Centru regional al ANZM, în Vaideeni
Primul dintre cele şapte centre regionale ale recent-înfiinţatei Agenţii Naţionale a Zonei Montane (ANZM) a fost lansat, marţi, 9 aprilie 2019, la Vâlcea, de directorul instituţiei, Dănuţ Gîţan, şi de consilierul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tiberiu Ştef.
Acest centru va avea sediul în comuna Vaideeni şi va acoperi judeţele Vâlcea, Sibiu şi Argeş, fiecare dintre aceste judeţe urmând să aibă şi câte un oficiu de dezvoltare a zonelor montane.
„Activităţile privind lansarea centrelor regionale şi a oficiilor pentru zona montană se întâmplă la Vâlcea, lucru care îmi aminteşte şi că acum un an şi jumătate, prima întâlnire am avut-o la Consiliul Judeţean Vâlcea, unde am încercat, împreună cu preşedintele Rădulescu (n.r. - preşedintele CJ Vâlcea) şi cu prefectul judeţului Vâlcea, să expunem ideile şi principiile pe care ar trebui să le atingă Legea muntelui. Astăzi, discutăm de o lege a muntelui pe care, cel puţin din punctul meu de vedere, o putem socoti constituţia muntelui românesc, pentru că articolele prevăzute în această lege, atât de necesară, încearcă şi deja produc efecte în a corecta şi îndrepta unele nedreptăţi pentru locuitorii din zona montană a României”, a declarat Tiberiu Ştef, citat de Agerpres.
În paralel cu lansarea primului centru regional de dezvoltare a zonelor montane româneşti, ANZM a demarat o campanie naţională de informare asupra rolului şi importanţei acestor structuri, dar şi de prezentare a noutăţilor şi facilităţilor pe care le aduce Legea nr. 197/2018 a muntelui pentru locuitorii acestor areale.
Agenția citată a fost înfiinţată în luna ianuarie 2019, prin restructurarea Agenţiei Zonei Montane. Entitatea se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi are sediul la Vatra Dornei.
Sparanghelul, cultura de milioane de euro, și în Băneasa
Cu o tradiție de 70 de ani în spate, Josef Jakobs, renumit cultivator de sparanghel din Germania, a avut curajul să investească aproape două milioane de euro în dezvoltarea acestei culturi și în comuna giurgiuveană Băneasa, alături de partenerul său de afaceri din România, tânărul Adrian Rusu.
Fermier român, reprezentant și acționar al GPDC Joki SRL, firma care gestionează această activitate pe teritoriul țării, se mândrește cu faptul că el și partenerul său german au dispus de fondurile necesare plantării cu sparanghel verde și alb a circa 170 de hectare (35 ha sparanghel alb, iar restul, sparanghel verde), nefiind nevoie pentru activitatea specifică de niciun contract de împrumut semnat cu băncile. Mai ales că ferma din comuna Băneasa este singura de acest nivel din România.
Loturile de teren pe care se cultivă sparanghelul în comuna Băneasa sunt lucrate în totalitate în sistem de arendă. Potrivit declarațiilor lui Rusu, arendașii sunt la rândul lor mulțumiți, în condițiile în care arenda este puțin mai mare decât dacă suprafețele respective ar fi fost însămânțate în sistem de cultură mare.
Totul a început acum trei ani
Andrei Rusu povestește că activitatea premergătoare plantării sparanghelului a demarat în 2016, trei ani mai târziu fiind nevoie de un număr important de zilieri pentru recoltat.
„În 2016 am pregătit terenurile, un an mai târziu am început plantarea, în 2018 s-a plantat din nou, iar anul acesta vom recolta. Perioada de recoltat este martie, aprilie și mai; cam două luni de zile. Plantele au fost aduse din Germania, iar costurile cu înființarea unui hectar cu sparanghel ating un total de aproximativ 10.000 de euro”, a precizat pentru Revista Fermierului, Adrian Rusu. „La deschiderea sezonului de sparanghel, vom avea nevoie de aproximativ 200-400 de zilieri în câmp, în afară de hală”.
Acționarul român a adăugat că sparanghelul se plantează o singură dată și produce apoi 15 ani, iar recoltatul se face pentru prima dată după trei ani.
Întrebat fiind de prețul mediu cu care marfa pleacă din ferma sa, Rusu a precizat că distribuitorii sau retailerii îl cumpără de la firma sa cu circa 20 de lei pe kilogram.
Sparanghel cu mămăligă
Prezent la evenimentul de lansare oficială în România, ambasadorul Cord Meier-Klodt (fan al sparanghelul de Beelitz), a recunoscut că pentru Excelența sa, primăvara începe cu sparanghel, șuncă, cartofi și unt topit (favoritul său).
„În România, acest meniu ar putea consta însă din sparanghel alb cu mămăligă!”, a declarat amuzat ambasadorul german.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat la rândul său că actuala guvernare nu a considerat prioritară subvenționarea sparanghelului, dar susține plata pe suprafață, indiferent de tipul de cultură.
„Aceasta este singura zonă unde se cultivă (n.r. - sparanghelul), din cele cunoscute de mine. Sunt, evident, anumite suprafețe mici, insignifiante, care sunt doar încercări de cultură. (...) Financiar, nu avem susținere pentru cultură. Sparanghelul nu prezintă pentru noi, la această dată, un obiectiv de susținere bugetară, însă noi am susținut fiecare palmă de pământ care se lucrează. (...) Eu vă asigur că sparanghelul produs în România va fi cel mai bun”, le-a transmis Daea jurnaliștilor prezenți în câmp.
Sparanghelul este o legumă proaspătă cultivată în câmp. Potrivit precizărilor făcute de Adrian Rusu, sparanghelul verde este cel mai căutat de consumatori atât la nivel național, cât și la nivel european. Ca piață autohtonă de desfacere, CPDC Joki are solicitări de livrare din partea Selgros România, Metro România, Profi România, Carrefour România, dar și de la diferite restaurante franțuzești de una și două stele, precum și pe piețele din Germania (cantități mici de sparanghel alb).
Tot el a spus că sparanghelul alb se gătește doar la aburi, fiert, în timp ce sparanghelul verde se poate prepara la grătar, grill etc.
Josef Jakobs mai deține în Germania o suprafață totală de aproximativ 300 ha cultivate cu sparanghel și alte 50 de hectare plantate cu afin.
MDRAP și MFP vor să amâne aplicarea facilităților membrilor cooperativelor agricole
Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan trage un semnal de alarmă prin care condamnă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pentru încercarea de a amâna aplicabilitatea scutirii facilităților fiscale pentru membrii cooperatori pentru anul 2020 prin ordinul comun pentru stabilirea criteriilor potrivit cărora membrii cooperatori vor beneficia de scutirile prevăzute la art. 76 alin. 1). lit. e din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004.
„O lege publicată în 29 iulie 2016 a fost aplicată abia în 2018, doar după ce a apărut circulara ANAF 700 din 26 martie 2018, dar nu în totalitate”, se precizează într-un comunicat al formei asociative primit la redacție. „MDRAP recunoaște aplicabilitatea facilităților din 2016 prin radiograma 51.471 din 4 iunie 2018, dar vine printr-o atitudine de disimulare și propune amânarea aplicării pentru 2020”.
Prin Legea 164/2016 este introdusa această facilitate doar pentru membrii cooperatori care valorifică minimum 50% din toată producția comercializată prin/către cooperativă, beneficiind de scutire doar pentru terenurile aflate în proprietate, lucru întărit și de circulara ANAF 700 din 26 martie 2018.
„Având în vedere faptul că Legea cooperației agricole 566/2004 are un caracter special în raport cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, această normă specială se aplică prioritar în raport cu Codul Fiscal. De asemenea, Legea 164/2016 fiind ulterioară în raport cu Codul Fiscal, în cazul unui conflict între cele două acte normative, legea mai recentă primează față de legea mai veche.
Aplicarea de către cooperativele agricole/membri a facilităților fiscale prevăzute de legea specială, respectiv de Legea 566/2004, nu este condiționată de corespondența cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal și, pe cale de consecință, facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care a instituit aceste facilități și Radiograma MDRAP 51.471/DPFBL-20.923/4 iunie 2018”, precizează ing. Milan Kelo, președintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan. „Considerăm că membrii cooperatori pot beneficia de scutirea de la plata impozitului pe proprietate a bunurilor imobile aflate în proprietatea lor, aferente producției valorificate prin cooperativa agricolă, de la data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care le-a instituit (29.07.2016), nefiind condiționați de corespondența cu Codul Fiscal”.
Trimiterea la art. 4, alin. 2 din Codul Fiscal, care oricum nu primează în relația cu legea specială, lucru susținut de ANAF/MFP și MDRAP prin actele amintite anterior, nu este valabilă în cazul de față pentru că nu au intervenit modificări la facilitățile existente, doar anumite clarificări privind operaționalizarea celor existente, care trebuia aplicate începând chiar și cu acest principiu, de la 1 ianuarie 2017.
S-a popularizat în teritoriu, în mod eronat, ca fiind o scutire de la plata impozitelor de la bugetele locale pentru toate terenurile exploatate de membri cooperatori, ceea ce este absurd pentru că toți știm că plătești impozit doar pentru ce deții în proprietate. Această confuzie probabil se datorează propunerii de scutire de la plata impozitului pe teren, anunțată în programul de guvernare ca facilitate pentru fermieri începând cu 2018.
Având în vedere că membrii cooperativelor agricole din România exploatează aproximativ 200.000 ha, dar numai acei membri care valorifică minimum 50% din producție prin cooperativă sunt eligibili, rămân aproximativ 70.000 ha exploatate. Din acestea, o medie de 10% sunt în proprietate, respectiv ar fi echivalentul impozitului a 7.000 ha la nivel național (aproximativ 350.000 de lei), dacă vor solicita toți și vor anexa documentația prevăzută în ordinul comun. Termenul scadent de achitare era de 31 martie, iar marea majoritate a acestora au achitat deja impozitele.
Aceste facilități sunt importante pentru stimularea asocierii, mai ales pentru fermierii mici și mijlocii din cooperativa noastră care se confruntă cu seceta atmosferică, cu pagubele cauzate de animale sălbatice, pagube care nu sunt despăgubite, și cu alte aspecte importante care îi frânează în desfășurarea activității.
Legea este în vigoare de la 29 iulie 2016 și scutirea de la plata impozitului pe proprietate trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2017.
Nu poți veni ulterior, chiar și ca Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, sau Minister al Finanțelor Publice, după ce ai recunoscut circulara ANAF și ai transmis în teritoriu Radiograma în iunie 2018, să soliciți prin ordin, act subsecvent legii, amânarea aplicării până la 1 ianuarie 2020.
„Facem apel public la Domnul Ministru Vasile Daniel Suciu și la Domnul Ministru Eugen Teodorovici să clarifice cu personalul juridic din subordine amânarea aplicabilității pentru 2020 și să dispună urgentarea aprobării ordinului comun cu aplicare din 2019, care trebuia, conform legii, să fie publicat în Monitorul Oficial la 10 martie 2019”, a conchis șeful cooperativei.
Unitate în diversitate și pentru sectorul apicol
Maestra din spatele produselor apicole realizate și comercializate de Stupina Diaconescu, Rodica Diaconescu, admite importanța asocierii în sectorul apicol, însă recunoaște că desfacerea trebuie făcută la nivel individual, unei clientele formate în timp, conform cererii pieței.
Se spune că mai toți militarii de carieră, pensionați, fie se apucă de agricultură, fie de apicultură. Afirmația este valabilă și în cazul familiei Diaconescu. Soțul, fost ofițer, Cristi Diaconescu, este cel care merge în pastoral, cel care duce greul pe drumurile țării, care petrece majoritatea timpului alături de albinele sale dragi, în câmp, însă creierul din spatele business-ului și interfața cu clienții și partenerii de afaceri este soția, Rodica Diaconescu, tehnician apicol și colaborator apropiat al ICDApicultură.
Într-un interviu acordat publicației noastre, cu ocazia celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii, Rodica Diaconescu ne-a mărturisit că 2018 a fost un an „bunicel” pentru stupina pe care o conduce alături de soțul său.
În ceea ce privește discuția privind valoarea de comercializare a mierii, domnia sa recunoaște că prețul de cost s-a majorat constant, în timp ce prețul produsului finit nu a crescut de aproape șapte ani.
Diaconescu recunoaște totodată că apicultura este un business profitabil pentru familia sa, însă doar cât să aibă un standard de viață puțin mai ridicat.
Revista Fermierului: Ce a însemnat anul 2018 pentru familia de apicultori Diaconescu?
Rodica Diaconescu: Anul trecut a fost unul ca toți ceilalți pentru noi. An de an plecăm în pastoral, în luna aprilie, la rapiță, mergem la primul salcâm, la șes, apoi ne întoarcem la Vâlcea la al doilea salcâm. Stupina Diaconescu are sediul în București, însă vatra stupinei se află în Nicolae Bălcescu de Vâlcea. Pe Valea Topologului am descoperit o zonă bună cu salcâmi, o zonă foarte bună pentru mană, bună de polen, fâneață foarte multă, dar suntem nevoiți să facem și alte sortimente, astfel încât să ieșim pe piață cu produse diversificate.
Dar ca să vă răspund, 2018 a fost un an bunicel pentru afacerea noastră. În primăvara lui 2018, salcâmul a mers binișor. Doar puțin, așa, la tei, a fost ceva mai slab. Poliflora a mers și ea binișor. Nu a fost un an rău, ci unul bunicel.
R.F.: Ne-ați vorbit pe scurt despre cules, nu și despre prețul mierii. Din acest punct de vedere, ce ne puteți spune?
R.D.: Făcând pastoral, pentru a produce, un apicultor cheltuie cu carburanții, cu forța de muncă, cu transportul, procesarea, ambalarea, promovarea, participarea la târguri etc. Toate costurile de producție s-au majorat, dar prețurile mierii și ale celorlalte produse apicole le-am păstrat aceleași în ultimii 5-7 ani. N-am modificat niciun preț, chiar dacă avem cheltuieli mai mari.
R.F.: Pe cât de importante sunt pentru viața pe pământ, pe atât de sensibile la boli sunt albinele. În ultima perioadă, ați întâmpinat probleme la acest capitol? Loca americană, varroa ș.a. decimează familii întregi de albine din România.
R.D.: Noi am căutat să evităm locurile famate. Am mers în locuri mai nepoluate, în locuri mai nepopulate de familii de albine, astfel încât să nu ne căptușim cu vreo boală. Le hrănim pe mierea lor, pe păstura lor, pe polenul lor, pe tot ce aduc ele și ce este natural și, atunci, chiar nu am avut niciodată probleme.
R.F.: Ați încercat să intrați cu produsele dumneavoastră în magazinele locale, în rețelele de discount, super sau hipermarketuri?
R.D.: Noi nu producem atât de mult și nu avem atâta putere de muncă, astfel încât să ajungem să livrăm cantități mari. Noi mergem pe la târguri și reușim să vindem ceea ce producem cu ocazia acestor evenimente. Urmașii noștri nu vor să mai facă așa ceva, iar atunci noi încercăm să trăim puțin mai bine și ne vindem singuri produsele.
R.F.: Sunt stupăritul și activitățile adiacente un business profitabil?
R.D.: În cazul nostru da, dar doar cât să trăim un pic mai bine, atât, nu să ne îmbogățim.
R.F.: Cu privire la cantitatea de miere polifloră, cât ați obținut anul trecut?
R.D.: Miere polifloră am obținut în jur de 20 de kilograme pe stup, dar în condițiile în care facem pastoral, alergăm cu ele, nu stând pe loc. Dacă staționăm, obținem în jur de 8-10 kilograme de miere pe stup.
Per total, în medie am obținut în jur de 35 de kilograme de miere pe stup, iar pe familie, în jur de 20 de kilograme. Noi nu ne facem niciodată un calcul total al mierii obținute. Mai înmulțim din familii de albine... Avem un stup, îl punem pe cântar și știm cât a produs, nu stăm însă să calculăm cât am obținut în total pe toată stupina.
R.F.: Optați pentru Apis Melifera sau Buckfast?
R.D.: Pe noi nu ne interesează nimic din afară. Am ales doar genetică autohtonă.
R.F.: Anul acesta, cu câte familii de albine ați rămas?
R.D.: Deținem în jur de 100 de familii de care avem mare grijă.
R.F.: Sunteți pentru asociere, pentru a vă dezvolta la comun sau individual?
R.D.: Suntem și pentru asociere, pentru că dacă nu era Asociația Crescătorilor de Albine (ACA), nu eram nici noi. Suntem pentru așa ceva pentru că au un istoric consolidat și de aceea suntem cu ei. Avem însă clienți formați și ne vindem singuri produsele.
R.F.: Valorificați miere și prin asociație?
R.D.: Ne valorificăm singuri produsele, pentru că noi nu facem numai miere, ci și polen. Polenul trebuie să-l comercializăm singuri, să-l păstrăm în anumite condiții pentru că-l vindem crud. Valorificăm și păstura, lăptișorul de matcă; aceste produse nu pot fi comercializate decât individual.
R.F.: Efectul neonicotinoidelor asupra albinelor este bine-cunoscut. Ați identificat probleme de acest fel și în stupina dumneavoastră?
R.D.: Anul trecut, am avut o mică problemă - albinele rămâneau pe floarea-soarelui și acolo înțepeneau, dar dacă ai familii puternice nu este așa de mare necazul.
R.F.: Pericolul reprezentat de neonicotinoide unde credeți că a fost mai mare? La rapiță? La alte culturi?
R.D.: La rapiță, la floarea-soarelui, dar încercăm să evităm pericolele. Ni s-a întâmplat o dată, a doua oară, nu ne mai ducem acolo. Preferăm să ne ducem la o floră spontană, sălbatică și păstrăm stupii în stare bună.
Statul speră să rezolve blocajul generat Programului „Miere în școli” de OUG 114/2018
Fără prea multe explicații ulterioare, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat vineri, 29 martie 2019, într-o conferință de presă care a avut loc la Târgul Național de Miere, că blocarea Programului „Miere în școli” a fost „în contextul Ordonanței 114” (n.r. OUG 114/2018), problemă pe care „speră” ca statul pe care îl reprezintă s-o rezolve.
„Programul «Mierea în școli» o să încercăm să-l demarăm cât putem de repede. N-aș putea să dau un termen, acum. Cunoaștem foarte bine problema și încercăm s-o rezolvăm. A fost în contextul Ordonanței 114 pe care sperăm s-o rezolvăm. Nu banii au fost o problemă”, sunt declarațiile oficialului guvernamental.
Apicultorii, pe de altă parte, consideră că și dacă ar fi fost activ programul în cauză, ei nu ar fi fost pregătiți să facă față cererii de produs românesc. Și asta, în ciuda faptului că absorbția de miere autohtonă de către zona preșcolară și școlară ar fi însemnat o diminuare drastică a exportului de materie primă de calitate, la un preț infim, miere cupajată ulterior de către state puternice, cum este și cazul Germaniei (care importă miere ieftină din state terțe și o amestecă cu produs de calitate din România).
„Acel program, «Mierea în școli», ar fi o gură de oxigen pentru apicultură. Ar fi fost nemaipomenit. Problema este că noi nu suntem pregătiți, noi, sectorul apicol. Trebuie să recunosc că nu suntem pregătiți, astăzi, cu acele stații de procesare care să asigure valorificarea produselor românești. Altfel, firmele de procesare, care aduc din Ucraina, din China, ș.a.m.d., imediat vor face infuzie în toate școlile cu miere adusă din altă parte. Nu acesta este interesul, ci de a promova produsele românești”, a mărturisit Ioan Fetea, președintele în exercițiu al Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA). „În prezent, în România sunt peste 20 de procesatori. Ei pot asigura procesarea, dar ei nu prelucrează doar miere românească, procesează tot ce este permis de lege. Nimeni nu-i acuză pentru ceea ce fac. Este păcat însă ca acele 3.000 – 3.500 de tone care ar putea intra în consumul românilor să nu provină din România, ci din Ucraina, China sau de unde provine, din piața europeană (...) Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme, cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.
Cu surle și trâmbițe
Programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă, anunţa sus și tare Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la începutul lunii septembrie 2018.
„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată, şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame se consumă de miere. Cred că trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, susţinea Daniel Botănoiu, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.
Secretarul de stat mai preciza atunci că se lucrează la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere, pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.
„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA, Ioan Fetea) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mărturisea reprezentantul MADR.
Decizie bulversantă
Pe final de an 2018, Executivul Dăncilă avea însă să decidă suspendarea timp de un an a aplicării Programului „Mierea în școli” prin intermediul OUG 114/2018, fără însă a explica de ce anume s-a luat această măsură. Actul normativ care reglementa programul în cauză fusese aprobat în formă nouă anul trecut și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, oferind elevilor câte un borcan de miere naturală polifloră.
„În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare”, se menționa în art. 49 al OUG 114/2018, apărută în Monitorul Oficial în data de 29 decembrie.
Programul „Mierea în școli” ar fi reprezentat un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, era adoptată în Parlamentul României la data de 21 noiembrie 2018, iar actul normativ era spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie a anului trecut. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.
În data de 29 decembrie 2018, s-a publicat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.
Potrivit specialiștilor, multe dintre modificările aduse de OUG 114/2018 necesită clarificări suplimentare în ceea ce privește modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum și o analiză aprofundată în ceea ce privește măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementarilor europene în materie și/sau principiilor statuate la nivel jurisprudențial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Statisticile oficiale, combinate precum mierea cupajată
Bazându-se pe cifrele Eurostat, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat în deschiderea celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii că un român a consumat 1,4 kilograme de miere în 2018 (cifră revizuită ulterior în scădere, de același oficial guvernamental, la 1,16 kilograme).
„Apicultura, din fericire, stă mult mai bine decât altele. Este unul dintre puținele sectoare unde balanța comercială este pe plus, unde suntem pe plus și la export. Avem o producție bună. Putem asigura consumul intern, putem da și la export. Din păcate, consumul pe cap de locuitor este mic încă. Avem undeva la 1,4 kilograme de miere”, a afirmat Țachianu vineri, 29 martie 2019, la Târgul Național al Mierii.
Ulterior, într-o conferință de presă, acesta a revizuit cifra prezentată în deschiderea evenimentului și a spus că românii au consumat doar 1,16 kg de miere pe cap de locuitor în anul 2018.
„Oricum, consumul este mic”, a mai precizat el.
Afirmația pare a fi în contradicție flagrantă cu statisticile Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), organizație profesională și autonomă a apicultorilor de la noi din țară, cu reprezentativitate la nivel de ramură de circa 60 la sută, date care spun că, anual, consumăm între 0,55 – 0,6 kilograme de miere, situându-ne astfel la coada clasamentului la nivel european.
„Din punctul meu de vedere, consumul este sub un kilogram. Sigur, Eurostat este o entitate care face aprecieri pe baza unor date pe care le recepționează de la unitățile noastre care fac statistici. Oricum, suntem în coada Europei la consumul de miere, indiferent că este 0,6 kg sau un kilogram”, a replicat Fetea. „Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.
30.875 de tone!
O altă cifră care a ridicat sprâncenele jurnaliștilor aflați la conferința de presă organizată de ACA a fost și aceea potrivit căreia România ar fi produs anul trecut un total de 30.875 de tone de miere, sursa fiind aceeași Eurostat. Și asta, în condițiile în care ministerul de resort deține propria unitate specializată de statistică
Și de această dată, albinarii români, reprezentați și de această dată tot de Ioan Fetea, au răspuns că producția totală ar fi cu mai bine de 3.000 de tone mai mică decât ceea ce afirmă statul.
„Din aprecierea noastră și din datele noastre, neoficiale, sigur că da, nu contrazicem noi datele oficiale, media este de aproximativ 70 la sută (n.r. - din totalul prezentat de Țachianu), adică undeva cu vreo 3.000 de tone mai puțin decât datele oficiale, adică vreo 26.000-27.000 de tone. Vorbim de anul trecut, unul mai bun decât 2017”, a adăugat șeful ACA. „ Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 - 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru - vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase”.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa. În 2015, efectivele de albine atingeau un vârf de 1,47 milioane de familii. La nivelul lunii septembrie 2018, existau 1,450 milioane de familii de albine, creşterea anuală fiind de doar 3-5%.
Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar trei grame de miere.
În coada Europei, acolo ne duce miștocăreala
Bunăstarea unei societăți vine din însumarea tuturor acțiunilor constructive pe care membrii acesteia le fac, așa mi se pare firesc. Cu cât sunt mai mulți cei care lucrează, cu atât nivelul de trai este mai mare. Împotriva acestui algoritm stau leneșii și hoții, găurile negre ale societății. Într-o astfel de schemă ar trebui să adăugăm și starea de spirit, care sporește puterea, și numărul celor pozitivi sau al celor negativi.
Din păcate, în societatea noastră și-a făcut loc o confuzie care are efect dăunător asupra stării generale. Impresia că miștocăreala este similară cu satira sau cu hazul de necaz.
Spre deosebire de acestea, care au un efect pozitiv, pentru că satira folosește umorul pentru a-l îndrepta pe cel ironizat, iar hazul de necaz îl relaxează pe cel prins într-o situație dificilă, miștoul este o acțiune agresivă, vătămătoare, un comportament ostil de excludere prin înjosire a cuiva, prin umilire și batjocură. Miștocarii nu vor îndreptarea celui care a greșit sau a celui care a fost stângaci în acțiunea lui, ci vor să se amuze pe seama lui, bucurându-se de reacțiile pe care acela le va avea. Din păcate, rețelele de socializare abundă de astfel de atitudini, iar presa preia fără cenzură trendul. Agresorii se justifică pe considerentul că victimele merită agresiunea, fiind, la rându-le, persoane negative. Ok, dar dacă sunt așa, în gena lor intră și imunitatea la tratamentul aplicat, iar efectul nefast se va răsfrânge asupra celorlalți. Pe infractor chiar îl ajută, pentru că se așterne o ceață a derizoriului, sub care poate opera mai bine.
Nu îmi este cunoscut ca miștoul să fi rezolvat vreo problemă în țara asta, dar sunt foarte multe situații în care inițiative onorabile au fost anihilate pe această cale.
Miștocăreala parcă e din ce în ce mai prezentă peste tot, în presă, în politică, în economie, a trecut granițele țării, că ne râd și curcile de prin Franța sau Germania. Adevărul e că singuri ne facem de râs. Și, totuși, continuăm să ne mințim că, vezi Doamne, facem haz de necaz…
Să vedem un exemplu concret și recent. Daea și cormoranul. Deja zâmbiți, așa-i? Nu-i de râs. Țara piere și toți (ziariști, politicieni) stau cu cormoranu-n bot. Unde-i fericirea? La frații noștri europeni, care-și râd de noi, mai ales că ei și-au făcut legile în așa fel încât să nu le ajungă cormoranii în piscine.
Un slogan publicitar zice: „Suntem cu toții diferiți. Din fericire!”. Pentru români, asta nu e nicio fericire. Din momentul în care am început aderarea la UE și după ce am intrat în marea familie europeană, n-am făcut altceva decât să luăm și să aplicăm mot a mot directivele de la Bruxelles. Asta, în loc să le adaptăm realităților noastre. În loc să ne fi „bătut” pentru nevoile noastre, rezultate din specificul local, sau să fi arătat cu demnitate și cu tărie, în fața celorlalte state, greutățile cu care ne confruntăm și cum considerăm că se pot rezolva, pentru că nimeni nu poate ști, mai bine decât noi, bunele și relele noastre. Fiecare și le știe pe ale sale.
Piscicultorii români au o reală problemă cu păsările care mănâncă pește, ihtiofage le zice. Iar cormoranul este campion, consumă zilnic vreo 400-600 grame de pește, ceea ce echivalează cu circa 150 kg pește pe an, consumat de fiecare cormoran. După ani, merge un ministru la Bruxelles, expune o realitate care i-a dus pe mulți piscicultori la faliment și cere sprijin de la Comisia Europeană. Nimeni, absolut nimeni dintre români nu și-a pus problema de fond ridicată de ministrul agriculturii de la noi, nu s-a interesat de acvacultura românească, ci s-au pus pe miștocăreală pe seama acestuia. Apropo, poate că ar fi cazul ca Petre Daea să-și ia niște consilieri pe imagine și, personal, îi recomand să lase exprimările plastice, să renunțe la poezie când se duce undeva în calitate oficială. După cum se vede, nu face bine nimănui, nici măcar lui. În calitate oficială, ministrul trebuie să fie tehnic, să aibă un discurs clar, coerent, fără „floricele”.
Întreb, câți ziariști, câți politicieni (parlamentari de aici, ori din cei care ne reprezintă în Europa), înainte să batjocorească problemele piscicultorilor, au mers la ei ori le-au dat acestora un telefon ca să afle ce se întâmplă? De cealaltă parte, s-au îndreptat fermierii spre presă, pentru a spune adevărul lor dureros? Doar când le-a ajuns cuțitul la os.
Din toată povestea, am rămas cu atât: Daea, cormoranii și piscinele.
Dacă le-ar fi păsat de fondul problemei și nu de stângăcia în exprimare a celui care a pus problema, cei la care mă refer ar fi aflat că păsările ihtiofage mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de pește pe an, în condițiile în care producția națională se cifrează la 12.000 de tone. Las` să mănânce cormoranul, că românul mănâncă pește din import.
România deține, conform organizațiilor piscicultorilor, 25% din suprafața piscicolă a Europei și importă 90% din peștele de apă dulce. Trebuie spus că în cazul cormoranului nu există prădători naturali.
Cine vrea să cunoască situația reală din acvacultură se poate îndrepta către Patronatul Peștelui, către fermele piscicole, e simplu, dacă vrei.
Să mergem și noi, scurt, în istorie. În 1979, Comunitatea Economică Europeană a stabilit ca o serie de specii de păsări să fie protejată special, printre care și cormoranul, care la acea vreme număra 5.000-6.000 de exemplare în Europa. Când au apărut măsurile de protecție pentru cele două specii de cormoran, cormoranul mare și cormoranul mic, nu a mai fost voie să se ia nicio o măsură asupra lor. În directivă scria clar că se interzice deranjul păsărilor. La ora actuală, în Europa sunt 1,8 milioane, iar în România, după un inventar, incomplet, se pare, doar în zona Dunării și Deltei sunt în jur de 70.000 de cormorani.
Problema acestor păsări nu este doar una românească, ci una cu care se confruntă și fermierii piscicoli din celelalte state europene. Diferența e că în România cormoranii au protecție totală, în timp ce prin alte părți, ca Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Franța, este voie să se împuște un număr de cormorani. La noi, niciunul! Ce se poate face? Sigur că sunt soluții și oameni competenți să le găsească. Noi nu ne băgăm peste ei, doar presupunem că s-ar putea da o derogare și pentru țara noastră sau că piscicultorii ar putea să primească compensații anuale pe hectar care să acopere pierderile, precum și subvenții, așa cum sunt în celelalte sectoare ale agriculturii, și s-ar putea găsi soluții de simplificare a accesului la fondurile europene.
În fapt, asta voia Daea să arate la Bruxelles. Numai că... poezia nu e pentru toată lumea…
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 martie 2019
Județul care va avea întregul sistem de irigații reabilitat într-un an
Cele circa 360.000 de hectare, reprezentând suprafața acoperită de sistemul de irigații din județul Brăila, ar urma să fie reabilitate în totalitate până în 2020, este anunțul făcut miercuri, 27 martie 2019, de numărul 1 din agricultura românească, ministrul Petre Daea.
„Avem ca obiectiv să repunem în funcţiune sistemul de irigaţii la nivelul la care a fost în anul 1989, pe întreaga suprafaţă, care însumează 360 de mii de hectare. Brăila va fi primul judeţ al României care în 2020 va avea întreaga suprafaţă de irigaţii reabilitată, pentru a nu mai sta sub semnul incertitudinii privind producţia agricolă. Avem un program bine stabilit, care este urmărit la agrafă. (...)”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Ministrul Agriculturii a fost prezent în judeţul Brăila, pentru a verifica stadiul lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, care deserveşte peste 100.000 de hectare, prin cele 150 km de canale existente, şi unde se reabilitează patru staţii de repompare cu construcţiile adiacente.
Oficialul guvernamental a amintit, de asemenea, că în ţară sunt deschise 40 de şantiere pe sistemul de irigaţii în baza Programului Naţional de Irigaţii, proiecte pentru executarea cărora a fost alocat peste un miliard de euro din bugetul statului şi 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Conform conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe raza judeţului se află în derulare, la acest moment, lucrări finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii în sumă totală de 40,2 milioane de lei.
Cum păstrăm poziția de lider în producția de porumb
În viziunea numărului 1 din agricultura românească, șeful MADR, Petre Daea, exprimată miercuri, 27 martie 2019, cu ocazia inspectării lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, refacerea sistemului de irigații reprezintă o condiție primordială de păstrare a poziției de lider european în producția de porumb.
„Mă aştept ca România să îşi păstreze poziţia de lider în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia de porumb. Merită asta. România nu trebuie să părăsească locul unu la producţia de porumb şi va fi posibil de menţinut cu o singură condiţie: să readucem sistemul de irigaţii în funcţiune. În condiţiile în care aducem sistemul de irigaţii în funcţiune pe cele două milioane de hectare, România, vrând-nevrând, prin rotaţia culturilor, prin decizia agrotehnică a fermierilor, va însămânţa un milion hectare la irigat. Un milion hectare la irigat, cu 16 tone porumb la hectar fac 16 milioane tone. România pune în jur de 2,5 milioane hectare de porumb. Pe 1,5 milioane hectare, cât este diferenţa, dacă se realizează, în condiţiile cele mai grele de irigat, o producţie între 4 şi 5 tone, iată cum România depăşeste 23 de milioane de tone, ceea ce-i va consacra poziţia de lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura porumbului şi merită asta”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu, citat de corespondenții agențiilor centrale de presă.
În 2018, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare.
Petre Daea s-a aflat miercuri într-o vizită de verificare a stadiului lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei din satul Albina. Aceasta deservește peste 100.000 ha, prin 150 km de canale. Se reabilitează patru stații de repompare cu construcțiile adiacente.
Învățarea, cheia performanței
Compania de recrutare Agxecutive lansează programul de formare profesională Agxecutive Pro Class®, venind astfel în întâmpinarea nevoilor celor care activează în agribusiness și sectorul agroalimentar. Înscrierile pot fi făcute până la data de 19 aprilie 2019.
Programul Agxecutive Pro Class® a fost creat ca răspuns la solicitările recurente ale principalilor actori din agricultura locală și regională, pe fondul crizei acute de mână de lucru calificată și performantă, în special în zona de „middle” și „top management”, necesară pentru implementarea cu succes a strategiilor de piață ale acestor jucători în regiune. „Obiectivul programului de formare profesională continuă este dobândirea și consolidarea competențelor transversale agrotehnice, comerciale și de management”, precizează Florin Constantin, fondatorul companiei de recrutare Agxecutive. Iar Loredana Voicu Gîdea, Business Developer Professional Training, în cadrul companiei, punctează: „Candidații-țintă pentru această formare sunt salariații de talent care doresc să își dezvolte competențele și cariera sau pe care compania lor are nevoie să-i dezvolte pentru a putea face față noilor provocări profesionale. Aceștia provin din companii din sectoarele agribusiness și agroalimentar, cu focus pe managerii și reprezentanții tehnico-comerciali ai furnizorilor de inputuri și tehnologii, ai distribuitorilor, ai procesatorilor și ai traderilor de cereale și pe șefii de fermă din exploatațiile agricole profesioniste”.
Agxecutive Pro Class®, programul de formare profesională continuă, cuprinde patru zile complete de formare, după cum urmează:
- Ziua 1: Negocieri vânzări – ecosistemul agribusinessului românesc și produsele (inputuri)/politicile comerciale;
- Ziua a 2-a: Negocieri vânzări – ½ zi, tehnici de negocieri și ½ zi achiziții;
- Ziua a 3-a: Agricultura de azi, cu aspecte de tehnologie și fitotehnie pentru principalele culturi de câmp, dar și aspecte economice și de valorificare a recoltei;
- Ziua a 4-a: Agricultura de mâine v4.0, cu focus pe partea digitală (software) și AgTech (hardware).
Toate modulele și submodulele vor conține o parte practică, de aplicare a cunoștințelor teoretice.
Programul de formare profesională continuă Agxecutive Pro Class® se va desfășura în perioada 7 – 10 mai 2019, la sediul Agxecutive, din București (str. Heleșteului nr. 17, sector 1).
Cu o echipă de formatori de elită și cu experiență de peste trei ani în instruirea angajaților talentați, recunoscută intern și internațional, Agxecutive Pro Class® transformă debutanți în profesioniști, specialiști și lideri. În 2017 și în 2018, au fost formați aproximativ o sută de profesioniști din sectoarele agribusiness și agroalimentar, în cadrul a două sesiuni „open” deja desfășurate și al altor sesiuni personalizate „in-house”, desfășurate pentru clienții firmei de recrutare. „Cunoașterea detaliată a nevoilor de instruire din piață a fost rezultatul experienței acumulate în sesiunile de formare derulate anterior, iar conținutul programului a evoluat datorită receptivității și capacității de adaptare ale Agxecutive și ale formatorilor noștri la feedback-ul primit. De asemenea, un rol important, în continuă evoluție îl are contactul permanent al formatorilor cu piața și cu nevoile generate de aceasta”, a arătat Florin Constantin.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 martie 2019
Citeşte mai mult ...
Titan Machinery, la Agraria 2019
Se apropie cu pași repezi primul târg agricol important din acest an, Agraria. Grație inovațiilor, noutăților și ofertelor atractive, participarea Titan Machinery România la ediția 2019 a târgului Agraria va fi una specială, anunță reprezentanții companiei. „Titan Machinery România nu va face nici în acest an rabat de la buna traiectorie pe care o parcurge. Ca atare, echipa noastră vă invită cu căldură să treceți pragul standului său, de la târgul Agraria, care se va desfășura în perioada 11-14 aprilie 2019, în Parcul Industrial Tetarom III, localitatea Jucu, județul Cluj”, transmite Bogdan Constantin, specialist PR&Comunicare la Titan Machinery România.
În acest an, la târgul din inima Transilvaniei, Agraria, Titan Machinery România și-a mărit suprafața standului, numărul și diversitatea utilajelor expuse. „Organizarea acestui eveniment va fi desăvârșită de încrederea pe care am dobandit-o, pentru că venim după un an încununat de succes, iar acest lucru ne obligă să depășim așteptările pe care fermierii le au vis-a-vis de noi. Astfel, vom veni aproape de dumneavoastră cu un arsenal variat ce cuprinde tehnologie de ultimă generație proiectată pentru fermele din această zonă agricolă și nu numai. Aceaste tehnologii asamblate de mărci de renume mondial precum Case IH, Väderstad, Sulky, Gregoire Besson etc, variază de la o fermă la alta”, precizează Bogdan Constantin.
Producătorul american Case IH va fi reprezentat de numeroase modele de tractoare, începând cu modele din gama de putere mică, Farmall A 55, până la modele din gama de putere mare, Magnum 380 CVX. De asemenea, vor fi expuse tractoare precum Farmall 75 A, Farmall 115 A, Farmall 115 C, Luxxum 120, Maxxum 115, Maxxum 150, Puma 165 și Puma 220. Anumite modele vor prezenta inovații tehnice lansate de curând de producătorul american pe piața din Europa și care vor fi dezbătute în standul Titan Machinery.
Producătorul suedez Väderstad va fi reprezentat de cultivatoarele Carrier CR 300 și NZ Aggressive 600. De asemenea, va fi expusă semănătoarea de precizie pentru plante prășitoare Tempo F de 8 rânduri și noul model de semănătoare pentru cereale păioase Rapid RDA 600 S. Totodată, vor fi expuse utilaje ce dispun de tehnologie nouă pe piața agricolă de la Sulky, Gregoire Besson, Stoll, MacDon etc, dar și pe piața de costrucții de la Case Construction Equipment.
Regina standului va fi combina Case IH Axial-Flow 5140, gata pregătită de lucru.
„Cu privire la informații tehnice explicite, inovații și consiliere, echipa noastră este pregătită să întâmpine agricultorii și să le acorde tot sprijinul de care este nevoie pentru fiecare în parte. Totodată, Titan Machinery va acorda o gamă variată de discounturi, posibilități de finanțare atractive și oferte avantajoase valabile pe perioada târgului. Inginerii din departamentul «Agricultura de Precizie» al Titan Machinery vor explica avantajul pe care îl oferă rețeaua de semnal de precizie RTK+ și sistemul unic în România de administrare a flotei de utilaje agricole, dezvoltate de Titan Machinery”, a punctat specialistul PR&Comunicare – Bogdan Constantin.
Mere, de două ori pe săptămână pentru preșcolari și școlari
Ca urmare a definitivării de către Consiliul Judeţean (CJ) Argeș a procedurii de achiziție privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţ, acorduri-cadru în valoare totală aproximativă de șase milioane de lei, preșcolarii și școlarii vor primi mere de două ori pe săptămână, marfă provenită de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni.
„Începând de marţi, 26 martie, 59.773 de preşcolari şi elevi din judeţul Argeş vor primi mere, de două ori pe săptămână, în cadrul Programului pentru Şcoli al României, parte a Programului Uniunii Europene de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli. Consiliul Judeţean Argeş a definitivat procedura de achiziţie privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţul Argeş, semnând acordul-cadru nr. 3971/20.03.2019, pentru Lotul 1- Zona de Sud cu valoarea maximă de 2.846.169,36 lei fără TVA, furnizor SC Matra SRL, respectiv acordul-cadru nr. 3970/20.03.2019, pentru Lotul 2- Zona Nord, cu valoarea maximă de 2.930.828,40 lei, furnizor SC Matra SRL”, se precizează într-un comunicat al CJ Argeş.
Potrivit documentului citat, durata contractului este de trei ani, până în iunie 2021, iar preţul licitat per bucată măr este de 0,54 lei fără TVA.
„Plata produselor se va face în funcţie de cantităţile efectiv livrate şi confirmate de către şcoli şi grădiniţe. Conform ofertei tehnice a furnizorului, merele sunt din soiurile Idared şi Golden, provenind de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni, vor avea un gramaj de minimum 100 de grame şi vor fi distribuite săptămânal şi bisăptămânal, pentru preşcolarii din grădiniţele de stat şi private, cu program normal, de patru ore, şi pentru elevii din clasele 0-VIII”, se mai menționează în documentul de presă al CJ Argeş.
La începutul acestui an, Camera Deputaților (for decizional) vota în favoarea unui proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.
Porcarii îi premiază pe școlarii vrânceni
Laboratorul IT al școlii din localitatea Nereju, județul Vrancea, a fost renovat și dotat cu tehnologie prin intermediul unei finanțări de 17.500 de euro primită din partea Premium Porc Group, ca urmare a câștigării concursului „Bursa Proiectelor Școlare”.
Investiția urmează să faciliteze integrarea componentei digitale în procesul educațional, ducând astfel învățarea la un alt nivel. Pentru elevi, noul laborator va crea noi oportunități, într-o comunitate în care accesul la tehnologie este în continuare limitat. Astfel, copiii vor putea învăța cu ajutorul tablei interactive și al laptopurilor primite.
Sub titulatura „Eroii Reciclării”, în cea de a șasea ediție a concursului, echipa Școlii Nereju s-a remarcat în fața juriului și a publicului prin dorința incredibilă de a face o schimbare în comunitate și de a curăța mediul înconjurător de deșeuri.
„Din 2016, la nivelul unității noastre, se desfășoară periodic acțiuni de colectare selectivă a deșeurilor, ajungând astfel să totalizăm peste 8,4 tone de deșeuri ce au fost preluate de firme specializate pentru a fi reciclate. Au fost organizate ample activități de conștientizare a efectelor negative produse de poluare asupra mediului înconjurător”, a afirmat profesorul coordonator, Mirela Măciucă.
„Cu gesturi mărunte, construim generații mărețe” - sloganul câștigătorilor
Pentru o localitate cu câteva mii de locuitori, această reușită reprezintă o adevărată mobilizare de forță și o dovadă a angajamentului echipei. Cei șapte elevi, sub îndrumarea profesorului coordonator, au dovedit că „Fără plastic, e fantastic”, tema acestei ediții a concursului, prin care grupul de firme și-a propus să atragă atenția asupra problemelor mediului înconjurător și importanței protejării acestuia.
„Bursa Proiectelor Școlare” este un concurs anual organizat de grupul de firme amintit, ca parte din politica de implicare efectivă în creșterea standardelor de viață în comunitățile în care activează. Prin acesta, grupul sprijină comunitatea locală și dorește să încurajeze copiii să recicleze, unul dintre pilonii firmei fiind investiția în educație.
La actuala ediție, „Bursa Proiectelor Școlare” s-a bucurat de un număr-record de participanți: 24 de echipe, 192 de participanți și peste 1.000 de susținători (imagini de la eveniment). După anunțarea următoarei ediții, multe școli din zona Vrancea și-au afirmat deja interesul de a participa. În cei șase ani de când organizează acest concurs, compania a dotat 4 laboratoare IT în școlile din județul Vrancea, primele trei primind 14 stații PC cu licențe Windows și Microsoft Office, un laptop, o tablă interactivă și o imprimantă, pe lângă renovările necesare sălii (schimbate rețelele electrice, reparații, vopsit, mobilier nou etc.).
Anchetă în fermele tulcene
Autoritățile tulcene au transmis luni, 25 martie 2019, că au echipe în teren pentru a verifica culturile de toamnă care au fost afectate din cauza secetei, ancheta fiind în curs de desfășurare.
Vorbim de reprezentanții Prefecturii Tulcea care au început controlul a peste 300 de cereri depuse de fermierii din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, este anunțul făcut într-o şedinţă a Colegiului prefectural de reprezentanţi ai instituţiei.
Adjuncta Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ), ing. Mirela Müller, a precizat că rezultatele preliminare ale verificărilor arată că doar un sfert din suprafeţele cultivate în toamna anului trecut sunt afectate.
„Majoritatea fermierilor ar putea avea suprafeţe calamitate mai mici decât cele declarate, deoarece cam toţi sunt hotărâţi să păstreze culturile înfiinţate pentru a vedea dacă se vor dezvolta. Un eventual procent de calamitate se va vedea la recoltare în producţia medie pe care o vor obţine”, a declarat reprezentanta DJA, citată de agențiile de presă centrale.
Mai bine de 300 de producători agricoli au anunțat autorităţile de resort că o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare a fost afectată de secetă, rezultatele verificărilor în teren urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare.
Conform datelor DAJ date publicității în timpul şedinţei Colegiului prefectural, agricultorii tulceni au realizat 85% din arăturile pentru culturile care se vor însămânţa în această primăvară.
Fermierii tulceni şi-au propus ca în această primăvară să înfiinţeze culturi pe o suprafaţă totală de 139.953 de hectare, cele mai întinse culturi, de 58.950 de hectare, respectiv de 49.222 de hectare, urmând să fie de floarea soarelui şi porumb.
Publicitate
Revista
