Dezastru pentru fermierii botoșăneni. Rapița este problema
Vineri, 8 martie 2018, cu ocazia unei conferințe de presă, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș, a mărturisit că aproximativ 50 la sută din suprafaţa semănată cu rapiţă la nivelul judeţului nu a răsărit, ca urmare a lipsei de precipitaţii din toamna lui 2018.
Datele disponibile la acest moment spun că, în Botoşani, au fost cultivate cu rapiţă aproximativ 8.000 de hectare, din care circa jumătate a răsărit în proporţie de 50- 55%, iar cealaltă jumătate nu a germinat deloc.
„Cel mai rău stăm la rapiţă. Jumătate din suprafaţa de rapiţă a judeţului este la un grad de răsărire de 56%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită, din cauza, în primul rând, secetei din toamnă, care a fost prelungită. Nu a răsărit cultura de rapiţă, ea fiind o cultură mai pretenţioasă. Vorbim de 8.000 hectare de rapiţă semănate, din care 4.500 sunt la un grad de răsărire de 50-55%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită. Rapiţa este prima cultură care se seamănă în luna septembrie, iar atunci am avut o problemă cu apa”, a precizat șeful DAJ Botoșani.
Delibaș a adăugat că lipsa apei, înregistrată în toamna lui 2018, a afectat şi programul de arături de la sfârşitul anului trecut.
În ceea ce privește starea de fapt la momentul de față, oficialul DAJ a precizat că, pe fondul căderilor de precipitaţii sub formă de zăpadă, din iarnă, nu se înregistrează un fenomen de secetă.
Alertă alimentară. Carne de mici cu Salmonella
Ca urmare a analizelor de laborator, realizate chiar de o unitate de procesare a cărnii din județul Mureș, o cantitate de 1.500 de kilograme de carne pentru mici a fost depistată ca fiind infestată cu Salmonella.
Conform spuselor directorului DSVSA Mureș, dr. Kincses Sandor, produsul fusese între timp pus pe piață printr-o rețea de magazine.
„Unitatea respectivă a trimis la un laborator privat din București probe. La analize, s-a descoperit la două din cinci eșantioane bacteria Salmonella. (...) Am fost notificați, au fost notificați și distribuitorul, și rețeaua de magazine. La raft s-au mai găsit doar 20 de kilograme. Lotul respectiv nu mai era pe stoc. Carnea respectivă avea joi termen-limită de consum“, a precizat oficialul DSVSA.
Deocamdată, a adăugat acesta, nu a fost sesizat vreun caz de îmbolnăvire.
În plus, a fost descoperită o cantitate de 1.200 de kilograme de materie primă care, dacă se descoperă că este contaminată, va fi distrusă.
Sursa de contaminare cu Salmonella a pastei de mici poate fi de la personal, însă angajații au făcut controlul medical, a mai spus directorul DSVSA Mureș. Acesta a mărturisit că în urma controlului făcut joi la unitatea de procesare, inspectorii nu au găsit nereguli.
La vânătoare de legume-fructe „românești”
Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.
Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.
„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.
Eterna poveste
Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.
Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.
În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).
În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.
„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.
Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.
Made in Romania
„Sezonul Româno-Francez”, o inițiativă de schimb cultural între România și Franța, se desfășoară pe toată durata anului 2019 și are la bază un document semnat de președinții celor două țări. Vinul și gastronomia românească sunt un punct important din desfășurătorul acțiunilor din Franța.
... motiv pentru care am prezentat, la Cité du Vin-Bordeaux, un amplu (și inedit) material despre România vitivinicolă. Tot acolo am susținut cu colegul francez Frederic Vigroux o degustare de patru vinuri românești, respectiv Fetească Albă Liliac, Busuioacă de Bohotin de la Domeniile Averești, Fetească Neagră Castel Vlădoianu de la Casa de Vinuri Cotnari și asamblajul Cabernet Sauvignon-Merlot-Fetească Neagră de la SERVE.
Reacțiile francezilor, dar și ale diasporei române (au venit români stabiliți în Franța cu „stagii” între 6 luni și... 40 de ani), formată din medici, arhitecți, profesori, jurnaliști (de limbă franceză) ș.a.m.d., s-au putut traduce ca interes, admirație, respect, entuziasm.
Dar, mai întâi, să vă prezint locul. Cité du Vin – mai exact, un muzeu al vinului, este realizat într-o manieră spectaculoasă.
Un primar deștept, care nu se teme de asocierea „negativă” cu vinul, a dispus sprijinirea – din banii Primăriei - a unui proiect al unei Fundații (Fondation pour la culture et les civilisations du vin), anume realizarea acestei cetăți a vinului, cu spații polivalente.
Este vorba de Alain Juppé - fost deputat, fost ministru de externe, europarlamentar, și pozițiile ocupate nu se limitează la astea.
Domnia Sa a înțeles ca industriile creative, festivalurile, concursurile, cultura, în general, pot aduce beneficii orașului. Și le-au adus. În 2018, un milion de vizitatori în plus, față de anul precedent.
Țin să vă spun, ideea realizării unui obiectiv similar în România am vehiculat-o timp de 20 de ani. Între 2011 și 2013 am elaborat și un proiect, partea esențială fiind publicată într-o lucrare academică, pe care am susținut-o conform cutumei.
În 2016, în prezența președintelui, se deschide Muzeul. În Franța. Francois Hollande și Alain Juppé taie panglica.
Nu este vorba că ar fi furat cineva ideea. Idei bune sunt peste tot, iar Franța nu duce lipsă de ele.
Doream doar să evidențiez că noi nu reușim niciodată să fructificăm ideile valoroase de aici, nu ne creăm niciun avantaj în competiția cu alte națiuni, fiind tot timpul victimele șabloanelor strâmbe și ale lipsei de solidaritate. Și de înțelegere.
Știți că am avut prim-ministru întors de la ușa Galei de Decernare a Premiilor IWCB de către consilieri „deștepți”, pe motiv că „nu dă bine” asocierea cu vinul?!
Președinții României nu spun un cuvânt despre vinul românesc. Domnul Băsescu a spus ceva despre vin, e drept. La fel de drept este că vorbea de vinul din... Republica Moldova.
Prim-miniștrii, așișderea. Nici măcar miniștrii agriculturii nu reușesc să înțeleagă fenomenul și, de aceea, mă gândesc, nici nu îl pomenesc. A existat o excepție, în persoana lui Daniel Constantin, care înțelegea vinul și ca produs transagricol, dar apariția efectelor are nevoie de multe, multe măsuri.
Să revenim la locul acțiunii. La Cité. Francezii au pus la dispoziție mai multe spații pentru acțiunile de promovare a vinului românesc, au făcut ceva vâlvă în jurul weekendului dedicat României.
Adică, și-au făcut treaba. Treaba lor. Noi, noi am fi putut face mai mult?! Eu zic că da, în același timp în care zic că, totuși, am lăsat, ca țară, o impresie frumoasă.
Vizitând Muzeul însă, nu am putut să nu remarc absența informațiilor despre România. În Bibliotecă, nu erau titluri despre România. Și aici, iarăși, nu poate fi dată vina pe francezi.
Cartea „Cramele din România” a zăcut – pur și simplu – prin cotloanele administrației statului nostru.
Cum ar fi fost să fie tradusă și lăsată la îndemâna celor... un milion (!) de vizitatori din întreaga lume?! Și nu numai această lucrare, bineînțeles. Am menționat-o pentru că e și „copilul” meu, dar o colecție serioasă de titluri românești ar fi făcut posibilă apariția spațiului nostru în hărțile de pe pereții Muzeului, unde Dacia nu e nici măcar figurată, locul fiindu-i luat de... Grecia!!!
Situația se repetă cam peste tot în Muzeu.
Să gândim puțin altfel. OK. S-a făcut, s-a greșit.
Din 2016 până acum, niciun oficial al Ministerului Agriculturii nu a aflat de acest lucru? Credeți că s-ar fi opus francezii în a corecta unele lucruri, în baza dovezilor științifice? Credeți că au ceva cu noi?! Credeți că nu vor să își crească activitatea și prin exactitatea informației pe care o livrează?
Partea proastă este că „lipsind” de la capitolele unde măcar avem siguranța că am fi putut transmite atribute importante, noi lăsăm, de fapt, o umbră peste toate produsele „Made in Romania”.
Dacă nu ne „lipim” acolo unde este vizibilitate (și noi, în domeniul vinului, am avea ce arăta), oricare alt drum spre notorizare și captare de încredere e mult mai greu de parcurs. Și mai costisitor.
Din toată această poveste, încerc să scot o concluzie.
Dacă nu învățăm repede că sprijinirea culturii vinului de pe acest teritoriu este o temă care ne privește pe toți și că beneficiarii nu sunt doar – așa cum s-ar crede – vinarii, ci noi toți, riscăm să avem un „Made in Romania” ca o etichetă mică-mică pentru toate produsele românești. Și, zău așa, cine se mai străduiește să citească etichete mici, anoste și prăfuite, fără lumină pe ele?
Din câte știu eu, nimeni. Dar poate dumneavoastră aveți o altă părere.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-28 februarie 2019
Ce transmitem generațiilor viitoare?
Din dorința de a începe noul an într-un ton optimist, vreau să vă relatez o întâmplare.
Anul trecut, într-una din zilele târgului Indagra, plimbându-mă printre standuri, întâlnesc o veche cunoștință la firma Himel (specializată în sisteme de prelucrare a paielor, în tehnologii de măcinare, amestecare și preparare a furajelor), Liviu Ceclan, cu care mă aștern la povești. La o altă masă, în discuții, era o familie cu doi copii, adulții vorbind despre utilaje. Mi-a atras atenția băiețelul, în vârstă de 8-9 ani, foarte atent la dialogul adulților. La un moment dat, băiatul s-a apucat să scrie ceva pe o bucată de hârtie. Când a terminat, a pus hârtia pe masă. Reacția părinților mi-a stârnit curiozitatea și mi-am exprimat dorința să văd și eu ce i-a impresionat, ce i-a făcut pe părinți să se emoționeze, că parcă le și auzeam bătăile inimii, mândri de feciorul lor.
„Fără tractoare n-am rezista, ele ne dau hrană și viață. Ele sunt niște mașinării foarte interesante și puternice. Tractoarele sunt minunate.” Întreaga „operă” a micuțului fermier o vedeți în imaginea alăturată.
I-am felicitat pe părinți că reușesc să transmită copiilor valori, că-i implică în activitatea de zi cu zi a fermei. Cu siguranță, într-o zi, acest micuț de 8-9 ani va prelua și va duce mai departe ferma părinților.
Mi-am amintit că în drumurile mele prin ferme am mai întâlnit astfel de copii. În urmă cu mulți ani, realizam un interviu într-o fermă de vaci. La un moment dat, am intrat în grajd, unde o fetiță de vreo 10 ani mătura. Am aflat că e copilul fermierului. Era martie și era frig. „Ea vrea”, îmi spune bărbatul, care a continuat: „De mică, de pe la trei ani merge în spatele tractorului și strigă după tractorist că plugul nu intră cum trebuie în pământ”. Un tată mândru. Și avea de ce, fata îi duce mai departe munca, pentru că, azi, fetița de 10 ani este o tânără domnișoară care conduce acea fermă din Dâmbovița.
La demonstrațiile în câmp, la evenimentele din lumea agricolă, văd agricultori însoțiți de copii. Am văzut acest lucru și prin alte părți de prin Europa: fermierii îi aduc pe copii chiar în căruț. Pe mulți dintre copiii aceștia i-am văzut în repetate rânduri, la vârste diferite, s-ar putea spune că au crescut sub ochii mei, iar acum sunt eroii reportajelor mele. Au stat de mici pe lângă părinți, pe lângă ferme, au plecat la facultate, s-au întors și au preluat frâiele. Firesc, spun eu. Valorile se sădesc, precum sămânța. Deprinderile bune nu se predau la școală sau de către profesori, oricât de buni ar fi aceștia, ele „se fură” din familie.
Ce ne propunem să transmitem generațiilor viitoare? Valori, ca bunătate, iubire, cinste, generozitate, responsabilitate, muncă, pasiune? În primul rând, noi, cei mari, trebuie să le deprindem, pentru a le fi modele celor mici, modele pe care să le admire și să tindă către ele la maturitate. Copiii nu au nevoie de educație, ci de modele și amintiri frumoase.
Nu de case ori de mașini au nevoie generațiile viitoare, ci de afaceri solide, sănătoase, care să fie duse din tată-n fiu.
Așa văd eu rețeta succesului.
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 ianuarie 2019
Este oficial! Dăncilă a vorbit despre bugetele acordate cultivatorilor de tomate și de usturoi!
În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.
În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.
„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.
Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.
„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.
România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.
Persanii se dau în vânt după taurii de carne de la noi. Primele date despre cererea de ofertă
O societate comercială din judeţul Prahova, cu o vastă experienţă în creşterea animalelor şi exportul de animale vii, care a realizat colaborări cu agenţi economici din ţări membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi din Orientul Mijlociu, ar urma să exporte primii tauri de carne în Republica Iran, este anunțul făcut miercuri, 27 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Demersul survine ca urmare a faptului că membrii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) au primit o primă ofertă de achiziţie pentru 3.000 de capete de tauri de carne din Iran, iar în perioada următoare oferta va crește semnificativ.
„În urma eforturilor Guvernului României şi a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluţie îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine. Ca urmare a negocierilor purtate între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA) şi Organizaţia Veterinară a Iranului, s-a ajuns la un acord privind termenii şi condiţiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export”, se precizează într-un document de presă.
Acțiunile au fost iniţiate de ambele părţi, iar în perioada următoare o delegaţie a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuţiilor în vederea semnării contractului şi vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor şi a condiţiilor de întreţinere a acestora.
În data de 17 februarie, MADR anunţa că a fost deschisă piaţa de export de ovine cu Republica Iran, iar România va putea exporta carne de oaie şi ovine vii. În acest context, s-a estimat că în jur de 800.000 de capete de ovine vor pleca în termen de şase luni către această destinaţie.
Potrivit sursei citate, în data de 4 februarie 2019 a intrat în Iran primul transport de 20 de tone de carne de oaie din România, acesta fiind doar începutul unui contract cu un potenţial mare de dezvoltare. Exportatorul, o societate comercială din Bacău, va continua colaborarea cu agenţii economici din Iran, purtându-se discuţii despre alte transporturi, terestre sau pe cale aeriană. În perioada următoare, estimările arată un export de circa 1.000 de tone lunar.
Parteneriat pentru relansarea a doi hibrizi de porumb românești
Compania Rodbun a încheiat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea un parteneriat destinat relansării a doi hibrizi de porumb creați de institut în anii 1990 și 1993: „F376” și „Olt”.
Rodbun va gestiona formele parentale ale celor doi hibrizi și îi va produce la nivel național, pe o suprafață totală de 2.000 de hectare. „Piața pentru cei doi hibrizi este în scădere, iar demersul nostru și al partenerilor de la Fundulea este destinat stopării acestui declin. Vorbim de două mărci sută la sută românești, care au o calitate certă, probată în ani mulți de cultură. Noi vindem acești hibrizi de mult, acoperim aproape o jumătate din cota lor de piață. Suntem convinși că hibrizii și soiurile românești au o calitate comparabilă și, uneori, chiar superioară celor vândute de multinaționale. Diferă doar marketingul”, precizează Octavian Petrescu, director comercial al companiei Rodbun.
Până în prezent, INCDA Fundulea a dezvoltat 28 de hibrizi de porumb, însă nu pentru toți se produce, deocamdată, sămânță de cultură. „Ne-am bucura dacă promovarea tuturor hibrizilor de la Fundulea ar face obiectul atenției fermierilor, pentru că acolo se produce bine și de calitate”, a punctat Octavian Petrescu.
Fermierul care vorbește de raportul 1 la 3 cu privire la prețurile din retail
În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.
„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.
În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.
„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.
Lipsă de apă în sol
O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.
El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.
„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.
Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.
Cu ce produs tradițional nou se poate lăuda de acum Bistrița-Năsăud
Conform anunțului postat luni, 25 februarie 2019, pe un site de socializare, de însuși primarul orașului-stațiune Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău, din această lună, județul se poate mândri cu un nou produs tradiţional, atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și anume „Brânza frământată de Sângeorz-Băi”.
Vorbim practic de un produs realizat de Cooperativa Agricolă de gradul 1 „Grupul de producători Sângeorz-Băi”.
„Au înţeles de la bun început că acesta este viitorul şi au investit din subvenţii în dezvoltare! Ţin să felicit Cooperativa Agricolă din oraşul Sângeorz-Băi pentru acest atestat! Iată că după doi ani de muncă, investiţie, drumuri şi nervi de oţel, avem primul atestat «Produs tradiţional». În curând, veţi putea achiziţiona prima brânză etichetată şi produsă în condiţii optime! Felicitări şi vă îndemn să mergeţi mai departe şi cu alte produse. Împreună cu membrii cooperativei, veţi dezvolta acest sector, dezvoltare care într-un final se va simţi în buzunarul fiecărui membru”, a scris Ogâgău pe pagina sa de Facebook.
„Brânza frământată de Sângeorz-Băi” este un produs montan din lapte de vacă obţinut la o stână din locul numit Putredu Moară, situat la o altitudine de peste 1.600 de metri, în munţii Suhard.
Acesta este cel de-al treilea produs tradiţional certificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, după cele două atestate obţinute în anul 2013 de către AFI Pro Familia pentru „Povila de Bârgău” şi „Pita cu crumpiri”.
La finele anului trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) lansa Catalogul Produselor Alimentare Certificate, o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte „drumul” către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Aplicaţia îl ajută pe consumator să se ferească de falsuri, pentru că tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.
Potrivit datelor AFIR, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.
Citeşte mai mult ...
Un „as” al culturii grâului previzionează finalizarea coacerii în 2019. Nu vă așteptați la asta
Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.
Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.
„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.
Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.
„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.
Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.
Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.
„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.
Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe
După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.
Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.
Anunț Eurostat! Cifre îmbucurătoare cu privire la suprafața cu pomi fructiferi a României
În 2017, țara noastră avea 62.489 hectare acoperite de pomi fructiferi, din care 55.100 hectare cu meri, 3.231 hectare cu peri şi 1.846 hectare cu piersici, față de 2012 România majorând totalul cu 3.400 hectare sau șase procente, a anunțat, joi, 21 februarie 2019, Oficiul European de Statistică (Eurostat).
De asemenea, la nivelul Uniunii Europene (UE), aceeași statistică spune că aproximativ o treime din suprafeţele acoperite cu livezi de meri erau în Polonia (160.800 de hectare sau 34%), în Italia (55.800 de hectare sau 12%) şi în România (55.100 de hectare sau 12%).
Pe de altă parte, două treimi din suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi din UE sunt în Spania, Italia şi Polonia. Spania este liderul UE în ceea ce priveşte terenul alocat livezilor (422.800 de hectare sau 33% din totalul UE), urmată de Italia (279.300 de hectare sau 22% din totalul UE) şi Polonia (167.300 de hectare sau 13% din totalul UE).
Comparativ cu 2012, suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în UE a crescut cu 0,4%. În perioada 2012–2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (plus 16.300 de hectare sau 11%), Grecia (plus 5.300 de hectare sau 6%), România (plus 3.400 de hectare sau 6%) şi Portugalia (plus 2.500 de hectare sau 7%). Acestea au compensat declinul din Spania (minus 9.800 de hectare sau 2%), Italia (minus 6.300 de hectare sau 2%), Cehia (minus 4.100 de hectare sau 29%) şi Croaţia (minus 1.900 de hectare sau 24%).
Aproximativ 1,3 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană erau cultivate în 2017 de pomi fructiferi, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa utilizată în agricultură.
Peste o treime din totalul suprafeţelor cultivate cu pomi fructiferi erau livezi de meri (37%), o cincime erau portocali (20%), piersici (15%), mandarini (11%), peri (8%), caişi (6%) şi lămâi (5%).
Alertă în pomicultură. Este vorba despre repausul fiziologic profund
Intrarea pomilor în starea de repaus fiziologic profund cu un stoc redus de substanțe de rezervă, cauzat de seceta pedologică prelungită din toamnă, a diminuat rezistența pomilor la gerurile din iarnă, la oscilațiile mari de temperatură (decălirea prin temperaturi ridicate - maxime >15ºC, urmată de apariția bruscă a unor valori minime sub -20ºC) și la înghețurile târzii din primăvară, au anunțat, joi, 21 februarie 2019, specialiștii ASAS în periodicul lor.
Cu privire la aspectul fenologic, speciile pomicole măr, păr, prun, cireș și vișin se află în repausul facultativ.
La capitolul pornire în vegetație, s-a constatat începutul umflării mugurilor de rod la cais, la soiul de migdal Sandi și la soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, precum și la speciile de arbuști fructiferi agriș, trandafir de dulceață, coacăz roșu și afin.
Totodată, a fost observat debutul dezmuguririi la speciile lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), soc (Sambucus nigra L.), corn (Cornus mas), scorușul negru (Aronia melanocarpa) și murul cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. De asemenea, la alun se desfășoară fenofaza de înflorire.
Are loc, în continuare, acumularea „orelor de frig” - temperaturile orare cuprinse între 0 și 7 grade Celsius având efect maxim. În zona Subcarpaților sudici și a Podișului Getic, s-au acumulat de la 1 noiembrie până în prezent aproximativ 1.250 ore de frig între 0 și 7 grade Celsius și 960 de ore după modelul UTAH (0-10 grade Celsius).
Iată și temperaturile înregistrate în zonele pomicole (minimele zilei, obținute în adăpostul meteorologic la doi metri de la nivelul solului, față de maximele zilei anterioare): Pitești -0,2 grade Celsius față de 16,9 grade Celsius; SCDP Băneasa -1,0 grade Celsius față de 15,2 grade Celsius; Bistrița -1,8 grade Celsius față de 8,0 grade Celsius; SCDP Constanța 4,4 grade Celsius față de 16,0 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,3 grade Celsius față de 17,2 grade Celsius; SCDP Geoagiu -3,8 grade Celsius față de 13,2 grade Celsius; SCDP Iași -0,3 grade Celsius față de 10,5 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -2,5 grade Celsius față de 17,9 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești -2,8 grade Celsius față de 16,8 grade Celsius.
Nicolae Cioranu: Mă afiliez organizației LAPAR cu Asociația „Păstorul Crișana”
Șeful Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu, a declarat pentru emisiunea „România Agricolă” că se va afilia LAPAR, chiar dacă organizația pe care o conduce este membră Romovis, la rândul ei membră cu drepturi depline a Ligii conduse de longevivul agricultor băcăuan Laurențiu Baciu.
„Am în plan să mă afiliez la LAPAR și cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” din Arad, aceasta fiind o asociație care este acreditată să conducă Registrul Genealogic la rasa Țurcană. Cu această ocazie, am înaintat o solicitare. Dacă colegii din LAPAR sunt de acord să punem umărul împreună pe tot segmentul de oierit, am fi foarte bucuroși”, a precizat Cioranu marți, 19 februarie 2019, cu ocazia Adunării Generale a membrilor LAPAR. „De când «am deschis ochii» pe anumite forme de organizare, cu toate că reușitele noastre nu au fost întotdeauna pe așteptări, pași înainte am făcut, așa, mai mici, mai greu de recunoscut, dar asta este situația. Ne punem speranțe ca reușitele noastre să fie mult mai concrete dacă facem parte dintr-o familie a agricultorilor din România. (...) Nu așteptăm ca organizația să ne coboare luna de pe cer, dar prima dată, o ambianță între noi, ca lideri din agricultură, cultură mare, zootehnie, așază foarte mult lucrurile”.
În 2017, aderarea Romovis la LAPAR se făcea tot sub bagheta lui Cioranu
După o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis devenea membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.
Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.
„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și, totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.
Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă la acea vreme chiar de către Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR aveau să devină mai puternice.
„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, adăuga Baciu.
Întrebat fiind atunci care urma să fie „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.
Potrivit propriului document de poziție, LAPAR promite pentru 2019 să susțină exportul de ovine către țările arabe, să discute despre transparență cu ANSVSA, să abordeze modul de atribuire a pășunilor, să susțină financiar prin minimis fermele de elită, să modifice criteriile aferente Măsurii 10, Pachetul 8, respectiv să promoveze HG privind finanțarea programului pentru scrapie.
Publicitate
Revista
