Imediat după semnat se stropeşte patul germinativ la suprafaţă cu 10 – 15 litri de suspensie/100 mp de semănătura cu: Previcur - 0,15% + unul din produsele: Topsin 500 SC - 0,15% sau Merpan - 0,2% sau Captadin 50 PU -0,2 %.
8. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate şi exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca şocuri mari de temperatură care să sensibilizeze răsadurile.
9. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal, după ce răsadurile au fost plivite şi udate, cu unul din produsele: Previcur - 0,2% sau Acrobat MZ - 0,2% sau Bravo - 0,2% sau Alliette 80 WG= 0,2% sau Captadin 50 PU= 0,2 % sau Champion =0,3% sau FunguranOH 300 SC = 0,2% sau Ridomil Gold Mz=0,25 sau Topsin500 SC =0,15% sau Teldor =0,08% sau Secure = 0,15% sau Verita =0,2%. Se vor utiliza 15 –20 litri suspensie/100 mp, la interval de 6-7 zile. Cele mai bune rezultate se vor obţine dacă se amestecă un produs cu acţiune preventivă cu un produs cu acţiune curativă (la doza de jumătate pentru fiecare produs de contact: Captadin, Dithane, Merpan, Funguran, Bravo, Champion). Produsele de protecţia plantelor vor fi alternate pentru a nu se crea rezistenţă. La apariţia focarelor de boală, plantele bolnave se smulg şi se distrug, locurile se dezinfectează cu Sulf pulbere şi se intervine imediat cu tratamentul chimic.
10. Pentru stimularea răsadurilor de tomate se recomandă produsul Atonik = 5ml/10 litri apă, aplicându-se 10 litri de soluţie/200 m. p.
11. Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi oprită, prin tratarea plantelor, după apariţia celei de a treia perechi de frunze adevărate, alternativ, cu produse pe bază de cupru.
12. La apariţia dăunătorilor se va efectua şi combaterea acestora:
13. Pentru combaterea diferiţilor dăunători din patul germinativ al răsadniţelor se va aplica Sinoratox 5G = 30 gr/mp sau Sintogrill super = 30 gr/mp., cu încorporarea în patul germinativ şi apoi se va proceda la semănatul răsadurilor)
14. Coropişniţa se combate prin aplicarea produsului Mesurol 3,5 – 6 gr/mp. şi Sintogrill super = 30 gr. /mp.
15. La apariţia melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varza şi salată, care sunt preferate de acest dăunător, se va interveni cu Mesurol – 1,5 gr. /mp sau Optimol = 1,5 gr/mp. Produsul Optimol este repelent pentru şoareci şi cârtiţa. - La depistarea afidelor sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Talstar = 0,04%; Fâstâc = 0,01%; Demitan = 0,05%.
AVERTIZARE FITOSANITARĂ
ING. ANA - LETIŢIA BĂDILĂ, COMPARTIMENT PROGNOZĂ, DIAGNOZĂ ŞI AVERTIZARE DIN UFS ALBA
Soiuri şi hibrizi de legume româneşti pentru cultura în câmp
Și în acest articol voi încerca să conving legumicultorii noştri să cultive în câmp soiuri şi hibrizi de legume româneşti, creaţii ale specialiştilor care lucrează în Institutul de la Vidra şi în Staţiunile Legumicole din Bacău, Buzău, Iernut şi de la fosta noastră staţiune Işalniţa.
De la început însă aş dori să spun că de fapt cea mai mare parte a soiurilor de legume cultivate în câmp, în România, sunt soiuri româneşti. Peste 80 % din ce se vede pe piaţă în perioada de varătoamnă – tomate, gogoşari, pătlăgele vinete, ardei lung, mazăre de grădină, dovleac de copt şi plăcintar, ţelină, spanac, bame, ridichi de iarnă, sfeclă roşie, păstârnac, mărar, ceapă verde şi altele – sunt fie soiuri originale româneşti, fie variaţiuni ale acestora, fie populaţii locale.
Un procent mai redus îl reprezintă soiurile de ardei gras, castraveţi, morcov, fasole de grădină, ridichi de lună, varză de toamnă, usturoi, ceapă, pătrunjel de rădăcină, pepeni verzi şi galbeni etc.
Să nu ne furăm căciula
Vorbind însă despre asigurarea cu seminţe, activitate la ordinea zilei, trebuie să fac o observaţie mai dură la adresa cultivatorilor noştri. Este vorba despre o bună parte dintre aceştia care şi-au făcut un obicei de a produce singuri sămânţa. Mai întâi cumpără sămânţă de la noi, după care, 3-4 ani nu mai cumpără, alegându-şi singuri fructele din care să-şi scoată apoi seminţele. Aşa procedează la multe specii, cum ar fi tomatele, ardeiul gras, lung şi gogoşar, pătlăgelele vinete, dovleacul şi dovlecelul şi multe altele. Este o foarte mare greşeală! Cum s-ar spune, îşi fură singuri căciula! Să nu ne scumpim la tărâţe! Și să nu ne mai mirăm că gogoşarii sunt iuţi, pătlăgelele vinete se ofilesc, la fel şi ardeii, tomatele sunt neuniforme, multe plante sunt piticite, dovlecii sunt mai mici, dovleceii cresc strâmb şi câte şi mai câte minuni. După ce se lovesc de aceste neajunsuri, vin din nou la noi să cumpere seminţe. Cei care realizează că procedează greşit, devin clienţii noştri permanenţi. Cei care nu ştiu ce s-a întâmplat, ori repetă greşeala, ori dau vina pe soi şi apelează la material biologic străin.
O activitate aparte
Producerea de sămânţă este o activitate aparte, care are regulile ei, este o altă meserie şi nu este atât de simplă pe cât pare. Trebuie respectate anumite distanţe de plantare, pentru a evita impurificarea sau aşa-zisa „corcire” a unor specii şi a soiurilor, din lotul semincer se elimină orice plantă atipică, se limitează numărul de fructe, se fac tratamente speciale de combatere a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor, mai ales a acelora care sunt transmiţători de viroze.
Tehnologii ieftine
Dar şi în acest caz, trebuie să recunoaştem că starea financiară precară a multor producători de legume şi, nu mai puţin lipsa de informare a acestora, îi constrâng la practicarea unor tehnologii ieftine. Cred că aş putea să afirm că sunt tehnologiile cu cele mai mici „input-uri”, adică cu cele mai mici cheltuieli din lume. Poate în Africa să se cheltuiască mai puţin!
Păcat, pentru că avem o tradiţie în ceea ce priveşte producerea de legume, avem cât de cât condiţii agropedologice şi climatice favorabile, avem specialişti reputaţi şi care au elaborat tehnologii performante şi mai avem şi soiuri româneşti foarte bune, cu un preţ foarte, foarte avantajos. Nu banii daţi pe seminţe sunt cei care ridică preţul de cost al legumelor. Producţiile mici sunt, printre altele, cauza principală! A însămânţa o sămânţă bună înseamnă a obţine o răsărire uniformă, plante viguroase, culturi sănătoase, fructe corespunzătoare soiului cultivat, în ansamblu o producţie de calitate.
Dovada că avem soiuri bune, adaptate condiţiilor noastre de cultură, de bună calitate, îl reprezintă şi faptul că nu de puţine ori am constatat că soiurile româneşti sunt piratate. Au apărut, de exemplu, firme care au înmulţit soiuri de legume româneşti în alte ţări fără să mai fie nevoie de avizul nostru, după care au scos sămânţa la vânzare pe piaţa românească.
Recomandări privind soiurile de legume cu adevărat româneşti
SOIURI APRECIATE DE MAJORITATEA CONSUMATORILOR
Morcov TRIUMF
Voi începe cu unul dintre cele mai valoroase. Și anume, hibridul de morcov TRIUMF. Este primul hibrid de morcov creat în România de către colega mea, dr. ing. Elena Chira, care printre altele este şi şefa laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Producere de Seminţe.
TRIUMF este un hibrid de morcov semitimpuriu, cilindric cu vârf rotunjit, portocaliu, dulce, cu aproape 7 % zahăr, cu pulpă fină şi aromă caracteristică şi, foarte important, are un conţinut de ßcaroten sau „minunea de culoare galbenă” (provitamina A) de până la 20 mg la 100 g de produs proaspăt. Are un conţinut ridicat de potasiu, calciu, fier, mangan şi fibre pectocelulozice de calitate foarte bună.
Compoziţia extrem de bogată în principii active, face din morcovul TRIUMF un nutrient terapeutic de mare valoare. Nu prezintă culoare verde sau antocian în epiderma din zona coletului sau în interior, iar cilindrul central este de aceeaşi culoare cu cortexul şi ocupă sub 50 % din suprafaţă. Este rezistent la crăpare şi ramificare şi are o foarte bună capacitate de păstrare (cel puţin 5 luni). Producţiile realizate variază, în raport cu condiţiile de creştere şi cu momentul recoltării, între 60 şi 80 t/ha. Preţul estimativ de vânzare este de 900 lei inclusiv TVA/kg sau1600 lei/1 milion de seminţe, ceea ce comparativ cu sămânţa importată reprezintă doar 60 %! Sigur că preţul seminţei hibride este mai mare decât în cazul unui soi, pentru că este hibridă.
Datorită efectului heterozis hibridul TRIUMF se remarcă prin uniformitatea rădăcinilor, atât ca formă cât şi ca mărime, ritm rapid de creştere şi producţie ridicată. Plantele sunt rezistente la o serie de agenţi patogeni care produc pagube economice importante în cultură. Uniformitatea rădăcinii face posibilă recoltarea şi mai înainte de maturarea specifică a rădăcinilor. Seminţele au indici de calitate superiori, remarcându-se printr-o germinaţie mai bună, ceea ce determină obţinerea unei culturi uniforme şi în acelaşi timp scăderea normei de sămânţă pe unitatea de suprafaţă. Rezistenţa/toleranţa la agenţi patogeni, cum ar fi alternarioza, putregaiul alb şi făinarea, conduc la reducerea consumului de pesticide şi recomandă hibridul şi pentru culturi ecologice.
Morcov
NABUCO
Pe lângă acest hibrid, la Staţiunea Buzău se poate găsi soiul de morcov NABUCO, mai ieftin, cu doar 200 lei/kg, inclusiv TVA. Nu are atuurile unui hibrid, dar este un soi de morcov apreciat pentru gustul plăcut, dulce, destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării, cu bună rezistenţă la depozitare. Atractiv prin coloritul viu şi forma sa cilindrică, cu vârful uşor rotunjit. Plasticitate ecologică mare.
Ţelină
Pentru ţelină, vă recomandăm soiurile DACIA de la Staţiunea Buzău la preţul de 250 lei/kg inclusiv TVA şi BISTRIŢA de la Staţiunea Bacău. Soiul BISTRIŢA este un soi semitimpuriu, cu un potenţial de producţie de min. 40 t/ha şi, o caracteristică foarte importantă, ramifică puţin. Rădăcina are cca 350 g, este de formă ovoid tronconică, cu miezul de culoare albă, alb-crem şi un gust specific, foarte apreciat. La fel de apreciat este şi foliajul, foarte viguros, care constituie încă o sursă de venit.
Pătrunjel de rădăcină şi păstârnac.
Tot în această perioadă se procură şi seminţele de pătrunjel de rădăcină şi păstârnac. Pentru pătrunjel vă recomandăm soiul ZAHARAT produs de Staţiunea Bacău, iar pentru păstârnac soiul ALB LUNG produs de Staţiunea Iernut la preţul de 40 lei/kg.
Ceapa DIAMANT
O altă specie de primă urgenţă este ceapa albă. Și în acest caz, cercetarea românească, în speţă Staţiunea de la Buzău, oferă soiul DE BUZĂU, foarte cunoscut şi apreciat de către cultivatori, dar şi de către consumatori, sub denumirea de DIAMANT. Este un soi de ceapă tip ceaclama, care se seamănă direct primăvara foarte devreme, recomandat pentru toate zonele producătoare de ceapă din ţară. Bulbul, de cca 170 g, are o formă sferică, uşor turtită, este omogen şi bine îmbrăcat de frunzele exterioare care au culoarea galbenă-maronie şi albă în interior. Capacitatea medie de producţie este de 60 t/ha, dar cultivat într-o tehnologie corespunzătoare poate produce şi 90 t/ha. Are o calitate imbatabilă şi anume se păstrează bine peste iarnă.
Ceapa ROȘIE DE ARIEȘ
Tot în cadrul acestei specii, oferim şi două soiuri de ceapă roşie, soiul ROȘIE DE ARIEȘ produs la Staţiunea noastră de la Iernut-Mureş, deja foarte cunoscut în zona Transilvaniei, dar se poate cultiva şi în alte zone şi soiul RUBINIU produs de Staţiunea de la Buzău. Acesta din urmă este un soi de ceapă timpuriu, cu bulbi mari, în formă de trunchi de con, acoperiţi la exterior de tunici pergamentoase de culoare roşie-violet. Foile interioare, suculente, sunt de culoare mov deschis, acoperite de o membrană de culoare mov. Preţurile de achiziţie variază între 130 şi 150 lei/kg inclusiv TVA.
Numerele de telefon la care se pot primi informaţiile necesare:
- Institutul de CD pentru Legumicultură de la Vidra: 0213 61 20 94;
- Staţiunea de CD pentru Legumicultură Bacău: 0234 54 49 63;
- Staţiunea de CD pentru Legumicultură Buzău: 0238 72 25 93,
- Staţiunea de CD pentru Legumicultură Iernut: 0265 47 14 07.
RĂDĂCINOASE ȘI BULBOASE DR. VICTOR LĂCĂTUŞ, DIRECTOR ŞTIINŢIFIC ICDLF VIDRA
Fermierii români nu dispun de bani pentru lucrările de primăvară
Fermierii români nu dispun la ora actuală de resurse financiare pentru lucrările de primăvară deoarece şi-au vândut producţia pe bani puţini, încă din toamna anului trecut, a declarat, marţi, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Ioan Zamfir, la Forumul Naţional de Agricultură.
''Fermierii români nu au bani pentru lucrările de primăvară pentru că majoritatea a vândut grâul direct din combine. Circa 85% dintre aceştia şi-au vândut, pe bani puţini, producţia din 2010 la momentul recoltării şi la ora actuală sunt puţini beneficiari care profită de contextul mondial, care aduce profit mai mult depozitarilor, care au cumpărat în august', a precizat Ioan Zamfir.
Potrivit reprezentantului LAPAR, estimările actuale arată că vom avea producţii bune în 2011, deoarece toate culturile din toamnă au beneficiat de condiţii deosebite.
'A fost un noiembrie călduros, care a permis fermierilor să intre în iarnă cu culturi foarte bune, exceptând sudul Dobregei unde sunt suprafeţe care au pierit din cauza lipsei stratului acoperitor, mai ales la rapiţă. Din datele actuale vom avea recolte bune anul acesta', a spus vicepreşedintele LAPAR.
Cu toate acestea, reprezentantul agricultorilor a afirmat că în pofida lipsei de fonduri fermierii vor apela la principalii creditori ai agriculturii, respectiv la furnizorii de inputuri.
'Chiar dacă nu au bani fermierii vor recurge pentru însămânţarea culturilor de primăvara la furnizorii de inputuri care sunt creditori permanenţi ai producţiei şi acceptă plata la recoltare, în natură şi prin compensare', a adăugat vicepreşedintele LAPAR.
LAPAR este o federaţie la nivel naţional, constituită prin colaborarea asociaţiilor profesionale teritoriale din agricultura şi cele ale producătorilor.
Specialişti şi consultanţi din domeniile agricol şi bancar participă, marţi, la Forumul Naţional de Agricultură, eveniment ce îşi propune să abordeze subiecte privind sectorul agricol, legislaţia specifică, marketingul agricol şi exportul pe pieţele externe.
Forumul este dedicat fermierilor, comercianţilor şi investitorilor şi va aborda tematica facilitării construirii parteneriatului dintre mediul public şi cel privat.
Semințe marca CAUSSADE SEMENCES
Pentru anul 2011, recomandăm fermierilor să nu le lipsească din cultură următorii hibrizi:
• CORTI CS - timpuriu,
• REALLI CS - semitimpuriu,
• GERZI CS – semitardiv şi
• CORETTA CS - tardiv.
Este important ca în fermă să existe cultivaţi hibrizi din grupe FAO diferite, pentru a inimiza riscul arşiţelor şi secetelor din timpul verii.
REALLI CS – Numele performanţei!
Este un hibrid simplu, FAO 380, bob dentat, ştiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, numărând 18 rânduri. Este un hibrid din noua generaţie, unul din cei mai productivi hibrizi din piaţă. Are un profil fito-sanitar foarte bun, la sfârşitul ciclului de vegetaţie. Rezistă foarte bine la stresul termic şi hidric. Este un hibrid semitimpuriu cu potenţialul de producţie al unui hibrid tardiv. Acest hibrid şi-a dublat an de an volumul de sămânţă vândută, întrucât fermierul care l-a cultivat pentru prima dată nu mai renunţă ci din contră îşi măreşte anual suprafaţa, după modelul domnului
Gheorghe Ţuţuianu – S.C. Lux Com S.R.L., Loc. Ileana, Jud. Călăraşi.
Iată opinia dânsului despre REALLI CS: ,,Este al treilea an consecutiv când cultiv varietăţi CAUSSADE SEMENCES unde, influenţat de rezultatele de excepţie, am mărit continuu suprafaţa cultivată cu această genetică. În 2010 hibridul REALLI CS l-am semănat pe 450 ha. Rezultatul obţinut a fost unul foarte bun, şi anume, producţia medie fiind de 12000 kg/ha, producţie STAS. Pentru anul 2011 din cele 1500 ha pe care intenţionez să le semăn cu porumb, 1000 ha vor fi semănate cu REALLI CS. Concluzia mea, după o experiența de 3 ani, este că, utilizând genetica aceasta, ai garanţia producţiei şi implicit a profitului. O genetică pe care o recomand cu căldură tuturor fermierilor”.
CORETTA CS – Maşină de făcut boabe!
Este un hibrid simplu, FAO 510, bob dentat, ştiulete mare foarte bine acoperit cu boabe. Potenţial de producţie foarte ridicat, datorită uniformităţii ştiuleţilor, numărului ridicat de rânduri/ştiulete şi a MMB. Numărul de rânduri este între 18 și 20. Are un grad foarte mare de adaptabilitate la diferite condiţii tehnologice şi pedoclimatice, comportament foarte bun faţă de complexul de boli şi, de asemenea, foarte important pentru un hibrid tardiv pierderea rapidă a apei după atingerea maturităţii fiziologice. Aceste aspecte sunt confirmate de fermierii care au cultivat acest hibrid, printre care şi Thiery Bourgoin – Director general
S.C. Rominsem S.R.L., Loc. Mircea Vodă, Jud. Brăila. ,,Cultiv CAUSSADE SEMENCES din primul an de când au intrat în România (2007). Când spun cultiv mă gândesc la porumb, floare, rapiţă etc., deci pentru toate culturile pe care le am în asolament. În 2010, la cultura de porumb, printre alţi hibrizi CAUSSADE SEMENCES am avut şi CORETTA, un hibrid spectaculos. Este un hibrid nu foarte înalt, pentru grupa sa şi are un ,,stay-green’’ foarte bun. Un alt aspect care m-a impresionat la CORETTA CS a fost numărul mare de rânduri pe ştiulete, personal am făcut determinările şi am găsit numai 20 de rânduri/ştiulete şi de asemenea umiditatea la recoltare. Cu privire la aceasta pot spune că l-am recoltat la începutul lunii octombrie, mai precis 2 octombrie, iar umiditatea a fost de 17%. Deci, pot să afirm că pierde foarte repede apa, după maturitatea fiziologică. L-am avut cultivat pe două sole. Pe o solă de 50 ha am obţinut o producţie medie de 13100 kg/ha, iar pe cealaltă solă de 40 ha am obţinut 12600 kg/ha. Deci pe cele 90 ha am obţinut 12850 kg/ha, producţie STAS. Singura diferenţă în tehnologie a fost că o solă s-a pregătit numai cu 2 discuri în primăvară şi un tăvălugit, deci fără arătură şi nici o altă lucrare în toamnă, iar cealaltă solă a fost arată din toamnă şi discuită în primăvară. Ambele sole au fost fertilizate cu 350 kg N substanţă brută (produs comercial) şi 150 kg P, la fel produs comercial. Aceste producţii au fost obţinute la neirigat, deşi noi suntem cunoscuţi ca o societate care aplicăm irigaţii, dar anul acesta nu a mai fost nevoie. Mă declar foarte mulţumit de varietăţile CAUSSADE SEMENCES’’.
Hibrizii de porumb pentru siloz
Programele de cercetare pentru portofoliul porumb siloz se desfăşoară în cadrul unui departament special creat în cadrul companiei, numit CAUSSADE VALORIFICARE ANIMALĂ. Conceptul DUO CS reprezintă încununarea preocupărilor pentru INOVAŢIE în materie de porumb siloz. Conceptul DUO CS, nu este un hibrid, ci este o asociere a două varietăţi de porumb având aceeaşi precocitate şi dezvoltare vegetativă selecţionate pentru complementaritate nutritivă şi digestivă.
De ce să alegem să cultivăm în fermă DUO CS? 1.
Pentru că asigură dieta de bază foarte bogată în energie şi reduce incidenţa bolilor digestive, în special a acidozei ;
2. Pentru că stimulează consumul de zi cu zi, prin creşterea cantităţilor de hrană, consumate pe tain ;
3. Pentru că maximizează producţia de lapte prin valorificarea cât mai bună a UFL din porumb.
Acest concept ne diferenţiază clar de concurenţă şi ne aduce în poziţia de cea mai inovativă companie de seminţe pe segmentul porumb pentru siloz. Desigur, pe lângă Conceptul DUO CS, care se adresează în special zootehniştilor profesionişti, compania oferă pe piaţă şi hibrizi de porumb special amelioraţi (ASTERI CS, ESTORI CS, GRATIFI CS) care oferă o serie întreagă de avantaje crescătorilor de animale, cum ar fi:
1. Grad ridicat de digestibilitate al plantei întregi, ajungându-se la un procent de 71-74%;
2. Creşterea conţinutului în amidon şi proteină în siloz, datorită raportului foarte echilibrat între planta întreagă şi ştiulete;
3. Caracter ,,stay-green’’ pronunţat, ceea ce asigură o conservare şi o calitate foarte bună a silozului;
4. Creşterea toleranţei/rezistenţei hibrizilor la agenţii fitopatogeni, aspect foarte important întrucât o masă verde sănătoasă face ca microorganismele care asigură procesele de fermentaţie şi conservare a silozului să nu între în relaţii de concurenţă sau de antagonism cu microflora fitopatogenă.
Care sunt avantajele cultivării hibrizilor de porumb CAUSSADE SEMENCES?
• Semănatul timpuriu cu toate beneficiile pe care le implică acesta, întrucât genetica tolerează temperaturi mai scăzute, de aceea semănatul se poate începe când în sol sunt 60°C, iar vremea este în curs de încălzire, ca urmare nu trebuie să mai aşteptăm temperatura de 8-100°C, aşa cum se întâmplă cu marea majoritate a hibrizilor care sunt pe piaţă;
Un plus de recoltă adus de o polenizare foarte bună a ştiuleţilor datorită unei coincidenţe maxime de apariţia mătăsii şi paniculului;
• Număr mare de ştiuleţi pe plantă, 1,5 – 2 ştiuleţi, şi foarte important, planta prin mecanismele fiziologice şi biochimice îşi reglează foarte bine numărul de ştiuleţi în funcţie de nivelul de tehnologie aplicat. Într-o tehnologie medie cei doi ştiuleţi/plantă sunt aproape de aceeaşi dimensiune;
• Componente ale randamentului foarte echilibrate, în care numărul de rânduri/ştiulete, la majoritatea hibrizilor care trec de grupa FAO 380 se încadrează între 18-20, sunt hibrizi de ultimă generaţie cu o germoplasmă de excepţie;
• Pierderea rapidă a apei din bob, după atingerea maturităţii fiziologice, ceea ce înseamnă eliminarea completă a costurilor cu uscarea, dacă discutăm de hibrizii tardivi sau eliberarea terenului mai devreme, pentru înfiinţarea culturilor din toamnă şi, de ce nu, o valorificare a producţiei la preţuri mai bune, în cazul hibrizilor timpurii sau semitimpurii.
• Rezistenţă la stresul hidric şi arşiţa atmosferică, obiectivul numărul 1 al programelor de ameliorare.
Hibrizii de floarea-soarelui
Programele de ameliorare pentru această cultură au fost orientate către crearea de hibrizi cu diferite rezistenţe (la Orobanche sau imidazolinone) şi caracteristici biologice care să răspundă diferitelor cerinţe ale procesatorilor din industria specifică. Dintre caracteristicile agronomice, programele de cercetare pun accentul pe: toleranţă la secetă şi arşiţă; grad de rusticitate ridicat; rezistenţă la frângere şi cădere; adaptabilitate la diferite condiţii tehnologice şi pedo-climatice în vederea asigurării stabilităţii randamentului; grad crescut de autofertilitate etc.
Un aspect foarte important, care deosebeşte hibrizii IMI CAUSSADE SEMENCES – IMERIA CS şi FUSHIA CS - de ceilalţi hibrizi Clearfield din piaţă, este faptul că ambele linii genitoare sunt rezistente la erbicidul imazamox, ceea ce face ca efectele de fitotoxicitate care pot apărea, să fie inexistente. Un aspect foarte important, întrucât orice efect de stres pentru plantă se soldează cu diminuări ale recoltei.
Pentru anul 2011 din orice fermă nu trebuie să lipsească hibrizii
• IMERIA CS şi
• DALIA CS.
IMERIA CS – Un hibrid imbatabil!
Este un hibrid cu o talie a plantei medie spre înaltă, cu o rezistenţă foarte bună la boli, de exemplu, la Plasmopara are rezistenţă pentru 10 rase (330, 710, 700, 730, 770, 300, 310, 100, 703, 304); conţinut bun în ulei (49%), MMB 60-68, potenţial biologic de producţie foarte ridicat (5000-5500). Este hibridul cu cea mai mare cotă de piaţă, din portofoliul de hibrizi de floarea-soarelui Caussade Semences. În anul 2010, deşi nu a fost un an foarte bun pentru floarea-soarelui, întrucât cantitatea de precipitaţii căzute a crescut incidenţa bolilor foliare şi de capitul sau în foarte multe zone, perioada de polenizare s-a suprapus cu cea a precipitaţiilor, totuşi IMERIA CS în culturi comerciale a adus producţii medii care au variat de la 2500 – 3800 Kg/ha, pe suprafeţe mari.
DALIA CS – Calitate şi performanţă!
Este un hibrid cu rezistenţă la Orobanche cumana rasele A – E. Talia plantei este mică-medie, calatidiu mare foarte bine acoperit cu seminţe, grad ridicat de rusticitate, ceea ce face ca planta să valorifice foarte bine terenurile mai slab productive. În anul 2010, în cultura comercială producţiile medii au variat între 2000 kg/ha până la 3700 kg/ha, în funcţie de zona de cultură şi nivelul tehnologic aplicat.
SORGUL
Este o plantă de cultură insuficient exploatată în România. De regulă, împarte acelaşi areal de cultură cu porumbul, însă poate asigura o certitudine a producţiei în zonele cu incidenţă crescută a anilor secetoşi sau zone cu soluri nisipoase, soluri erodate etc. unde la cultura de porumb se obţin producţii mici sau foarte mici. Ca urmare, această cultură asigură un cost de producţie moderat, dar foarte important, randamente bune în condiţii vitrege de cultură (secetă, soluri cu o fertilitate scăzută, nivel tehnologic redus etc.), ceea ce-i oferă un mare avantaj în faţa celorlalte cereale cu utilizări similare.
CAUSSADE SEMENCES vă propune soiuri de sorg pentru boabe şi respectiv pentru siloz, care vă pot asigura furajul pentru animale, indiferent de evoluţia, din punct de vedere climatic, a anului agricol.
SECURIZAŢI-VĂ sursa de hrană pentru animale prin cultivarea soiurilor de sorg
• BRISE CS – sorg pentru boabe şi
• SUPER SILE 20 – sorg zaharat pentru siloz!
SOIA
Din punct de vedere agronomic, cultivarea leguminoaselor pentru boabe nu trebuie să lipsească din cadrul rotaţiei culturilor, din nicio fermă, întrucât sunt plante care aduc o serie de avantaje, şi anume: sunt foarte bune premergătoare pentru toate culturile, cu excepţia celor care au boli şi dăunători comuni, sunt plante amelioratoare pentru nivelul de fertilitate al solului, prin faptul că au capacitatea de a intra în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot din sol, determinând creşterea conţinutului de azot al solului, îmbunătăţesc structura şi activitatea biologică a solului.
CAUSSADE SEMENCES vă oferă două soiuri semitardive, foarte adaptate condiţiilor pedo-climatice din România:
• BANJO CS şi FASTO CS.48 REVIST
CLAAS lansează o nouă presă de baloţi pătraţi
QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE - puternică, simplă, de încredere
Fermierii şi subcontractorii doresc fân, siloz şi baloţi de paie de mărime ideală. Aceasta este exact ceea ce vor da presele de balotat Claas QUADRANT, la o densitate extrem de mare a baloţilor şi cu un material prelucrat maxim.
Componentele esențiale ale presei de balotat sunt de la presa QUADRANT 3200 încercată şi testată, care este una dintre cele mai puternice prese de baloţi pătraţi de pe piaţă. Presa nouă QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE descrie echipament, ca de exemplu un cadru principal robust, transmisie principală puternică şi asigurarea interactivă de greble de alimentare, rotor şi pick-up şi tăvălugi cu aruncare largă. În plus, sistemul său TURBO FAN cu un flux de aer puternic, continuu, de 140 km/h, cu 51 de bătăi de piston rapide/min. şi presiune intensă de 180 bar în camera baloţilor, protejează eficient innodatorul contra contaminării.
În plus, multe componente ale maşinii sunt disponibile ca şi opţiune. De exemplu, clientul poate configura presa pentru a se adecva popriilor cerinţe, aşa încât clienţii să primească exact componentele de care au nevoie.
Mai multă eficiență datorită ROTO-CUT-ului
Presa QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE descrie un rotor echipat cu 25 de cuţite ce dau o gamă de lungimi de tăiere de 45-70 mm – aceasta fiind precondiţia pentru producerea de furaj de calitate superioară. Blocajul rotorului de către recoltă este rectificat rapid şi uşor şi chiar automat (în mod normal, şoferul trebuie să opereze valva de control, aşa încât camera să coboare): camera cutter-ului şi cuţitele se mişcă în jos, blocajul este îndepărtat, apoi cuţitele şi camera cutter-ului se mişcă înapoi în poziţie normală, iar maşina este gata imediat să înceapă din nou balotarea.
Operare uşoară
Operarea cu QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE este extrem de uşoară. Presa de balotat este echipată cu Claas MEDIUM TERMINAL, care va da capacităţi de control şi de monitorizare. În timpul operării normale, şoferul nu are nevoie să iasă din tractor. Cuţitele pot fi înlocuite convenabil, deoarece camera cutter-ului poate fi lăsată în jos. Selecţia grupului de cuţite poate fi preselectată pe presă (gama ce se schimbă cu 6, 13 şi 25 de cuţite).
Claas este o companie germană familială şi unul dintre producătorii lideri de piaţă în tehnologia agricolă. Un număr mare de sucursale, incluzând 14 fabrici de producţie, în jurul globului, asigură apropierea de client la scară mondială. Numele Claas a fost sinonim cu inovaţia din tradiţie, orientare pe client şi pe angajat, precum şi cu succesul pe termen lung şi a orientat creşterea timp de peste 90 de ani. Combinele recoltatoare Claas sunt leader-ul de piaţă european, iar tocătoarele Claas sunt numărul unu mondial. Gama de produse Claas include, de asemenea, tractoare, prese, maşini de recoltat iarbă şi cea mai recentă tehnologie de informaţie agricolă. Grupul Claas este, de asemenea, un furnizor al industriei de aviaţie şi al sectorului automotive, operând şi în alte domenii.
Premieră la firma Maschio-Gaspardo: noua gamă de pluguri recent lansată pe piaţă
Anul trecut, între 10-14 noiembrie, la Expoziţia Internaţională de Maşini pentru Agricultură EIMA de la Bologna din Italia, renumitul grup italian Maschio-Gaspardo a prezentat primul plug produs de această firmă. Plugul se numeşte SIRO, este de tip reversibil, iar trupiţele sunt cu cormane lamelare (din fâşii). Pe trupiţe se pot monta şi cormane clasice (de tip cilindrică, universală-culturală, semielicoidală şi elicoidală). Cormana este realizată din 2 părţi, din aripa cormanei şi din pieptul cormanei, deoarece zona cea mai solicitată este pieptul cormanei.
Când pieptul se uzează se schimbă fără a fi nevoie să se schimbe şi aripa cormanei. Acesta este dotat cu 5 trupiţe, 5 antetrupiţe, sistem de siguranţă contra pietrelor şi a altor obstacole, de tip „cu cilindrii hidraulici“, cu brăzdar cu vârf schimbabil şi lăţime de lucru variabilă. Materialele utilizate la construcţia brăzdarelor şi cormanelor sunt din categoria celor de înaltă calitate, utilizate special pentru realizarea acestor părţi componente extrem de solicitate în timpul lucrului. Deoarece în timpul lucrului pot apărea diferite obstacole (de exemplu pietre) care pot pune în pericol integritatea trupiţelor plugului, constructorul italian pune la dispoziţia fermierilor trei tipuri de sisteme de siguranţă, şi anume: cu bolţ de forfecare, „non stop“ prevăzut cu arc lamelar, „non stop“ cu cilindru hidraulic.
Grupul execută la ora actuală o gamă foarte largă de pluguri prezente şi pe piaţa românească începând cu anul acesta. Dintre acestea amintim: plugul semi purtat FABIO, plugurile reversibile LIVIO, SILVIO, LELIO, SISTO, SIRO şi LUCIO. Grupul italian pune la dispoziţia fermierilor şi o serie generoasă de accesorii dintre care amintim: cormana din fâşii (lamele), în general pentru solurile tip lăcovişte, cu exces sau deficit de umiditate, care însă se utilizează cu succes şi pe celelalte tipuri de sol, cormane din plastic (polietilenă) care au avantajul că în cazul solurilor puternic umectate, solul nu se lipeşte pe suprafaţa acesteia, antetrupiţă, brăzdar realizat din 2 bucăţi, cu vârf schimbabil sau brăzdar dintr-o bucată, sistem hidraulic special pentru reglarea lăţimii de lucru, cilindru hidraulic pentru reglarea adâncimii de lucru, roţi din metal, din cauciuc sau combinate, roţi de metal 400´170, 500´180, discuri de diferite tipuri, cormană suplimentară, al doilea acumulator pneumatic, echipament electronic de comandă a plugului care se montează în cabina tractorului pentru anumite reglaje, comenzi de la distanţă etc.
Sorin-Tiberiu Bungescu
Citeşte mai mult ...
Actualizarea Ghidului Solicitantului pentru Măsura 123
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a publicat versiunea actualizată a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”.
Acest lucru a fost realizat pentru a veni în sprijinul solicitanţilor de fonduri europene nerambursabile care până la data începerii sesiunii pentru depunerea de proiecte (1 – 31 martie 2011) vor avea timp să-şi întocmească proiectele cât mai corect.
Pentru a se evita dezangajarea de fonduri, în momentul depunerii proiectelor de finanţare nerambursabilă, solicitanţilor de fonduri le vor fi cerute documente care să ateste capacitatea şi sursele de cofinanţare încă de la depunerea Cererii de Finanţare.
De asemenea, în cadrul etapei de verificare a eligibilităţii proiectelor depuse, a fost introdus un punct de verificare a situaţiilor în care solicitanţii creează condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării de la APDRP, depăşind astfel intensitatea sprijinului (cofinanţării).
O altă modificare a Ghidului Solicitantului constă în mărirea punctajelor la criteriile de selecţie pentru sectoarele prioritare şi formele asociative care vor depune cereri de finanţare nerambursabilă. Ca o consecinţă, au fost micşorate punctajele pentru procesarea materiei prime sau a produselor ecologice, punându-se accent pe dezvoltarea de capacităţii de procesare în cadrul căreia sectoarele prioritare vor avea întâietate la punctare.
În cazul activităţilor de depozitare, capacitatea trebuie să fie mai mare decât capacitatea de producţie a exploataţiei agricole a solicitantului (cantitate materie primă din producţie proprie) pentru a se asigura demarcarea între activitatea de depozitare din cadrul Măsurii 123 şi cea din cadrul Măsurii 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Activitatea de depozitare din cadrul Creşterii valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123) prevede şi operaţiuni către terţi prin asigurarea managementului de depozitare.
Începând cu această publicare a Ghidului Solicitantului, potenţialii beneficiari au acces şi la Fişele de verificare a cererilor de finanţare precum şi la Manualul de proceduri de evaluare şi selectare a Cererii de Finanţare pentru Măsura 123.
Astfel, toţi cei interesaţi vor putea urmări mult mai uşor şi în condiţii de totală transparenţă modul în care proiectul este verificat şi evaluat de către APDRP.
CAUSSADE SEMENCES o companie titrată
Grupul CAUSSADE SEMENCES este una din cele mai titrate companii de seminţe, care activează la nivel mondial. Este o companie multinaţională de origine franceză, cu sediul central în Caussade, un oraş situat în partea de sud a Franţei; de la această localitate şi-a luat numele compania în 1991.
Înfiinţată iniţial, în 1958, ca o cooperativă de interes agricol pentru uscarea şi condiţionarea seminţelor SICA SCS, îşi îndreaptă foarte repede paşii către comercializarea seminţelor de porumb, în cadrul unui parteneriat cu una din cele mai renumite companii americane de seminţe.
Deprinzând tainele producerii şi comercializării seminţelor de porumb, hotărăşte începerea propriilor programe de cercetare, după încheierea colaborării comerciale cu partenerul american, şi demarează cu ameliorarea porumbului pentru siloz, segment care la acea vreme nu era interesant pentru alte companii de seminţe, dar în acelaşi timp în piaţă se simţea nevoia cultivării unor hibrizi care să răspundă cerinţelor crescătorilor de animale. Pe acest segment compania ocupă astăzi locul I în Franţa, şi este recunoscută la nivel mondial ca având cea mai inovativă cercetare pentru crearea hibrizilor de porumb destinaţi obţinerii silozului. De la ameliorarea hibrizilor pentru siloz, s-a trecut la ameliorarea porumbului pentru boabe care să răspundă nevoilor tuturor filierelor procesatoare ale acestei culturi.
Performanţele gamei de porumb pentru boabe au fost validate atât de institutele oficiale din Franţa şi cele de pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea subsidiarele CAUSSADE SEMENCES, cât mai ales de fermieri. CAUSSADE SEMENCES are varietăţi de porumb folosite ca martori, de către instituţii oficiale, în evaluarea performanţelor varietăţilor de porumb puse pe piaţă de către toate companiile care activează în acest domeniu. Performanţele hibrizilor de porumb, care acoperă toată gama FAO de precocitate, poziţionează compania pe locul III în Franţa, şi una din cele mai importante companii la nivel european. Misiunea de a fi o companie multispecii, a fost definită încă de la începutul activităţii de cercetare, şi pe parcursul a mai bine de 50 de ani a fost respectată cu sfinţenie, astăzi compania deţinând cel mai mare portofoliu de specii pentru culturi de câmp şi plante furajere, mai precis 50 de specii (porumb, floareasoarelui, rapiţă, soia, mazăre, lupin, sorg, grâu, orz, orzoaică, triticală, secară, sfeclă, lucernă, sparcetă etc.). Varietăţile CAUSSADE SEMENCES se comercializează în peste 34 de ţări de pe toate continentele lumii.
România – punct strategic
GROUPE CAUSSADE SEMENCES a poziţionat România ca un punct strategic în programele de cercetare care susţin crearea de varietăţi adaptate condiţiilor climatice specifice părţii de est a Europei - precipitaţii puţine şi neuniform repartizate, veri foarte călduroase, cu arşiţă atmosferică. De aceea, în 2008 în localitatea Mircea Vodă, jud. Brăila, a pus bazele unei Staţiuni de cercetare unde pentru început se desfăşoară o parte din secvenţele programelor de ameliorare pentru cultura de floarea-soarelui, se testează rezistenţa la secetă a liniilor / hibrizilor de porumb, iar pe viitor se urmăreşte transferul întregului program de ameliorare pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb, programe care au ca obiective crearea de hibrizi perfect adaptaţi la arealul pedo-climatic din estul Europei.
În România, GROUPE CAUSSADE SEMENCES este prezent din anul 2005. La început prezenţa a fost definită prin colaborări cu staţiunile de cercetare pentru a-şi testa varietăţile în condiţiile pedo-climatice din România.
Intuind potenţialul agricol al României, GROUPE CAUSSADE SEMENCES, în 2007, stabileşte un parteneriat cu un distribuitor de seminţe şi pesticide (S.C. ZETA COM SRL) şi timp de 2 ani soiurile şi hibrizii CAUSSADE SEMENCES, pentru cele mai importante
culturi agricole (porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă, sorg etc.), sunt distribuite pe piaţa românească.
Mai aproape de nevoile partenerilor săi
Întrucât fermierii români au fost foarte mulţumiţi de performanţele varietăţilor CAUSSADE SEMENCES, compania franceză a decis ca începând cu 1.01.2009 să-şi deschidă propria subsidiară în România pentru a fi mai aproape de nevoile partenerilor săi. Primul an de activitate al subsidiarei din România a fost un adevărat SUCCES, echipa reuşind să-şi îndeplinească toate obiectivele propuse. Datorită rezultatelor economice ale primului an de activitate comercială şi de producţie în România, la care se adaugă şi cele din primele 2 trimestre ale anului 2010, grupul francez a hotărât să înfiinţeze în România un centru de coordonare şi dezvoltare a activităţilor sale în partea de Est a Europei, pentru a-şi consolida poziţia pe aceste pieţe şi mai ales pentru a avea o reacţie proactivă la schimbările mediului economic din această parte a Europei. Ca urmare, la 1 iulie 2010 a fost creată subsidiara CAUSSADE SEMENCES EST EUROPA SRL, cu rolul de a coordona activităţile desfăşurate de subsidiarele CAUSSADE SEMENCES ROMÂNIA SRL, CAUSSADE SEMENCES UNGARIA KFT, CAUSSADE SEMENCES BULGARIA EOOD şi reprezentanţa din Republica Moldova. În următorii ani şi activităţile grupului CAUSSADE din Rusia, Ucraina sau a altor ţări din blocul CSI vor fi coordonate tot de la Bucureşti. Această decizie a grupului arată faptul că România este considerată un punct strategic în dezvoltarea brandului CAUSSADE SEMENCES la nivelul Europei de Est.
Cel puţin 2 ani de teste
Deşi portofoliul de specii de cultură este unul foarte generos, în România grupul francez comercializează numai 8 specii, şi anume: porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, rapiţă, grâu, orz şi triticale. Anual se adăugă cel puţin 1- 2 specii de cultură, specii ale căror varietăţi (soiuri sau hibrizi) sunt mai întâi testate în diferite condiţii pedo-climatice şi tehnologice din România şi apoi introduse pe oferta comercială. Una din politicile companiei este aceea de a nu introduce în oferta comercială niciun soi sau hibrid dacă acesta nu a fost testat cel puţin 2 ani în România. Pentru campania de primăvară 2011, CAUSSADE SEMENCES lansează pe piaţă 25 de hibrizi de porumb la care se adaugă Conceptul DUO CS pentru siloz, 6 hibrizi de floarea-soarelui, 2 soiuri de sorg, şi ca specie nouă, pentru piaţa de seminţe din România, soia.
Randament stabil în condiţii climatice diferite
Hibrizii de porumb pentru boabe acoperă toate grupele de maturitate pretabile pentru condiţiile climatice din România, de la FAO 190 până la FAO 510 iar pentru siloz până la FAO 550. Hibrizii de porumb CAUSSADE SEMENCES, sunt hibrizi care de patru ani confirmă şi câştigă cotă de piaţă, în România. În ultimii doi ani şi-au demonstrat stabilitatea randamentului, în condiţii climatice foarte diferite, dacă anul 2009 a fost un an secetos, 2010 a fost un an ploios în foarte multe zone din ţară. De asemenea, şi-au confirmat stabilitatea producţiei şi pretabilitatea pentru toate nivelurile tehnologice.
Dr. ing. Nina Gheorghiţă - Director Marketing-Dezvoltare - CAUSSADE SEMENCES SRL ROMÂNIA
Atenţie la gărgăriţa tulpinilor de rapiţă
Începând chiar din primăvară devreme avem deja de lucru cu unul dintre cei mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă - gărgăriţa tulpinilor de rapiţă (Ceutorhynchus napi).
Insecta se întâlneşte în toate zonele de cultură a rapiţei. Gărgăriţa tulpinilor de rapiţă atacă atât culturile de rapiţă, cât şi culturile de varză, conopidă, determinând pagube însemnate.
Plantele atacate de gărgăriţa tulpinilor de rapiţă se cunosc prin aceea că stagnează din creştere şi în general tulpina se deformează, se răsuceşte în forma literei S. Un alt aspect al atacului este dat de numărul de ramificaţii ale plantei. De obicei, plantele atacate au un număr mai mare de ramificaţii, însă aceste ramificaţii nu formează silicve sau dacă le formează acestea sunt seci. Pagubele produse culturii variază între 20 - 30% şi pot ajunge până la compromiterea în totalitate a culturii de rapiţă.
Adulţii iernează în sol, sub resturile vegetale, în păduri, pe terenurile nelucrate, iar primăvara devreme, când se ajunge la o temperatură a solului de 5 până la 70 C la adâncimea de 2 cm, aceştia ies din stadiul de hibernare. De la temperatura de 100 C se produce zborul dăunătorilor în noile câmpuri de rapiţă. Depunerea ouălor se produce după o perioadă scurtă de hrănire. O femelă poate să depună până la 100 de ouă. Aceste ouă sunt depuse în diferite locuri, dar de preferinţă pe tulpina în formare. Din ouă ies larvele care se hrănesc în interiorul tulpinii. Adultul de gărgăriţă are corpul de aproximativ 3,5 - 4 mm lungime şi culoarea neagră spre plumburie. Ca la orice gărgăriţă capul se termină cu un rostru lung cu ajutorul căruia taie orificii în tulpina de rapiţă. Larvele au la maturitate aproximativ 5 mm lungime, au corpul albicios, uşor îndoit la mijloc, iar capul la început este negru după care devine brun. Larvele sapă galerii prin tulpină.
Combaterea
Părerile specialiştilor sunt împărţite în ce priveşte combaterea gărgăriţei tulpinilor de rapiţă. Însă, toţi sunt de acord că odată apărute larvele în interiorul tulpinilor, acestea sunt foarte greu sau chiar imposibil de combătut. După opinia noastră, combaterea eficientă a acestui dăunător se poate face numai atunci când au apărut formele hibernante (adulţii) în cultura de rapiţă, înainte de depunerea pontei în interiorul tulpinii. Din punct de vedere climatic, acest lucru se întâmplă atunci când temperatura aerului este mai mare de 900 C, iar precipitaţiile lipsesc. Calendaristic, această temperatură se întâlneşte, în anii normali, la începutul lunii martie.
Anul trecut, datorită condiţiilor din primavară, primele exemplare adulte au fost prinse în capcană, în zona Calaraşi, la data de 21 februarie. Anul acesta, datorită iernii destul de blânde (cu zăpadă şi cu geruri treptate până la jumătatea lui februarie) credem că atacul acestui dăunător va fi mult mai virulent decât în ultimii ani şi cu o apariţie ceva mai târzie în culturile de rapiţă, aproximativ pe 2 - 5 martie. Ca fenofază de dezvoltare a plantelor de rapiţă, atacul coincide cu începutul creşterii tulpinii de rapiţă, dar până să ajungă tulpina floriferă la înălţimea de 10 - 15 cm. După ce depăşesc această înălţime, plantele sunt mai greu atacate, iar pagubele sunt mult mai mici.
Ca modalitate de combatere se recomandă aplicarea diferitelor tipuri de insecticide omologate în acest sens. Pentru mărirea eficienţei asupra acestui dăunător este de preferat să se aplice amestecuri de insecticide care să aibă atât efect de contact, cât şi sistemic. Componenta de contact omoară toţi adulţii de gărgăriţă întâlniţi în cultură, iar componenta sistemică asigură protecţie împotriva dăunătorilor care vor veni după trecerea efectului de contact. Adulţii care vin din alte culturi, înainte de a depune ouăle se hrănesc şi odată cu hrana ei ingerează şi insecticidul sistemic aplicat culturii. În felul acesta se poate asigura o protecţie bună a culturii de rapiţă împotriva gărgăriţei tulpinilor.
Martie în cultura mare
Luna martie reprezintă din punct de vedere calendaristic prima lună de primăvară şi totodată prima lună de “forţă“ în agricultură. Practic, martie deschide campania de primăvară.
Temperaturile pozitive înregistrate în februarie (mai ales spre sfârşitul lunii) i-au determinat pe fermieri să treacă la pregătirea patului germinativ şi la introducerea primelor seminţe sub brazadă. Odată cu încălzirea vremii, culturile semănate în toamnă îşi reiau ciclul de vegetaţie.
În materialul de mai jos nu am atins toate activităţile care se desfăşoară în luna martie la cultura mare, dar sperăm să reprezinte un punct de plecare în activitatea agricultorilor.
Culturile semănate în toamnă
Grâu, orz şi rapiţă
La aceste culturi, în perioada următoare, se va acorda atenţie lucrărilor de fertilizare, erbicidare şi combatere a dăunătorilor.
Fertilizarea
Operațiunea rămâne esenţială şi în perioada următoare. Se ştie că fără o fertilizare corespunzătoare calitatea producţiilor lasă mult de dorit. În culturile de grâu nefertilizate se obţine o producţie mică de grâu, slabă calitativ, producţie care de cele mai multe ori este încadrată la categoria “grâu furajer” şi valorificată la un preţ care nu justifică şi nu acoperă cheltuielile de producţie. Din aceasta cauză uneori cultura de grâu devine nerentabilă. Fertilizarea, indiferent că vorbim de grâu, orz, orzoaică sau rapiţă de toamnă, se recomandă să se efectueze primăvara devreme, dar numai după ce plantele au pornit în vegetaţie. Raţionamentul acestei recomandări se bazează pe faptul că în felul acesta tot îngrăşământul ramâne în stratul zonei active al rădăcinilor şi este utilizat în totalitate de către plante.
Practic, prin aplicarea azotului după reluarea vegetaţiei şi chiar aplicarea lui în doze fracţionate, duce la utilizarea în totalitate a acestuia. În conditiile aplicării îngrăşămintelor pe bază de azot în timpul iernii, datorită precipitaţiilor fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie, o parte din cantitatea de azot este levigată sub nivelul rădăcinilor şi practic se pierde în pânza de apă freatică. De aceea, ar trebui să luăm în calcul faptul că aplicarea azotului este indicat să se facă în funcţie de perioadele critice ale plantelor, dar şi în funcţie de perioada de consum maxim a culturii. Dacă ne referim la perioadele critice ale culturii de grâu, acestea sunt: la terminarea înfrăţirii, când are loc diferenţierea spicului; la apariţia primului nod, când are loc diferenţierea primordiilor florale; la formarea celui de-al doilea nod, când apar staminele şi se declanşează formarea boabele în spic.
Aplicarea fracţionată a azotului se poate face la fel de bine şi la celelalte culturi agricole semănate în toamnă. Dacă ne referim la cultura grâului, îngrăşămintele cu azot se aplică, în principal, în două faze, astfel: 40 – 60 kg N/ha primăvara devreme când plantele de grâu îşi reiau ciclul de vegetaţie, iar restul dozei de aproximativ 30 – 60 kg N/ha se poate aplica la apariţia primului nod al tulpinii.
Ca tip de îngrăşământ, primăvara devreme se poate utiliza pentru fertilizare ureea, dar numai până când temperatura diurnă ajunge la valoarea de peste 15°C. După această temperatură se recomandă utilizarea altor tipuri de îngrăşăminte pe bază de azot pentru că la temperaturi mai mari şi în condiţiile unui vânt uşor de primăvară, ureea este descompusă rapid în CO2 şi NH3 substanţe care sunt volatile, înregistrându-se pierderi de produs de peste 30 – 40%. Perioada de consum maxim la grâu se situează în intervalul de la începutul formării paiului şi până la coacerea în lapte când se absorb cea mai mare parte din elementele nutritive şi anume: 78-92% azot; 75-88% fosfor; 85-88% potasiu.
La orz, consumul specific de substanţe nutritive este apropiat de cel al grâului. Astfel, pentru 1000 kg boabe plus producţia corespunzătoare de paie, orzul consumă în medie între 24-29 kg N, 11-13 kg P şi 21-28 kg K în substanţa activă.
Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primăvara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai după premergatoarele care sărăcesc foarte puternic solul (floarea-soarelui, porumb).
Dacă ne referim la cultura de rapiţă, recomandările noastre sunt: când doza de azot care se aplică în vegetaţie este mai mare de 100 kg substanţă activă/ha se recomandă aplicarea fracţionată a acesteia. Primăvara devreme, la pornirea în vegetaţie, se aplică o doză de 50 kg de substanţă activă de azot/ha, iar la sfârşit de martie sau început de aprilie (înainte de butonizare) se recomandă aplicarea fracţiei rămase. În felul acesta plantele de rapiţă utilizează întreg conţinutul de azot aplicat. Dozele de îngrăşăminte variază de la o cultură la alta, dar obiectivul principal trebuie să fie asigurat de o fertilizare raţională, fără pierderi de produs în sol şi cu efecte maxime în producţia obţinută. Doza variază în funcţie de tipul de sol, de conţinutul în azot al solului, de îngrăşămintele aplicate în toamnă la înfiinţarea culturii, de producţia planificată şi nu în ultimul rând de potenţialul financiar al fermierului.
Erbicidarea
Luna martie reprezintă pentru fermieri şi începutul celei mai importante lucrări de îngrijire din cadrul culturilor de cereale păioase - erbicidarea. De cele mai multe ori, această lucrare se continuă şi pe parcursul lunii aprilie. Indiferent că discutăm de culturile de grâu sau orz de toamnă, pagubele produse de buruieni sunt enorme şi se ridică la peste 40 – 50% din producţia programată.
Erbicidarea este o lucrare obligatorie care se face în cadrul fermelor, iar reuşita ei depinde în mare masură de câţiva factori importanţi. Anume:
• Speciile de buruieni existente în cultură. Fermierul, pe baza istoricului suprafeţei, a plantei premergătoare şi a buruienilor existente la data verificării culturilor de grâu şi orz, stabileşte speciile de buruieni mai importante din solelele respective, stabileşte felul buruienilor şi se focusează pe combaterea acestora;
• Alegerea tipului de erbicid sau a combinaţiilor posibile pentru combaterea unui spectru cât mai larg din buruienile prezente în câmp. Pe baza acestor determinări este bine ca fermierul să consulte sau să ceară sfatul firmelor care comercializează erbicide în aşa fel încât să aleagă cea mai bună soluţie pentru ferma sa. De cele mai multe ori un amestec de erbicide cu grade diferite de combatere poate reprezenta soluţia cea mai bună de control a buruienilor;
• Momentul de aplicare a erbicidului sau a amestecului de erbicide. Acest lucru depinde foarte mult de modul de acţiune a erbicidului, de toleranţa culturii faţă de acest erbicid, de fenofaza în care se află cultura, dar şi de gradul de dezvoltare a buruienilor;
• Soluţia tehnică de aplicare a erbicidelor. Atunci când nu există mijloace suficiente necesare de aplicare a erbicidelor este bine de luat în calcul ca erbicidul ales să aibă o perioadă de aplicare cât mai lungă de timp;
• Remanenţa erbicidului. Cu această ocazie, vrem să atragem atenţia că anumite erbicide pot avea remanenţa asupra culturii postmergătoare. O importanţă deosebită trebuie acordată acolo unde după cultura grâului urmează o cultură de rapiţă. În această situaţie trebuie ca erbicidul ales să nu aibă o remanenţă în sol mai mare de patru luni din momentul aplicării. Este bine ca aceste aspecte să le urmărim şi să le avem lămurite înainte de aplicarea erbicidului.
În cazul în care în momentul aplicării erbicidelor se constată pe teren că există şi unele boli foliare, este bine ca împreună cu erbicidele să se aplice şi un fungicid de protecţie a culturii. Şi nu în ultimul rând, odată cu aplicarea pesticidelor respective se poate aplica şi un îngrăşământ foliar care să stimuleze planta de cultură şi să asigure o dezvoltare uniformă a acesteia. Astfel, printr-o singură trecere cu utilajul de tratare se asigură condiţii favorabile pentru realizarea unei culturi sănătoase, curate de boli şi dăunători, viguroasă, capabilă să producă aproape de potenţialul specific al soiului. Pe de altă parte, avem premisa de a asigura o plantă care să facă faţă mai uşor condiţiilor de stres.
Combaterea dăunătorilor
Dacă în perioada următoare la grâu şi orz atacul dăunătorilor este cât de cât limitat, la cultura de rapiţă încă de la pornirea în vegetaţie ne putem confrunta cu unul dintre cei mai periculoşi dăunători – gărgăriţa tulpinilor de rapiţă (Ceuthorrynchus spp) care determină pagube însemnate. În unele cazuri datorită virulenţei acestui dăunător se poate ajunge la pagube ce depăşesc 80% din producţia prognozată. Protecţia acestei culturi faţă de dăunătorul respectiv poate fi unul din punctele cheie în obţinerea de producţii profitabile.
Apariţia acestui dăunător are loc primăvara devreme când temperatura diurnă depaşeşte 9 grade Celsius şi are tendinţă de creştere. Zborul acestor insecte se face de regulă dinspre lizierele de pădure, dinspre terenurile nelucrate către culturile de rapiţă.
Culturile din primăvară
La aceste culturi, în perioada următoare, se va acorda atenţie lucrărilor de fertilizare, erbicidare şi combatere a dăunătorilor.
În mod special trebuie să se ţină seama de amplasarea tuturor culturilor, stabilirea locului fiecărei culturi în asolamentul fermei, evitarea monoculturii şi respectarea intervalului de revenire. Toate acestea contribuie la realizarea unei bune funcţionări a fermei. De cele mai multe ori culturile semănate sunt alese în funcţie de preţul de valorificare, de venitul pe care îl aduce în fermă.
In cadrul unui asolament raţional trebuie respectate următoarele cerinţe generale:
• Evitarea succesiunii plantelor cu boli şi dăunători comuni: floarea-soarelui, rapiţă, soia, fasole etc;
• Respectarea timpului de revenire. De pildă, floarea-soarelui după floareasoarelui la 4 – 5 ani; sfecla şi inul la 3-4 ani etc;
• Semănatul alternativ al prăşitoarelor cu păioasele în aşa fel încât să putem contribui la combaterea unor boli şi dăunători, dar mai ales a buruienilor;
• Folosirea unor leguminoase ca plante bune premergătoare pentru principalele culturi agricole.
După stabilirea acestor aspecte se poate trece la semănatul culturilor din prima urgenţă. În general, pentru aceste plante, încă din toamnă, terenul a fost bine pregătit prin discuiri repetate în aşa fel încât în primăvară doar se mai face o singură lucrare cu combinatorul sau cu discul (daca este cazul) şi se trece direct la semănat. În prima urgenţă se pot semăna fără probleme culturile de mazăre (temperatura de semănat 1 – 20°C determinată în sol la adâncimea de semănat), orzoica de primăvară (temperatura de semănat 1–20°C determinată în sol la adâncimea de semănat), muştar (temperatura de semănat 1 – 20°C determinată în sol la adâncimea de semănat), rapiţa de primăvară (temperatura de semănat 1 – 20°C determinată în sol la adâncimea de semănat), sfecla de zahăr (temperatura de semănat 4 – 50°C determinată în sol la adâncimea de semănat), in (temperatura de semănat 4 – 60°C determinată în sol la adâncimea de semănat), lucernă, trifoi etc, culturi care pot suporta uşor în faza de plantulă temperaturi reduse pentru o perioadă scurtă de timp.
În funcţie de specie şi de soi, de terenul pe care se însămânţează, de zona de cultură, cantitatea de sămânţă variază foarte mult. Lucrarea de semănat trebuie astfel organizată încât să se efectueze în cel mai scurt timp posibil. Orice abatere de la perioada optimă de semănat se repercutează asupra producţiei.
Pentru plantele care necesită la germinare temperaturi mai mari, în această perioadă se trece la pregătirea patului germinativ, la aplicarea îngrăşămintelor de bază şi chiar, în unele cazuri, la erbicidare. Pentru aceste plante se execută următoarele lucrări:
• Pregătirea terenului prin unul sau două lucrări cu grapa cu discuri;
• Aplicarea îngrăşămintelor complexe, care trebuie să ţină cont de planta ce urmează a fi semănată, de planta premergătoare, precum şi de fertilitatea terenului;
• Efectuarea unei treceri cu combinatorul. De regulă, această trecere se face cu cel mult una-două zile înainte de semănat.
În condiţiile în care agricultorii dispun de agregate complexe care la o singură trecere execută mai multe lucrări, precum mobilizarea solului, aplicarea îngrăşămintelor şi pregătirea patului germinativ sau chiar semănatul, este bine ca aceste lucrări să fie efectuate cât mai aproape de epoca optimă de semănat sau chiar în epoca optimă (atunci când se execută şi semănatul culturii).
Dacă fermierii nu dispun de asemenea utilaje complexe trebuie să ţină cont ca pregătirea terenului să se facă prin cât mai puţine treceri. Astfel, se evită tasarea inutilă a terenului, se mobilizează terenul pe o adâncime cât mai mică şi se evită pierderile de apă prin evaporaţie. Un aspect important care trebuie avut în vedere la pregătirea patului germinativ este dat de timpul de intrare pe teren.
Intrarea cu utilajele agricole pe teren se face numai atunci când terenul este uscat la suprafaţă (zvântat), nu aderă pe organele active ale maşinilor (disc, tăvălug), nu se tasează puternic pe urmele roţilor de tractor şi nu rămâne în fâşii în urma lucrării cu utilajul respectiv (disc, de exemplu). Practic, prin aceste măsuri se conservă solul, i se păstrează structura şi textura nealterate.
Publicitate
Revista
