Alianța Industriei Semințelor din România a devenit membră a Camerei Franceze de Comerț și Industrie din Romania (CCIFER)
Începând cu luna ianuarie 2017, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a devenit oficial Membru al Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România (CCIFER), AISR urmând să fie parte din „Grupul de lucru pe agricultură” la șefia căruia se află Sebastien Record (Geosys).
Creată în 1996, CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.
CCIFER reunește 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă.
Alianța Industriei Semințelor din România va face parte și va activa în „Grupul de lucru pe agricultură” care îl are ca lider pe Sebastien Record și care prezintă o agendă axată pe trei priorități: informarea continuă asupra subiectelor de actualitate din agricultură, abordarea structurată a dialogului cu partenerii instituționali și organizarea filierelor profesionale.
Pe pe termen lung, se dorește identificarea partenerilor pe piața din România.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.
„Unii oameni au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Nu plecăm la Bruxelles cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii!”, Alexandru Potor
Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.
„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.
El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.
Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!
Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).
De altfel, există și un calendar!
„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.
În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.
Incitant!
Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...
Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.
Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).
Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.
R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.
A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.
Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.
R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?
A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.
În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.
Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.
Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.
R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?
A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.
Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.
R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?
A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.
R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?
A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.
R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?
A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.
R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?
A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.
R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?
A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.
R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?
A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.
Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.
R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.
A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.
R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?
A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.
R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?
A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.
„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”
Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...
Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește
De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.
R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?
A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.
R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?
A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.
Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.
R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?
A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.
R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?
A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.
R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?
A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.
R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?
A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.
Sprijinul financiar pentru producătorii de tomate, văzut cu ochi buni de legumicultori. Daniel Botănoiu, bilanț al primelor săptămâni de activitate în echipa ministrului Daea Petre
În primul său interviu oficial după reinstalarea în funcția de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), de data aceasta ca parte a echipei pesedistului Daea Petre, Daniel Botănoiu a vorbit pe larg de resorturile care au stat în spatele schemei de minimis destinată producătorilor agricoli în vederea cultivării tomatelor în spații protejate, demers considerat ca fiind unul pozitiv de legumicultori și legiferat recent prin Hotărâre de Guvern.
În condițiile goanei după informație, fenomen generat de lipsa de trasparență a ministrului de resort, l-am chestionat îndelung pe secretarul de stat Botănoiu, atât în ceea ce privește susținerea sectorului cărnii de porc, dar și celui de prelucrare a lânii și a pieilor, respectiv al irigațiilor.
Despre fiecare, pe scurt, dar concis, am aflat informații atât despre sursele de finanțare, cât și despre avantajele implementării lor și despre regulile „jocului”, astfel încât, cel puțin în cazul schemei pentru porc, să nu existe modalități de fraudare.
Mai mult, am discutat cu Daniel Botănoiu despre propunerile LAPAR și Pro Agro de modificare sau de inițiere a unor acte normative menite să genereze o creștere per total a sectorului agroalimentar românesc. (derogare neonicotinoide, certificate de depozit, semințe de consum, controale APIA etc.).
Nici problemele cu sprijinul acordat fermierilor în condițiile unui an 2015 deosebit de greu nu au fost omise.
Cât despre tomate, în loc de preambul, producătorii agricoli din România vor fi susținuți printr-un program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.
Deja, Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, o schemă de ajutor de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, precum și producătorilor agricoli persoane juridice.
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
Revista Fermierului: Domnule secretar de stat, care sunt avantajele schemei de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice în vederea cultivării tomatelor în spații protejate?
Daniel Botănoiu: În primul rând, avantajele sunt pentru consumator. Vrem să-i oferim acestuia un produs de calitate și proaspăt, rapid, din fermă. Nu ne mai dorim să importăm 50.000 de tone de tomate, în valoare de circa 33 de milioane de euro anual. Ca atare, vrem ca echivalentul acestei sume plătite pe importuri să se transforme în avantaj pentru producătorul agricol autohton. Să lăsăm banii românilor, să ajutăm fermele din România, să nu mai migreze populația de aici și să se ducă nu știu unde.
Vrem să dezvoltăm locuri de muncă în mediul rural, să evităm migrația (...). Dacă dezvoltăm activitate în mediul rural, cel care produce acolo are cu ce să se îmbrace, are cu ce să-și hrănească copiii, să le ofere educație și să nu stea numai în baza ajutoarelor sociale.
Că tot m-ați întrebat de avantaje, în momentul în care acest demers se va transpune în realitate și va deveni funcțional, sigur, va avea activitate și fabrica de mase plastice (folie), și cea pentru elemente destinate solariilor: încălzire, irigații etc.
R.F.: Care sunt resursele financiare, necesare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis?
D.B.: Vorbim de un program multianual pe care îl bugetăm în așa fel încât să putem acoperi nu numai estimările noastre, ci chiar și mai mult. De exemplu, în prima fază facem operaționale 1.330 ha, după care trebuie să ajungem la 4.000 ha. Ca să ajungem acolo, aceasă sumă trebuie bugetată. Este un program anual de 120 milioane euro, pe cel puțin patru ani. Noi mergem de acum până în 2020 și vizăm 40.000 de solicitanți anual, astfel încât să acoperim deficitul.
R.F.: În cazul tomatelor există și sprijinul cuplat, cu bani europeni. Riscăm o suprafinanțare a sectorului?
D.B.: Nu. Acel sprijin este pentru roșiile pentru industrializare. Acești bani, din programul pentru tomate, vizează producția de roșii pentru comercializare către consumator. Aceasta pleacă fie către piața liberă, fie spre HoReCa, fie către retail. Noi vrem să ajungem cât mai repede cu produsul proaspăt în farfuria românului. Având această concurență, sigur prețul este mai mic.
R.F.: Putem vorbi de sprijinirea stocării la tomate în cadrul programului PSD pentru agricultură?
D.B.: Da. Vorbim însă de o a doua etapă! Avem în vedere însă o primă etapă, astfel încât să putem da drumul la capacitățile de producție. A doua etapă este reprezentată de cele 10 centre, despre care ați citit în programul de guvernare, centre de procesare legume-fructe și depozite frigorifice. Când tomatele pentru comercializare vor fi produse suficient de mult, automat ele vor fi duse în astfel de spații de depozitare. Investiția, conform programului PSD pentru agricultură, ar urma să fie de 100 de milioane de euro, iar cantitatea procesată ar putea atinge 500.000 de tone de legume-fructe. În primă instanță vom vedea cine produce, câți producători sunt, cum anume produc ei, după care se vine cu un astfel de centru. Nu mă apuc să duc un centru te miri pe unde, dacă acolo nu există apetitul pentru producția de tomate.
Toată zona de centre intră la bugetare din vară, o dată cu Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), inclusiv cele pentru colectare și procesare lână și piei de ovine și caprine (investiție de 200 de milioane de euro, 36.000 de tone de lână procesare și opt milioane de piei ovine și caprine).
R.F.: Până la urmă, de ce au fost alese tomatele pentru a fi sprijinite prin această schemă de minimis?
D.B.: Din balanța comercială s-au extras datele relevante și s-a observat care sunt zonele cu cele mai mari importuri, produsele deficitare. Evident că statisticile au relevat că vorbim de tomate și de carnea de porc. În cazul cărnii de porc vorbim de importuri de 230.000 tone, și nu mereu de cea mai bună calitate, iar tomatele erau următoarele în această listă. Bineînțeles, nu ne vom opri doar la acestea două. Vrem să ajungem la maximum 10 produse cele mai deficitare.
Noi am judecat așa: decât să facem export de subvenții, de materii-prime, export de mână de lucru, mai bine să creăm aceste centre, aceste poluri de afaceri, să le punem la punct în mediul rural, să ținem tinerii acolo, să le dăm posibilitatea să facă o afacere și să ne continuăm și noi activitatea, să nu stăm pe importuri toată ziua, pe conservare sau pe tomate cerate care rezistă o lună de zile.
R.F.: Ați primit feedback din teritoriu cu privire la programul guvernamental tip schemă de minimis pentru tomate?
D.B.: Săptămâna anterioară, sâmbătă-duminică (n.r. - 28 și 29 ianuarie 2017), am avut întâlniri în Prahova, în Galați, în Olt, în Dâmbovița, în Botoșani, în Alba, în Giurgiu, în bazinele legumicole ale țării, cu grupuri de oameni variind între 100 și 400 de producători de tomate și/sau legumicultori, în general, care au venit și au spus că apreciază demersul nostru. Le-am explicat că aceia dintre ei care se înscriu în program, au de produs 2.000 de kilograme de tomate anual, chiar și în etape.
Mai exact, producătorii pot obține 100 de kilograme de tomate până în luna mai și, astfel, au posibilitatea să mai realizeze 1.900 de kilograme în toamnă. Nu i-am obligat pe producători să obțină întreaga cantitate într-un singur ciclu. Nici n-am pus opt tone pe 1.000 de metri pătrați – producția este cea pe care o știm – pentru că am căutat să nu-i dezangajăm pe producători de la început. Am vrut să-i ajutăm să înceapă o astfel de activitate. De aceea, am decis să punem 2.000 de kilograme pe 1.000 de metri pătrați. Asta este ceea ce ei trebuie să ducă în piață cu carnetul de comercializare, cu factură fiscală etc.
R.F.: Programul pentru susținerea produselor deficitare cuprinde și sprijinirea producției de carne de porc din ferme românești. Despre ce este vorba mai exact?
D.B.: Despre carnea de porc abatorizată, mai exact despre porcul dus la abator, „cu cuțitul la gât”. Sigur, trebuie să avem în vedere popularea fermelor. În momentul în care se duce inspectorul, el trebuie să constate că s-au cumpărat purcei de 25-30 kg, că aceștia au fost introduși în crescătorie, și că s-au evitat speculațiile de genul achiziționare de porci de 80 de kilograme din Ungaria, spre exemplu, intrați cu ei în program; nu merge așa.
Ca procedură, avem factură de la achiziția purcelului, mergem mai departe cu raportul de inspecție de la clasificarea carcasei și, abia atunci, ajutorul va fi încasat. Însă, sprijinul este împărțit în două: semestrul I, respectiv semestrul II. Tot ce se încadrează pe pachete de 200 de porci a 10.000 de euro, banii se primesc pe pachet; dacă s-a îndeplinit această condiție, s-au primit banii. Dacă însă cumva este vorba de fracții, spre exemplu 3.175 capete, acea fracție de 175 nu este pierdută. Ea se raportează în semestrul II. Dacă nici atunci nu sunt îndeplinite condițiile, atunci fracția se reportează pentru anul următor, astfel încât producătorul să nu se dezangajeze în activitatea lui.
R.F.: Dacă la tomate cunoaștem suma, în cazul porcului de cât vorbim?
D.B.: Suma este de 50 de euro, în afara plății pe bunăstare. Acesta este un ajutor direct pe pierdere pe care primește producătorul.
R.F.: Când apare actul normativ pentru susținerea sectorului cărnii de porc?
D.B.: Săptămâna aceasta (n.r. 30 ianuarie – 3 februarie 2017) finalizăm ambele actele normative, tomate și porc, și finalizăm și bugetul. Odată ce partea legislativă este publicată în Monitorul Oficial, urmează implementarea.
R.F.: Cum veți susține dezvoltarea celor două tipuri de infrastructură de irigații (principală și secundară) din România? Aveți în pregătire acte normative?
D.B.: Urmează proiectul de act normativ cu privire la gratuitatea apei plus achizițiile publice - modificarea Ordonanței 98 - astfel încât să putem pune la punct Programul Național de Investiții (PNI), să-l terminăm mai repede, nu să așteptăm de la Proiectul Tehnic și Execuția (PTE) cele 210 zile. Am făcut propunerea de modificare în legislație. Ea se găsește la Comisia de Agricultură. Săptămâna aceasta o vor introduce în discuție, astfel încât s-o putem vota rapid.
R.F.: De Strategia Investițiilor în Sectorul Irigațiilor a Ministerului Agriculturii ce mai știți? Merge mai departe?
D.B.: Avem deja patru amenajări care sunt la ora actuală în stare avansată. Până se va băga prima sapă, primul motor, prima pompă, înseamnă să fie 15 august a.c. Vorbim de proceduri – SEAP, licitațiile și toată povestea aceastea.
R.F.: Guvernul Cioloș a redistribuit la mijlocul lunii august 2016 sumele alocației Strategiei de Irigații cu ocazia unei rectificări bugetare. De unde veți avea bani? Din FSDI?
D.B.: Deja, sumele necesare le avem prinse în buget. Ulterior, vom veni cu infrastructura principală, alături de organizațiile care și-au modernizat infrastructura pe Măsura 125. Venim apoi cu infrastructura principală pentru Măsura 4.3. Apropo de această măsură, noi vrem să operăm o modificare în PNDR 2014-2020, astfel încât să intre la plată suprafețe mai mari. Am mers înainte în baza unui studiu efectuat de Banca Mondială, dar care era valabil acum 10 ani. După aceea, urmează etapele II și III: lacurile interioare, pânzele de apă freatică (acelea care pot fi disponibile), de ce nu apa marină, unitățile de menținere a apei etc.
Revenind la prezent, sunt patru amenajări vizate. Ele sunt pe SEAP. Vom face modificare pe ele, iar la 15 august 2017 intră prima sapă, cel mai târziu.
R.F.: Ordinul 619/2015. Mulți fermieri cer în continuare modificarea sa.
D.B.: Se modifică. (...) Noi trebuie să vedem exact care sunt acele proceduri greoaie și să eliminăm din ele, astfel încât fermierii să-și primească banii. Este important ca acele controale să nu mai fie efectuate la același fermier, an de an, dacă el doi-trei ani la rând nu a avut probleme. Astăzi, (n.r. - luni, 30 ianuarie 2017), vom discuta pe Ordinul 619; după-amiază este comitet de lucru.
Totodată, se cere ca acea cerere de plată să trebuiască să fie depusă mai devreme. Se solicită, de asemenea, să se echilibreze un pic personalul în agențiile teritoriale, pentru că sunt unele unități care au de făcut 16.000 – 20.000 de controale și au 16 inspectori, iar alții care au de realizat 5.000 de controale, au 20 de inspectori.
Acum, pentru patru județe, noi stăm cu banii în cont și nu putem plăti!
Directorii DAJ au un target de atins
Revista Fermierului: În subordinea dumneavoastră se află și Direcțiile Agricole Județene. Care mai este situația în țară?
Daniel Botănoiu: Astăzi (n.r. - 30 ianuarie 2017) vin de la o videoconferință cu directorii direcțiilor agricole din țară, cu care am discutat ca săptămânal să-mi raporteze ceea ce au înregistrat ca cereri, nu că s-au întâlnit cu fermierii.
Acești directori au un target care trebuie atins. Dacă acesta nu este îndeplinit, ei nu își încasează banii.
R.F.: S-a impus un sistem de măsurare a performanței la nivelul DAJ-urilor?
D.B.: Obligatoriu! Cu schemă, cu plată, cu inspectori, cu șefi de responsabili de filă. La nivelul unui județ este directorul DAJ. Acesta lucrează cu niște inspectori care trebuie să se ducă în teritoriu și să verifice pe proceduri, pe termene foarte precise. Nu le-au făcut, nu-și iau banii. Nu-și iau banii, pleacă acasă.
R.F.: Care au fost problemele prezentate de directorii de DAJ la teleconferință?
D.B.: Eu sunt un tip practic. Le-am comunicat că-mi doresc să fiu la curent cu primele cele mai importante trei probleme din unități. Astfel, am aflat că sunt probleme cu salariile, cu modul de transfer a oamenilor de la consultanță, cum se integrează ei. Al doilea aspect – ștampilele plus procesele verbale - trebuie modificate antetele. Numărul III – proceduri foarte clare, cu responsabilități pe fiecare dosar în parte. Dacă lăsăm la modul general, iar un om răspunde de mai multe lucruri, nu facem absolut nimic.
Câtă vreme voi răspunde de Direcțiile Agricole, nu voi permite niciunui angajat să comenteze după ce a fost aprobat un act normativ. El are dreptul să spună ceea ce gândește, atâta timp cât un astfel de document este în consultare publică. Consider că am făcut o chestie bună – directorul DAJ ia cunoștință de actul normativ și îl discută cu angajații. Stabilesc apoi anumite priorități, ce ar mai trebui să conțină actul, îl comunică, nu-l lasă să ajungă la maturitate. Dacă avem întrunită majoritatea o respectăm și mergem cu aceste mențiuni. Nu mai spunem apoi că nu ne-a convenit, dar am făcut. Nu. Sunt unanim acceptate? Mergem cu ele înainte.
R.F.: La prima întâlnire a LAPAR cu noua echipă a MADR, reprezentanții Ligii au venit cu 14 puncte la discuții. V-ați apucat să lucrați la ele?
D.B.: Pe unul dintre ele îl rezolvăm, și anume pe cel cu tratamentele la semințe. Trebuie să găsim o formulă logică de susținere și a apicultorilor și trebuie să ne continuăm activitatea și în vegetal. Sigur, și apicultorii trebuie ajutați că vin după un an extrem de greu. Există varianta unei soluții complementare, legată de Programul Național Apicol (PNA), apoi cea a unei susțineri pentru fermierii din vegetal, astfel încât să poată însămânța și culturi melifere.
Apoi, putem vorbi de un program preventiv. În momentul în care a intrat sămânța tratată în unitatea respectivă, fermierul trebuie să-i anunțe pe apicultori (noi punem pe site informația, transmitem toate datele), să afișeze corespunzător, iar dacă a ridicat semănătoarea și au rămas boabe să le colecteze.
R.F.: Tot în ceea ce privește tratamentul la sămânță. Ce tipuri de neonicotinoide aveți în plan pentru derogare?
D.B.: Sunt cele care răspund, pe de-o parte, nevoilor agriculturii mici, dar și celei mari. Agricultura mică are nevoie de produse bune, care s-o satisfacă, la fel cum și agricultura mare are nevoie. Depinde însă. Sunt produse mai scumpe, pentru că au și niște plusuri. Din acest motiv, dăm agricultorilor posibilitatea să-și aleagă. Nu lăsăm numai un produs.
R.F.: An de an discutăm de derogări la neonicotionoide. Dar despre inițiativa de abrogare a Regulamentului 485 putem vorbi?
D.B.: Am luat în calcul să facem propuneri. După cum știți însă, un Regulament nu poate fi anulat de un stat. Sigur, insistăm pe chestia aceasta, că trebuie făcută la nivel de lobby. Facem lobby pe lângă celelalte state, astfel încât să avem susținere.
R.F.: Pro Agro a solicitat prelungirea termenului cu 45 de zile pentru finalizarea controlului referitor la despăgubirile acordate pentru seceta din 2015, pentru a avea suficient timp să fie corectată/completată procedura. Numai în Argeș, circa 60% din bani vor fi solicitați înapoi. Ce răspuns ați avut pentru ei?
D.B.: Aici, domnul ministru a spus foarte clar: 2015 nu revine pe procedură. Cei care s-au încadrat în procedură, își primesc banii. (...) Cine nu a respectat procedura, sigur că, la fel ca și în cazul celorlalte ajutoare... Domnul ministru a dat mesajul la întâlnirea cu toți producătorii: „Nu revin asupra procedurii! Cei care au respectat-o își primesc banii și nu sunt pasibili să-i returneze, în timp ce ceilalți urmează procedura legală”.
R.F.: Tot LAPAR a solicitat identificarea problemelor specifice sectorului de depozitare a semințelor de consum. Astfel, ei au solicitat îmbunătățirea câtorva articole din OUG 12/2006. Cum răspundeți solicitării?
D.B.: Lucrăm la ea. Este o cerință a depozitarilor, a morarilor, a brutarilor. Pe mine mă deranjează că de foarte mult timp nu s-a ajuns la o concluzie. Poate, ea ar fi trebuit să fie abrogată sau rediscutată. Suntem în plină discuție. După ce terminăm cu programele urgente și cu bugetul, le atacăm.
R.F.: De asemenea, LAPAR are în vedere și Legea 101/2014.
D.B.: Aceasta trebuie ajustată numai. În cazul Legii certificatelor de depozit, băncile sunt mai interesate să meargă pe credit pe stoc. Și, atunci, tot băncile sunt cele care finanțează astfel de instrumente. Ne-am gândit să mergem pe varianta certificatelor cu scontare etc. Acum, se pare, avem o înțelegere. Trebuie să discutăm și cu comisia care este întrunită pe Legea 101/2014, astfel încât să vedem care este soluția cea mai bună.
R.F.: Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, recunoștea că Legea supermarketurilor nu este una tocmai în regulă. Ce priorități aveți pentru modificarea sa?
D.B.: Hotărârea de Guvern este deja făcută. Din ce am constatat noi, venind aici, această HG nu-i mulțumește nici pe producătorii români, nici pe retaileri. Acum, sigur, a apărut o propunere de modificare a sa, de urgență, astfel încât să răspundă la acele semne de întrebare pe care le aveau și cei de la Comisia Europeană.
De asemenea, exista o chestiune legată de cei 51 la sută, și anume să se spună clar din ce anume: valoare, facturare, sume. Erau necesare unele clarificări.
R.F.: Ce mesaj transmitem agricultorilor? Comisia Europeană este cu ochii pe noi...
D.B.: Ceea ce îmi doresc eu este ca orice plecare la Bruxelles să se facă cu aparatul tehnic în spate. Mai exact, dacă este o problemă legată de zootehnie, spre exemplu, trebuie să meargă acolo un reprezentant ANARZ și unul de la partea tehnică din MADR. Până acum se duceau doar partea de afaceri europene cu secretarul de stat. Eu nu spun că aceștia nu știu, dar nu au intrat în laboratoarele tehnice. (...) Trebuie un mesaj foarte clar și aplecat pe problemă. Să nu uităm nici de organizațiile profesionale! Eu îmi doresc să plec cu reprezentantul organizațiilor profesionale la Bruxelles. Îmi doresc ca partea tehnică să-mi stea în spate. Eu discut cu omologii, cu secretarii de stat, cu viceminiștrii, dar în spatele meu să am sprijinul tehnic.
Syngenta anunță: Bravo 500 SC retras de la utilizarea sa la prun
Comisia Europeană (CE) a modificat prin Regulamentul european 1146/2014 Limitele Maxime de Reziduuri (LMR) pentru substanța activă Clorotalonil, informează compania Syngenta.
În vederea conformării cu această modificare, compania Syngenta a decis retragerea utilizarii produsului BRAVO 500 SC la PRUN. Astfel, compania Syngenta a retras această utilizare de pe eticheta produsului și recomandă încetarea utilizării produsului BRAVO 500 SC la prun.
„Menționam că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se precizează în finalul comunicatului.
Două produse Syngenta destinate culturilor în spații protejate au omologare extinsă
Compania Syngenta îi informează pe toți distribuitorii, utilizatorii și fermierii cu privire la extinderea, în anul 2016, a omologării produselor MATCH și REVUS, se precizează într-un comunicat de presă.
Astfel, produsul MATCH 050 EC poate fi utilizat la culturile în spații protejate (sere și solarii) de tomate, vinete, ardei, dovlecei, castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovleac. Produsul REVUS 250 SC poate fi utilizat la culturile de cartofi, pepene galben, salată, spanac, rucola. La tomate, produsul REVUS 250 SC poate fi aplicat doar în spații protejate (sere și solarii).
Compania Syngenta le recomandă utilizatorilor folosirea produselor MATCH 050 SC și REVUS 250 SC numai la dozele omologate în România și conform instrucțiunilor de utilizare de pe eticheta produsului, respectând recomandarile de bune practici în utlizarea produselor de protecția plantelor.
„Menționăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se mai precizează în comunicatul de presă al companiei.
Newsflash gripa aviară: Nemții au sacrificat 45.000 de curcani în ultimele zile
Aproximativ 45.000 de curcani au fost sacrificați de către autoritățile germane în zilele de 20-22 ianuarie 2017, în timp ce alte câteva mii de păsări urmează să fie eutanasiate săptămâna aceasta, ca urmare a depistării virusului gripei aviare H5N8 în mai multe ferme, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Potrivit informației vehiculate, virusul a fost detectat la o fermă din Dahme-Spreewald, în estul landului Brandenburg. Asta în condițiile în care, în ultimele săptămâni, același virus era descoperit la mai mult de 500 de păsări sălbatice din Germania.
Chiar și așa, cazurile de infectare a păsărilor din crescătorii au fost rare, după ce Guvernul de la Berlin a introdus o serie de norme sanitare dure pentru a evita contactul cu păsările sălbatice, inclusiv ordonând fermierilor să ţină închise păsările.
Epidemiile din Germania sunt mult mai reduse decât cele din Franţa, unde au fost sacrificate aproximativ 800.000 de raţe, după confirmarea unor cazuri de gripă aviară în sud-vest, principala regiune unde se produce foie gras.
În decembrie, autorităţile din landul Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au derulat operaţiuni de sacrificare a aproximativ 55.000 de curcani, pui şi raţe, după ce virusul gripei aviare H5N8 a fost descoperit la mai multe ferme.
Mai multe ţări europene şi asiatice au descoperit cazuri de gripă H5N8 în ultimele săptămâni, iar unele state au ordonat fermierilor să ţină păsările închise. Coreea de Sud a mobilizat armata pentru a ajuta la cea mai mare operaţiune de sacrificare a păsărilor din cauza răspândirii gripei aviare, urmând să fie eutanasiate alte 1,6 milioane de păsări în zonele afectate.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE) a solicitat celor 180 de state membre, printre care se numără şi România, să sporească măsurile de biosecuritate la ferme, pieţe şi în comerţul cu păsări, pentru a limita răspândirea gripei aviare.
În țara noastră, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că monitorizează sever comerţul intracomunitar şi verifică toate transporturile de păsări care vin din ţările unde, în ultima perioadă, au fost diagnosticate focare de gripă aviară, pentru a preveni pătrunderea bolii pe teritoriul României.
Sumi Agro intră pe piața biopesticidelor și biostimulanților. La ceas de sărbătoare, Summit Agro România lansează și ea pe piață un nou insecticid
Compania spaniolă producătoare de biopesticide și biostimulanți – Futureco – a parafat marți, 17 ianuarie 2017, aderarea la o alianță de tip equity (schimb de acțiuni) cu Sumi Agro Europe, a anunțat joi, 19 ianuarie 2017, Kazuma Suzuki, vicepreședintele companiei, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Summit Agro România și a lansării pe piața autohtonă a unui nou insecticid – Trika Expert.
„Cu două zile în urmă, am anunțat o nouă alianță tip Equity, un parteneriat prin schimbare de acțiuni, cu o companie denumită Futureco Bioscience Worldwide din Spania, demersul făcând parte din strategia de portofoliu a Sumi Agro Europe”, a precizat Kazuma Suzuki, vicepreședintele Sumi Agro Europe, cu ocazia aniversării a 20 de ani de Summit Agro România. „Futureco este orientată pe cercetare și dezvoltare, omologare și producția de biopesticide, dar și biostimulanți; soluții de biocontrol. Realizăm astfel o investiție pe termen lung. Piața, în special cea din Europa (dacă privim către un orizont de 5-10 ani), sunt sigur că va adopta această nouă tendință. De aceea, am vrut să devenim parte a sectorului de biocontrol”.
Totodată, oficialul nipon a mai adăugat că, prin intermediul Summit Agro România, Sumi Agro Europe își dorește să dezvolte și să introducă și pe piața autohtonă biopesticide și biostimulanți Futureco.
Că investiția în acțiunile Futureco este de bun augur pentru corporație o confirmă chiar Wlodek Wleklik, președintele Sumi Agro Europe. El crede că marja brută va crește, și prin intermediul acestei achiziții, cu mai bine de 16 milioane de euro în acest an.
„În ceea ce privește cifra de afaceri, în ultimii ani, compania a dus-o chiar foarte bine. Sper ca după investiția de marțea trecută (17 ianuarie 2017), situația să se îmbunătățească și mai mult, împreună cu Sumi Agri România”, a punctat Wlodek Wleklik. „Anul trecut, cifra de afaceri a grupului a fost de 283 milioane euro, la nivel european. Ne apropiem de 300 de milioane de euro și sperăm să și depășim această limită în 2017”.
La rândul său, Alexandru Precup, șeful Summit Agro România, a vorbit despre performanța entității economice pe care o conduce, una în creștere de la an la cu 35 de procente. Și pe piața PPP-urilor, Summit Agro România a luat avans față de competitori.
„Performanța companiei în 2016 - am avut o creștere de peste 35 la sută. (...) Sunt mândru de această creștere pentru că, primele opt mari compani (...) din piață au reușit în 2016 să crească doar 12,6 la sută, față de 2015, în timp ce noi, în ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, am crescut cu peste 43%!”, a mărturisit Precup.
Și el și-a exprimat opinia cu privire la investiția în acțiunile Futureco și a afirmat că ambițiile Sumi Agro Europe (și nu numai) este de a-și dezvolta portofoliul pe zona bio.
„Și în anii trecuți am vorbit de acest lucru, că vrem să ne ducem în această zonă. (...) Investiția în compania spaniolă Futureco vine să mai pună încă o cărămidă la dezvoltarea noastră”, a mai punctat Alexandru Precup.
Trika Expert - „un nou produs”, Alexandru Precup
Președintele Summit Agro România și-a continuat expunerea și a explicat că firma pe care o conduce lansează la evenimentul de la Sinaia un nou insecticid Trika Expert, alte 6-7 altele similare urmând să reprezinte alte noutăți ale anului 2017.
Asta în condițiile în care, extinderea continuă a omologărilor reprezintă o parte importantă a direcției de dezvoltare a companiei pe care o conduce.
„Vom lansa astăzi un produs, însă nu vă ascund că pe parcursul anului vom veni cu șase sau șapte produse noi. O parte din ele sunt deja omologate, o parte sunt în ultima parte a procesului de omologare. Sunt produse care se adresează piețelor mai mari sau piețelor de nișă, dar întodeauna încercăm să venim cu inovație, încercăm să venim cu produse noi”, a declarat șeful Summit Agro România. „Extinderea continuă a omologărilor este iarăși o parte importantă a dezvoltării noastre. Trăim și lucrăm cu natura, element care se adaptează și schimbă, iar noi trebuie să fim întotdeauna în pas cu modificările acestea”.
Detaliile concrete despre produs au venit însă de la Mărgărit Niță Dragomir, directorul tehnic al Summit Agro România. El a precizat că Trika Expert este un insecticid cu aplicare la sol, un produs unic în Europa, nu numai în România, care a ajuns piața autohtonă datorită eforturilor pe care cei SIPCAM le-au depus de-a lungul anilor (companie subsidiară).
Mărgărit a mai adăugat că secretul lui Trika Expert constă în combinația de Lambda-Cihalotrin 0,4% și tehnologia G Plus. Mai exact o granulație în diametru de 0,5-0,6 mm, respectiv un amestec omogen de lambda-cihalotrin și suport organo-mineral. Totodată, produsul conferă o eficacitate prelungită (aproximativ 60 de zile), datorită eliberării controlate.
„Este un produs unic și recunoscut inclusiv de colegi și competiție ca fiind unul dintre cei mai buni. Este o tehnologie nouă (...). Practic, elementele-cheie ale produsului sunt Lambda-Cihalotrinul, substanța activă (nu una neapărat nouă). Ceea ce este nou – tehnologia descoperită și utilizată de către colegii de la SIPCAM – este tehnologia G Plus. Următorul element-cheie este modul de aplicare (la sol), iar ultimul și nu cel din urmă este performanța produsului”, a punctat specialistul Summit Agro România. „Partea interesantă, nouă, față de competiție, este această parte de fertilizant care vine cu elemente importante pentru începutul vieții fiecărei plante pentru dezvoltare. Este vorba despre fosfor, azot și, mai mult decât atât, avem și o substanță organică”.
Potrivit oficialilor Summit Agro România, Trika Expert este un produs unic pe piata insecticidelor cu aplicare la sol, prin faptul că încorporează, în aceeași granulă, substanța activă - Lambda-Cihalotrin (4g/kg), dar și îngrășământ organomineral cu efect starter (fosfor 35% și azot 7%), oferind astfel protecție și energie radiculară.
Pe lângă acesta, Summit Agro vine în întâmpinarea fermierilor în 2017 cu încă șase fungicide noi, printre care Granuflo 80 WG, Grisu și Lieto, dar și cu un nou îngrășământ – BrasiPro – produs recomandat și pentru agricultura ecologică.
În data de 19 ianuarie 2017, la Hotel International Sinaia, Summit Agro Romania a marcat, într-un cadru festiv, două evenimente deosebite alături de partenerii sai, prezenți în numar foarte mare: deschiderea sezonului 2017 cu produse noi în portofoliu (Trika Expert), dar si aniversarea a 20 de ani de la înființare.
Potrivit unui studiu Phillips McDougal, în perioada 1999-2014, Bayer a dezvoltat 31 de produse noi (și are în pregătire prin cercetare dezvoltare – R&D – alte două), Syngenta a dezvoltat deja 11 produse (3+3 produse R&D), BASF are 16 produse și 2+2 produse în R&D, Dow deține 11 produse (și două în R&D), Sumitomo are 13 produse și două în R&D, DuPont are cinci produse dezvoltate și 4+5 în R&D, Monsanto doar unul și altul în R&D, alte companii japoneze 45 de produse și minimum 18 în R&D, în timp ce alte companii au dezvoltat doar 15 produse și alte patru în R&D.
Summit Agro România este înfiinţată în anul 1997 şi face parte din Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro amintim: Mospilan, Inazuma (insecticide), Cyflamid 5 EW, Topsin, Yamato (fungicide), Targa Super (erbicide) şi fertilizanţi (Elite, BrasiPro).
Sumitomo Corporation are o istorie ce datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, având un număr de aproximativ 74.000 de angajaţi.
Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: industria de metale, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.
Întregul eveniment a fost transmis LIVE pe pagina de Facebook a Revistei Fermierului.
Cele 14 probleme ale agriculturii sau cum LAPAR speră din nou ca noul ministru să îndrepte multele nereguli ale sectorului. „Parte din ele cred că le vom soluționa”, Constantin Bazon
Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.
Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.
„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.
Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.
Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?
Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.
R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?
C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.
R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...
C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.
Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.
R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...
C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.
R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?
C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.
R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?
C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.
Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?
R.F.: A promis ceva ministrul aici?
C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.
R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?
C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.
R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?
C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.
R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?
C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.
R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?
C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.
R.F.: Și ce a spus ministrul?
C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.
R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?
C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?
R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?
C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” din Republica Moldova se alătură Alianței Industrieie Semințelor din România ca Membru Onorific
Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).
Adunarea Generală al Alianței a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” de afiliere la AISR, apreciind activitatea de cercetare a Insitutului, precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri.
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte șapte laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Saga E-coli în carnea de oaie continuă: Din 69 de probe la care s-a confirmat prezența bacteriei, mai bine de 38 au fost recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (testul de sanitație)
Prezenţa Escherichiei Coli (E-Coli) verotoxigenă a fost confirmată în cel puțin 38 de probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (prin teste de sanitație), dintr-un total de 69 de probe depistate pozitiv, transmite ANSVSA printr-un comunicat de presă.
Conform Planului Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei E-Coli verotoxigenă în produse alimentare de origine animală, acțiune care a avut loc în perioada 16 Mai – 30 Decembrie 2016, controalele au generat buletine care au confirmat în scris prezenţa bacteriei la 69 de probe (dintr-un număr total de 1.484).
„În perioada menţionată, buletinele de analiză au confirmat prezenţa Escherichiei Coli verotoxigenă la 69 de probe prelevate din: lapte crud bovină, fermă, județ Alba; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Călăraşi; mici vită oaie, hypermarket, judeţ Teleorman; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă din cârnaţi Pleşcoi uscaţi Valmar, județ Mureş; probă din pastă de mici, hypermarket, judeţ Gorj; probă din pasta de mici vită oaie, supermarket, județ Caras Severin; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Bistrita Nasaud; probă din pastrama din piept de oaie, hipermarket, judeţ Braşov; probă din carne vită, măcelărie, județ Bucureşti; probă sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Cluj; probă din pastă de mici vită porc, carmangerie, judeţ Bucureşti; probă din produsul brânză de vaci, centru prelucrare lapte integrat, judeţ Ialomiţa; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitatie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de bovină, abator, judeţ Suceava; carne tocată vită, magazin alimentar, judeţ Tulcea; cârnaţi amestec subţiri, magazin alimentar, judeţ Tulcea; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă recoltată din produsul pasta de mici speciala, restaurant, județ Caras Severin; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, județ Bistrița Nasăud; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Bistrița Nasăud; probă recoltată din produsul telemea oaie, județ Olt; probă recoltată din lapte crud bovina, ferma, județ Prahova; probă recoltată din produsul mici vită oaie, restaurant, județ Giurgiu; probă recoltată din produsul caș proaspăt, centru prelucrare lapte, județ Vaslui; probă recoltată din produsul carne tocată vită, carmangerie, județ Iași; probă recoltata de pe suprafata carcasei de ovine (teste de sanitatie), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carnati carne vita oaie, supermarket, județ Dambovița; probă recoltată din produsul lapte crud vaca, ferma, județ Dolj; probă recoltata din produsul mici vita porc, carmangerie, județ Maramureș; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, județ Gorj; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Vâlcea; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Sibiu; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timis; probă recoltată din produsul carne porc vita, supermarket, județ Vâlcea; probă recoltată din produsul pasta de mici refrigerati, carmangerie, judet Teleorman; probă recoltată din produsul cascaval, magazin alimentar, judet Teleorman; 3 probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Bistrița Năsăud; probă recoltată de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul mici porc vita, supermarket, județ Tulcea; probă recoltată din produsul pasta de mici, carmangerie, Bucuresti; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul hamburger, supermarket, judet Gorj; probă recoltată din produsul pasta de mici vita oaie, supermarket, judet Iași; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, judet Timiș”, se precizează în documentul de presă.
La finele anului trecut, tot pe acest subiect, DSVSA Sibiu declara presei: „Faptul că se găsește această Escherichia Coli Veteroxigenă pe carcase nu este nici pe departe o situație care să impună tratamentul ei ca fiind o criză sau cu adresabilitate maximă la sănătatea publică și imediată. Parametrii aceștia sunt foarte utili în a analiza eficiența sau igiena fluxului tehnologic, nu neapărat calitatea cărnii. Ca urmare a faptului că a fost identificată această Escherichia Coli Verotoxigenă nu a impus la nivelul operatorului economic decât o reanalizare a parametrului igenic în ceea ce înseamnă fluxul tehnologic”.
Din motive lesne de înțeles, numele operatorilor nu au fost niciodată devoalate de către oficialii DSVSA din țară, chiar dacă li s-a solicitat acest lucru nu o dată de presa din țară.
Ca exemplu, am încercat să căutăm pe site-ul DSVSA Timiș informațiile la care ANSVSA face referire, însă nu am reușit să găsim detaliile privind „măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari”, conform celor de mai jos: „Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-au depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri au fost făcute publice şi postate pe pagina de web a fiecărei direcţii”.
Conform actelor normative în vigoare, autoritățile de controal în domeniu nu pot dezvălui numele societăților comerciale unde sunt depistate nereguli. Cu toate acestea, transparența în astfel de situații au putea preveni numeroase probleme în rândul consumatorilor.
Citeşte mai mult ...
Newsflash Administrația Porturilor Maritime: Anul trecut, traficul de cereale a depăşit recordul înregistrat în 2015. „Au fost manipulate peste 20 de milioane de tone de cereale”
Anul trecut, în Portul Constanţa au fost manipulate 20,4 milioane tone cereale, faţă de 19,61 milioane tone cât se manevrau în 2015, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Porturilor Maritime.
În traficul total, cerealele au avut o pondere de 34,3%, fiind urmate în top de petrol brut 12,6%, articole diverse 11,6%, produse petroliere 9,5%, respectiv minereuri şi deşeuri neferoase 5,3%.
Creşteri semnificative de trafic s-au mai înregistrat în cazul îngrăşămintelor (de la 1,84 milioane tone în 2015 la 2,92 milioane tone în 2016), seminţe uleioase, fructe oleaginoase (de la 1,95 milioane tone la 2,91 milioane tone), petrol brut (de la 6,6 milioane tone la 7,5 milioane tone).
Din traficul total înregistrat în 2016, traficul maritim a fost 46,19 milioane tone (43,6 milioane tone în 2015), iar cel fluvial a reprezentat 13,23 milioane tone (12,73 milioane tone în 2015).
Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial 3,9%.
Conform datelor companiei, a scăzut traficul de combustibili minerali solizi (de la 3,2 milioane tone în 2015 la 2,22 milioane tone în 2016), de produse metalice (de la 2,06 milioane tone la 2,04 milioane tone) şi minereuri de fier, deşeuri de fier (de la 2,75 milioane tone la 2,59 milioane tone).
Traficul de containere a totalizat, în 2016, 6,9 milioane tone, respectiv 711.339 TEU, comparativ cu 2015 când au fost înregistrate 6,85 milioane tone, respectiv 689.066 TEU. Cantitativ, creşterea este de 0,7%, iar în ceea ce priveşte numărul de TEU-uri, creşterea este de 3,23%.
În 2016, au sosit în porturile maritime româneşti 14.516 nave, dintre care 4.331 maritime şi 10.185 fluviale.
Daniel Botănoiu și Alexandru Potor, noii secretari de stat MADR. Primul revine în forță, iar celălalt reușește să treacă peste eșecul îndepărtării sale de funcție din noiembrie 2015
Potrivit unor informații de ultimă oră, Daniel Botănoiu și Dănuț Alexandru Potor sunt noii secretari de stat ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată prin SMS pentru Revista Fermierului chiar de către domnul Botănoiu.
În sfârșit, după eșecul înregistrat în noiembrie 2015, Alexandru Potor, președintele Federației GAL-urilor din România (FNGAL), este numit secretar de stat în cadrul MADR, întregind astfel echipa alături de veteranul Daniel Botănoiu.
În 2014, exact în perioada negocierilor asupra PNDR 2014-2020, Potor preciza că majoritatea GAL-urilor sunt într-un proces continuu de consolidare instituțională, aceste grupuri de acțiune locală fiind sprijinite ca idee inclusiv de fostul premier, Dacian Cioloș, care preciza cu mai mult timp în urmă că programul LEADER trebuie să devină un instrument de stimulare a inovării în dezvoltarea rurală.
„Experiențele sunt diverse. Unele sunt pozitive, altele sunt negative. În unele țări, Programul LEADER merge foarte bine, în alte țări merge foarte prost, mai prost decât în România. Trebuie să recunoaștem lucrul acesta. N-aș vrea să fac o discuție despre ce nu este în ograda noastră, dar sunt situații, ca și comparație, trebuie să fim sinceri, Bulgaria și Ungaria nu alocă mai mult de 5% pentru LEADER, adică minimul prevăzut obligatoriu de către Comisia Europeană (CE) pentru perioada 2014-2020.
Pe de altă parte, noi am plecat de la un nivel de 7,8 la sută, CE a spus că este cam mult. Culmea! Comisia, surprinzător, a spus că este cam mult! (...) Noi tragem să avem un răspuns cât mai bun, în limita instituțională și fiind foarte conștienți că există și unele inadvertențe între noi, ca și Federație, și (...) Agenția de Plăți și cu Autoritatea de Management (din Ministerul Agriculturii – n.r.). În general, am reușit însă să cădem de acord asupra unor puncte de vedere și eu sunt mulțumit că acestea au fost preluate în fișa LEADER. ”, afirma Alexandru Potor într-un interviu publicat pe un site de specialitate.
Pe de altă parte, numele lui Daniel Botănoiu fusese vehiculat destul de des în ultimele săptămâni ca fiind unul dintre cei care se puteau alinia la start pentru a deveni ministru al Agriculturii. Asta, bineînțeles, până la numirea spectaculoasă a lui Petre Daea la șefia MADR.
Daniel Botănoiu este unul dintre cei care se întorc la MADR în calitate de secretar de stat, poziție pe care a mai ocupat-o până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, informație pe care a aflat-o de la o jurnalistă Agerpres.
Chiar dacă și el este unul dintre artizanii programului PSD pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, alături de alți specialiști de partid, iar oameni din zona asociațiilor de fermieri spuneau la finele alegerilor că ar fost cel mai potrivit și pregătit pentru acest mandat, voci din afara structurilor afirmau că Botănoiu nu ar fi tocmai în grațiile liderilor „roșii” din Kiseleff, drept pentru care ar fi făcut un pas înapoi. Lucru, de altfel, dovedit și confirmat în mod neoficial chiar de către acesta.
Nu cu mult timp în urmă, Adrian Rădulescu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP mărturisea despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile actualei șefii PSD.
„(...) De la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, puncta fostul vicepreședinte PMP.
Petre Grigore crede că Petre Daea este un om serios, unul care a îmbătrânit în agricultura românească
La cei aproape 64 de ani ai săi, din care 36 dedicați agriculturii, deținătorul Meritului Agricol în Grad de Cavaler, Petre Grigore, administratorul SC Simongrig SRL, vede cu ochi buni numirea pesedistului Petre Daea în fruntea Ministerului Agriculturii și afirmă despre el că este „un om serios”, unul care „a îmbătrânit în agricultura românească”.
„Eu fac parte dintr-o asociație profesională care a avut mereu îndrăzneala să pună miniștrilor în față realitățile agriculturii românești. (...) Îl cunosc pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea). Dumnealui este un om serios, este un om care va rezolva multe lucruri pentru agricultori. Ascultând și văzând programul pe care și l-a propus, cred că va fi un lucru bun, știindu-l un om serios, un om care a îmbătrânit în agricultura românească”, a precizat într-o declarație radiofonică fermierul gălățean.
În altă ordine de idei, el a mai adăugat că 2016 a fost un an dificil pentru sectorul agricol din cauza extremelor (precipitații abundente și secetă), precum și că a fost nevoit să „împingă” arăturile astfel încât să le termine abia cu câteva zile înainte de Crăciunului anului trecut, cu prețul deteriorării utilajelor și consumului mare de carburant.
„2016 a fost un an greu, dificil, din cauza condițiilor meteo – în primăvară ploi multe, urmate de o secetă cruntă, iar în toamnă niște pe ploi pe care, de când lucrez în agricultură, nu au mai fost. A plouat în jur de 400 de litri în 40 de zile, ceea ce înseamnă o medie de 10 litri pe metrul pătrat. N-am putut semăna, nu mai vorbesc în timp optim, efectiv nu am putut însămânța. Am semănat doar vreo 30 la sută din suprafața cu păioase și, de abia cu câteva zile înainte de Crăciun, am reușit să terminăm arăturile cu consum foarte mare de motorină, cu implemente rupte, folosind chiar utilaje cu șenile pentru a nu intra în iarnă cu terenul nearat”, a mai adăugat inginerul gălățean.
Chiar dacă anul trecut a fost unul dificil pentru el, cultura rădăcinoaselor a fost una de succes, mici probleme fiind înregistrate doar la cultura cepei și la recoltat.
„Anul acesta a fost un an relativ greu, însă producțiile au fost destul de bune. Rezultate mai slabe le-am avut la ceapă, în schimb la celelalte culturi (rădăcinoase) rezultatele au fost destul de bune. Condițiile de recoltare au fost precare”, a adăugat Grigore.
Pățaniile cu retailerii – nu a promovat testul morcovului
Chiar dacă Grigore admite cu jumătate de gură că a constatat o deschidere a rețelelor de mari magazine față de producătorii români, nu mai devreme de finele anului trecut el recunoștea că pierdea o mică avere pe un audit menit să-i ofere acces liber la rafturile unui retailer cunoscut.
În plus, producătorul agricol afirmă că livrează marfă către două rețele de mari magazine, iar alte două „îl curtează”.
„Întotdeauna am clamat că nu ne-am înțeles cu retailerii; este problema noastră. Nici acum nu suntem într-o situație grozavă. Însă, am observat la dumnealor o deschidere. Este un lucru. Este serioasă treaba. (...) Noi avem contracte cu vreo doi retaileri și ne mai curtează vreo doi. Rolurile s-au schimbat întrucâtva. Dacă până acum am mers la ei și i-am sâcât la cap, am căutat să lucrăm cu ei și n-am reușit așa cum am fi vrut noi. Ei, acum, rolurile s-au schimbat un pic și sperăm într-o colaborare normală, firească, ca să putem da românilor marfă din propria țară. Acolo unde nu putem da noi să se facă și import”, a adăugat el.
Concret, într-o conferință de specialitate care a avut loc nu demult, Petre Grigore mărturisea că a plătit aproximativ 8.000 de euro cu câțiva ani în urmă pe un audit care a durat mai bine de patru luni, efort realizat în vederea accesării unui rețele de retail cu expansiune fantastică în zonele urbane. Acțiunea s-a dovedit la final a fi una zadarnică, de vreme ce nu a promovat testul „morcovului”.
„S-a luat o probă de morcovi, s-a dus în Bulgaria, s-au facut analize și constatarea a arătat că există ușoare urme de DDT, un insecticid care a fost folosit acum vreo 70 de ani. De unde a apărut, Dumnezeu știe”, afirma Grigore în cadrul unei conferințe de specialitate.
Din acest motiv, negocierile cu retailerul au căzut, iar legumicultorul din Galați, care cultivă aproximativ 150 hectare de legume, s-a trezit și fără bani, si în afara rafturilor retailerului.
Gălățeanul se laudă că a reușit să pună bazele funcționale ale unui grup de producători și să construiască depozite care îndeplinesc condițiile ideale pentru păstrarea legumelor și fructelor, în condițiile în care, în cadrul grupului de producători, laolaltă dețin și o fermă de pomicultură.
„Putem asigura necesarul de legume și fructe pe perioada sfârșitului de toamnă, iarna și începutul primăverii. La noi, aici, am reușit să utilăm acest depozit și cu niște linii de sortare/ambalare - sunt vreo trei linii - una pentru legumele care se spală, una pentru cele care nu se spală (ceapă și cartofi)”, a mai afirmat inginerul.
Nu în ultimul rând, Grigore a mai declarat că, la sfârșitul lui 2016, grupul de producători pe care îl conduce a reușit să pună în funcțiune o linie pentru sortarea fructelor și ambalarea lor în tăvițe, în caserole și pungi, respectiv pentru sortarea merelor pe dimensiuni, pe culori, calități și soiuri.
Fermierul gălățean și-a început cariera ca șef de fermă la IAS Ivești, iar la IAS Șendreni a ajuns director tehnic, iar din 2005 și până în 2008, acesta a fost director al DADR Galați.
Gheorghe Nițu vrea ca ministrul Agriculturii să fie un „român adevărat”, unul care a trăit de pe urma sectorului nu care abia acum să învețe cum să gestioneze domeniul
Administratorul Agrozootehnica Mihăilești, Gheorghe Nițu, speră ca ministrul Agriculturii să nu fie doar un învățăcel sau un teoretician în ale agriculturii, ci un expert în sector, „un român adevărat”.
Dr. ing. Gheorghe Nițu își dorește totodată ca șeful MADR să consulte și organizațiile profesionale atunci când sunt formulate actele normative cu impact în sectorul agroalimentar.
„Îi urez succes ministrului Agriculturii. Important este ca partidul și coaliția care este la guvernare să fi pus un ministru adevărat, unul cu picioarele pe pământ, care să știe ce este aceea agricultură. El nu trebuie să «vină teoretic» pe lângă ea, ci să fi citit și să fi trăit din agricultură, unul care să atragă fonduri europene, să așeze legislația agricolă băgând în seamă și apreciind, iar la formularea normelor care apar la actele normative să fie vizate de organizațiile profesionale, astfel încât acestea să aibă un efect pozitiv în societate. Noi mai mereu «ne-am dat după cireș mai în vale», în sensul că am numit niște oameni care au venit să învețe la MADR. La Ministerul Agriculturii trebuie să vină oameni cu adevărată pasiune, români adevărați care vor să rămână ceva în spatele lor”, a afirmat într-o declarație publică doctorul Nițu.
În plus, fermierul crede că funcționarii APIA ar trebui să fie plătiți cu salarii mari doar procentual, după accesarea banilor europeni.
„Apropo de fondurile europene, nu putem plăti funcționari în agenții cu bani mulți. Chiar să li se dea bani mulți, dar procentual cu accesarea fondurilor europene. Nu este fermier care să nu vrea asta. Ei nu se pot scuza; sunt în slujba producătorului agricol. Așa trebuie gândit, pozitiv, și îi urez celui care a venit pe acest scaun să facă mai mult, foarte mult, să dubleze, să tripleze că, de fapt, pornim de la zero”, a mai adăugat producătorul agricol. „ (...) Tot ceea ce am însămânțat în această toamnă, culturile se prezintă bine, sunt sănătoase din punct de vedere fitosanitar, dar trebuie să aplicăm tehnologii riguroase, care să aducă randamente mai mari”.
În ceea ce privește bilanțul, Nițu spune că firma sa a încheiat cu bine anul 2016, dar se putea și mai bine. El crede că piedica ultimilor ani în capitalizarea serioasă a fermierilor români a fost reprezentantă de prețurile mici la materiile prime.
„Fiecare fermier, fie el mic, fie el mare, își face în trimestrul IV un bilanț a tot ceea ce a făcut pe parcurs. Am putea spune că putea fi mai bine, putea fi și mai rău. Eu pot spune că societatea pe care o conduc, societate privată, a încheiat bine anul. Putea fi și mai bine. Prețurile din ultima perioadă, din ultimii ani, au fost în declin. Deși producțiile au fost mai mari cu 10-20%, prețurile de vânzare ale produselor agricole, indiferent de calitatea lor, au fost mai slabe cu 20 chiar 30 la sută”, a precizat fermierul.
Ca viziune de dezvoltare, Nițu recomandă colegilor să calculeze atent posibilitatea de creștere a randamentelor la hectar, prin conștientizarea greșelilor și evitarea lor în anul agricol următor.
El crede, de asemenea, că trebuie să existe o strategie serioasă în vederea echilibrării balanței costurilor.
„Fiecare fermier trebuie să-și facă un plan foarte bine chibzuit, fiecare cu variantele sale, în sensul că se cam știu prețurile produselor agricole. În primul rând, producătorii agricoli români trebuie să pornească de la ideea că în acest an trebuie să obțină producții cu randament superior anului 2016, să conștientizeze ce anume au greșit, să analizeze atent, dar și să negocieze foarte inteligent cu aceste companii care vând inputuri, ținând cont de cotațiile euro-leu ș.a.m.d. Pentru a acoperi costurile trebuie să ai o strategie foarte serioasă, în sensul că fiecare inginer trebuie să se gândească ce a greșit în acest an, ce corectează pentru anul viitor. Agricultura este o provocare și, în primul rând, trebuie să fim optimiști”, a conchis el.
Oarecum în asentimentul lui Nițu cu privire la majorarea randamentelor, ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, a precizat nu demult că, prin programul de guvernare, România și-a propus să reabiliteze aproximativ două milioane de hectare din sistemul de irigații, acesta fiind un program bine stabilit cu etape de derulare.
„Schimbările climatice, planeta, locul unde se face hrana pentru oameni, astăzi și mâine și poimâine, au condiții diferite care trebuie ținute sub control în măsura cunoașterii și a posibilităților tehnice de a interveni. România din nefericire de-a lungul vremii prin sistemul de irigații nu a putut să aducă apa necesara la nivelul plantelor în așa fel încât perioadele critice plantele să nu sufere, iar producția să fie pe măsura interesului și a efortului fiecărui fermier. De aceea ne-am propus prin programul de guvernare să reabilităm două milioane de hectare din sistemul de irigații. Este un program bine stabilit cu etape de derulare”, a spus Daea.
De asemenea, obiectivele ministrului propus mai vizează dezvoltarea sistemului antigrindină și de creștere a precipitațiilor, stimularea producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de la stat, inițierea unui program de susținere pentru produse deficitare precum tomate și carnea de porc, creșterea absorbției fondurilor europene, sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură și industrie alimentară, etc.
Publicitate
Revista
