D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Miercuri, 06 Februarie 2019 11:58

VINARIUM. IWCB. VINARIUM.

O analiză de dată recentă, realizată pentru anul agricol 2017, m-a pus pe gânduri. Nu cifrele, în sine, ci faptul că una dintre cele mai prospere țări din lume se bazează, totuși, în sectorul agricol, pe aceleași lucruri pe care ne-am (mai) putea sprijini și noi.

Țara aceea prosperă este SUA.

Rezultatele publicate de „a.a.w.e.” - American Association Wine Economics, arată că „America”, așa modernă și avangardistă, puternic dezvoltată industrial, nu își neglijează agricultura și, într-un fel sau altul, își menține în echilibru balanța comercială și prin exportul de produse agricole.

Poziția Nr. 1 la export este deținută, în mod surprinzător, de soia, valoarea exporturilor de soia ajungând la 21,6 miliarde (!) de dolari americani.

Porumbul aduce în țară 9,1 miliarde, iar nucile, alunele ş.a.m.d. (!!!), 8,5 miliarde USD.

Carnea de vacă și cea de porc aduc împreună 14 miliarde de dolari. Nu riscăm nicio comparație din simplul motiv că la noi lupta împotriva crescătorilor de animale a început prin ’90 și se află, cum-necum, cam în ultimul act. Cu românii învinși, firește.

Grâul este abia pe a 7-a poziție (6,1 miliarde USD), urmat de alimente procesate, bumbac, lactate și fructe proaspete. Deși pare mult în urma celor de mai sus, exportul de vin realizează circa 1,5 miliarde de dolari, adică doar de patru ori mai puțin decât grâul, în condițiile în care americanii au o poziție dominantă pe piața mondială cu această cereală.

Poate că cifrele acestea nu atrag atenția multora dintre noi, iar oficialilor din Ministerul Agriculturii chiar cu atât mai puțin.

Privind această stare de fapt în strictă corelație cu datele demografice și nivelul de consum al SUA, putem trage câteva concluzii interesante și, dacă ar fi să se și muncească la „nivel decizional” pe ele, ar putea fi chiar folositoare.

Așadar, deși consumul în State este unul mare, rămâne loc de export.

Vinul, repus în drepturi depline abia la vreo trei-patru decenii după Prohibiție (anii ’60-’70), ajunge să facă performanță și la export.

Bine, veți spune, dar suprafața de vie în SUA este foarte mare. Da și nu. Sunt plantate 440.000 ha cu viță-de-vie. Suprafață de (doar) două ori și jumătate mai mare decât cea a României vitivinicole. OK, dar populația Statelor Unite este mai mare decât a țării noastre cam de vreo ... 16 (șaisprezece) ori. Și nu orice populație, ci aceea care formează cea mai mare piață de vin din lume: 31,8 milioane de hectolitri consum.

Ce vreau să scot în evidență? Faptul că în cinci-șase decenii, datorită unei politici coerente de valorificare a acestei resurse – vinul –, SUA au ajuns să își alimenteze cu vin autohton propria piață (imensă, repet) și să facă export la o valoare doar de patru ori mai mică față de o vedetă a comerțului internațional american, grâul. Ce succes!

Dacă e să analizăm și parametrii de valoare adăugată, ce ar mai fi de spus? Oare unde credeți că este cea mai mare plusvaloare, la un kil de grâu sau la o sticlă de vin? Un singur lucru mai spun și despre comerțul intern cu vin din SUA: Trader's Joe’, care este un lanț de magazine foarte atent la vinuri (și, ca atare, unul dintre cei mai mari vânzători de vinuri din lume), se află în top 10 după ... Amazon, Google, Apple, Netflix și Facebook (toți cei de mai sus, ocupând câte 2-3 poziții pe diferite categorii). Mai e ceva de spus?

Da! Și anume că nimic nu vine ... din senin. De la sine. Pe de-a moaca. Doar din vorbe meșteșugite. În urma furatului. Ca efect al datului din umeri. Pe lângă șpagă. Din neștiință. Din neputință. Ca premiu pentru îngâmfare, țopârlănie, „popularitate” mimată, lipsă de colaborare cu mediul privat (ca să nu spunem „obstrucționarea” acestuia).

Nu e un secret că, de ani de zile, atribui o legătură cu cele de mai sus administrației centrale. În ordine și proporții diferite, dar, inevitabil, cu același efect: rânduirea noastră în coadă, pauperizarea poporului român și dizolvarea capitalului românesc. Și, pentru a-mi vărsa întreg năduful, această dramă se produce invers proporțional cu îmbogățirea funcționarilor și a ministeriabililor de serviciu (... că nu toți apucă să ajungă miniștri, dar, deh! se descurcă).

Buuun... Dar cum se întâmplă că americanii pot excela într-un domeniu în care noi chiar nu suntem nou-veniți (ba, să tot avem niște mii de ani ... )?

Aș îndrăzni să fac inventarul politicilor de încurajare a tot ceea ce înseamnă „lumina” pusă pe vin. În SUA.

Cărți, reviste, școli, emisiuni, filme (da, da!), concursuri, festivaluri, ș.a.m.d.

Toate acestea sunt, într-un fel sau altul, sprijinite de guvernul central, de autoritatea statelor în care se produce vin (și nu e vorba numai de producție, pentru că și comerțul, HoReCa, dacă e să luăm doar două exemple, se dezvoltă și creează bunăstare). Dar, uitați aici, ajungem și la sprijinul privat, și nu ca mecenat, ci, bineînțeles, unul practicat în interes propriu.

Agricultorii din SUA sprijină în interesul lor – toate evenimentele sau acțiunile care duc la notorietatea vinului.

La noi, știm. Statul nu înțelege ce are în seif (și cum s-ar putea „vinde” bijuteriile de acolo).

IWCB-ul, Concursul Internațional de Vinuri București. Despre VINARIUM, nici nu a auzit. Dar Dvs.? Credeți că e suficient să vindeți grâul, porumbul, ceapa, cartofii, sfecla, rapița și „totul va fi bine”? Da, trimiteți fata/băiatul la școală în Anglia/Elveția/SUA, firma merge. Viitorul nu e liniar, domnilor.

În turbulențele accidentelor istorice (care schimbă inevitabil paradigma în care gândim „la prezent”), doar „semnăturile” au făcut ca toate produsele unei țări să aibă șanse de a supraviețui în piețe.

Nu vă cere nimeni nimic. Nu trebuie să vă deteriorați confortul pentru vreo acțiune patriotică.

Fiți doar mai atenți. Vinul poate face ca țara asta să aibă, pe lângă prosperitate, și identitate.

Dacă nu reușim să ne „semnăm” ca națiune, de ce s-ar mai întoarce copiii voștri aici?

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 octombrie 2018

Miercuri, 06 Februarie 2019 11:46

Propoziţii simple

De mai bine de 20 de ani, presa (mai ales cea specializată) încearcă să atragă atenţia asupra problemelor economice care pot fi (şi trebuie să fie) surmontate, oferă soluţii, alternative, rezultate ale unor studii ş.a.m.d.

... Cu toate acestea, administrația centrală şi politicul ignoră oferta intelectuală a presei, consfințind – dacă vreți – decăderea acesteia din rangul de „putere” (fie şi a nu știu câta) din stat. Am dreptul să ma gândesc că „Decidentul”, impus de algoritmul zilelor noastre (în esență, popular), nu poate parcurge discursul elaborat al semnatarilor acestor materiale. Așadar, vorbim de o greșeală de abordare.

Până la acest punct, m-am adresat Dumneavoastră: antreprenorilor, directorilor, „executivilor” din mediul privat. De aici încolo, permiteți-mi să am un dialog cu Puterea. În propoziții simple. Poate, aşa avem mai mult folos.

România este o țară frumoasă. Avem bogății multe. Oamenii sunt buni. Merită o viață frumoasă. Merită o viață. Nimeni nu ne vrea răul. Concurența internațională există. Este normal. Ce facem noi?

Să facem lucruri bune. Să folosim resursele ţării. Vița-de-vie este resursă. Nu trebuie să credeți. Nu trebuie să înțelegeți. Acceptați. Puteți culege roade pentru carieră. Lăsați oamenii deștepți să ajute. Nu vă fură locul. Oamenii deștepți nu vor birourile voastre. Puteți avea aceleași salarii până la pensie. Succesul ţării nu e rău. Nu pierdeți biroul vostru. Vița-de-vie creează bunăstare. Din viţa-de-vie se face vin. Vinul se vinde la alimentară. Vinul se vinde la restaurant. Vinul se vinde la cramă. Vinul se vinde la export. Asta înseamnă circulația mărfurilor. Vinul este o marfă cu valoare adăugată mare.

Vinul are identitate. Scrie pe etichetă de unde vine. Pe grâu, nu. La cramă, se face turism. Oamenii din sate câștigă din turism. Vizitatorii cheltuie bani. Banii sunt buni. Şi pentru oamenii simpli. Oamenii care muncesc au nevoie de bani. Oamenii ar putea să vă iubească. Acum, nu vă iubesc. Faceți ceva. Sunt mulți bani de la UE pentru vin. Banii sunt pentru publicitate. Acum, ei nu pot fi folosiți. Trebuie să schimbați cadrul de accesare. Oamenii nu emigrează de plăcere. De plăcere, te plimbi. De plăcere, stai acasă. De plăcere, te întorci acasă. Dacă sunt bani. Bani sunt. Bani pot fi. Din enoturism, se fac bani. Industria ospitalității aduce bani. Din enofarmacosmetice se fac bani. Din vin se fac bani. Banii aduc oamenii acasă. Acasă, oamenii fac copii. Oamenii dintr-o țară sunt un popor. Poporul vă plătește salariul. Poporul muncitor plătește pensiile. Alte popoare câștigă din vin. Ele se mândresc cu vinul lor. În România, se face vin bun. Nimeni nu ştie asta. Este timpul pentru acțiune. Non-acțiune = infracțiune. Întrebați. Ascultați. Comparați. Imitați. Acceptați inovația. Încurajați oamenii deștepți. Ei seamănă cu profesorii. Persoanele pe care le vedeați doar la examene. Ei nu sunt oameni răi. Societățile bogate folosesc inteligența oamenilor cu carte. Este drept, contra cost. Costurile sunt mai mici decât beneficiile. De beneficii, se bucură toată ţara. Nu veți pierde mașina Dvs. nemțească. Beneficiile se împart din „mai mult”. Deci, vă puteți păstra mașina. Şi secretara. Şi delegațiile. Românii vor să fie mândri de ţara lor. Ei vor să trăiască în ţara lor. Bine. Ei vor să aibă copii aici. Aveți cum să îi ajutați. Românii vă vor mulțumi. Sunt studii despre acest subiect. Dați drumul la bani. Temă pentru acasă - concentrați-vă câte două secunde pe fiecare sintagmă cuvânt/grup de cuvinte: identitate, coeziune socială, resursă culturală, migrație inversă, bunăstare. Luați o pauză. Când avem bani, e bine. Construim școli, spitale, așezăminte pentru bătrâni, demnitate.

Recapitulare. Ce aveți de făcut? Puneți mâna pe telefon. Invitați la o discuție oameni pricepuți. Nu sunt aceiași cu prietenii dumneavoastră. Pe aceia îi chemați la grătar. Dispuneți plata pentru minte. Nu se vinde la metru, kilogram sau litru. Nu se vede. Culmea, există. Din minte bună, se fac bani pentru țară. Dumneavoastră deveniți erou.

Acum, revenind la o formulare normală... Haideți, oameni buni, să ne forțăm un pic. De ce să lăsăm la nesfârșit ca lucrurile simple – precum cele de mai sus – să fie în România atât de complicate?!

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 septembrie 2018

Miercuri, 06 Februarie 2019 11:37

Agenția Națională pentru Promovarea Vinului

Firește (?!) că nu există o astfel de instituție. La fel cum nu există un Institut al Vinului sau un Muzeu Național al Vinului. Dar, dacă ar exista?

Toate statele dezvoltate (și acestea se află, deloc întâmplător, între limitele de răspândire ale Vitis Vinifera) au acceptat că vinul din țările lor este un element de bază pentru economie, cultură și pentru brandul național al fiecăreia.

Lucrurile stau așa și nu altminteri, atât în Lumea Veche – Franța, Italia, Spania, Portugalia, Germania, Austria, Ungaria, Croația, Slovenia, Moldova, cât și în Lumea Nouă – Chile, Argentina, SUA, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă.

Mai există un pluton de țări, nou-venite în competiție – China, Marea Britanie, Uruguay, Brazilia, unde abordarea este similară.

Unde se află România? Nicăieri.

Ne place să ne „împăunăm” cu locul 6 în Europa și cu al 13-lea mondial, dar, pe lângă faptul că și aici sunt nuanțe discutabile, de fapt, noi NU EXISTĂM pe piața mondială. Pe niciun loc.

Nici în cifre (sau volume), nici în mentalul consumatorilor de vin din afara țării noastre.

Niciodată nu am fost într-o situație mai proastă.

Nici sub stăpânirea otomană, nici în timpul celor două războaie mondiale, nici pe timpul comuniștilor.

Mă veți cita, poate, contraargumentând: „România viticolă arată minunat. E o altă țară. Ar fi bine dacă întreaga Românie ar arăta așa”. Da, e drept. Îmi mențin afirmația. Asta nu înseamnă că, în termeni de piață, mă contrazic cu ceva.

Și petrolul nostru arată bine. Și?!

Neracordarea la realitățile pieței globale, nerecunoașterea potențialului real de performanță, dar și de consum (inclusiv cel intern), refuzul de a elabora o strategie comercială și de comunicare pe termen lung nu fac altceva decât să netezească drumul marelui capital către România, cu un deznodământ previzibil pentru investitorii români.

Partea proastă e că nu vor pierde doar vinarii, ci va fi deteriorată dramatic orice schemă de câștig a comunităților locale. Vor pierde șansa la o viață mai bună zeci de mii de oameni.

În rest, identitate, cultură proprie, mândrie… cui îi mai pasă, nu?!

Vinul românesc are nevoie urgentă de o reformă instituțională

Aceasta nu se poate construi fără curaj, minte, puterea de a recunoaște exemplele bune din altă parte, grija pentru a păstra ce e bun (și diferit) la noi.

Nu am menționat banii. Și știți de ce? Pentru că aceștia există.

De unde vin banii, cine îi gestionează și încotro se duc?

Sume imense, zeci de milioane de euro, previzionați de către Uniunea Europeană, zac nefolosite pentru că sunt făcute strâmb măsurile de accesare.

Alți bani sunt, natural, prevăzuți prin bugetul Ministerului Agriculturii sau al Ministerului pentru Dezvoltarea Mediului de Afaceri. Acești bani sunt prăpădiți pe acțiuni inconsistente, deși se face mare tam-tam pe seama organizării de simpozioane, deplasări la târguri și expoziții. Vax! Aveți tot dreptul să nu mă credeți când vă spun că acțiunile întreprinse nu aduc beneficii de niciun fel, de aceea poate ar trebui să ne uităm pe studii care măsoară randamentul, impactul unor astfel de participări la târguri din piețe în care România nu înseamnă nimic.

Cum?! Nu există astfel de studii? Drept. Și, atunci, cum facem? Mergem înainte după... „nas”?

O sumă uriașă se strânge prin certificarea vinurilor DOC și IG. Bănuiesc că știți exact ce semnificație au inițialele de mai sus. Nu?! Și dacă dumneavoastră mai știți cât de cât, haideți să întrebăm oamenii de pe stradă, consumatorii. Să ieșim și din interiorul granițelor? Credeți că are rost? Pe bune...

Păi, atunci de ce se strâng acești bani de la producători?

S-a ajuns, ca în multe instituții ale statului, ca, din banii colectați prin taxe directe, să plătim sedii și oameni care să colecteze aceste taxe. Buclă închisă.

În concluzie, nimic din ceea ce funcționează astăzi ca instituție a statului (și, apropo, de ce trebuie să fie, neapărat, unele instituții, fie ele de certificare, reglementare sau comunicare, ale statului?) nu reușește să-și îndeplinească menirea pentru vin ca produs finit.

O instituție serioasă (poate particulară și doar sprijinită de stat din aceste bugete halucinant de mari), construită de profesioniști (ce competențe au cei de prin birourile administrației?) se va conecta instantaneu la fluxul real, economic și de informație, din Lumea Mare a Vinului.

Agenția Națională pentru Promovarea Vinului. În cadrul acesteia, dar și prin activitatea sa discretă, se pot strânge studii de piață, de comportament de consum, se pot face măsurători ale pieței (piețelor), dar și simulări în diferite contexte proiectate sau accidentale (vezi turbulența cauzată de posibila naționalizare a fermelor viticole și a cramelor în Africa de Sud), exerciții de econometrie, cercetări istorice, antropologice ș.a.m.d.

În baza acestor studii, se pot elabora strategiile mai sus amintite.

Ele vor ține seama de datul istoric, bagajul cultural, tradiții, schimbări demografice și de tipar de consum, terroir, soiuri, tehnologie, oferta, dar și de potențialul de oenoturism, modelele atractive de entertainment, elemente psihoemoționale, implicare socială și implicații sociale, racordul cu inovația, etica consumului, impactul ecologic etc.

Cu astfel de date clare se poate realiza proiecția economică. Adică, unde vrem să ajungem? Iar de aici, în mod logic, apar ingredientele unei comunicări coerente, comunicare care se poate sprijini în afara canalelor clasice, chiar pe activitățile comerciale pe care Agenția le propune, activități care se îmbogățesc cu această nouă valență.

Este greu de acceptat că lucrurile simple trebuie să pară, întotdeauna la noi, complicate.

Binele este aici, la un pas, iar noi îi întoarcem spatele.

Păstrez credința că generația tânără poate schimba ceva. Chiar acum, la 100 de ani ai României.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 aprilie 2018

Numărul focarelor de pestă porcină africană (PPA) din judeţul Brăila a ajuns la 133, din care 11 în exploataţii comerciale şi două cazuri la mistreţi, în total fiind eutanasiaţi aproximativ 235.000 de porci, potrivit informării transmise marţi, 5 februarie 2019, de reprezentanţii DSVSA Brăila.

În vederea prevenirii răspândirii bolii, organele sanitare veterinare au eutanasiat până în prezent 195.880 de porci din efectivele celor 11 societăţi comerciale afectate şi alţi 39.755 de porci din gospodăriile populaţiei.

Cu privire la despăgubirile acordate de stat pentru suinele eutanasiate, Brăila se numără printre judeţele cu cele mai mari sume din ţară, până în prezent fiind acordaţi 170.329.917 de lei.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în România în 302 localităţi din 19 judeţe, cu un număr de 1.137 de focare, dintre care 19 în exploataţii comerciale, în timp ce în alte două judeţe s-au semnalat doar cazuri la mistreţi.

Conform ANSVSA, cele mai multe focare sunt, în continuare, în judeţele: Tulcea - 573 (dintre care cinci focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A şi 116 cazuri la mistreţi), Ialomiţa - cu 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 126 de cazuri la mistreţi, Brăila - cu 104 focare (dintre care 10 focare la exploataţii comerciale şi trei cazuri la mistreţi), Călăraşi - cu 102 focare (dintre care un focar la o exploataţie comercială şi 40 de cazuri la mistreţi), Constanţa (91 de focare în gospodăriile populaţiei şi cinci cazuri la mistreţi) şi Bihor - cu 52 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

În restul judeţelor afectate, se înregistrează de la 1 până la 26 de focare.

Până la ora actuală, au fost eliminaţi 364.920 de porci afectaţi de boală şi există 838 de cazuri la mistreţi, notează ANSVSA.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Reabilitarea și modernizarea DJ 251, Smârdan-Matca, au demarat în această săptămână, în primă fază fiind vizată o porțiune de drum lungă de 28 de kilometri, au anunțat voci autorizate din Consiliul Județean Galați.

Vorbim de un proiect complex, cu bani europeni, care presupune consolidarea fundaţiei drumului, modernizarea părţii carosabile şi a tuturor podurilor şi podeţelor de pe traseu. Conform declarațiilor președintelui CJ Galați, Costel Fotea, în momentul în care se va ajunge la etapa asfaltării, va fi utilizată o mixtură asfaltică cu polimeri, care întârzie apariţia fisurilor, are un grad crescut de rezistenţă la variaţiile extreme de temperatură şi reduce zgomotul din trafic.

Investiția totalizează 68 de milioane de lei și a debutat cu extinderea părţii carosabile pe porţiunea dintre localitățile gălățene Matca - Valea Mărului - Cudalbi și cu realizarea sensului giratoriu de la intrarea în comuna Valea Mărului. De asemenea, în această perioadă sunt realizate depozitele de piatră spartă de carieră, astfel încât să poată începe și lucrările de consolidare a fundaţiei drumului.

Segmentul de drum pe care au început lucrările trece prin mijlocul bazinului legumicol, inclusiv prin comuna gălățeană Matca, cunoscută pentru producția de legume.

Șoseaua este folosită atât de șoferii de camion care pleacă din bazinul legumicol către piețele de desfacere, cât și de agricultorii care merg frecvent la instituțiile din orașul Galați pentru a rezolva problemele birocratice legate de activitatea lor. Drumul nu a mai fost reparat de foarte mulți ani și în permanență a reprezentat un motiv de supărare pentru transportatorii și agricultorii care investesc sume importante de bani în reparațiile auto.

În localitatea Matca, hectarul de teren agricol a ajuns să fie vândut la un preț care depășește uneori şi 30.000 de euro. Aproximativ 3.000 dintre cele 8.000 de hectare ale localităţii sunt cultivate cu legume, din care 800 de hectare sunt acoperite cu solarii. O şesime dintre solariile României sunt la Matca, iar producţia anuală de legume depăşeşte 200 de milioane de kilograme.

În prezent, culturile de grâu și de orz monitorizate de Alcedo prezintă un procent de plante răsărite de peste 60%, vestea bună adusă de președintele companiei, Vicențiu Cremeneanu, fiind aceea că nu au fost depistate încă plante pierite sau boabe mucegăite.

Cu ocazia lansării noului „Portofoliu iscusit”, ediția 2019, în fapt un pachet de produse și servicii capabil să satisfacă toate cerințele tehnologice la nivel de fermă, luni, 4 februarie 2019, oficialul companiei i-a sfătuit pe invitați să fertilizeze cele două tipuri de culturi agricole în sistem fazial și să nu aplice cantități importante de produs încă de la început.

Acest fapt, mai spune el, va genera un plus de producție la recoltat.

„Suntem în februarie. O bună parte din culturile de toamnă, și mă refer aici în primul rând la orz și la grâu, nu sunt răsărite, bineînțeles, așa cum ne-am fi dorit noi, la această dată. Pot să vă spun că, din monitorizările efectuate, avem astăzi un procent de plante răsărite de grâu și de orz de peste 60 la sută, dar și că nu avem plante pierite, nu avem boabe mucegăite; un lucru important, bineînțeles, cu excepția zonelor în care avem băltiri”, a afirmat Cremeneanu. „Acest lucru ne dă de gândit că trebuie să avem o altfel de investiție la aceste culturi; nu ne apucăm devreme cu fertilizatul, nu aplicăm cantități mari la început. Și asta pentru că atât grâul, cât și orzul încă sunt pe bob, consumă din bob, nu au început încă să consume din rădăcini, au încă îngrășăminte din toamnă. Solul nostru este unul bogat, nu avem soluri care sunt inerte, cultivăm în soluri care au un conținut de materie organică. Din punctul meu de vedere, trebuie să avem grijă ca fertilizarea să se desfășoare fazial, chiar dacă distanța între aplicări este mai mică, aplicăm unei plante care este în curs de creștere, iar asta ne va aduce un plus”.

Tot președintele companiei citate le-a mai spus celor prezenți la eveniment că investițiile fermierilor, în perioada următoare, trebuie să se concentreze atât pe consolidarea, cât și pe stabilitatea fermelor.

„Presiunile asupra fermierilor sunt din ce în ce mai mari. Arenda crește an de an. Prețul terenului se majorează, iar producătorii agricoli se întreabă deja dacă investesc mai mult în calitatea solelor deja deținute și abandonează achiziția. Un teren, astăzi, dacă este cumpărat cu 6.000 – 7.000 de euro hectarul, nici în 30 de ani nu va fi amortizat la costurile la care sunt comercializate inputurile folosite în agricultură. Investiția trebuie făcută mai mult în consolidare și în stabilitatea fermelor. A investi în teren, astăzi, trebuie să fie făcut din prețul dat de cel care muncește. Ca urmare, consider că prețul, astăzi, este dat mai mult de o piață unde cei care au foarte mulți bani dictează”, a conchis Vicențiu Cremeneanu.

Iscusință = îndemânare, dibăcie, pricepere.

Potrivit reprezentanților companiei, „Portofoliul iscusit” Alcedo înseamnă produse de protecția plantelor, „Produse iscusite” din care o parte sunt formulate în România, la Alchimex, alături de partenerii companiei.

„Semințe iscusite” înseamnă soiuri și hibrizi pentru care multiplicarea se face la noi în țară, iar „Îngrășăminte iscusite” înseamnă un portofoliu complet, format din produse de bază, de ultimă generație, îngrășăminte starter, foliare, cât și biostimulatori.

Înființată în 1990, Alcedo este o companie ce activează în domeniul distribuției de inputuri pentru agricultură, lucrând, în momentul de față, pentru aproximativ o treime din fermierii de pe piața românească.

După un sfert de secol, compania este cel mai mare distribuitor de produse pentru protecția plantelor și de semințe din România și unul dintre principalii jucători pe piața de distribuție de îngrășăminte.

Din anul 2011, datorită calității serviciilor și performanței echipei, Sumitomo Corporation, una dintre cele mai mari companii din Japonia și din lume, care are afaceri la nivel mondial de aproximativ 72 de miliarde de dolari, devine acționar majoritar.

Din grupul Alcedo face parte și Alchimex, cel mai mare formulator local de produse de protecția plantelor și îngrășăminte foliare din România. Produsele formulate în Alchimex acoperă 6% din produsele de protecția plantelor utilizate de fermierii români.

Dezvoltarea firmei s-a făcut în mai multe direcții: de la activități de distribuție la cele de preluare a producției agricole și vânzarea către companiile cu care există parteneriate. În prezent, compania este distribuitorul numărul 1 în România pentru numeroase companii internaționale, fie că sunt din domeniul produselor de protecția plantelor, semințelor sau al îngrășămintelor.

Potrivit unei informări transmise marți, 29 ianuarie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vrancea, ca urmare a faptului că într-o exploatație agricolă din comuna Homocea au fost depistați 24 de purcei necrotaliaţi, dintre care 10 erau cumpăraţi din judeţul Bihor, autoritatea a plasat ferma în cauză sub restricție sanitar-veterinară temporară.

În plus, proprietarul a primit o amendă în cuantum de 2.700 de lei pentru achiziția de animale vii fără documente sanitare veterinare şi deţinerea în exploataţie de animale neidentificate.

„O echipă formată din reprezentanţi ai DSVSA Vrancea şi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea s-a deplasat la M.P. din localitatea Homocea, unde au fost identificaţi un număr de 25 porci, cu vârste şi greutăţi diferite, dintre care doar unul era crotaliat. Din totalul de 25 de purcei, M.P. declară că 10 purcei au fost cumpăraţi de pe raza judeţului Bihor”, precizează voci autorizate ale DSVSA Vrancea.

Godacii sunt examinați zilnic în vederea identificării virusului pestei porcine africane, dar până în prezent rezultatul a fost negativ.

„M.P. a fost sancţionat contravenţional cu o amendă în valoare de 2.700 lei în conformitate cu prevederile H.G. 984/2005 pentru cumpărarea de animale vii fără documente sanitare veterinare şi deţinerea în exploataţie de animale neidentificate. De asemenea, se vor lua măsuri şi cu persoanele ce se fac vinovate. Suplimentar, exploataţia a fost pusă sub restricţie sanitară veterinară temporară, iar porcii sunt examinaţi zilnic. În data de 28.01.2019 au fost prelevate 19 probe de sânge în vederea examinării pentru pesta porcină africană, iar rezultatul a fost negativ”, au adăugat medicii veterinari.

Săptămâna trecută, bărbatul a fost oprit în judeţul Covasna, în urma unor controale în trafic, transportând alţi 38 de porci, pentru care nu a putut demonstra provenienţa. El a fost amendat cu 7.200 lei, iar animalele au fost confiscate în vederea eutanasierii.

Autorităţile continuă colaborarea în vederea aplicării de măsuri imediate privind circulaţia porcilor vii şi sistarea răspândirii virusului pestei porcine africane.

Raportat la marjele înregistrate în 2017, anul trecut, procentajul firmelor din sectoarele agricultură, silvicultură şi pescuit radiate este mai mare cu 24,32 puncte, potrivit datelor anunțate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Pe lângă faptul că firmele radiate din domeniile agricultură, silvicultură şi pescuit ocupau primul loc la procentaje în 2018 față de 2017, aceste sectoare de activitate se situau anul trecut pe locul II la radieri, cu un total de 8.434, față de primul loc ocupat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 22.520 firme, cu un plus al marjei de la an la an de 5,29%. Locurile III și IV la firme radiate erau ocupate de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 6.647 (minus 0,15%) şi construcţii - 6.578 (plus 0,60%).

Per total, numărul firmelor radiate a scăzut anul trecut cu 2,57%, comparativ cu 2017, ajungând la 80.181 firme.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 13.034 de firme (cu 3,27% mai puţine 2017) şi în judeţele Cluj - 4.024 (plus 11,72%), Timiş - 3.178 (minus 0,38%) şi Iaşi - 3.137 (minus 15,67%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Covasna, respectiv 595, în scădere cu 12,63% faţă de anul anterior, Ialomiţa - 606 (plus 5,03%) şi Călăraşi - 611 (minus 27,95%).

Creşterea cea mai semnificativă a numărului de radieri s-a consemnat în judeţele Giurgiu, de 32,01%, Dâmboviţa, de 28,27%, şi Ilfov, de 22,01%.

În luna decembrie 2018, au fost radiate 7.093 de firme, cele mai multe în Bucureşti - 1.295 şi în judeţele Cluj - 556 şi Ilfov – 311.

Conform comunicatului de presă remis redacției de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), luni, 28 ianuarie 2019, a fost confirmată prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) la suinele din două gospodării localizate în Timiş şi în Arad.

Mai exact, virusul care decimează efectivele de porci a fost descoperit într-o gospodărie din localitatea Belinţ, județul Timiș, în timp ce în judeţul Arad confirmarea PPA s-a făcut într-o gospodărie din oraş.

„În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (IDSA) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgenţă. Gospodăriile afectate au fost plasate sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei”, se precizează în documentul de presă.

Ca urmare a investigaţiilor preliminare, porcii în cauză proveneau de la o persoană din Bihor. În cele două situații, suinele nu erau identificate cu crotalii auriculare şi nici însoţite de documente sanitar-veterinare, medicii veterinari din circumscripţiile respective nefiind anunţaţi de aceste tranzacţii, fapt ce constituie o încălcare gravă a legislaţiei.

Cazul se află în continuare în cercetarea autorităţilor sanitare veterinare judeţene şi ale organelor de poliţie, iar investigaţiile vor continua în zilele următoare.

„Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrele Locale de Combatere a Bolilor au adoptat planul de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane. DSVSA Timiş şi Arad reiau solicitările către crescătorii de porcine să nu procedeze la achiziţii de porcine neidentificate prin crotalii şi fără a fi însoţite de documentele sanitare veterinare obligatorii. Orice mişcare a porcinelor din exploataţiile de origine către alte locaţii se poate efectua doar după anunţarea, în prealabil, a medicului veterinar din circumscripţia sanitară veterinară locală. Orice caz de moarte sau îmbolnăvire a animalelor din gospodărie trebuie adus imediat la cunoştinţa autorităţilor sanitare veterinare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice deosebit de grave generate de apariţia ei", se mai precizează în comunicat.

ANSVSA reiterează că pesta porcină africană nu afectează omul, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, singurele specii afectate fiind porcii domestici şi mistreţii.

În 2018, pentru a putea fructifica producția de lână, mai bine de o sută de crescători de ovine din Caraş-Severin au beneficiat de programul de ajutor de minimis, însă numărul acestora s-ar putea majora, cu condiția ca, în judeţ, să fie înfiinţat şi un centru de colectare, au mărturisit pentru presa centrală voci autorizate din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

„Orice crescător de ovine care are exploataţie înregistrată legal și care face dovada comercializării lânii către centrele de colectare, către procesatori sau către firme care au relaţii contractuale cu aceşti agenţi economici va primi un leu pentru kilogramul de lână ca ajutor de minimis”, a precizat ing. Liviu Munteanu, reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Anul trecut, a adăugat acesta, au fost peste o sută de beneficiari de ajutor de minimis pe acest program. Din nefericire, a precizat Munteanu, în judeţ încă nu există un centru de colectare a lânii, ceea ce face ca mulţi crescători să nu reuşească s-o valorifice în mod corespunzător.

Pentru 2019, specialiştii agricoli din judeţ speră să se găsească soluţiile necesare, astfel încât toţi aceşti oieri să beneficieze de ajutorul de minimis acordat pentru comercializarea lânii, dar şi de celelalte forme de sprijin adresate crescătorilor de animale.

newsletter rf

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX FORTIS BANNER mai 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista