Se spune că nimeni nu-i profet în ţara sa, dar câteodată nu se potriveşte. Le spuneam viticultorilor, celor de la vârf că nu-i corect să dea francezilor clone de" Fetească neagră", pentru obţinerea de material săditor. S-a dus astfel un soi autohton de struguri roşii, aşa cum s-a dus şi soiul de struguri de masă "Victoria". Acum ne vin struguri de masă "Victoria" de te miri unde. Zilele trecute am trăit s-o văd şi pe asta; legumicultorii de la Matca, judeţul Galaţi, folosesc seminţe din Spania, care poartă numele MATCA. Exact ca în bancul cu moldoveanul care-şi întreabă prietenul "dacă are fotografii cu nevasta în pielea goală". Cum prietenul nu avea, acesta s-a oferit el să-i dea. Mai vine şi un alt comunicat despre care am mai scris, care se referă la folosirea seminţelor. Cică, vezi Doamne, se vor folosi numai acelea autorizate. Întrebare: de cine şi în favoarea cui? În sfârşit, o substanţă chimică folosită în agricultură va fi interzisă în UE, fiind dăunătoare albinelor. S-au adeverit concluziile marelui fizician, Albert Eistein care, referindu-se la importanţa albinelor ca polenizator al culturilor entomofile. spunea: „Dacă albinele ar dispărea de pe Terra, omenirea ar avea aceeaşi soartă în patru ani; cu cât există mai multă polenizare, cu atât iarbă este mai multă, sunt mai multe animale, mai mulţi oameni". Şi dacă tot am apelat la citate vă mai oferim o mostră care aparţine unuia dintre cei mai mari fotografi ai tuturor timpurilor, americanul Ansel Easton Adams, care mărturisea:

"Este îngrozitor că trebuie să ne luptăm cu propriile noastre guvernări pentru a salva mediul". Mai este cazul să comentez? Am mai aflat că fermierii din Germania pierd anual aproximativ 3,3% din producţia de grâu din cauza dăunătorilor sau a deficienţelor la transport sau stocare. Totodată, un fermier nu poate spune cu exactitate de la începutul sezonului câte tone va recolta, nici dacă producţia va fi folosită pentru hrană sau nutreţ. Recoltele sunt afectate de prea mulţi factori imprevizibili, cum ar fi vremea sau atacurile dăunătorilor. O să spuneţi că este treaba nemţilor. Da, pentru că acolo s-a ajuns la concluzia că aceste pierderi trebuie limitate. Aceasta se întâmplă într-o ţară mare producătoare de cereale. La noi?!... Iar nu comentez! Dacă nu aţi aflat, auziţi de la mine, cică: Sindicatul Naţional al Fermierilor (NFU) din Marea Britanie a demarat o campanie care îi îndeamnă pe conaţionali să sprijine producătorii agricoli din Regat. La rândul lor, fermierii sunt sfătuiţi să posteze bannerele campaniei "Buy British" în locaţii cu mare vizibilitate din toată ţara. Dacă ei se îndeamnă unul pe altul să consume produse autohtone, la noi asocierea este caracterizată astfel: "Unde-i unul, nu-i putere. / Unde-s doi, sunt prea mulţi". Cum se alege unul în fruntea unei asociaţii, cum o coteşte spre politică şi aşa se rupe tot lanţul. Revin şi scriu: războiul alimentelor este în plină desfăşurare între cei mari, că cei mici vor pieri de la sine. Încă ceva: mai am încredere în tânăra conducere a Ministerului Agriculturii... Cine zice asta?! Cel care şi semnează cu mult curaj:

Un prost cu studii superioare!!!

P.S. În fiecare an în sezonul ploilor torențiale discutăm despre sistemele antigrindină. Și atât. Discutăm! Tot eu, cel de mai sus.