Sumi Agro intră pe piața biopesticidelor și biostimulanților. La ceas de sărbătoare, Summit Agro România lansează și ea pe piață un nou insecticid
Compania spaniolă producătoare de biopesticide și biostimulanți – Futureco – a parafat marți, 17 ianuarie 2017, aderarea la o alianță de tip equity (schimb de acțiuni) cu Sumi Agro Europe, a anunțat joi, 19 ianuarie 2017, Kazuma Suzuki, vicepreședintele companiei, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea Summit Agro România și a lansării pe piața autohtonă a unui nou insecticid – Trika Expert.
„Cu două zile în urmă, am anunțat o nouă alianță tip Equity, un parteneriat prin schimbare de acțiuni, cu o companie denumită Futureco Bioscience Worldwide din Spania, demersul făcând parte din strategia de portofoliu a Sumi Agro Europe”, a precizat Kazuma Suzuki, vicepreședintele Sumi Agro Europe, cu ocazia aniversării a 20 de ani de Summit Agro România. „Futureco este orientată pe cercetare și dezvoltare, omologare și producția de biopesticide, dar și biostimulanți; soluții de biocontrol. Realizăm astfel o investiție pe termen lung. Piața, în special cea din Europa (dacă privim către un orizont de 5-10 ani), sunt sigur că va adopta această nouă tendință. De aceea, am vrut să devenim parte a sectorului de biocontrol”.
Totodată, oficialul nipon a mai adăugat că, prin intermediul Summit Agro România, Sumi Agro Europe își dorește să dezvolte și să introducă și pe piața autohtonă biopesticide și biostimulanți Futureco.
Că investiția în acțiunile Futureco este de bun augur pentru corporație o confirmă chiar Wlodek Wleklik, președintele Sumi Agro Europe. El crede că marja brută va crește, și prin intermediul acestei achiziții, cu mai bine de 16 milioane de euro în acest an.
„În ceea ce privește cifra de afaceri, în ultimii ani, compania a dus-o chiar foarte bine. Sper ca după investiția de marțea trecută (17 ianuarie 2017), situația să se îmbunătățească și mai mult, împreună cu Sumi Agri România”, a punctat Wlodek Wleklik. „Anul trecut, cifra de afaceri a grupului a fost de 283 milioane euro, la nivel european. Ne apropiem de 300 de milioane de euro și sperăm să și depășim această limită în 2017”.
La rândul său, Alexandru Precup, șeful Summit Agro România, a vorbit despre performanța entității economice pe care o conduce, una în creștere de la an la cu 35 de procente. Și pe piața PPP-urilor, Summit Agro România a luat avans față de competitori.
„Performanța companiei în 2016 - am avut o creștere de peste 35 la sută. (...) Sunt mândru de această creștere pentru că, primele opt mari compani (...) din piață au reușit în 2016 să crească doar 12,6 la sută, față de 2015, în timp ce noi, în ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, am crescut cu peste 43%!”, a mărturisit Precup.
Și el și-a exprimat opinia cu privire la investiția în acțiunile Futureco și a afirmat că ambițiile Sumi Agro Europe (și nu numai) este de a-și dezvolta portofoliul pe zona bio.
„Și în anii trecuți am vorbit de acest lucru, că vrem să ne ducem în această zonă. (...) Investiția în compania spaniolă Futureco vine să mai pună încă o cărămidă la dezvoltarea noastră”, a mai punctat Alexandru Precup.
Trika Expert - „un nou produs”, Alexandru Precup
Președintele Summit Agro România și-a continuat expunerea și a explicat că firma pe care o conduce lansează la evenimentul de la Sinaia un nou insecticid Trika Expert, alte 6-7 altele similare urmând să reprezinte alte noutăți ale anului 2017.
Asta în condițiile în care, extinderea continuă a omologărilor reprezintă o parte importantă a direcției de dezvoltare a companiei pe care o conduce.
„Vom lansa astăzi un produs, însă nu vă ascund că pe parcursul anului vom veni cu șase sau șapte produse noi. O parte din ele sunt deja omologate, o parte sunt în ultima parte a procesului de omologare. Sunt produse care se adresează piețelor mai mari sau piețelor de nișă, dar întodeauna încercăm să venim cu inovație, încercăm să venim cu produse noi”, a declarat șeful Summit Agro România. „Extinderea continuă a omologărilor este iarăși o parte importantă a dezvoltării noastre. Trăim și lucrăm cu natura, element care se adaptează și schimbă, iar noi trebuie să fim întotdeauna în pas cu modificările acestea”.
Detaliile concrete despre produs au venit însă de la Mărgărit Niță Dragomir, directorul tehnic al Summit Agro România. El a precizat că Trika Expert este un insecticid cu aplicare la sol, un produs unic în Europa, nu numai în România, care a ajuns piața autohtonă datorită eforturilor pe care cei SIPCAM le-au depus de-a lungul anilor (companie subsidiară).
Mărgărit a mai adăugat că secretul lui Trika Expert constă în combinația de Lambda-Cihalotrin 0,4% și tehnologia G Plus. Mai exact o granulație în diametru de 0,5-0,6 mm, respectiv un amestec omogen de lambda-cihalotrin și suport organo-mineral. Totodată, produsul conferă o eficacitate prelungită (aproximativ 60 de zile), datorită eliberării controlate.
„Este un produs unic și recunoscut inclusiv de colegi și competiție ca fiind unul dintre cei mai buni. Este o tehnologie nouă (...). Practic, elementele-cheie ale produsului sunt Lambda-Cihalotrinul, substanța activă (nu una neapărat nouă). Ceea ce este nou – tehnologia descoperită și utilizată de către colegii de la SIPCAM – este tehnologia G Plus. Următorul element-cheie este modul de aplicare (la sol), iar ultimul și nu cel din urmă este performanța produsului”, a punctat specialistul Summit Agro România. „Partea interesantă, nouă, față de competiție, este această parte de fertilizant care vine cu elemente importante pentru începutul vieții fiecărei plante pentru dezvoltare. Este vorba despre fosfor, azot și, mai mult decât atât, avem și o substanță organică”.
Potrivit oficialilor Summit Agro România, Trika Expert este un produs unic pe piata insecticidelor cu aplicare la sol, prin faptul că încorporează, în aceeași granulă, substanța activă - Lambda-Cihalotrin (4g/kg), dar și îngrășământ organomineral cu efect starter (fosfor 35% și azot 7%), oferind astfel protecție și energie radiculară.
Pe lângă acesta, Summit Agro vine în întâmpinarea fermierilor în 2017 cu încă șase fungicide noi, printre care Granuflo 80 WG, Grisu și Lieto, dar și cu un nou îngrășământ – BrasiPro – produs recomandat și pentru agricultura ecologică.
În data de 19 ianuarie 2017, la Hotel International Sinaia, Summit Agro Romania a marcat, într-un cadru festiv, două evenimente deosebite alături de partenerii sai, prezenți în numar foarte mare: deschiderea sezonului 2017 cu produse noi în portofoliu (Trika Expert), dar si aniversarea a 20 de ani de la înființare.
Potrivit unui studiu Phillips McDougal, în perioada 1999-2014, Bayer a dezvoltat 31 de produse noi (și are în pregătire prin cercetare dezvoltare – R&D – alte două), Syngenta a dezvoltat deja 11 produse (3+3 produse R&D), BASF are 16 produse și 2+2 produse în R&D, Dow deține 11 produse (și două în R&D), Sumitomo are 13 produse și două în R&D, DuPont are cinci produse dezvoltate și 4+5 în R&D, Monsanto doar unul și altul în R&D, alte companii japoneze 45 de produse și minimum 18 în R&D, în timp ce alte companii au dezvoltat doar 15 produse și alte patru în R&D.
Summit Agro România este înfiinţată în anul 1997 şi face parte din Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro amintim: Mospilan, Inazuma (insecticide), Cyflamid 5 EW, Topsin, Yamato (fungicide), Targa Super (erbicide) şi fertilizanţi (Elite, BrasiPro).
Sumitomo Corporation are o istorie ce datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, având un număr de aproximativ 74.000 de angajaţi.
Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: industria de metale, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.
Întregul eveniment a fost transmis LIVE pe pagina de Facebook a Revistei Fermierului.
Cele 14 probleme ale agriculturii sau cum LAPAR speră din nou ca noul ministru să îndrepte multele nereguli ale sectorului. „Parte din ele cred că le vom soluționa”, Constantin Bazon
Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.
Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.
„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.
Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.
Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?
Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.
R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?
C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.
R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...
C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.
Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.
R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...
C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.
R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?
C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.
R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?
C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.
Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?
R.F.: A promis ceva ministrul aici?
C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.
R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?
C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.
R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?
C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.
R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?
C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.
R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?
C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.
R.F.: Și ce a spus ministrul?
C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.
R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?
C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?
R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?
C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” din Republica Moldova se alătură Alianței Industrieie Semințelor din România ca Membru Onorific
Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).
Adunarea Generală al Alianței a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” de afiliere la AISR, apreciind activitatea de cercetare a Insitutului, precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri.
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte șapte laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Saga E-coli în carnea de oaie continuă: Din 69 de probe la care s-a confirmat prezența bacteriei, mai bine de 38 au fost recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (testul de sanitație)
Prezenţa Escherichiei Coli (E-Coli) verotoxigenă a fost confirmată în cel puțin 38 de probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (prin teste de sanitație), dintr-un total de 69 de probe depistate pozitiv, transmite ANSVSA printr-un comunicat de presă.
Conform Planului Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei E-Coli verotoxigenă în produse alimentare de origine animală, acțiune care a avut loc în perioada 16 Mai – 30 Decembrie 2016, controalele au generat buletine care au confirmat în scris prezenţa bacteriei la 69 de probe (dintr-un număr total de 1.484).
„În perioada menţionată, buletinele de analiză au confirmat prezenţa Escherichiei Coli verotoxigenă la 69 de probe prelevate din: lapte crud bovină, fermă, județ Alba; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Călăraşi; mici vită oaie, hypermarket, judeţ Teleorman; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă din cârnaţi Pleşcoi uscaţi Valmar, județ Mureş; probă din pastă de mici, hypermarket, judeţ Gorj; probă din pasta de mici vită oaie, supermarket, județ Caras Severin; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Bistrita Nasaud; probă din pastrama din piept de oaie, hipermarket, judeţ Braşov; probă din carne vită, măcelărie, județ Bucureşti; probă sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Cluj; probă din pastă de mici vită porc, carmangerie, judeţ Bucureşti; probă din produsul brânză de vaci, centru prelucrare lapte integrat, judeţ Ialomiţa; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitatie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de bovină, abator, judeţ Suceava; carne tocată vită, magazin alimentar, judeţ Tulcea; cârnaţi amestec subţiri, magazin alimentar, judeţ Tulcea; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă recoltată din produsul pasta de mici speciala, restaurant, județ Caras Severin; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, județ Bistrița Nasăud; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Bistrița Nasăud; probă recoltată din produsul telemea oaie, județ Olt; probă recoltată din lapte crud bovina, ferma, județ Prahova; probă recoltată din produsul mici vită oaie, restaurant, județ Giurgiu; probă recoltată din produsul caș proaspăt, centru prelucrare lapte, județ Vaslui; probă recoltată din produsul carne tocată vită, carmangerie, județ Iași; probă recoltata de pe suprafata carcasei de ovine (teste de sanitatie), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carnati carne vita oaie, supermarket, județ Dambovița; probă recoltată din produsul lapte crud vaca, ferma, județ Dolj; probă recoltata din produsul mici vita porc, carmangerie, județ Maramureș; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, județ Gorj; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Vâlcea; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Sibiu; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timis; probă recoltată din produsul carne porc vita, supermarket, județ Vâlcea; probă recoltată din produsul pasta de mici refrigerati, carmangerie, judet Teleorman; probă recoltată din produsul cascaval, magazin alimentar, judet Teleorman; 3 probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Bistrița Năsăud; probă recoltată de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul mici porc vita, supermarket, județ Tulcea; probă recoltată din produsul pasta de mici, carmangerie, Bucuresti; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul hamburger, supermarket, judet Gorj; probă recoltată din produsul pasta de mici vita oaie, supermarket, judet Iași; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, judet Timiș”, se precizează în documentul de presă.
La finele anului trecut, tot pe acest subiect, DSVSA Sibiu declara presei: „Faptul că se găsește această Escherichia Coli Veteroxigenă pe carcase nu este nici pe departe o situație care să impună tratamentul ei ca fiind o criză sau cu adresabilitate maximă la sănătatea publică și imediată. Parametrii aceștia sunt foarte utili în a analiza eficiența sau igiena fluxului tehnologic, nu neapărat calitatea cărnii. Ca urmare a faptului că a fost identificată această Escherichia Coli Verotoxigenă nu a impus la nivelul operatorului economic decât o reanalizare a parametrului igenic în ceea ce înseamnă fluxul tehnologic”.
Din motive lesne de înțeles, numele operatorilor nu au fost niciodată devoalate de către oficialii DSVSA din țară, chiar dacă li s-a solicitat acest lucru nu o dată de presa din țară.
Ca exemplu, am încercat să căutăm pe site-ul DSVSA Timiș informațiile la care ANSVSA face referire, însă nu am reușit să găsim detaliile privind „măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari”, conform celor de mai jos: „Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-au depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri au fost făcute publice şi postate pe pagina de web a fiecărei direcţii”.
Conform actelor normative în vigoare, autoritățile de controal în domeniu nu pot dezvălui numele societăților comerciale unde sunt depistate nereguli. Cu toate acestea, transparența în astfel de situații au putea preveni numeroase probleme în rândul consumatorilor.
Newsflash Administrația Porturilor Maritime: Anul trecut, traficul de cereale a depăşit recordul înregistrat în 2015. „Au fost manipulate peste 20 de milioane de tone de cereale”
Anul trecut, în Portul Constanţa au fost manipulate 20,4 milioane tone cereale, faţă de 19,61 milioane tone cât se manevrau în 2015, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Porturilor Maritime.
În traficul total, cerealele au avut o pondere de 34,3%, fiind urmate în top de petrol brut 12,6%, articole diverse 11,6%, produse petroliere 9,5%, respectiv minereuri şi deşeuri neferoase 5,3%.
Creşteri semnificative de trafic s-au mai înregistrat în cazul îngrăşămintelor (de la 1,84 milioane tone în 2015 la 2,92 milioane tone în 2016), seminţe uleioase, fructe oleaginoase (de la 1,95 milioane tone la 2,91 milioane tone), petrol brut (de la 6,6 milioane tone la 7,5 milioane tone).
Din traficul total înregistrat în 2016, traficul maritim a fost 46,19 milioane tone (43,6 milioane tone în 2015), iar cel fluvial a reprezentat 13,23 milioane tone (12,73 milioane tone în 2015).
Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial 3,9%.
Conform datelor companiei, a scăzut traficul de combustibili minerali solizi (de la 3,2 milioane tone în 2015 la 2,22 milioane tone în 2016), de produse metalice (de la 2,06 milioane tone la 2,04 milioane tone) şi minereuri de fier, deşeuri de fier (de la 2,75 milioane tone la 2,59 milioane tone).
Traficul de containere a totalizat, în 2016, 6,9 milioane tone, respectiv 711.339 TEU, comparativ cu 2015 când au fost înregistrate 6,85 milioane tone, respectiv 689.066 TEU. Cantitativ, creşterea este de 0,7%, iar în ceea ce priveşte numărul de TEU-uri, creşterea este de 3,23%.
În 2016, au sosit în porturile maritime româneşti 14.516 nave, dintre care 4.331 maritime şi 10.185 fluviale.
Daniel Botănoiu și Alexandru Potor, noii secretari de stat MADR. Primul revine în forță, iar celălalt reușește să treacă peste eșecul îndepărtării sale de funcție din noiembrie 2015
Potrivit unor informații de ultimă oră, Daniel Botănoiu și Dănuț Alexandru Potor sunt noii secretari de stat ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată prin SMS pentru Revista Fermierului chiar de către domnul Botănoiu.
În sfârșit, după eșecul înregistrat în noiembrie 2015, Alexandru Potor, președintele Federației GAL-urilor din România (FNGAL), este numit secretar de stat în cadrul MADR, întregind astfel echipa alături de veteranul Daniel Botănoiu.
În 2014, exact în perioada negocierilor asupra PNDR 2014-2020, Potor preciza că majoritatea GAL-urilor sunt într-un proces continuu de consolidare instituțională, aceste grupuri de acțiune locală fiind sprijinite ca idee inclusiv de fostul premier, Dacian Cioloș, care preciza cu mai mult timp în urmă că programul LEADER trebuie să devină un instrument de stimulare a inovării în dezvoltarea rurală.
„Experiențele sunt diverse. Unele sunt pozitive, altele sunt negative. În unele țări, Programul LEADER merge foarte bine, în alte țări merge foarte prost, mai prost decât în România. Trebuie să recunoaștem lucrul acesta. N-aș vrea să fac o discuție despre ce nu este în ograda noastră, dar sunt situații, ca și comparație, trebuie să fim sinceri, Bulgaria și Ungaria nu alocă mai mult de 5% pentru LEADER, adică minimul prevăzut obligatoriu de către Comisia Europeană (CE) pentru perioada 2014-2020.
Pe de altă parte, noi am plecat de la un nivel de 7,8 la sută, CE a spus că este cam mult. Culmea! Comisia, surprinzător, a spus că este cam mult! (...) Noi tragem să avem un răspuns cât mai bun, în limita instituțională și fiind foarte conștienți că există și unele inadvertențe între noi, ca și Federație, și (...) Agenția de Plăți și cu Autoritatea de Management (din Ministerul Agriculturii – n.r.). În general, am reușit însă să cădem de acord asupra unor puncte de vedere și eu sunt mulțumit că acestea au fost preluate în fișa LEADER. ”, afirma Alexandru Potor într-un interviu publicat pe un site de specialitate.
Pe de altă parte, numele lui Daniel Botănoiu fusese vehiculat destul de des în ultimele săptămâni ca fiind unul dintre cei care se puteau alinia la start pentru a deveni ministru al Agriculturii. Asta, bineînțeles, până la numirea spectaculoasă a lui Petre Daea la șefia MADR.
Daniel Botănoiu este unul dintre cei care se întorc la MADR în calitate de secretar de stat, poziție pe care a mai ocupat-o până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, informație pe care a aflat-o de la o jurnalistă Agerpres.
Chiar dacă și el este unul dintre artizanii programului PSD pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, alături de alți specialiști de partid, iar oameni din zona asociațiilor de fermieri spuneau la finele alegerilor că ar fost cel mai potrivit și pregătit pentru acest mandat, voci din afara structurilor afirmau că Botănoiu nu ar fi tocmai în grațiile liderilor „roșii” din Kiseleff, drept pentru care ar fi făcut un pas înapoi. Lucru, de altfel, dovedit și confirmat în mod neoficial chiar de către acesta.
Nu cu mult timp în urmă, Adrian Rădulescu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP mărturisea despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile actualei șefii PSD.
„(...) De la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, puncta fostul vicepreședinte PMP.
Petre Grigore crede că Petre Daea este un om serios, unul care a îmbătrânit în agricultura românească
La cei aproape 64 de ani ai săi, din care 36 dedicați agriculturii, deținătorul Meritului Agricol în Grad de Cavaler, Petre Grigore, administratorul SC Simongrig SRL, vede cu ochi buni numirea pesedistului Petre Daea în fruntea Ministerului Agriculturii și afirmă despre el că este „un om serios”, unul care „a îmbătrânit în agricultura românească”.
„Eu fac parte dintr-o asociație profesională care a avut mereu îndrăzneala să pună miniștrilor în față realitățile agriculturii românești. (...) Îl cunosc pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea). Dumnealui este un om serios, este un om care va rezolva multe lucruri pentru agricultori. Ascultând și văzând programul pe care și l-a propus, cred că va fi un lucru bun, știindu-l un om serios, un om care a îmbătrânit în agricultura românească”, a precizat într-o declarație radiofonică fermierul gălățean.
În altă ordine de idei, el a mai adăugat că 2016 a fost un an dificil pentru sectorul agricol din cauza extremelor (precipitații abundente și secetă), precum și că a fost nevoit să „împingă” arăturile astfel încât să le termine abia cu câteva zile înainte de Crăciunului anului trecut, cu prețul deteriorării utilajelor și consumului mare de carburant.
„2016 a fost un an greu, dificil, din cauza condițiilor meteo – în primăvară ploi multe, urmate de o secetă cruntă, iar în toamnă niște pe ploi pe care, de când lucrez în agricultură, nu au mai fost. A plouat în jur de 400 de litri în 40 de zile, ceea ce înseamnă o medie de 10 litri pe metrul pătrat. N-am putut semăna, nu mai vorbesc în timp optim, efectiv nu am putut însămânța. Am semănat doar vreo 30 la sută din suprafața cu păioase și, de abia cu câteva zile înainte de Crăciun, am reușit să terminăm arăturile cu consum foarte mare de motorină, cu implemente rupte, folosind chiar utilaje cu șenile pentru a nu intra în iarnă cu terenul nearat”, a mai adăugat inginerul gălățean.
Chiar dacă anul trecut a fost unul dificil pentru el, cultura rădăcinoaselor a fost una de succes, mici probleme fiind înregistrate doar la cultura cepei și la recoltat.
„Anul acesta a fost un an relativ greu, însă producțiile au fost destul de bune. Rezultate mai slabe le-am avut la ceapă, în schimb la celelalte culturi (rădăcinoase) rezultatele au fost destul de bune. Condițiile de recoltare au fost precare”, a adăugat Grigore.
Pățaniile cu retailerii – nu a promovat testul morcovului
Chiar dacă Grigore admite cu jumătate de gură că a constatat o deschidere a rețelelor de mari magazine față de producătorii români, nu mai devreme de finele anului trecut el recunoștea că pierdea o mică avere pe un audit menit să-i ofere acces liber la rafturile unui retailer cunoscut.
În plus, producătorul agricol afirmă că livrează marfă către două rețele de mari magazine, iar alte două „îl curtează”.
„Întotdeauna am clamat că nu ne-am înțeles cu retailerii; este problema noastră. Nici acum nu suntem într-o situație grozavă. Însă, am observat la dumnealor o deschidere. Este un lucru. Este serioasă treaba. (...) Noi avem contracte cu vreo doi retaileri și ne mai curtează vreo doi. Rolurile s-au schimbat întrucâtva. Dacă până acum am mers la ei și i-am sâcât la cap, am căutat să lucrăm cu ei și n-am reușit așa cum am fi vrut noi. Ei, acum, rolurile s-au schimbat un pic și sperăm într-o colaborare normală, firească, ca să putem da românilor marfă din propria țară. Acolo unde nu putem da noi să se facă și import”, a adăugat el.
Concret, într-o conferință de specialitate care a avut loc nu demult, Petre Grigore mărturisea că a plătit aproximativ 8.000 de euro cu câțiva ani în urmă pe un audit care a durat mai bine de patru luni, efort realizat în vederea accesării unui rețele de retail cu expansiune fantastică în zonele urbane. Acțiunea s-a dovedit la final a fi una zadarnică, de vreme ce nu a promovat testul „morcovului”.
„S-a luat o probă de morcovi, s-a dus în Bulgaria, s-au facut analize și constatarea a arătat că există ușoare urme de DDT, un insecticid care a fost folosit acum vreo 70 de ani. De unde a apărut, Dumnezeu știe”, afirma Grigore în cadrul unei conferințe de specialitate.
Din acest motiv, negocierile cu retailerul au căzut, iar legumicultorul din Galați, care cultivă aproximativ 150 hectare de legume, s-a trezit și fără bani, si în afara rafturilor retailerului.
Gălățeanul se laudă că a reușit să pună bazele funcționale ale unui grup de producători și să construiască depozite care îndeplinesc condițiile ideale pentru păstrarea legumelor și fructelor, în condițiile în care, în cadrul grupului de producători, laolaltă dețin și o fermă de pomicultură.
„Putem asigura necesarul de legume și fructe pe perioada sfârșitului de toamnă, iarna și începutul primăverii. La noi, aici, am reușit să utilăm acest depozit și cu niște linii de sortare/ambalare - sunt vreo trei linii - una pentru legumele care se spală, una pentru cele care nu se spală (ceapă și cartofi)”, a mai afirmat inginerul.
Nu în ultimul rând, Grigore a mai declarat că, la sfârșitul lui 2016, grupul de producători pe care îl conduce a reușit să pună în funcțiune o linie pentru sortarea fructelor și ambalarea lor în tăvițe, în caserole și pungi, respectiv pentru sortarea merelor pe dimensiuni, pe culori, calități și soiuri.
Fermierul gălățean și-a început cariera ca șef de fermă la IAS Ivești, iar la IAS Șendreni a ajuns director tehnic, iar din 2005 și până în 2008, acesta a fost director al DADR Galați.
Gheorghe Nițu vrea ca ministrul Agriculturii să fie un „român adevărat”, unul care a trăit de pe urma sectorului nu care abia acum să învețe cum să gestioneze domeniul
Administratorul Agrozootehnica Mihăilești, Gheorghe Nițu, speră ca ministrul Agriculturii să nu fie doar un învățăcel sau un teoretician în ale agriculturii, ci un expert în sector, „un român adevărat”.
Dr. ing. Gheorghe Nițu își dorește totodată ca șeful MADR să consulte și organizațiile profesionale atunci când sunt formulate actele normative cu impact în sectorul agroalimentar.
„Îi urez succes ministrului Agriculturii. Important este ca partidul și coaliția care este la guvernare să fi pus un ministru adevărat, unul cu picioarele pe pământ, care să știe ce este aceea agricultură. El nu trebuie să «vină teoretic» pe lângă ea, ci să fi citit și să fi trăit din agricultură, unul care să atragă fonduri europene, să așeze legislația agricolă băgând în seamă și apreciind, iar la formularea normelor care apar la actele normative să fie vizate de organizațiile profesionale, astfel încât acestea să aibă un efect pozitiv în societate. Noi mai mereu «ne-am dat după cireș mai în vale», în sensul că am numit niște oameni care au venit să învețe la MADR. La Ministerul Agriculturii trebuie să vină oameni cu adevărată pasiune, români adevărați care vor să rămână ceva în spatele lor”, a afirmat într-o declarație publică doctorul Nițu.
În plus, fermierul crede că funcționarii APIA ar trebui să fie plătiți cu salarii mari doar procentual, după accesarea banilor europeni.
„Apropo de fondurile europene, nu putem plăti funcționari în agenții cu bani mulți. Chiar să li se dea bani mulți, dar procentual cu accesarea fondurilor europene. Nu este fermier care să nu vrea asta. Ei nu se pot scuza; sunt în slujba producătorului agricol. Așa trebuie gândit, pozitiv, și îi urez celui care a venit pe acest scaun să facă mai mult, foarte mult, să dubleze, să tripleze că, de fapt, pornim de la zero”, a mai adăugat producătorul agricol. „ (...) Tot ceea ce am însămânțat în această toamnă, culturile se prezintă bine, sunt sănătoase din punct de vedere fitosanitar, dar trebuie să aplicăm tehnologii riguroase, care să aducă randamente mai mari”.
În ceea ce privește bilanțul, Nițu spune că firma sa a încheiat cu bine anul 2016, dar se putea și mai bine. El crede că piedica ultimilor ani în capitalizarea serioasă a fermierilor români a fost reprezentantă de prețurile mici la materiile prime.
„Fiecare fermier, fie el mic, fie el mare, își face în trimestrul IV un bilanț a tot ceea ce a făcut pe parcurs. Am putea spune că putea fi mai bine, putea fi și mai rău. Eu pot spune că societatea pe care o conduc, societate privată, a încheiat bine anul. Putea fi și mai bine. Prețurile din ultima perioadă, din ultimii ani, au fost în declin. Deși producțiile au fost mai mari cu 10-20%, prețurile de vânzare ale produselor agricole, indiferent de calitatea lor, au fost mai slabe cu 20 chiar 30 la sută”, a precizat fermierul.
Ca viziune de dezvoltare, Nițu recomandă colegilor să calculeze atent posibilitatea de creștere a randamentelor la hectar, prin conștientizarea greșelilor și evitarea lor în anul agricol următor.
El crede, de asemenea, că trebuie să existe o strategie serioasă în vederea echilibrării balanței costurilor.
„Fiecare fermier trebuie să-și facă un plan foarte bine chibzuit, fiecare cu variantele sale, în sensul că se cam știu prețurile produselor agricole. În primul rând, producătorii agricoli români trebuie să pornească de la ideea că în acest an trebuie să obțină producții cu randament superior anului 2016, să conștientizeze ce anume au greșit, să analizeze atent, dar și să negocieze foarte inteligent cu aceste companii care vând inputuri, ținând cont de cotațiile euro-leu ș.a.m.d. Pentru a acoperi costurile trebuie să ai o strategie foarte serioasă, în sensul că fiecare inginer trebuie să se gândească ce a greșit în acest an, ce corectează pentru anul viitor. Agricultura este o provocare și, în primul rând, trebuie să fim optimiști”, a conchis el.
Oarecum în asentimentul lui Nițu cu privire la majorarea randamentelor, ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, a precizat nu demult că, prin programul de guvernare, România și-a propus să reabiliteze aproximativ două milioane de hectare din sistemul de irigații, acesta fiind un program bine stabilit cu etape de derulare.
„Schimbările climatice, planeta, locul unde se face hrana pentru oameni, astăzi și mâine și poimâine, au condiții diferite care trebuie ținute sub control în măsura cunoașterii și a posibilităților tehnice de a interveni. România din nefericire de-a lungul vremii prin sistemul de irigații nu a putut să aducă apa necesara la nivelul plantelor în așa fel încât perioadele critice plantele să nu sufere, iar producția să fie pe măsura interesului și a efortului fiecărui fermier. De aceea ne-am propus prin programul de guvernare să reabilităm două milioane de hectare din sistemul de irigații. Este un program bine stabilit cu etape de derulare”, a spus Daea.
De asemenea, obiectivele ministrului propus mai vizează dezvoltarea sistemului antigrindină și de creștere a precipitațiilor, stimularea producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de la stat, inițierea unui program de susținere pentru produse deficitare precum tomate și carnea de porc, creșterea absorbției fondurilor europene, sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură și industrie alimentară, etc.
Gheorghe Albu, LAPAR: „Dintotdeauna, ne-am dorit ca Ministerul Agriculturii să nu ne încurce. Cerem actualei conduceri o simplificare a procedurilor de acordare a subvențiilor”
Vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Albu, cere actualei conduceri a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ca agricultorii să nu mai fie încurcați prin acte normative greu de implementat, în ceea ce privește acordarea plăților directe de către APIA.
Într-o declarație de presă recentă, unul dintre vicepreședinții LAPAR, fost secretar de stat MADR, Gheorghe Albu, cere actualei conduceri a ministerului de resort, în frunte cu Petre Daea, să nu mai emită acte normative care, prin aplicarea lor, îngreunează accesul fermierilor la plățile directe.
Mai exact, el solicită o simplificare a procedurilor de acordare a subvențiilor.
„Dintotdeauna, noi ne-am dorit ca Ministerul Agriculturii să nu ne încurce. Tot timpul ne-a încurcat prin acte normative. Și aici mă refer la subvențiile de la APIA. Atâtea scheme de plată încât, credeți-mă, eu, care am mai și lucrat pe acolo, prin minister, am și o pregătire profesională, și de abia mă descurc să fac o declarație la APIA. Având în vedere că sunt cel puțin 81 de scheme de sprijin în agricultură pe care nici nu le mai țin minte, nici nu știm de unde să le mai luăm”, a afirmat Albu. „Cerem o oarecare simplificare a procedurilor de acordare a subvențiilor, concomitent cu înăsprirea sancțiunilor, acolo unde există neseriozitate”.
Ca soluții de simplificare, fermierul constănțean propune reducerea numărului de documente care trebuie depuse la APIA de către producătorii agricoli la unul, dar și solicitarea de subvenții prin intermediul reprezentanților formelor asociative din care fermierii ar trebui să facă parte, astfel încât să se diminueze cozile interminabile de la agenție.
„De multe ori ni se cer atât de multe acte care pot fi completate printr-o singură declarație pe proprie răspundere a celui care solicită schema de sprijin, iar în momentul în care el este la control și acea declarație nu corespunde realității, atunci și sancțiunea să fie pe măsură. În felul acesta se mai degajează sistemul birocratic”, a mai adăugat fostul secretar de stat MADR. „Văd atâția funcționari la APIA, atâtea tone de hârtie, atâția oameni care stau la coadă pe holurile agenției de plăți... (...). Întâlnim atât de mulți funcționari la APIA, în așa fel încât nici nu mai știi la cine să te duci, ce să ceri. Tocmai de aceea este bună și acea organizare în teritoriu. Dacă am fi organizați, am putea cere formele de subvenție prin aceste forme asociative, în așa fel încât să nu se mai ducă un milion de fermieri la coadă la agenția de plăți, ci să se ducă numai acele forme asociative, în numele acelor membri pe care îi are forma asociativă respectivă.
Închipuiți-vă ce înseamnă un milion de producători agricoli puși pe drumuri, un milion de producători agricoli cu diferite pregătiri profesionale și, tocmai de aceea, de multe ori se blochează sistemul de acordare a subvențiilor. Este bine să fie simplificată cât mai mult această formă, în așa fel încât să fie mai ușor permisivă sau să fie mai permisivă accesarea fondurilor și a subvențiilor și, în același timp, să zicem cei care încalcă legea, atunci să răspundă pe măsura greșelilor sau pe măsura falsurilor pe care ei le prezintă pentru a lua fonduri de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană”.
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, s-a modificat şi completat prin Ordinul nr. 234/2016.
Ministrul propus pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a promis miercuri, 4 ianuarie 2017, înainte, dar și după avizul favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor (validat de altfel cu 23 de voturi pentru şi 11 împotrivă) trei lucruri importante, plata la timp a subvențiilor (promisiune făcută și de șeful său, Liviu Dragnea), fără a intra în detalii dacă va modifica sau nu OMADR 619/2015!
Cu un discurs filosofic în ceea ce privește subvențiile, însă totodată într-un stil pur militarist, Daea a spus că va îndeplini ceea ce i-a încredințat partidul, și anume misiunea de a pune în aplicare un program aprobat de poporul român şi aşteptat de fermieri!
„Categoric da, vom plăti la timp subvenţiile. Eu nu vin cu intenţii. Eu vin să pun în aplicare un program aprobat de poporul român şi aşteptat de fermieri, altminteri nu avem ce discuta. Eu nu am venit aici pentru a-mi completa CV-ul şi nu este cazul. Nu am venit pentru ambiţii personale sau orgolii. Am o singură misiune: să îmi îndeplinesc ceea ce mi-a încredinţat partidul, o misiune pe care fermierii o aşteaptă. Misiunea se încredinţează şi nu se cere, ea se duce la îndeplinire la timp şi fără echivoc”, a afirmat viitorul șef al Ministerului Agriculturii. „Programul de guvernare pe agricultură este un program cu obiective, cu termene de execuţie, de punere în funcţiune, dar şi cu surse de finanţare. (...). Prima măsură stabilită este să acordăm la timp subvenţiile pentru agricultori şi vă spun acest lucru ca om care are simţul realităţii.(...) Agricultura Ţării Româneşti nu are nevoie de formalism, ea trebuie să se desfăşoare într-un ritm pe care îl cunoaşteţi, iar natura ne jugulează orice întârziere şi ne taxează pe măsură ce aceste întârzieri le menţinem. Acordarea la timp a subvenţiilor este extrem de necesară şi de aceea luăm toate măsurile, tehnic şi organizatoric ca acest lucru să se întâmple la timp”.
Newsflash Covasna: 9 ianuarie-25 februarie 2017, perioadă de controale în aproape 300 de ferme zootehnice
Aproximativ 300 de exploatații zootehnice din Covasna vor fi controlate în perioada 9 ianuarie-25 februarie 2017 de către inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru a se stabili dacă se respectă cerinţele pentru acordarea subvenţiilor pe anul trecut.
Din totalul celor aproape 300 de exploataţii non-profesionale şi comerciale vizate, peste 70 de procente se află în zona Baraolt.
Controlul face parte din acordul de delegare cu APIA privind verificarea respectării de către agricultori a cerinţelor de ecocondiţionalitate.
Tematica vizează, printre altele, existenţa şi ţinerea la zi a registrului exploataţiei, a termenelor referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor, concordanţa dintre efectivele de animale existente în acte, respectiv în Baza Naţională de Date şi cele existente fizic în exploataţii, aspecte privind tratamentele efectuate animalelor şi igiena produselor alimentare primare obţinute.
Conducerea DSVSA Covasna atrage atenţia fermierilor asupra necesităţii scoaterii imediate din evidenţele electronice ale circumscripţiilor veterinare a animalelor sacrificate recent, în perioada sărbătorilor de iarnă, şi a subliniat că nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate se soldează cu amenzi de la 600 la 1.200 lei în cazul persoanelor fizice şi mai mari în cazul persoanelor juridice, şi poate conduce la reducerea plăţilor sub forma unor penalităţi aplicate de APIA, în funcţie de gravitatea neconformităţilor constatate.
Potrivit specialiștilor, controalele se efectuează în baza unor fişe standard de inspecţie, care prevăd prezenţa animalelor în exploataţia verificată. Pentru buna desfăşurare a controlului, având în vedere faptul că rezultatele acestuia se materializează în acordarea sau neacordarea, dar şi eventuale penalizări a subvenţiilor pe anul 2016, proprietarii exploataţiilor non-profesionale cu animale sunt rugaţi să ia legătura cu medicii veterinari de circumscripţii, cu utilizatorii de SNIIA şi să-şi pună la punct atât evidenţele, cât şi condiţiile de adăpostire furajare şi bunăstare a animalelor deţinute.
Citeşte mai mult ...
Cum au pierdut micii crescători de animale din Tulgheș 1,5 milioane de lei din jocul „Dă-mi pășunea, ia pășunea”
Printr-o simplă decizie care a stat în pixul autorităților locale ale comunei Tulgheș, județul Harghita, ca urmare a modificărilor „aberante” ale actelor normative în vigoare, Asociația Crescătorilor de Animale (ACA) din aceeași localitate a pierdut într-un an până la 1,5 milioane lei din subvenții, a mărturisit într-un interviu șeful organizației, Costel Bondrea.
Pe liderul Asociației Crescătorilor de Animale din Tulgheș (ACA) l-am cunoscut la un eveniment de prezentare a rezultatelor proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de cooperare Elvețiano-Român.
Cu ocazia unui interviu amplu realizat cu domnia sa, am putut afla „la firul ierbii” care sunt problemele cu care se confruntă oierii din Harghita, județ aflat pe lista celor mai sărace din România.
Problemele nu diferă foarte mult de cele cu care un crescător de animale de nivel mic se confruntă în mod obișnuit.
El acuză zona Executivului, dar și pe cea a Legislativului că se joacă cu actele normative în defavoarea agricultorului, acțiuni care au dus, în cazul fermierilor din Tulgheș, la pierderea unor sume importante încasate pe pășuni.
Mai mult, el nu înțelege ping-pong-ul dintre instituții atunci când vine vorba de reglementarea numărului de câini pe care oierii îi pot deține la stână, dar și volatilitatea prețurilor din România care generează nesiguranță pe piața laptelui și pe cea a cărnii de ovine.
De asemenea, Bondrea nu are încă o idee clară de ce piața lânii este realmente prăbușită și mărturisește că tunsul oilor reprezintă anual o problemă majoră la capitolul cheltuieli, poate într-un mod similar cu cea reprezentată de întârzierea plății subvențiilor pe cap de animal.
Ar mai fi și forța de muncă...
Revista Fermierului: Cu ce ocazie pe la evenimentul de prezentare a rezultatelor proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România” domnule Bondrea?
Costel Bondrea: Astăzi (n.r. - 15 noiembrie 2016) este un pas important pentru existența agricultorilor din zona montană, datorită faptului că este conferința finală a unui proiect româno-elvețian din care facem și noi parte și în urma căruia am construit o stână modernă, un saivan pentru adăpost oi și o platformă de muls ovine.
R.F.: Știm că sunteți președintele Asociației Crescătorilor de Animale din Tulgheș, unul dintre beneficiarii acestui proiect. Ne puteți da mai multe detalii despre această formă organizatorică?
C.B.: Da, sunt președintele asociației din 2008 și, la ora actuală, avem un număr de 232 de persoane, membri ai ACA Tulgheș. Asta înseamnă undeva 80 la sută din crescătorii de animale din localitate.
R.F.: Care este numărul de capete deținut de asociație și care sunt speciile?
C.B.: Fiind o comună mai mică din zona montană, deținem aproximativ 1.300 de ovine și tot în cadrul asociației avem 900-1.000 de bovine aparținând membrilor înscriși în asociație (peste 90 la sută Bălțată Românească tip Simmental).
Personal, am mai renunțat la parte din oi pentru că îmi schimb o generație (n.r. - reformă). Dețin în prezent 100 de oi Țurcană și 23 de bovine.
Am optat pentru Țurcană pentru că este mai adaptabilă la mediu. Sunt însă crescători de ovine care ar vrea să implementeze încrucișările de rase de carne și cu Țurcană, ceea ce până la urmă n-ar fi un lucru rău. Și la bovine situația este similară. Sunt voci care spun că ar fi bine să trecem pe carne. Asta este un lucru bun pentru că dacă este să creștem mai multe categorii, probabil că șansa de vânzare a produselor este mai diversificată.
R.F.: Și ACA Tulgheș comercializează produsele sub marca „De la munte”?
C.B.: Da. O parte importantă din produsele de la o stâna unde s-a implementat acest proiect se vând sub acest brand. Trebuie să recunoaștem că acest proiect a fost un succes și prin faptul că s-a menținut numărul de oi la nivel de comună, bineînțeles și datorită altor proiecte cu alte finanțări din partea Federației Agricultorilor de Munte care au implementat unele proiecte la nivel de oaie la Tulgheș, beneficiind cel puțin vreo 60 de familii în „pasarea darului” (a existat un alt proiect cu câte 10 oi și un berbec la câte o familie).
(...) Am avut o creștere foarte bună până acum doi ani; la oaie, cel puțin. A fost susținută și a fost o perioadă favorabilă nouă. A mai decăzut însă din cauza pieței și a birocrației existentă în România. Și subvenția a fost o problemă. Activând în zonă montană, nu putem depăși 150 de oi. Sunt mulți ciobani cu efective care variază între 50 și 100 de oi cărora le este greu să le mențină într-o zonă montană cu 5-6 luni de iarnă. A căzut a doua subvenție, beneficiem doar de una; iată un alt motiv. Bineînțeles, produsul s-a vândut foarte prost. Chiar și mielul a avut probleme. Cel puțin în anul acesta, în 2016, pe miel au fost probleme mari. Cu excepția Paștelui în care a fost oarecare vânzare, după care s-a vândut undeva la 5 lei kilogramul de berbecuț în viu, ceea ce nu este un preț.
R.F.: De Paști, cu cât a fost comercialiat kilogramul de berbecuț?
C.B.: De Paști kilogramul a fost 20-22 lei. A fost o scădere abruptă. Vă spun sincer că au renunțat mulți din cele două motive: piața de desfacere și prețul foarte mic.
R.F.: Chiar așa, care vă este piața de desfacere?
C.B.: Nouă, ca și producători, ne este foarte greu. Acum ne gândim la o strategie de a ne organiza într-o formă cooperatistă sau ceva similar federației, prin Federația Oierilor de Munte (FOM) sau prin Federația Agricultorilor de Munte (FAM). Vrem să găsim o formă asociativă care să fie legătura dintre producător și piață. Noi, producătorii, nu putem fi și în munte, și în sala de procesare, și pe piața de desfacere. Resursa umană e la mare căutare, ceea ce ne pune în situația să nu putem face față acestui val în care se învârte România la ora actuală.
Este o mare concurență pe piață. Trebuie să pătrundem și este binevenit acest brand, „De la munte”, cu care trebuie să lucrăm. Noi îl considerăm un succes și un început, o bunăstare și a ciobanilor, și a animalelor, din punct de vedere al igienei produsului finit.
R.F.: Aveți o stână nouă la Tulgheș. Cât s-a investit în ea?
C.B.: Sincer nu știu, nu vă pot spune cifre, deoarece noi, ca asociație, am suportat manopera și o parte din materiale. Partea noastră a fost undeva la 60.000 – 70.000 de lei, bineînțeles și munca voluntară a crescătorilor de animale care este destul de importantă. Munca nu s-a contabilizat.
R.F.: Ce cantitate de lapte procesați zilnic?
C.B.: Personal vorbind, dacă luăm în calcul perioada bună, zilnic procesăm undeva la 400-500 de litri de lapte. La nivel de asociație, avem pe toată raza comunei șapte stâni cu un număr de animale care variază între 250 și 450 de oi. În total, putem vorbi de 3.000 de litri de lapte zilnic.
R.F.: Problema pășunilor. Cum v-ați înțeles dumneavoastră cu autoritățile de stat?
C.B.: Înainte de a fi președintele asociației, am făcut doi ani de voluntariat la nivel de comună. Nu eram încă în funcție, dar eram considerat ca atare. Nu am avut salariu, nu am avut nimic, nu mi-a decontat nimeni nici măcar un drum la județ.
Dacă vorbim de pășunile concesionate de asociații de la Primăria comunei Tulgheș, vă pot spune că anul trecut, din cauza modificărilor aberante ale ordonanțelor, noi am pierdut contractul de concesiune, cu redevență în avans plătită, (...) în luna aprilie. După formarea bugetului pe 2015 ni s-a anulat contractul perfect valabil, prin HCL. A trebuit să ne judecăm și să-l recâștigăm în instanță. Am revenit asupra contractului, dar am pierdut un an de zile. La 830 ha eligibile s-au pierdut o grămadă de bani, în condițiile în care eram sub angajamente.
Din 2013 intrasem pe un nou ciclu de angajament pe cinci ani. Aveam și pachetele incluse. Știind faptul că în zona noastră, la Tulgheș, nu mai existau pachetele 1 și 2, ci 3 – Crex Crex, ne era foarte greu să-l accesăm pentru că APIA solicita o încărcătură de 0,7 UVM-uri, în condițiile în care nu putem îndeplini această condiție. Noi ne duceam până la 1 UVM pe hectar și riscam să pierdem subvențiile. Fiind această împrejurare a rezilierii, comunitatea noastră a pierdut aproximativ 1,2-1,5 milioane lei. A pierdut și comuna la capitolul redevență – 85 euro pe hectar. În condițiile unei suprafețe totale de 970 - 980 de hectare, plăteam și diferența de 140-150 ha neeligibile, dar noi tot la 85 de euro ne raportam, pentru că aveam un contract de concesiune pe toată suprafața de pășune a comunei Tulgheș.
R.F.: Cine se ocupă acum de aceste pășuni?
C.B.: Asociația, reprezentată de președintele său, adică de mine.
R.F.: Nu s-a băgat și primarul în combinație?
C.B.: Nu. Din fericire pentru localitatea Tulgheș, nu acceptăm șmecheri, asta dacă ar fi vreun vreun primar șmecher. În mandatele din 2008 – 2012 am avut un primar care a ținut la agricultură. Și cel care a venit din 2012 cunoaște agricultură, dar mai puțin, însă s-a lăsat consiliat de cei care cunosc fenomenul (eu și cei care suntem în asociație). Cu toate acestea, Legea din 2015, ordonanțele alea cu care s-au tot jucat parlamentarii cu ele, ne-au dăunat. Au avut un moment de presiune la care au apelat prin Consiliul Local, s-a reziliat contractul și s-au pierdut banii.
Ce pot să vă spun din anii anteriori este că atunci când am preluat pășunile, acestea erau într-o stare dezastruoasă. Pe locație exista brad, răchită, mesteacăn. În primii doi-trei ani a fost o luptă cu defrișarea de pe sprafețele de pe care s-a mai putut face asta. Dacă vorbim de ani mai mulți în urmă, Tulgheșul avea 2.400 ha de pășune, iar acum ne luptăm să ajungem măcar la 900-1.000 ha și să le menținem. Restul au intrat în fond forestier, deci nu se mai poate. Considerăm însă că cele 1.000 ha, dacă le putem menține, e OK pentru localitatea noastră.
R.F.: Să revenim la ACA Tulgheș. Aveți și investiții proprii în localitate?
C.B.: Pe lângă curățit pășunile, noi am construit și stâni de sezon. Nu la dimensiunile și condițiile din proiectul „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, dar nu mai sunt șoproanele acelea vechi și urâte, ci unele cu dormitor separat și aducțiuni de apă realizate prin investiții proprii. Avem, de asemenea, două centre de colectare a laptelui pentru bovine la nivel de comună, dispunem de o cisternă, avem și tancuri de răcire. Două dintre tancuri sunt ale asociației, cu banii proprii cumpărate, iar două sunt ale procesatorului cu care colaborăm – SC Prod ABC Star Company SRL.
„Laptele de oaie îl procesăm numai în stâni. N-am mai vândut nici acum lâna de pe cele 200 de oi”
Revista Fermierului: Ce vă nemulțumește în prezent domnule Bondrea? Ce vă împiedică să performați în business?
Costel Bondrea: Anul 2016 este poate cel mai greu prin care trece comuna noastră, Tulgheș, și nu numai, toate zonele noastre de pe nordul județului Harghita. Suntem departe de procesatori, aceștia ne impun condiții greu de îndeplinit, iar prețul este de 0,70 lei litrul de lapte de vacă. Acum, pe perioada de iarnă, prețul a urcat la un leu, cu condiția ca materia-primă să aibă 3,7% grăsime; nu ne putem lăuda deloc. Este o bătaie de joc. Chiar dacă avem contracte încheiate, ar trebui să ajungem în instanțe cu acești procesatori, acțiunile durează ani de zile, procesul de justiție trenează, au juriști și avocați foarte buni, de aceea cred că este foarte bine să ajungem la o colaborare, la o înțelegere prietenească. Aceasta este mai bună pentru noi decât judecata.
R.F.: Ați vorbit de laptele de vacă. Ce faceți cu laptele de oaie?
C.B.: Laptele de oaie îl procesăm numai în stâni. Noi nu avem procesatori pe zonă, cel puțin nu știu eu, nici măcar la 200 km de Tulgheș.
R.F.: Ce faceți cu lâna?
C.B.: Momentan, lâna o stocăm prin diferite șopruri. În ceea ce mă privește, n-am mai vândut nici acum lâna de pe cele 200 de oi. O am stocată, nespălată, în condițiile în care va veni cineva să dea măcar doi lei pe kilogram. S-a oferit un leu, însă nici cu doi lei noi nu ne scoatem tunsul. Eu aș da lâna cuiva, primăvara, de pe toate oile, dacă mi le-ar tunde în contrapartidă. Nu mi-ar trebui niciun leu. Doar să-mi tundă oile pentru lâna gratis. Eu știu cât mă costă un tuns de oi. Noi plătim 50-60 de lei unui om pe zi. În cazul meu, tușinez cele 200 de oi, le tundem pe gât, pe sub burtă, pe la pulpe și coada. Pe fondul condițiilor meteo de la munte le lăsăm lâna pe spate până în iunie. În iunie mai vine încă o treabă de genul acesta, tunsul final.
R.F.: Cum stați cu forța de muncă? Mulți producători agricoli se plâng de asta...
C.B.: Personal, m-am confruntat cu experiența neplăcută prin care mi-au plecat oameni, în condițiile în care câștigau undeva la 60-70 de lei pe zi plus mâncare. S-au dus prin Austria la o spălătorie, altul în Belgia și unul în Germania, la o fermă de vaci. Ne confruntăm cu o criză acută de oameni la creșterea animalelor la stâni. Suntem dependenți de altcineva pentru a ne și putea vinde produsele. Ar trebui doar să producem brânză și/sau carne. Însă, noi trebuie să obținem și fân, lemne de foc, vânzarea produselor, tunsul și absolut toate lucrările. Eu vara trebuie să produc brânză sau să fac fân?
R.F.: Cum ați stat cu subvenția în anul de campanie care s-a încheiat la mijlocul acestui an, față de anul agricol anterior?
C.B.: Sincer să vă spun... PROST! Termene depășite! Eu, personal, am luat banii în septembrie 2016 pe anul trecut; 2016 pe 2015! Cuantumul a fost de 24 de lei pe cap de oaie, iar la vacă undeva la 100 de euro pe cap. Și aici nu vorbim de cei care s-au înregistrat în Controlul Oficial al Performanțelor de Producție (COP). Aceia au încasat, dar sunt doar cinci la nivel de comună.
Noi am vrea să primim banii în toamna aceluiași an, pentru că animalele intră pe consum. Ar trebui să avem un impuls financiar pentru a traversa iarna destul de lungă de la noi, de cinci-șase luni. La nivelul mijlocului lunii noiembrie 2016 noi deja dădeam furaje la oi, fân și le mai cumpărăm boabe.
„Iubitorii ăștia de urși să-și ia acasă câte unul!”
Revista Fermierului: Ce ați vrea să le transmiteți decidenților politici?
Costel Bondrea: Cei care n-au cunoștință de agricultură să dispară din instituțiile specializate, iar ceilalți care au, să facă legi clare și simple pentru crescătorii de animale din zona montană.
R.F.: Una, spre exemplu, care să reglementeze în mod clar numărul de câini la stână...
C.B.: Am fost la București, ne-au bătut ploile și ne-au și gazat organele de ordine pe la Parlament. Pentru ce ne gazează domne? Le dăm mâncare, iar ei ne gazează? De ce? Am o situație – ursul mi-a omorât o vacă acum doi ani (în august s-au împlinit) și n-am primit nici acum banii pe ea. Eu sunt de acord să se facă rezervații pentru urși, nu mă duc în habitatul lor, dar ce caută ursul la mine în ocolul vacilor și oilor? Eu trebuie să am câini! Am colegi care, în 2015, șapte câini au pierdut din cauza lupilor. Mie îmi ceri trei câini să am? Eu am cinci-șase câini, 10, cât pot să țin, poate doar patru corespund profilului de respingere a atacului de lup, iar ceilalți la urs. Umblă ursul, lupul și mistrețul pe la noi de parcă ar fi acasă. Mistreții distrug proprietățile, le fac praf, ogoare nu altceva. Sunt grădini în proprietate unde au intervenit agricultorii cu gunoi de grajd împrăștiat și s-a format o calitate a solului. Tocmai acolo se duce și mistrețul, unde e gras terenul și unde își găsește rădăcina aia. Sunt grădini care în proporție de 90 la sută sunt distruse.
R.F.: Care este relația oierilor de munte cu vânătorii?
C.B.: Cu vânătorii, n-am nimic. Să meargă să vâneze, dar să mă lase și pe mine în cealaltă parte cu oile, pentru că eu nu le fac nimic. Probabil că îi deranjăm în condițiile în care vor să facă și alte lucruri neortodoxe; treaba lor nu a noastră. Eu, cel puțin, dacă mi-ar împusca câinele, vă spun sincer și eu mi-aș lua o armă și l-aș împușca și eu pe făptaș. De ce omori tu un animal care mi le păzește pe ale mele de sălbăticiuni?
Eu le-am mai transmis și pe alte căi: iubitorii ăștia de urși să și-i ia acasă câte unul sau să-și ia bâta cu ei și să se ducă cu urșii așa cum mă duc eu cu vacile și cu oile. Ăștia au interes – își iau niște bani.
Eu am avut multe întâlniri cu ursul și am trecut prin multe situații destul de grave. Nu am fost încă omorât, dar am trecut prin diferite pericole cu ursul în munte, lângă casă aproape. Nu se poate așa.
Bunicul meu a fost vânătul. El știa unde doarme scroafa cu purcei, unde-i vierul. Despre ce vorbim Despre pădurarii noștri din ziua de astăzi? Or fi pe undeva...
Dragnea promite: 1 martie 2017, prima plată a subvențiilor. Cea de-a doua de la 1 august. „3.000 de euro pentru 1.000 mp de solarii și 10.000 de euro pentru creșterea animalelor”
În cadrul conferinței de presă pe care președintele PSD, Liviu Dragnea, a avut-o la sediul partidului în seara de joi, 15 decembrie 2016, acesta a prezentat calendarul de guvernare care conține informații inclusiv despre programul pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, calendar care va fi urmărit îndeaproape de un grup de specialiști stabiliți de la nivelul partidului și care va urmări realizarea tuturor angajamentelor.
Poate cea mai importantă promisiune de care neapărat va trebui să se țină pesedistul este cea legată însă de plata subvențiilor. Dragnea s-a angajat ca prima tranșă a plăților să intre în conturile fermierilor de la 1 martie 2017, iar cea de-a doua din 1 august, anul viitor.
Conform promisiunilor făcute în fața a milioane de votanți, de la 1 martie 2017, TVA aferentă achizițiilor de materii prime pentru agricultură va fi de zero la sută.
Totodată, începând 1 iunie 2017, cultivatorii de tomate vor primi 3.000 de euro pe mia de metri pătrați de solarii, iar crescătorii de animale până la 10.000 de euro pe 200 de capete.
„Calendarul de guvernare – De la 1 martie 2017 vor intra în vigoare unele măsuri. TVA 0 (...) pentru materiile prime din agricultură. (...) Tot la 1 martie, plata subvențiilor în agricultură. (...) De la 1 aprilie 2017, demararea procedurilor necesare pentru realizarea programului de achiziționare a 3.000 de ambulanțe pentru fiecare sat din România. De la 1 mai va începe programul mare, care se va întinde pe mulți ani, de împădurire. Avem în plan ca în jumătatea de an practic care va rămâne, să împădurim minimum 5.000 ha. De la 1 iunie, demararea programelor ce vizează subvenționarea producției de tomate cu 3.000 de euro pe an, 1.000 de metri pătrați de solarii și, de asemenea, subvenționarea cu creșterea animalelor cu 10.000 de euro pe an a 200 de capete. Demararea implementării sistemelor antigrindină, proiect ce se va derula pe o perioadă de doi sau trei ani de zile. De la 1 iulie se va înființa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Tot de la 1 iulie, demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane hectare, reprezentând 40 de amenajări. 1 august – a doua plată a subvențiilor pentru agricultură”, a afirmat președintele PSD.
În plus, începând de săptămâna viitoare, va fi creionat un grup de specialiști PSD care vor avea în sarcină monitorizarea îndeplinirii acestui calendar. Grupul va întocmi rapoarte lunare de privind eficiența actului de guvernare, urmând, dacă va fi cazul, să propună noi foi de parcurs, prin propuneri de îmbunătățire.
„În ceea ce privește monitorizarea activității Guvernului, programul nostru de guvernare a fost un program votat politic și prezentat de către PSD în această campanie. Din acest motiv, Guvernul va fi monitorizat în permanență de către un grup de specialiști pe care i-am stabilit de la nivelul partidului, care va urmări realizarea tuturor angajamentelor făcute în timpul campaniei electorale, la termenele și în condițiile prevăzute în program. De asemenea, această echipă de monitorizare va face lunar rapoarte privind eficiența actului de guvernare și, dacă va fi cazul, va face și propuneri pentru îmbunătățirea acestui act, propuneri de orice natură”, a adăugat liderul social-democraților.
28 octombrie 2016: „Patru ani sunt suficienți pentru cadastrare, dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”
La conferința de lansare a programului pentru agricultură, eveniment care a avut loc în data de 28 octombrie a.c., întrebat fiind dacă până la implementarea sistemului de plată pe fermă (anul 2020 plus doi), cadastrul va fi gata, Dragnea a replicat că patru ani sunt suficienți, cu condiția să fie reintrodusă descentralizarea achizițiilor pentru serviciile de cadastru și să fie prioritizate operațiunile de măsurători și intabulare a terenurilor agricole.
„Garanția că se implementează (...)? Vă dau doar două argumente: în primul rând vor avea prioritate terenurile agricole, pentru că discutăm, pe de-o parte, de terenuri agricole, pe de altă parte de suprafețele din intravilan ca și terenuri și a treia componentă – imobilul, efectiv, clădiri. Prin această descentralizare totală, având sursele, iertați-mă – patru ani sunt suficienți. Asta dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”, a conchis șeful PSD.
Una dintre facilitățile PSD propuse în programul său pentru agricultură „Sprijinirea Fermierilor Români”, lansat astăzi, 28 octombrie 2016, este și cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020, de către stat.
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF ar trebui să beneficieze de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.
Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.
Conform prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.
Newsflash asigurări: Floarea-soarelui și porumbul au toate riscurile climatice acoperite de o nouă poliță
Groupama Asigurări, lider pe linia asigurărilor agricole din România, oferă din ianuarie 2017 produsul ce acoperă toate riscurile climatice pentru culturile de floarea soarelui și de porumb, se arată într-un comunicat de presă al companiei.
„Grindina, furtuna sau uraganul, ploaia torențială, băltirea, excesul de umiditate, inundațiile, seceta, arșița și incendiul din cauze naturale se numără printre riscurile de care se pot proteja fermierii recurgând la noul produs de asigurare”, potrivit documentului.
Conform barometrului riscurilor realizat de companie în rândul fermierilor din portofoliu în anul 2015, 95% dintre respondenți au desemnat seceta drept riscul cu cel mai mare impact asupra afacerii lor, iar jumătate dintre aceștia constată că frecvența sau violența fenomenelor climatice a crescut în zona în care își desfășoară activitatea. Astfel, noul produs al Groupama Asigurări a fost creat pornind de la nevoile reale ale fermierilor și le pune la dispoziție o soluție completă și flexibilă, care cuprinde toate riscurile climatice și acoperă pierderile pe care le provoacă culturilor, asigurând-le astfel continuitatea investiției.
Cine va prelua șefia MADR după tehnocratul Irimescu? Trei posibile nume sunt deja în cărți. Miza, cel puțin 20 de miliarde de euro până în 2020
În urma mesajului clar transmis de Liviu Dragnea în campania electorală, odată cu lansarea programului pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, dar în special după câștigul răsunător al alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, mai mult ca sigur PSD-iștii vor dori să dețină șefia unuia dintre cele mai disputate ministere – cel al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, neexcluzând aici și doleanțele ALDE.
În ultima vreme s-au tot vehiculat nume care s-ar putea alinia la start pentru a deveni ministru al Agriculturii. Daniel Botănoiu ar fi unul dintre cei care s-ar putea întoarce la MADR, fie în calitate de secretar de stat, poziție pe care a mai ocupat-o până de curând (mai exact până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, informație pe care a aflat-o de la o jurnalistă Agerpres), fie ca ministru de resort.
Chiar dacă și el este unul dintre artizanii programului PSD pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, alături de alți specialiști de partid, iar oameni din zona asociațiilor de fermieri spun că ar fi cel mai potrivit și pregătit pentru acest mandat, voci din afara structurilor afirmă că Botănoiu nu ar fi tocmai în grațiile liderilor „roșii” din Kiseleff, drept pentru care ar fi făcut un pas înapoi.
Nu cu mult timp în urmă, Adrian Rădulescu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP afirma despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.
„(...) De la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.
Un alt nume vehiculat pentru șefia MADR este cel al lui Paul Stănescu (aflat în pole position la start, conform informațiilor primite pe surse de cei de la http://sursesiresurse.weebly.com), președintele PSD Olt și candidat pentru primul loc pe lista de la Senat. Și el a ținut în ultima vreme prima pagină a ziarelor, scandalul fiind generat de afirmațiile sale legate de ce se poate întâmpla dacă președintele României, Klaus Werner Iohannis refuză nominalizarea lui Liviu Dragnea, președinte PSD, pe funcţia de premier.
„Mergem până la capăt. Dumneavoastră înţelegeţi ce vreţi. Mergem până la capăt pentru că preşedintele României trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării. Preşedintele României nu face criterii el, ca persoană. România nu e moşia cuiva ca să facă criterii după cum ar vrea dumnealui să arate primul ministru”, afirma Stănescu.
Nu în ultimul rând, Doina Silistru, senatoarea vasluiană care devenea președinta Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală din Senatul României în martie 2016, ar fi cea de-a treia posibilă nominalizare. Ea deține o vastă experiență în domeniu, fiind doctor inginer în agronomie și cercetător științific.
La începutul anului aceasta declara că speră ca din postura șef al Comisiei de Agricultură din Senat să ajute cât mai mult agricultura, domeniu care nu a fost întotdeauna în prim-planul celor aflați la guvernare.
„Pot face față cerințelor unei astfel de funcții, mai ales că am îndeplinit postul de secretar al acestei comisii mai mult timp și sunt familiarizată cu toată problematica”, afirma Doina Silistru.
Ca secretari de stat, voci din culisele negocierilor vorbesc despre Cătălin Roșculete și despre Adi Florinel Barbu. Primul a mai deținut această funcție în 2009. El are experiență în sector fiind atât unul dintre vechii directori ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Caracal, dar a și ocupat funcții de conducere în APIA. Și numele lui a fost legat de un scandal cu terenurile stațiunii, date în folosință unor persoane fizice vizate de autoritățile statului.
Adi Florinel Barbu din Slatina, ultimul pe listă pentru un loc de secretar de stat MADR, era numit de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii de dinaintea lui Achim Irimescu, pe postul de director ANIF. Potrivit presei, numele său ar fi legat de cel al lu Darius Vâlcov, acesta din urmă promovându-l inițial pe Adi Barbu în importanta funcție de director al sistemului de gospodărire al apelor Olt.
Nici Daniel Constantin (ministru al Agriculturii) și George Turtoi (secretar de stat) nu sunt nume demne de dat la o parte pentru conducerea MADR, numai că, primul, conform celor mai noi informații provenite pe surse, și-ar dori un alt portofoliu.
Calculele politice urmează să arate cine va gestiona bugete importante generate de bani europeni, atât pe zona de plăți directe, dar și pe investiții.
Iată pentru ce se dă lupta
Valoarea plafonului financiar alocat de Uniunea Europeană, pe care APIA l-a derulat în perioada de programare 2007-2014, a fost de 11,82 miliarde euro, fiind compus din 7,8 miliarde euro destinați schemelor de plăți directe, măsurilor de piață şi intervenție finanțate din FEGA și 3,02 miliarde euro destinați implementării măsurilor delegate din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, finanțați din FEADR. În perioada 2007-2013, raportat la alocarea financiară aferentă fiecărui an, APIA a înregistrat o rată a absorbției fondurilor europene de 98%.
Din totalul fondurilor destinate agriculturii pentru România, în perioada 2007-2014, APIA a asigurat absorbția fondurilor europene pentru agricultură, contribuind astfel la încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării, creșterea competitivității, promovarea organizării lanțului alimentar şi a gestionării produselor, refacerea, protecţia şi consolidarea ecosistemelor, încurajarea utilizării eficiente a resurselor şi tranziția către o economie cu consum redus de carbon, dar şi la promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.
În perioada 2015-2020, România beneficiază de alocări financiare de peste 20 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru a derula fondurile destinate finanțării Politicii Agricole Comune şi pentru a asigura o capacitate ridicată de absorbție a acestor fonduri.
Astfel, bugetul încredințat APIA pentru gestionare, în cadrul noii Politici Agricole Comune, a crescut substanțial: aproximativ 14,25 miliarde euro, din care circa 11,35 miliarde euro revin României pentru acordarea plăților directe şi a măsurilor de piaţă, restul fiind alocați prin delegare de la bugetul FEADR pentru gestionarea măsurilor care vizează mediul, agricultura ecologică, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, dar și pentru asigurarea bunăstării animalelor.
Procentual, APIA gestionează în noua perioadă de programare circa 70% din valoarea totală a fondurilor alocate României pentru sectorul agricol.
Reforma Politicii Agricole Comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici faţă de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să ţină cont în activitatea lor viitoare.
Noua Politică Agricolă Comună intrată în vigoare începând cu anul 2015 a presupus aplicarea unor scheme și măsuri noi, mult mai complexe.
Publicitate
Revista
