D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI

Chimiștii străini de la Wendelin Stark, parte din ETH Zurich, au reușit să dezvolte un nou tip de înveliș de sinteză menit să protejeze boabele de grâu de a fi mâncate de insecte dăunătoare.

În demersul lor, oamenii de știință s-au inspirat de la „umila” piersică și de la alte fructe din Familia Rosaceae.

Câteva straturi de acid polilactic învelesc bobul de grâu. O enzimă este încastrată în stratul cel mai de adâncime, în timp ce straturile de mijloc conțin amigdalină. Insectele pot elibera aceste două tipuri de substanțe în timp ce se hrănesc, obligând astfel enzima să convertească amigdalina în acid cianhidric. Această substanță poate slăbi sau omorî larvele insectelor.

„Nu sparge sâmburele de piersică și nu mânca miezul, este toxic!”. Cu toții cunoaștem sfatul pe care părinții ni-l dădeau în copilărie, înainte să înfulecăm prima noastră piersică. Miezul sâmburelui de piersică, ascuns în învelișul tare, similar cu cel al unei nuci, conține amigdalină, o substanță care se poate degrada în acid cianhidric în interiorul stomacului.

Însă piersicile, caisele și migdalele nu și-au dezvoltat acest sistem de apărare astfel încât să-i țină la distanță pe copii din a savura aceste fructe. În fapt, vorbim de capacitatea naturii de a proteja materialul semincer de a fi distrus de insecte.

Un grup de cercetători ai Wendelin Stark, parte a ETH Zurich, s-au inspirat din asta și au copiat în laborator sistemul defensiv al migdalului amar (Amygdalus communis var. amara), precum și al altor membri ai familiei Prunus. În prezent, ei dezvoltă un înveliș destinat protecției materialului semincer și care funcționează într-un mod similar cu acest model natural și care să fie la fel de eficace, însă care nu interferează cu germinația și este și biodegradabil pe deasupra.

Cianidele sunt sub-produse rezultate din hrănirea insectelor

Pentru a determina eficiența învelișului protector, cercetătorii au testat diferitele secvențe de straturi. Secvența care într-un final s-a dovedit a fi cea mai eficientă este compusă din mai multe straturi de acid polilactic (PLA), o substanță care este inofensivă atât oamenilor, cât și mediului. Ultimul strat, cel intern, conține o enzimă. Deasupra sa este un strat de acid polilalctic pur, urmat de două straturi în care precursorul de acid cianhidric – amigdalina – este încastrat, aceeași substanță existentă în miezul sâmburilor de migdal amar. Ultimul strat este compus din acid polilactic pur.

Dacă o larvă a unei insecte consumă aceste straturi, amigdalina este eliberată, iar apoi și enzima. Cele două substanțe se amestecă, iar amigdalina se descompune în acid cianhidric, component care taie apetitul larvei sau chiar o ucide.

Testare cu succes pe insectele dăunătoare. Cariul depozitelor, lovit cel mai tare

În colaborare cu institutul Julius Kühn din Berlin, cercetătorii au testat eficiența tratamentului lor pe o varietate de insecte dăunătoare cerealelor. Sistemul de apărare al migdalului amar s-a dovedit deosebit de eficace împotriva larvelor viermilor de făină (Tenebrio molitor), molia indiană de cămară (Plodia interpunctella), cât și a celor de dăunători ai depozitului cum este cazul cariului cerealelor (Rhyzopertha dominica). Acesta din urmă cauzează pagube considerabile depozitelor de grâu de pe întreg mapamondul.

Un număr semnificativ mai mic de adulți de cariul depozitelor au eclozat pe semințele învelite cu stratul protector, față de cele neprotejate. S-au reprodus într-un număr mult mai mic, iar larvele au crescut mai încet, deoarece mâncaseră mai puțin.

Cu toate acestea, învelișul nu a protejat 100% împotriva tuturor insectelor dăunătoare boabelor de grâu: tratamentul nu a fost eficient împotriva gărgăriței grâului (Sitophilus granarius). Acest tip de insectă dăunătoare nu-și depun ouăle pe bobul de grâu, în schimb efectuează o gaură în el, le depune în interior după care o sigilează. Larvele consumă bobul de grâu din interior, fapt care face ca acestea să nu intre în contact direct cu învelișul.

În plus, cercetătorii au fost capabili să demonstreze în condiții de laborator și în câmp că tratamentul nu a interferat cu germinața boabelor de grâu. În laborator, 98 la sută din materialul semincer protejat de acest înveliș au germinat. În condiții de câmp, bobul de grâu cu înveliș protector a germinat puțin mai târziu decât cele obișnuite, iar planta s-a dezvoltat inițial puțin mai greu. Chiar și așa, plantele de grâu au fost capabile să recupereze startul pierdut să ajungă la maturitate.

Un posibil înlocuitor al pesticidelor clasice

„Am demonstrat că acest nou tip de înveliș funcționează: cerealele sunt protejate de atacul insectelor și sunt utilizabile în condiții de câmp”, au explicat autorii studiului, Carlos Mora și Jonas Halter. Utilizarea acestui tip de tratament este la fel de eficient precum spreierea și nici mai scumpă decât utilizarea insecticidelor.

Cercetătorii ETH sunt convinși că acest tip de înveliș protector poate fi utilizat cu succes și la alte tipuri de culturii agricole.

„Metoda are potențial de a înlocui anumite pesticide sintetice”, este de părere Carlos Mora. „Nu doar că acest înveliș este biodegradabil, însă acesta asigură că materialul semincer își păstrează calitățile și în depozite”.

Lucrarea a fost publicată în data de 13 aprilie 2016 în Journal of Agricultural and Food Chemistry.

Măsuri clasice de combatere a dăunătorilor de depozit

Specialiștii români în protecția plantelor spun că depozitarea producției agricole peste iarnă presupune luarea unor măsuri de combatere a dăunatorilor de orice fel, care pot compromite și distruge tot ceea ce a fost stocat.

„Este absolut necesar controlul periodic al materialelor depozitate, deoarece există în permanență pericolul infestării cu dăunători de depozit, cum sunt și insectele (gărgărița orezului depozitat - Sitophilus oryzae, cariul cerealelor - Rhyzopertha dominica, gândacii făinii - Tribolium confusum, Tribolium castaneum, gărgărița grâului depozitat - Sitophilus granarius, gândacul tutunului - Lasioderma serricorne, gândacul din Surinam - Oryzaephilus surinamensis, molia fructelor uscate - Plodia interpunctella, gărgărița fasolei - Achanthoscelites obtectus s.a.), acarienii (acarianul făinii - Acarus siro) și alții”, afirmă dr. Viorel Rotaru și ing. Vicențiu Cremeneanu.

Aceștia produc pagube considerabile semințelor depozitate prin pierderi în greutate, reducerea germinației, modificarea compoziției și aspectului produselor, îmbolnăviri ale consumatorului etc.

În acest context se au în vedere unele aspecte esențiale privind prevenirea și combaterea unor eventuale atacuri, și anume controlul permanent al temperaturii și umidității din spațiile de depozitare pentru evitarea condițiilor favorabile atacului unor dăunători asupra semințelor sau materialului de plantat, combaterea rozătoarelor din diferite spații de depozitare ș.a.

Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.

Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.

UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.

„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.

La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Starea culturii de grâu din Franța – cea mai mare ca nivel din Uniunea Europeană (UE) – se degradează continuu, fiind preconizată a atinge niveluri mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă previziunile cu privire la totalul producției la nivelul întregii Uniuni Europene sunt pozitive.

Proporția culturii de grâu moale, franțuzesc, aflat în stare „bună” sau „excelentă”, era la nivelul zilei de luni, 23 mai 2016, de 83 la sută, în scădere cu două puncte procentuale de la săptămână la săptămână, au anunțat cei de la FranceAgriMer, citați de Agrimoney.com.

Chiar dacă procentajul este în continuare unul puternic, el reprezintă o viteză în plus adăugată procesului de declin înregistrat încă de la mijlocul lunii aprilie a.c., atunci când 92 la sută din cultura de grâu a Hexagonului era clasificată a fi în stare „bună” sau „excelentă”.

Acest total vehiculat mai nou extinde prăpastia față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut în Franța, atunci când 91 la sută din cultură era catalogată a fi încadrată în cele două condiții amintite anterior.

„Presiunea bolilor, tot mai mare”

Declinul, prezent într-un procentaj mai mic la celelalte culturi agricole, cum este cazul grâului durum și al orzului de toamnă, survine în contextul discuțiilor despre iarna blândă, situație care a limitat pe de-o parte efectele negative ale frigului asupra culturilor de grâu, dar care nu a afectat populațiile de insecte dăunătoare.

Unii comentatori au adus în discuție inclusiv temeri privind virusul piticirii galbene, o boală diseminată de populațiile de afide care au supraviețuit iernii relativ intacte și au fost încurajate și de o perioadă de primăvară cu precipitații însemnate.

La începutul acestei săptămâni, cercetători din cadrul biroului de agrometeorologie „Mars” din cadrul Comisiei Europene (CE) au afirmat că „singura temere care mai temperează așteptările privind producțiile” obținute la cerealele de toamnă, în Franța, „este presiunea sporită a bolilor, pe fondul vremii umede”.

Unitatea specializată a CE – Mars – a estimat producția de grâu moale, franțuzesc, din acest an, că va totaliza 7,64 tone la hectar, cu 0,3 tone pe hectar peste media cincinală, însă sub rezultatul obținut în 2015, de 7,92 tone la hectar, fapt care a propulsat producția țării la peste 40 de milioane de tone, în premieră.

„Previziunile s-au îmbunătățit”

Cu toate acestea, așteptările cu privire la recolta totală de grâu a UE, în acest an agricol, continuă să se îmbunătățească. Nu mai devreme de marți, 24 mai 2016, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) își revizuia în creștere previziunile de producție pentru acest an, inclusiv la grâu durum, cu 1,5 milioane tone, până la un total de 153,6 milioane tone.

„Perspectivele pentru zonele centrală și sud-estică a Europei s-au îmbunătățit după ploile recente. Chiar dacă, ocazional, temperaturile au coborât sub punctul de îngheț în anumite zone vestice, pagubele nu au fost însemnate”, au precizat cei de la IGC.

Separat, joi, 26 mai 2016, Comisia Europeană și-a revizuit și ea estimările cu privire la recolta de grâu moale cu 2,30 milioane tone, până la un total de 145,1 milioane tone.

Cu o revizuire în creștere și la producția de grâu dur, producția totală de grâu a Uniunii Europene pentru acest an este preconizată a totaliza 153,9 milioane tone.

Anul trecut, UE a „smuls” o recoltă-record de grâu de 160,1 milioane tone, incluzând aici și producția de grâu dur, conform estimărilor CE.

România, „la jumate” ca producție estimată în 2016. Vremea ține însă cu noi

La finele lunii martie 2016, CE își prezenta previziunile privind productivitatea grâului românesc. Specialiștii europeni estimau pe atunci un total de 3,81 tone/hectar, în scădere cu numai 1% față de totalul obținut în anul agricol anterior.
Chiar dacă sub 50 din randamentul înregistrat în Franța, cel estimat pentru România este cel mai mare nivel prognozat de Comisia Europeană în această perioadă în ultimele nouă sezoane, interval pentru care autoritățile de la Bruxelles au date statistice.

O recoltă medie finală de 3,81 tone/hectar la grâu ar fi, practic, cea de-a doua clasată în topul productivității pentru grâul românesc din ultimele 26 de sezoane agricole. Acest nivel de recoltă la hectar corespunde unei producții totale estimate la 7 milioane de tone. Volumul total este în media ultimelor cinci sezoane, dar cu 11,3% față de vârful de record istoric de vară trecută.

În perioada 1-7 iunie 2016, în cultura grâului de toamnă, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a țării. În nordul, nord-estul și estul Moldovei, centrul și estul Dobrogei, vestul Crișanei și izolat în nord-vestul Banatului se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu), înfiinţate în epoca optimă vor parcurge fazele de înspicare şi înflorire (10-100%), precum şi formarea/umplerea bobului (10- 80%). Cele mai avansate în vegetaţie sunt culturile din jumătatea de sud a ţării aflate la maturitatea în lapte (10-50%). În semănăturile tardive se vor semnala fazele de alungire a tulpinii (30- 100%), „burduf” şi înspicare (10-60%).

FranceAgriMer cu ochii pe România

Tot joi, 26 mai 2016, a fost reînnoit Protocolul de colaborare tripartit între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franţa, conform unui comunicat de presă primit la redacție.

La eveniment au participat conducătorii celor trei instituţii, respectiv: domnul Florin Marius FAUR, Director general APIA, domnul Stéphane LE MOING, Preşedinte - Director general ASP şi domnul Jean-Claude GRACIETTE, Director General Adjunct pentru măsuri de piață, FranceAgriMer, ocazie cu care cele trei părți au discutat prioritățile cooperării, dar și aspecte transversale, precum simplificarea Politicii Agricole Comune.

Având în vedere rezultatele fructuoase ale colaborării din anii anteriori, concretizate prin organizarea unor serii de întâlniri, seminarii şi instruiri pentru experţii APIA, cele 3 instituţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a continua cooperarea şi schimbul de experienţă şi bune practici. Prezentul act adiţional reprezintă continuarea Protocolului de parteneriat încheiat între părţi la 28 iunie 2010 şi reînnoit în 2011, 2012 , respectiv în 2013.

„Acest eveniment marchează un nou pas în demersurile pe care APIA le întreprinde în vederea îmbunătăţirii cadrului instituţional şi a activităţilor derulate în scopul asigurării celor mai bune servicii beneficiarilor de fonduri agricole”, se preciza în documentul de presă.

Conform oficialilor APIA, protocolul are ca scop definirea relațiilor între părți în vederea realizării unui program de schimburi tehnice în domeniul ajutoarelor directe către agricultori, administrării piețelor de produse agricole, al măsurilor de intervenție, precum şi al măsurilor de comerț exterior.

Totodată prezentul protocol vizează schimburi de informații economice şi perspective de dezvoltare a organizațiilor comune de piață, pregătirea şi perfecționarea personalului prin acțiuni in situ, precum și schimburi de bune practici privind organizarea administrativă, examinarea procedeelor şi instrumentelor administrative, în scopul de “benchmarking” şi de ameliorare constantă. Sunt vizate, de asemenea, și aspecte tehnice, de organizare, reglementare, procedurale şi administrative privind plățile directe şi sistemul integrat de administrare şi control (IACS), dar și realizarea unor acțiuni comune de cooperare în țările terțe Uniunii Europene.

Semnarea noului protocol de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a raporturilor româno - franceze în domeniul agriculturii, continuând seria schimburilor de experienţă şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenţi între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franța.

Șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, posta în jurul orei 17:30 pe pagina oficială de Facebook a Ligii că astăzi, 30 mai a.c., s-a decis prelungirea termenului de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări în cadrul Campaniei 2016 până la data de 10 iunie, iar APIA... tăcea mâlc.

„Stimati colegi, în cursul zilei de azi s-a hotărât ca perioada de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2016 să continue până la data de 10 iunie 2016, inculsiv. Având în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale OUG 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 10 iunie 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare timp de 25 zile lucratoare. Președinte LAPAR, Laurențiu Baciu”, se precizează în postarea de pe rețeaua de socializare.

Poate n-ar fi atras atenția atât de mult această postare (în afara bucuriei fermierilor de a mai avea câteva zile la dispoziție să completeze actul), în condițiile în care nu cu mult timp în urmă, Guvernul României anunța printr-un comunicat de presă că termenul de depunere fără penalizări avea să fie 15 iunie, iar APIA să informeze ulterior că acesta rămâne 31 mai. În fine astăzi, LAPAR, surpriză, avea să răstoarne situația și să anunțe o altă dată, și anume cea de 10 iunie. Degringoladă? Lipsă de comunicare? Sau comunicare selectivă? Diversiune?

Presa întreabă, APIA răspunde

Astăzi, după postarea băcăuanului Baciu, ne-am adresat oficial Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a afla informația corectă. Cât de corectă ar fi putut fi, în condițiile în care Guvernul transmite o informație, ministerul de resort alta pentru ca, LAPAR, să vină cu totul și cu totul altă dată limită de depunere?

Răspunsul primit a sosit relativ rapid, însă total gol de conținut. Reprezentantul APIA transmite că există un act normativ de modificare și completare a OMADR 619/2015, OUG 3/2015, Legii 36/1991 și a unei părți din PNDR, însă că nu poate furniza mai multe detalii... până la momentul la care șefia MADR va decide să comunice oficial informația. Iar!

Ciudat cum se vehiculează într-o lună nu mai puțin de trei termene de depunere a cererilor unice, Campania 2016. Ce să mai înțeleagă fermierul român din toată această degringoladă? Că șefia Ministerului Agriculturii se joacă cu mintea lui?

„La acest moment există un proiect de ordin privind modificarea și completarea Ordinului MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care a fost supus spre aprobare. Urmează ca Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă o informare oficială în acest sens. Cu deosebită consideraţie, Serviciul Relații cu Publicul și Comunicare”, este răspunsul primit de la APIA.

În acest moment, practic, ultima comunicare oficială a APIA este cea din 24 mai 2016, atunci când anunța că termenul de depunere fără penalizareavea să fie 31 mai 2016: „Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”.

Așteptăm încă o comunicare oficială a specialiștilor de la Ministerul Agriculturii privind data depunerii fără penalizări. A câta oară?

 

În perioada 15-18 iunie 2016, municipiul Cluj-Napoca va fi gazda unei conferințe internaționale din seria celor organizate sub egida Societății Europene pentru Conservarea Solurilor (ESSC).

HOREA CACOVEAN, OSPA CLUJ

Instituțiile clujene - Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice - sunt organizatori ai marelui eveniment denumit „Solul – Viitorul nostru comun”. Conservarea solului se referă la metodele de punere în aplicare a principiilor pentru menținerea productivității și sănătății terenurilor agricole prin controlul asupra acțiunii eroziunii hidrice, eoliene, la care se adaugă influența omului prin activitățile sale agricole și industriale. Pentru mai multe detalii se poate accesa link-ul http://essc2016.conference.ubbcluj.ro/.

Cu un titlu sugestiv, „Solul - Viitorul nostru comun”, evenimentul de la Cluj-Napoca prezintă o mare importanță pentru specialiștii români din domeniul științei solurilor și a ramurilor cu care aceasta se întrepătrunde, mai ales că vine după mai mult de 30 de ani în care în țara noastră nu au mai fost organizate conferințe care să reunească un număr atât de mare de specialiști străini.

Solul reprezintă resursa naturală cea mai neglijată, dar și cea mai afectată de acțiunile antropice, situație ce impune ca investițiile în remediere și conservare să devină esențiale, în contextul actual impus de schimbările climatice, dar mai ales de asigurarea securității alimentare a unei populații globale în creștere accentuată.

Scopul reuniunii internaționale este de a prezenta rezultatele cercetărilor privind conservarea solurilor și, în același timp, o bună pledoarie pentru un mai mare respect pentru sol - suportul existenței vieții pe această Planetă. Conferința va reuni peste 160 de specialiști și participanți, fiind concentrată pe tematici extreme din domenii precum cartarea și eroziunea solurilor, conservarea și remedierea solurilor, soluri urbane, soluri forestiere și influența incendiilor asupra învelișului de soluri, pedotehnică, modelarea schimbărilor climatice și influența lor asupra solurilor, managementul sustenabil al terenurilor agricole și agricultura organică și conservarea solurilor.

Prin această conferință ne exprimăm speranța că vor fi atinse cât mai mult dintre problematicile care constituie amenințări față de terenurile agricole și a resurselor de apă la nivel global. Cu siguranță, vor fi atinse și o serie de rezultate științifice concrete, care ar putea ajunge ulterior în practica cotidiană.

Merită subliniat faptul că acele contribuții care vor fi apreciate de un onorat comitet științific vor fi publicate într-o revistă de specialitate cu impact la nivel mondial.

Circa 30% din terenul mondial, afectat de o degradare semnificativă a solului

Cercetările din ultimul deceniu, unele dintre ele fiind bazate pe numeroase date satelitare și de teledetecție, au prezentat situații alarmante la nivel global. Astfel, aproximativ 33% din suprafața totală de pășuni, 25% din terenurile arabile și 23% din suprafața pădurilor au cunoscut un proces de degradare constantă pe parcursul ultimelor trei decenii. În jur de 30% din suprafața de teren la nivel mondial, care înseamnă casa pentru aproximativ 3,2 miliarde de oameni, este afectată de o degradare semnificativă a solului, ce implică și o scădere a securității alimentare. Costurile remedierii și conservării solurilor la nivel mondial se ridică la aproximativ 300 de miliarde de euro pe an. O evaluare globală a specialiștilor arată că fiecare euro investit astăzi va duce la economisirea a cinci euro în viitorul apropiat.

Organizarea conferinței la Cluj-Napoca prezintă și o semnificație colaterală: în primul rând, am reușit să convingem conducătorii Societății Europene pentru Conservarea Solurilor că țara noastră și orașul de pe Someșul Mic merită cu prisosință să găzduiască un asemenea eveniment de importanță internațională.

O altă latură meritorie a acestei conferințe este dată de șansa pentru tinerii specialiști români de a fi în contact cu noutățile științifice apărute în domeniul conservării solurilor, dar și de a fi în contact cu cercetătorii străini. Asta, mai ales că această conferință reușește să reunească la Cluj-Napoca cercetători de pe aproape toate continentele și, prin urmare, cu probleme diferite privind evoluția și menținerea fertilității solurilor.

Potențialul agricol extraordinar al României, printre cele mai ridicate din Europa, este  capabil să hrănească peste 80 de milioane de oameni, iar noile abordări în ceea ce privește metodele și tehnicile de conservare a fertilității solurilor au reprezentat principalele motive privind lansarea invitației de a organiza la Cluj-Napoca, sub egida ESSC, conferința „Solul - Viitorul nostru comun”.

Când îl auzi pe conf. Stelian Dărăban vorbind de rasa românească Merinos, omologată în 1986, rezistentă la condițiile meteo din zona de vest a țării și furnizoare de lapte de calitate, parcă îți revine curajul de a mai crede în sistemul de cercetare românesc, în revigorarea sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, chiar dacă piața este liberă, crescătorii se orientează și către alte rase profitabile, iar piedicile de ordin legislativ și/sau social îi determină pe unii să se lase de afacere.

Momentul oportun pentru această dezbatere a fost chiar „Sărbătoarea oieritului”, eveniment care a avut loc în localitatea Ciugud, județul Alba, în zilele de vineri și sâmbătă (8-9 aprilie 2016), pus la punct până în cel mai mic detaliu de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Ciugud și Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Judeţul Alba.

Partenerii evenimentului au fost Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV) și Asociaţia pentru promovarea şi conservarea biodiversitatii, a tradiţiilor rurale, a tehnicilor şi produselor tradiţionale.

Cum oaia a fost vedeta evenimentului, cu cine altcineva puteam sta de vorbă decât cu conf. dr. Ing. Stelian Dărăban din cadrul USAMV Cluj, om care și-a dedicat cariera profesională dezvoltării rasei românești de Merinos.

Apariția rasei Merinos de Cluj a avut loc în 1956, moment în care au fost încrucișate Ţurcana Albă de Sibiu cu Merinosul transilvănean. Trei decenii a durat omologarea ca rasă și certificarea ei cu brevet de invenție. În anul 1992, Ţurcana a luat însă locul oilor cu lână fină și semi-fină, iar creșterea Merinosului de Cluj a fost ignorată. Așa se explică faptul că, în prezent, rasa este crescută doar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Cu toate că se întreprind eforturi în acest sens, reprezentantul USAMV spune că-i va fi greu să repopuleze zona de câmpie cu această rasă.

images„Sperăm să se revină la o zonare corectă, zona de șes și de podiș să fie apanajul creșterii de oi de lână fină și semi-fină, dar la ora actuală efectivele au ajuns atât de scăzute că nu putem difuza material bilogic, femei de prăsilă”, a explicat specialistul pentru presa de specialitate. „Omologată în 1986, oaia Merinos românesc este adaptată condițiilor pedoclimatice din zona Clujului, zonă cu precipitații în momentul formării de peste 700 mm anual, cu ierni mai reci și care poate fi mulsă. (...) Prezintă performanțe bune pentru producția de lapte, chiar dacă nu cantitativ, dar calitativ, cu substanță uscată mai multă și un randament de transformare în brânzeturi mai mare”.

Conform aprecierilor conferențiarului, chiar dacă rasa Merinos de Cluj este rentabilă, nu prea are aplomb la crescătorii de ovine, deoarece este o rasă „pretențioasă” vizavi de bunăstare.

„Obligatoriu, Merinosul românesc necesită pe timpul stabulației adăpostire; este rasa care se crește ca la carte: șapte luni perioadă de pășunat, cinci luni perioadă de stabulație, aceasta din urmă însemnând și furajare din stoc, nu purtatul pe pășune. Doar dacă sunt iernile blânde, poat fi scoase la o plimbare funcțională, așa-zisa gimnastică funcțională pentru animale gestante, dar furajarea se face în stoc. De ce ar fi Merinosul, în general oile cu lângă, rentabilă? Merinosul este o rasă de lână fină-carne sau carne-lână fină, sunt rase mixte, în afară de Merinosul australian care este considerată suprarasă pentru producția de lână fină”, mai spune Dărăban.

Reprezentantul USAMV Cluj a mai preciat că grupele rasei Merinos sunt precoce, având o viteză de creștere mare, dar și reproductiv.

„Pot fi montate în primul an, la vârsta de 8-10 luni. Au prolificitate bună și au o capacitate bună de alăptare, putând înțărca doi miei. Pot fi supuse densificării fătărilor. Nu merge la noi în țară două fătări pe an pentru că este o tehnologie destul de costisitoare care are nevoie de instalații de alăptare artificală. Sunt trei fătări la doi ani, sunt înțărcați doi miei la o oaie și sunt obținuți șase miei în doi ani, pe când la o Țurcană, în doi ani se obțin trei miei; mult mai rentabil. Apoi, vorbim de o rasă mai compactă. Raportul dintre lungimi, lățimi și adâncimi o aduce înspre rasele de carne. Se obțin niște rase de carne care nu se vor încadra în clasa excelent sau foarte bun, dar ar fi carcase care pot fi încadrate în clasa bună. Aceasta din urmă, corelată și cu o grăsime de clasa III H, ar face un preț de valorificare aproape triplu aproape de carcasa de la rasă Țurcană care nu poate fi clasată; să mă scuze crescătorii, dar nu se obține o carcasă clasată din rasa Țurcană curată”, a mai punctat Stelian Dărăban.

Horia Moruțan: În acest moment, oaia nu mai este rentabilă. Oierii sunt nemulțumiți de obligativitatea COP și de neplata subvențiilor

Despre rentabilitatea ovinelor în sectorul agribusiness am vorbit cu organizatorul evenimentului de la Ciugud, nimeni altul decât dr. Horia Moruțan, medic veterinar și președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba, proprietar a peste 900 de oi.

Întrebat fiind cum vede în prezent rentabilitatea sectorului de creștere a ovinelor, răspunsul lui Moruțan a fost dezarmant: mielul rămâne singurul produs vandabil, și acela greu de valorificat.

13173975 1199496963395832 5340549663689273220 n„Oaia, în acest moment, nu mai este rentabilă. Înainte de 1989 erau trei producții: lână, lapte și carne, iar în acest moment, lâna este gratis, nu acoperă nici măcar tunsul. Laptele, din cauza lipsei forței de muncă și a intrării pa piața noastră a tot felul de brânzeturi care, de cele mai multe ori nu sunt din lapte și la prețuri derizorii, brânzeturile sunt pe cale de dispariție. Rămâne mielul, produs pe care îl vindem foarte greu și la prețuri derizorii”, a mărturisit Moruțan.

Potrivit afirmațiilor sale, creșterea ovinelor are nevoie în primul rând o de piață eficientă de desfacere.

„Noi trebuie să ajungem să vorbim de oaie, de miel, de brânză, nu neapărat de strategii, de genetică ș.a.m.d. Noi trebuie vechile piețe cumva să le reactivăm, iar omul să-și poată vinde într-un mod elegant și civilizat toate produsele. Trebuie să fim atât de inteligenți încât, chiar dacă suntem în UE, să nu mai lăsăm să intre în țara noastră tot «rahatul» țărilor din lume, iar produsele noastre să dăiunuie, să fie pe piața românească”, a conchis el.

Nemulțumit de turnura pe care a luat-o sectorul ovinelor în ultimii ani este și Ioan Moga, crescător din satul Leorinț, comuna Rădești, proprietar al unui șeptel de 50 de oi Suffolk. Principalul of al baciului din Leorinț este reprezentat de obligativitatea Controlului Oficial al Performanțelor (COP). De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Adică exact cei care au reușit să facă performanță.

„Ciobanii sunt nemulțumiți pentru că nu s-au dat subvențiile, nici până la ora actuală. Acum, de exemplu, ne obligă cu COP-ul. Dacă ai o mie de oi, cum poți face COP-ul în vârf de munte? Nu se poate. Trebuie să-și dea fiecare seama că dacă ai 20-30 de oi, poți face COP-ul, dar la o mie de oi nu. (...) Îl obligăm pe cel care are o mie de oi să țină doar o sută ca să poată face COP-ul”, a afirmat Ioan Moga.

Condițiile de acordare a sprijinului cuplat au separat crescătorii de ovine în două tabere. La mijloc sunt mai mult de 28 milioane de euro care ar urma să fie împărțiți oierilor.

De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Aceasta convine însă doar celor care au reușit să facă performanță. În acest fel, foarte mulți crescători vor pierde banii. România a notificat la Comisia Europeană 3,5 milioane de capete ovine/caprine pentru care poate fi acordat un sprijin de maxim 7 euro/cap. În realitate însă, efectivul înscris în RG la finalul anului 2015 este mult mai mic: în jur de 505.000 ovine și 53.000 caprine, arată datele ANZ.

Oierii sunt în continuare nemulțumiți și de neplata la timp a subvențiilor și de lipsa de coerență în ceea ce privește modificarea Legii vânătorii.

O situație comparativă schematică arată clar că la data de 11 mai 2015, nu erau plătite decât 0,35 miliarde de lei prin APIA, în condițiile în care la aceeași dată din 2013 suma totaliza 1,22 miliarde euro, un an mai târziu 1,05 miliarde, iar în 2015 suma de 1,07 miliarde euro.

... și caprele ar putea fi profitabile, nu-i așa?

Dacă este sau nu rentabilă creșterea caprinelor ne-a mărturisit Adrian Botiș, din Șeușa, comuna Ciugud, județul Alba. Fost electrician, Botiș „a luat taurul de coarne” și s-a reorientat către producția de alimente nutritive și sănătoase, cum este și cazul laptelui de capră și al brânzeturilor de calitate.

„M-am apucat de această activitate gândind la ea ca la o afacere, nu din alte motive. Nu am avut nicio treabă cu caprele până acum, nu am avut nicio treabă. Din această cauză am început cu puțin. Eu sunt electrician de meserie, dar am ajuns cioban. Am avut niște bani și m-am gândit să încep o afacere”, a declarat crescătorul de caprine.

În opinia sa, caprele Saanen sunt mult mai rentabile decât ovinele, singurul inconvenient fiind piața de desfacere pentru produsele finite.

„Cresc capre pentru că sunt de părere că sunt rentabile, mai rentabile chiar și decât oile, din punct de vedere al producției de lapte. Caprinele dau o cantitate mai însemnată de lapte decât oile și este un produs care, în primul rând, noi trebuie să ne educăm pe noi înșine să îl consumăm. Eu consider că este laptele accesibil și cel mai sănătos de pe piață”, a recunoscut fermierul. „Brânza pe care o fac eu nu se găsește în comerț; nici gust, nici textură. Eu nu vând în magazine, ci mă duc la piață. Este greu la piață, pentru că românul merge în supermarket de unde își cumpără de toate și la o calitate mult mai joasă. Asta este. Poate cu timpul ne vom da seama, vom merge la piață și vom cumpăra produse naturale de la oameni care fac ceva din pasiune și ceva natural, sănătos”.

El deține 40 de capre pe lapte Saanen, plus tineret și țapi. În total, cu tot cu iezi, fermierul deține un șeptel de circa 100 de capete și speră la mai mult. În 2014 s-a apucat de creșterea caprelor, din dorința de a crea un produs care nu există pe piață.

„Sărbătoarea oieritului”, un motiv de socializare între crescători după un an de muncă

Creierul din spatele evenimentului de la Ciugud, dr. Horia Moruțan, a mărturisit într-o discuție cu presa că a gândit sărbătoarea de la începutul lunii aprilie (prima ediție, de altfel) ca o modalitate de socializare atât între crescătorii de ovine și caprine, dar și între aceștia și societate.

El spune că după o perioadă lungăă de muncă asiduă, fermierii își pot etala animalele și produsele finite obținute și își pot împărtăși cu colegii experiențele de peste an.

„Această sărbătoare nu am gândit-o doar pentru noi, crescătorii de oi, ci vrem să fie o emulație între noi și restul societății. Vrem ca societatea românească să ne privească din mai multe unghiuri, să vadă că suntem oameni care nu vor să părăsească această țară, vrem să muncim, vrem să ne creștem copiii, dar trebuie să fim foarte atenți la multe aspecte și la faptul că și această ramură, din păcate, și din cauza lipsei acelor strategii care, după 1989, sunt doar la nivel declarativ, sunt doar la nivel de declarație”, a precizat Moruțan. „După o perioadă cu foarte multă muncă, după perioada de iarnă, perioada de fătări, este un moment în care mulți prieteni, crescători, se întâlnesc cu bucurie, cu mândrie își etalează animalele, își povestesc pățăniile, viața lor din ultimele luni. În această perioadă ei nu au avut posibilitatea să se întâlnească așa de des, iar acum este un prilej de mare bucurie”.

Și primarul Gheorghe Damian din Ciugud este mândru de prima ediție a evenimentului organizat împreună cu Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Consiliul Județean și în parteneriat cu USAMV Cluj.

În plus, edilul explică locul și motivația derulării unui astfel de eveniment în economia unei localități destul de mici, care se descurcă din punct de vedere al dezvoltării cu ajutorul propriilor puteri. Pentru Damian micile business-urilor locale sunt importante, motiv pentru care a și susținut asfaltarea unui drum de nu mai puțin de 30 km care deservește accesul la mai multe ferme din zonă.

„E foarte important să avem grijă de acești oameni, să-i promovăm, să-i sprijinim, să ne batem pentru ei ca legile care apar în Parlament, ca ceea ce noi, ca și administrație, facem pentru ei să fie și spre binele lor, nu doar a unora. (...) În România există o tendință a tinerilor de a reveni la țară, de a-și face o fermă, de a-și încropi o gospodărie, în așa fel încât să trăiască mai bine”, a declarat Gheorghe Damian. „La ora actuală avem circa 450 de vaci, aproximativ 2.000 de oi, pentru o comună care nu este foarte mare. Sigur, noi, ca și administrație, nu am stat pe loc și am făcut un proiect împreună cu alte două comune cu care ne mândrim. Am asfaltat undeva la 30 km de drumuri de câmp care leagă cele trei comune și șapte sate între ele. Dar nu doar atât; aceste drumuri deservesc peste 1.500 ha de teren arabil. Pe traseul acestor drumuri au apărut în ultimii cinci ani un număr de 12 ferme. Sigur, tânărul sau familia care dorește să-și dezvolte o fermă mai mare, tot timpul se gândește: «Unde îmi așez ferma și ce avantaje am». Accesul este un punct important în alegerea locului”.

Anul trecut, România a ocupat locul IV în UE-28 la capitolul șeptel ovin și caprin, după Marea Britanie, Spania și Grecia, cu un total de 11,2 milioane capete, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică.

Mai mult, cu privire la densitatea de oi și capre la 100 hectare de teren, țara noastră se situează tot pe locul patru în Uniunea Europeană, după Grecia, Regatul Unit şi Spania.

Totodată, efectivele de ovine şi caprine au înregistrat creşteri majore, ajungând în anul 2015 la un nivel de 11,249 milioane capete, respectiv cu 33,8% mai mare faţă de anul 2006 şi cu aproape 3% faţă de anul 2014.

Guvernul a aprobat astăzi fondurile necesare pentru efectuarea de plăți pentru ajutoare în agricultură în valoare de peste 300 milioane de euro destinate sectorului zootehnic, mai exact plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, respectiv stabilirea cuantumului acestora pentru plățile aferente anului 2015.

Foto credit: domainer.com.au

ANT destinate speciilor bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul de plată 2015 au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

„Suma este compusă din 27,78 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine, 116,77 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine, respectiv 58,59 milioane euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine”, se precizează în documentul de presă.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă  fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de mătase.

„Suma se repartizează în 1,33 milioane euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 24,5 milioane euro pentru speciile ovine/caprine, 10,5 milioane euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase și metișii acestora, 76,99 milioane euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, cât și 27.000 euro pentru specia viermi de mătase”, conform comunicatului Guvernului.

Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

De ce s-a întârziat plata pe animal

Guvernul României prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale preciza la începutul lunii martie că se alfa în faza în care trebuia să dezvolte şi să finalizeze modulele de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor, în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, declara în primele zile ale lunii martie, la Cluj, premierul Dacian Cioloș, adăugând că orice efort ar face, nu poate accelera mai mult finalizarea modulelor de software pentru plata pe cap de animal.

Între timp, fermierii supărați pe întârzieri și pe faptul că nu au banii de subvenții în cont promiteau proteste de amploare și se pregăteau să se lege cu lanțuri de gardul Ministerul Agriculturii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Dacian Julien Cioloș arăta pentru asta însă cu degetul către fostul Executiv Ponta care a decis să facă și plăți anticipate și să introducă un modul în plus, în paralel cu începerea cu întârziere a dezvoltării softului dedicat.

„Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, mărturisea premierul.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, alături de organizatorul Agriplanta-Romagrotec și Asociația Producătorilor de Porumb din România, au oferit informații despre cultura plantelor, în special despre cultura porumbului, despre proprietățile solului reprezentate printr-un profil de sol și despre utilizarea corectă a presiunii în pneuri, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

„Informațiile despre proprietățile solului reprezentate printr-un profil de sol, oferite de Conf. Dr. Laura Paulette, Catedra de Pedologie, USAMV Cluj-Napoca, precum și cele referitoare la cultura porumbului, oferite de dna. Alina Crețu – Asociația Producătorilor de Porumb din România au fost extrem de apreciate de fermierii prezenți în zona demo”, se arată în documentul de presă.

Zonele demo, atracția târgului

În cadrul zonei demo „Tractor și Tractorist” au fost prezenți nu mai puțin de 500 de fermieri. Ei au avut posibilitatea să aleagă și să testeze unul dintre cele șase tractoare puse la dispoziția lor de KUBOTA prin AgriAlianța, DEUTZ-FAHR prin NHR Agropartners, MASSEY FERGUSON prin General Leasing, NEW HOLLAND prin AgroConcept, CASE prin Titan Machinery și HATTAT prin Mavi.

Zona demo „Tehnici Moderne pentru Protecția Plantelor” pe de altă parte s-a bucurat și în acest an de secțiunea „Mașini de erbicidat în acțiune”. În plus, în zona „Tehnici moderne pentru protecţia plantelor” au fost prezentate trei maşini tractate şi cinci mașini autopropulsate pentru tratamente fitosanitare. Maşinile s-au deplasat pe un traseu compus care a inclus: deplasarea pe un teren denivelat, putându-se vedea modul în care se păstrează stabilitatea rampelor, o zonă de întoarcere la 180 de grade şi o deplasare în regim de lucru cu suprapunerea peste traseul inițial pentru a se vedea închiderea tronsoanelor de rampă cu ajutorul computerului de proces si corelarea cu sistemul de conducere prin GPS.

Firmele care au prezentat Mașini de Erbicidat în acţiune au fost: Agri-Alianța, Agrifac, Lemken, Ipso Agricultură,  Mewi, NHR Agropartners și Tehnofavorit.

Tractoare conduse prin satelit, premieră 2016

În segmentul „Tractoare inteligente” (premieră în cadrul ediției 2016), au fost prezentate tractoare echipate cu sisteme de conducere prin satelit, pentru deplasare paralelă cu un traseu anterior sau copierea unui traseu impus, fără a fi necesară intervenţia operatorului.

„Echipamentele de conducere prin satelit sunt deosebit de utile pentru lucrări de tratamente fitosanitare, fertlizat şi întreţinerea culturilor. Fiecare tractor este echipat cu această tehnică deșteaptă. Se pot conduce și ziua și noaptea pentru că sunt coordonate prin satelit”, explică Dr.Ing. Ovidiu Ranta USAMV Cluj-Napoca, Catedra de Mecanizare.

Cele cinci tractoare inteligente prezente în demonstrații au fost: Massey Ferguson prin General Leasing, Fendt prin Mewi, Deutz Fahr prin NHR Agropartners, John Deere prin IPSO Agricultură și Case IH prin Titan Machinery.

Zona demo „Lucrările Solului Şi Semănat”

În cadrul acesteia, în segmentul „conservarea apei în sol” au fost prezente maşini care prelucrează patul germinativ fără răsturnarea brazdei, cu organe de lucru de tip daltă sau gheară, fapt ce ajută foarte mult la conservarea apei în sol. De asemenea, au fost prezentate maşini care la o singură trecere pregătesc patul germinativ şi execută şi semănatul reducând foarte mult traficul pe sol şi compactarea acestuia, reducând cantitatea de energie necesară pentru prelucrare şi preţul de cost.

Firmele care au intrat cu echipamente în demonstrațiile pentru lucrările solului și semănat au fost: Agri-Alianța, Amazone, Agromec Ștefănești, Landtechnik, Lemken, Maschio Gaspardo, NHR Agropartners, Mewi și Titan Machinery.

Sub egida „Din pasiune pentru agricultură”, Agriplanta-Romagrotec și-a închis porțile duminică, 22 mai 2016. Cea mai mare expoziție agricolă în câmp din România și-a propus și a reușit să fie și în acest an cea mai importantă platformă de comunicare dintre fermieri și furnizori de input-uri pentru agricultură.

Ediția de anul acesta a Agriplanta s-a bucurat de prezența a nu mai puțin de 14.300 de vizitatori, cât și de 210 firme participante din 17 țări: România, Ungaria, Austria, Germania, Finlanda, Italia, Bulgaria, Spania, Belgia, Danemarca, Polonia, Portugalia, Cehia, Olanda, Slovacia și Serbia. De asemenea, evenimentul expozițional s-a întâins pe 36 hectare spațiu, din care 18 hectare spațiu pentru demonstrații, peste 500 de fermieri având oportunitatea să conducă un tractor în zona Demo „Tractor și Tractorist”, iar peste 1.000 de copii au participat la programul Agrikids.

Primul concurs național de vinuri dedicat producătorilor mici și mijlocii și-a ales câștigătorii, fiecare primind un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

Prima ediție a concursul BASF „Povești cu vinuri românești” a ajuns la final, odată cu decizia juriului ADAR care a consfințit lista celor trei vinuri câștigătoare. Nu mai puțin de 260 de vinuri din toată țara au fost înscrise la concursul organizat de BASF, care și-a propus astfel să promoveze viticultorii mici și mijlocii, care cultivă suprafețe mai mici de 100 de hectare.

Fiecare dintre cele patru etape regionale a desemnat 12 vinuri finaliste (câte trei pentru fiecare categorie: alb, rosé, roșu). Marea finală a avut loc pe 18 mai, la Alba Iulia, într-un decor medieval, demn de faimoasa cetate. Cei peste 80 de participanți au primit onorul din partea Gărzii Cetății Alba Carolina și au putut asista la ceremonia de schimbare a gărzii, care s-a făcut cu salve de tun. Invitații au fost primiți apoi de personaje medievale fermecătoare, statui vii, dar și bufoni, ca la o adevărată curte regală medievală.

În această atmosferă au avut loc atât jurizarea propriu-zisă a vinurilor calificate în marea finală, cât și ceremonia de premiere. Juriul, format din oenologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, a fost prezidat de Georgel Costache, vicepreședintele ADAR, expert din partea României în Comisiile de Enologie și Băuturi Distilate la Organizația Internațională a Viei și Vinului și singurul degustător expert din România care a obținut marea medalie de aur la concursul mondial de vinuri Bruxelles, cea mai mare competiție de acest gen din lume.

Juriul a evaluat și apreciat calitățile celor 35 de probe calificate în marea finală de la Alba Iulia, conform sistemului de maximum 100 de puncte, folosit la toate concursurile internaționale.

„Este primul proiect de acest gen, în sensul că s-a dat posibilitatea producătorilor mici și mijlocii să participe la un astfel de concurs, organizat după regulamentul Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Ca expert, am fost încântat să văd vinuri de foarte bună calitate, atât la fazele regionale, cât și la faza națională”, a precizat Costache.

Participanții au avut prilejul de a vedea cum s-au desfășurat cele patru ediții regionale și parcursul finaliștilor până la evenimentul de la Alba Iulia. Invitații au aflat poveștile și provocările viticultorilor mici și mijlocii, dar și care sunt cele mai bune metode și produse de protecție a culturii de viță de vie, pentru o recoltă de calitate, chiar de la Jörg Polzin, Country Manager al Diviziei BASF pentru Protecția Plantelor: „Avem onoarea de a premia cele mai bune vinuri românești și cei mai temerari viticultori. Împreună, producători locali și noi, cei care asigurăm protecția culturilor de viță de vie, îmbinăm succesul economic cu responsabilitatea socială. Noi, cei de la BASF, punem expertiza noastră în slujba viticultorilor. Produsele noastre inovatoare asigură un viitor sustenabil pentru vinurile românești”, a fost declarația lui Polzin.

Experții ADAR au anunțat și câștigătorii primei ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. La categoria vinuri roșii, cel mai bun sortiment a fost un Merlot din 2013, produs de Crama Basilescu. A fost un vin ales, care și-a etalat pe deplin calitățile.

„Caracteristice acestui vin au fost tocmai aromele de fructe prezente. Mă refer aici la arma proaspătă și foarte delicată de căpșuni, frăguțe, zmeură, cu un post-gust care duce la anumite nuanțe de fructe și faptul că vinul, fiind destul de mineral, îți dă o senzație de sănătate”, a apreciat președintele juriului, Georgel Costache.

Cel mai bun vin rosé a fost ales un cupaj între Merlot, Cabernet Sauvignon și Syrah, produs în 2015 la Crama Licorna.

„Au contat culoarea, rosé onion, dar și aromele florale și cele de fruct, date tocmai de soiurile care fac parte in cupaj”, a spus vicepreședintele ADAR.

Pentru viticultorul care a creat acest cupaj, Gabriel Lăcureanu, inițiativa BASF este mai mult decât binevenită: „E primul concurs la care rezultatul chiar are un impact pozitiv asupra viticultorului mic și mijlociu, îi ajută să se promoveze. Nici un alt concurs din România nu a mai făcut asta până acum. Nimeni nu a mai oferit ca premii și altceva, în afară de diplome și medalii. Asta e cel mai important, ajutorul acordat producătorilor mici și mijlocii”, spune acesta.

Cea mai strânsă competiție a fost în cazul vinurilor albe. Două dintre cele trei probe evaluate în marea finală a concursului „Povești cu vinuri românești” au obținut același punctaj, iar juriul a apelat la criteriile suplimentare, stabilite înaintea jurizării, pentru a desemna câștigătorul. Acesta a fost un Muscat Ottonel, din 2015, înscris la concurs de Casa de Vinuri Podgoria, din Buzău.

„Majoritatea sortimentelor participante la finală sunt vinuri de o calitate excepțională, care pot oricând concura la concursuri internaționale. Vinul alb câștigător a avut o aromă foarte delicată, de o anumită finețe. Deși este un vin tânăr, din 2015, mi-a plăcut foarte mult lipsa oricărei asperități, totul era rotund, armonios. Poate oricând să fie premiat și la un concurs de afară”, a apreciat Costache.

Viticultorul care a înscris proba câștigătoare nu se aștepta la asemenea laude venite din partea singurului degustător expert din România medaliat la Bruxelles.

„A fost un concurs excelent! Eu am participat pentru prima dată la un astfel de eveniment, pentru că suntem o cramă relativ nouă. Chiar am rămas surprins că vinurile noastre au fost apreciate de juriu. Mi-a plăcut că cei de la BASF s-au gândit și la micii producători. Chiar trebuie lăudată inițiativa lor, pentru că și noi, micii viticultori, venim din urmă cu vinuri poate la fel de bune ca și cele ale brandurilor consacrate”, a spus Benedict Olaru, reprezentantul Casei de Vinuri Podgoria.

Cei trei mari câștigători își vor putea promova acum afacerile mult mai bine. Marele premiu pus la dispoziție de BASF a constat în trei kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare. Câștigătorii au posibilitatea de a alege între crearea unei identități de brand, crearea unui magazin online pentru vinurile produse sau închirierea unui spațiu expozițional pentru promovarea vinurilor în cadrul Promenada Mall, din București.

Pentru BASF, următorul pas este crearea catalogului tuturor viticultorilor mici și mijlocii care au luat parte la prima ediție a concursului.

„Vrem să lansăm acest catalog la următoarea ediție a concursului, unde sperăm să aducem și mai mulți participanți. A fost un concurs cu condiții excelente de jurizare, iar specialiștii oenologi ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România au fost pe măsura evenimentului. Pe viitor ne dorim să aducem informații noi despre vinurile românești, despre investițiile pe care le fac viticultorii noști și, în general, despre toate lucrurile bune care se întâmplă în industria românească a vinului”, spune Robert Băicoianu, crop manager culturi speciale BASF și organizator al concursului.

Despre divizia BASF de protecție a plantelor

Cu vânzări de circa 5,4 miliarde EUR în 2014, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluții inovatoare de protecție a plantelor, tratament pentru semințe și control biologic, precum și soluții inovatoare de management al nutrienților și factorilor de stres al plantelor.  Portofoliul BASF  include, de asemenea, produse pentru gazon și plante ornamentale, pentru controlul dăunătorilor și sănătate publică. Divizia BASF de protecție a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-și optimizeze producția agricolă, ajutându-i să producă hrană de bună calitate în mod eficient. Furnizând tehnologii noi și know-how, Divizia BASF de protecție a plantelor ajută cultivatorii să-și îmbunătățească eficiența economică și calitatea vieții lor, a familiilor lor și a comunității. Informații suplimentare pot fi obținute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţelele de socializare.

Despre BASF

La BASF, noi creăm chimie, şi facem acest lucru de 150 de ani. Portofoliul nostru include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse de performanţă şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze.  Ca lider în domeniul industriei chimice, combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi soluţiile noastre  contribuie la conservarea resurselor, asigurarea nutriţiei şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii.  Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: Creăm chimie pentru un viitor sustenabil. În anul 2014 BASF a realizat vânzări de aproximativ 74 miliarde EUR şi a avut peste 113.000 angajaţi la sfârşitul anului. Acţiunile BASF sunt cotate la bursele din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zurich (AN). Informaţii suplimentare despre BASF sunt disponibile pe internet la adresa www.basf.com.

Francezii de la Strategie Grains au revizuit în creștere previziunile privind producția de grâu a Uniunii Europene, consultanții ridicând ștacheta cu 1,9 milioane tone, până la un total obținut la final de sezon de 146,7 milioane tone, în creștere față de cifra vehiculată anterior de 144,8 milioane tone.

Estimările privind producția în creștere au fost susținute în mare măsură și de condițiile agrometeo favorabile, afirmația conform căreia „cerealele de toamnă prezintă un potențial excelent” viind valabilă pentru multe din statele Uniunii Europene cu suprafețe întinse de cultură.

În mod particular, creșterea este pusă pe seama unor țări-cheie în ceea ce privește producția de grâu, și anume Germania, România și Spania.

În aceste state UE, potrivit datelor Strategie Grains, culturile de toamnă au beneficiat în mare parte de vreme bună, fapt care a susținut din plin dezvoltarea plantelor.

Stocuri UE în scădere

Aceeași firmă de consultanță, spun de această dată cei de la Agrimoney.com, au mai adăugat că actualul program de export de grâu al UE, mult mai solid decât așteptările, și care ar urma să totalizeze circa 30,4 milioane tone, va duce la diminuarea disponibilului din silozuri pentru sezonul 2015-2016. Strategie Grains preconizează că după finalizarea sezonului agricol, stocurile de grâu ar urma să atingă un total de 14,7 milioane tone, în scădere cu 0,9 milioane față de estimările de luna trecută.

Reprezentanții companiei au mai adăugat că prețurile mici au reprezentat la rândul lor un stimul pentru cererea de consum din sectorul zootehnic, fapt care a dus la diminuarea cu și mai mult a disponibilului din silozuri.

Estimări pozitive și pentru culturile de primăvară

Mergând și mai departe, specialiștii Strategie Grains afirmă că aproape toate suprafețele care fuseseră alocate pentru orzul de primăvară și pentru porumb au fost deja însămânțate.

Consultanții SG prevăd totodată o producție totală de porumb pentru UE de 62,7 milioane tone. Dacă estimările se vor transpune în realitate, totalul obținut în acest sezon de producție ar fi mai mare cu nouă procente decât cel obținut la finele anului 2015.

Păstrând registrul, producția de orz este estimată a fi mai mare decât ceea ce s-a obținut anul trecut, previziunile actuale orbitând în jurul cifrei de 62,5 milioane tone, cu unu la sută mai mult decât recolta din 2015.

Și USDA anunța în aprilie condiții bune la producția mondială de grâu

La mijlocul lunii aprilie a.c., raportul USDA releva că stocurile mondiale de grâu ar putea ajunge în sezonul 2015-2016 la 239,26 milioane tone, depășind cea mai ridicată estimare a analiștilor intervievați de Bloomberg și cu 0,7% mai mult decât preconiza USDA luna trecută.

Cantitatea de grâu care urmează să fie utilizată de China, cel mai mare consumator mondial de grâu, va scădea însă la 112 milioane tone, cel mai mic nivel de după 2011, în timp ce producția de grâu a Uniunii Europene a fost estimată la 160 milioane tone, cu un procent mai mare decât prognozele din luna martie 2016.

În plus, USDA își îmbunătățea estimările referitoare la stocurile finale de porumb și soia până la 208,91 milioane tone respectiv 79,02 milioane tone, peste estimările analiștilor.

„Nu vom vedea prea curând o inflație mare datorată prețurilor la alimente”, aprecia Dale Durchholz, analist la AgriVisor LLC, citat de Agerpres.

În pofida raportului USDA, la Bursa de la Chicago cotațiile futures la grâu cu livrare în luna aceasta creșteau în aprilie cu 1,17% până la 4,525 dolari per bushel în timp ce cotațiile la porumb au crescut cu 1,68 dolari până la 3,6275 dolari per bushel.

România a obținut mai mult grâu în 2015 decât în 2014

La cultura grâului, producția medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, față de 3,64 tone cât se înregistra cu un an în urmă, iar cantitatea totală recoltată a depășit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014.

Producția medie la hectar obținută la orz a depășit și ea 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.

Conform FAO, Egiptul, unul dintre principalii clienți de export ai României, va importa în anul fiscal 2015-2016 aproximativ 11 milioane de tone de grâu, în linie cu nivelul mediu al importurilor din ultimii cinci ani.

newsletter rf

Publicitate

ATS25 300X250

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAX V FLECTO BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Bizon Profesional Agromedia 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista