IPSO Agricultură: Cele mai reprezentative utilaje din portofoliu, la IndAgra 2018
În perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2018, IPSO Agricultură, distribuitor exclusiv al utilajelor John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, va expune, într-un spațiu generos (Platforma exterioară 12, standul nr. 01), cele mai reprezentative utilaje din portofoliu.
La standul companiei IPSO Agricultură se vor regăsi patru modele de tractoare John Deere (John Deere 5E, John Deere 6MC, John Deere 6M, John Deere 7R), două modele de combine (John Deere S780i, John Deere W440) prevăzute cu hedere, un încărcător Manitou (MLT 737), un sprayer John Deere M732, precum și patru implemente (semănătoara Kuhn Maxima 3TS, plugul Kuhn MM 123 4123 4ET, distribuitorul de îngrășăminte Kuhn Axis 30.2W, precum și scarificatorul Bednar FMT Terraland TN 4000D 9R Profi).
Gama de utilaje și echipamente care va fi expusă la IndAgra a fost gândită în așa fel încât să acopere nevoile fermierilor, indiferent de dimensiunea fermei lor. „Ne apropiem de ultimul eveniment agricol important al anului – IndAgra. Începând cu 31 octombrie, timp de cinci zile îi așteptăm pe fermieri la Centrul Expozițional Romexpo din București, la noi în stand, cu o gamă variată de utilaje, în așa fel încât, să ne asigurăm că fiecare persoană ce ne trece pragul găsește la noi ceea ce caută. Am pregătit oferte speciale, atât pentru achiziția de utilaje, cât și pentru finanțarea achizițiilor. Pentru mai multe detalii ne vedem la târg. Echipa IPSO Agricultură așteaptă fermierii pe Platforma exterioară 12, la standul nr. 01”, a precizat Gabriela Dumitru, specialist comunicare IPSO Agricultură.
Alături de utilajele și echipamentele agricole marca John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, fermierii pot afla informații importante legate de modalitățile de achiziție a utilajelor, oferte speciale, dar și disponibilitatea pieselor de schimb, precum și care sunt soluțiile inteligente pe care compania le pune la dispoziția fermierilor. În același timp, specialiștii de produs au pregătit sfaturi utile pentru exploatarea eficientă a utilajelor și echipamentelor agricole din fermă.
100 de ani de România și 100 de ani de tractoare John Deere
La 100 de ani de România, IPSO Agricultură aniversează și 100 de ani de tractoare John Deere în lume. „Legenda merge mai departe. La standul nostru de la IndAgra puteți afla mai multe informații despre istoria de 100 de ani a tractoarelor John Deere, unde pot fi văzute și rezultatele unui secol de inovații. Expunem patru modele de tractoare John Deere care ajută agricultorii să muncească mai eficient în fermă și să obțină lucrări de calitate”, arată Paul Popescu, specialist tractoare IPSO Agricultură.
Combine John Deere pentru ferme mici și mari
Două modele de combine John Deere vor fi expuse la târgul IndAgra: W440 Gen 2 și S780i. „Versatilă, fiabilă și ușor de întreținut, combina John Deere model W440 Gen 2 face parte din gama de combine compacte și este potrivită pentru fermele mici și medii (până la 250 ha). Aceasta are o putere maximă de 253 CP și beneficiază de o suprafață mare de cernere, de 6,3 m2, asigurată de 6 căișori. Suprafața de curățare este de 4,5 metri pătrați. Performanța în recoltare se datorează sistemului activ de batere a returului de spice, ce permite reducerea încărcării suplimentare a tobei. Capacitatea buncărului este de 6.000 litri”, precizează specialistul pentru combine de la IPSO Agricultură, Cosmin Miroiu. El a adăugat că la fel de important este faptul că această combină este ușor de întreținut și de reglat. Lanțul cinematic cuprinde puține curele și magistrale hidraulice. Începând cu anul 2017, combinele John Deere model W440 sunt dotate cu hedere din seria 600R, având lățimi de lucru de 4,85 sau 5,5 metri. Noul model W440 Gen 2 vine cu un sistem de descărcare cu punct de pivotare închis, cu un timp record de golire a buncărului datorită vitezei de descărcare de până la 100 l/sec. „Cu W440 Gen 2 descoperiți o cabină nouă cu un mediu de lucru excepțional, special conceput pentru fermieri. Cu o suprafață vitrată de 3,30 mp, aceasta este una dintre cele mai mari cabine de pe piață, dar și una dintre cele mai silențioase”, punctează specialistul.
De cealaltă parte, combina S780i este una dintre cele mai inteligente combine de pe piață. „În prezent, putem furniza servicii de optimizare și monitorizare a utilajului de la distanță, prin intermediul aplicațiilor mobile. Active Yield reprezintă singurul sistem de pe piață de calibrare automată a senzorului de masă. Astfel, după cinci descărcări ale buncărului, prin intermediul celor trei senzori din buncăr, combina asigură măsurarea precisă a producției. Ajustarea integrată a combinei (ICA 2) asigură ajustarea automată a combinei, în funcție de o țintă presetată pentru pierderi și corpuri străine din buncăr”, a mai spus Cosmin Miroiu.
Încărcătorul Manitou, de ajutor în orice fermă
Gestionarea activităților din fermă poate fi dificilă, mai ales în situația în care nu există suficientă forță de muncă. Indiferent că este vorba de hrana animalelor, de manipularea baloților sau a cerealelor, de pregătirea silozurilor sau de curățenia din fermă, toate aceste lucruri pot fi realizate într-o singură zi cu ajutorul încărcătorului telescopic Manitou. „De-a lungul anilor, Manitou a dezvoltat soluții deosebit de productive și flexibile pentru manipularea cerealelor, administrarea activităților specifice zootehniei sau pentru fermierii care practică agricultura mixtă”, a specificat Claudiu Vîlcu, specialist Manitou la IPSO Agicultură.
FarmSight, soluția pentru gestionarea resurselor unei exploatații
„Vrei să știi în orice moment cum sunt exploatate utilajele tale, ce cantitate de input-uri și cât carburant ai utilizat? Vrei să prelungești durata de viață a echipamentului agricol sau să beneficiezi de un utilaj de backup în cazul în care tractorul tău staționează în fermă? Venind la IndAgra, fermierul poate afla cum își poate optimiza resursele cu ajutorul pachetelor de servicii FarmSight”, punctează Alin Urdaș, specialist FarmSight IPSO Agricultură.
Sistemele de irigații asigură performanța
Nu putem controla seceta dar putem controla cantitatea de precipitații de care beneficiază culturile din câmp. Atunci când nu plouă, în perioadele de secetă excesivă pierderile înregistrate sunt substanțiale. „Nu îți mai lăsa producția la voia întâmplării, ajută plantele să atingă potențialul maxim de producție, instalează sistemul de irigații care se potrivește cel mai bine profilului tău. Te așteptăm la standul nostru de la IndAgra unde putem stabili împreună soluția ideală pentru ferma ta”, astfel sunt invitați fermierii la târgul de la Romexpo București de către specialistul în irigații al IPSO Agricultură, Romeo Drăgan.
Agricultura, brățară de aur pentru cine vrea
În comuna Redea, județul Olt, am întâlnit un tânăr în vârstă de 29 de ani, Liviu Marius Ciocan, care nu numai că are grijă de partea vegetală din ferma întinsă pe 3.200 ha, dar are și drag de animale.
Deține în prezent un efectiv de 200 de capete de taurine de carne din rasa Angus. De ce Angus și nu Bălțată românească sau Charolaise, de exemplu? Pentru că, spune el, este o rasă mai puțin pretențioasă, „mai rustică”.
Povestea fermei specializate pe rasa de carne Angus a început acum trei ani, cu 120 de vaci. „O perioadă, am ținut-o în repaus, n-am mai extins-o, deoarece am vrut să punem cultura vegetală la punct, s-o organizăm foarte bine. După care, anul acesta, am demarat niște proiecte pentru modernizarea fermei și ne dorim să mărim efectivul de animale, care azi a ajuns la 200 de capete”, ne-a spus tânărul fermier.
Rasa Angus se comportă cel mai bine pe pășune, dar în zona în care Liviu Marius Ciocan are ferma, nu există niciuna prin apropiere. Deocamdată, animalele stau libere în adăpost, dar fermierul intenționează să caute o zonă cu pășune, în care să mute ferma de vaci Angus.
Printre planurile sale se află și valorificarea prin închiderea lanțului. „Ideal este să închidem tot cercul, ca să dăm plusvaloare afacerii. Toate trebuie făcute pas cu pas. Mai întâi să modernizăm ferma, după care luăm în calcul și abatorizarea, și procesarea”, arată fermierul din județul Olt, nemulțumit fiind de ce sume se obțin doar din creșterea animalelor pentru carne.
Procesarea în fermă, cea mai bună variantă pentru profit
Liviu Marius Ciocan a început aventura agricolă în urmă cu șase ani, pe la vârsta de 23 de ani, când s-a decis să facă pasul acesta și să administreze societatea. „Când am intrat prima dată în afacerea asta, într-adevăr mi-a fost destul de greu, pentru că nu eram obișnuit. Agricultura, până la urmă, necesită multă muncă, iar munca cu pământul este grea, după părerea mea. Trebuie să fii prezent, trebuie să te implici foarte mult. Dar, zic eu, în toți acești ani am acumulat experiență și am făcut lucruri bune, per total”, își amintește tânărul fermier care urmează să investească în modernizarea unei mori cumpărate din zonă. Produsul obținut – făina – se va vinde către procesatori, dar și ambalată către magazine.
Valorificarea producției a fost și rămâne o problemă pentru fermierii mici, uneori chiar și pentru cei mari, în condițiile în care nu sunt uniți să vândă împreună printr-o cooperativă, grup de producători. După părerea lui Liviu Marius Ciocan, la ora actuală, procesarea rămâne cea mai bună variantă pentru a avea profit. „Generează și ea costuri, o muncă mult mai mare, dar cred că este singura soluție prin care să stăm tot timpul pe plus și de asta am hotărât să facem pasul și pentru procesare, pentru valorificarea grâului sub formă de făină, valorificarea vacilor de carne sub formă de produse procesate”.
Deși ferma pe care o administrează tânărul deține spații de depozitare, spune că, în general, a vândut imediat după recoltat o mare parte a producției, mai ales că în ultimii doi ani prețul n-a mai prea crescut, a variat la grâu între 60 de bani și 70 de bani pe kilogram. „Depozitarea, la fel, generează costuri și n-a fost rentabil să ținem grâul până în ianuarie-februarie, ca să-l vindem atunci. În mare parte, vindem la recoltat. Avem nevoie de bani, de lichidități, așa că am ales varianta vânzării direct din câmp”.
Investiții în utilaje și în calitatea solului
Pe cele 3.200 de hectare pe care le are în grijă Liviu Marius Ciocan, culturile se împart astfel: 50% grâu, 25% rapiță, 10% leguminoase, mazăre, în special, și restul, floarea-soarelui și porumb, în suprafețe mai mici, deoarece nu au fost atât de profitabile în ultimul an.
Modernizarea realizată până în acest moment a însemnat investiții în utilaje și în îmbunătățirea calității solului. „Trebuie să avem grijă de culturi, dar şi de sol. Îl îmbunătățim de la an la an. Ferma este împărțită pe două zone: la 10 km de Caracal către Dolj, către Craiova, avem 1.500 de hectare, iar pe zona aceasta, unde este și ferma de taurine de carne, sunt în jur de 1.700-1.800 de hectare. Pe zona aceasta, este un sol mult mai bun decât pe partea de Dolj, unde este un brun-roșcat de pădure, și acolo am pus accent pe îmbunătățirea calității solului”.
Diferența de producție între cele două zone este destul de mare. Mai mult, la un sol de calitate slabă, omiterea unei lucrări se simte la producție. În schimb, un sol mai bun îți permite și anumite greșeli.
Forța de muncă, o mare provocare
În total, Liviu Marius Ciocan lucrează cu 50 de angajați, doi fiind ingineri agronomi deoarece, oricât ar fi de informat, are nevoie de astfel de suport de specialitate. „Întotdeauna avem de învățat și de la an la an apar tehnologii noi și produse noi, care uneori ne depășesc. Trebuie să ne consultăm cu specialiștii”, crede fermierul oltean, care se confruntă și el cu lipsa forței de muncă. Ba mai mult, spune despre generația tânără că „nu prea este așa dornică și nu vrea să se implice în agricultură... forța de muncă este o problemă și la noi în zonă, cum este în toată țara. Sperăm ca lucrurile să se îndrepte și din punctul ăsta de vedere”.
Pași înceți, dar siguri pe drumul spre apă
O altă problemă este cea a lipsei apei, a precipitațiilor, mai ales că în ultimii cinci ani s-a schimbat mult „harta” lor. „A mai plouat… câteodată. Pe partea de irigații, sunt depuse proiecte pe OUAI pentru modernizarea și punerea în funcțiune a stațiilor de irigat și sper eu că, într-un an, maximum doi, să punem la punct o mare parte din sistemul de irigații, adică să începem să irigăm nu toată suprafața, dar cât mai mult din ea”, a precizat Liviu Marius Ciocan.
Pentru canalul principal de irigații, s-au demarat lucrări de reparații, iar echipamentele de irigații sunt prinse în proiecte. „Sunt depuse proiecte pe modernizare. O să fie puțin mai dificil la sistemele secundare, pentru că sunt dezafectate și trebuie refăcute complet. Acolo cred eu că o să fie o problemă”.
În zonă nu se mai irigă niciunde și speranțele rămân în modernizare și investiții. Organizația de Utilizatori de Apă pentru Irigații Deveselu va deservi Redea, Grădinile, Vișina, către Corabia. Așadar, o suprafață destul de mare.
Articol publicat în Revista Fermierului, 01-14 octombrie 2018
18 ani de activitate a AFIR în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Adrian Chesnoiu a participat joi, 25 octombrie 2018, la Simpozionul Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”.
Evenimentul a avut loc la Craiova cu prilejul aniversării a 18 ani de la înființarea primei Agenții de plăți care a gestionat fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a structurii sale aferente Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
La eveniment au participat, alături de Adrian Chesnoiu, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Alexandru Potor, precum și oficialități regionale, parteneri instituționali de la nivel central și regional ai AFIR, reprezentanți ai mass-media și ai Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova.
În cadrul simpozionului au fost acordate distincții beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au realizat investiții în mediul rural din regiunea Olteniei, precum și instituțiilor care au acordat sprijin în derularea Programului.
„Pentru evenimentul din această seară, care se înscrie în seria întâlnirilor pentru aniversarea majoratului Agenției, am ținut în mod deosebit ca împreună cu colegii mei de la centru și cu secretarul de stat pentru dezvoltare rurală, Alexandru Potor, să fim alături de întreaga echipă a AFIR de la nivel regional și județean. Rezultatul obținut anul acesta, acela de a depăși suma de 1,2 miliarde de euro, plăți efective în exercițiul financiar 2018, nu se putea realiza decât cu implicarea de care ați dat dovadă și cu sacrificiile pe care fiecare dintre dumneavoastră le-ați făcut. Pentru acest fapt vă mulțumesc. Am convingerea că anul financiar 2019 va fi unul cu același succes ca cel care s-a încheiat, dar și ca cel din 2017, când am depășit ținta de absorbție stabilită și am reușit să aducem în țară 1,55 miliarde de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.
În marja conferinței, directorul general a vizitat în cursul zilei de joi, 25 octombrie 2018, împreună cu reprezentanții conducerii Agenției de la nivel regional și ai presei centrale și locale, patru proiecte finanțate de AFIR prin PNDR 2020, care vizează investiții în pomicultură, în panificație și în sectorul non-agricol.
Potrivit presei locale, șeful AFIR a vizitat o plantație de meri. Șerban Marin, un oltean care a trăit mulți ani în Italia, a reușit să pună câțiva bănuți de-o parte și s-a întors în țară cu visuri mărețe și cu multe cunoștințe despre agricultură și pomicultură. Nu după mult timp a întocmit un proiect și-a depus dosarul pentru finanțare, a câștigat, iar acum muncește la propria fermă de meri, de care este foarte mândru. Cu cei 100.000 de euro ai săi și cu 200.000 luați prin program și-a pus la punct afacerea, iar nemulțumirea sa este faptul că tot ceea ce produce în acest moment vinde la export, prețul fiind un pic mai ridicat decât cel cu care noi importăm mere crescute „în laborator”. Pasul următor pe care îl are în vizor Șerban este achiziționarea de depozite frigorifice pentru a reuși să vândă mai mult pe plan local produsele sale sănătoase, naturale, cu gust adevărat de măr.
Aproape 100 de milioane de lei, despăgubiri pentru fermieri
Până joi, 25 octombrie 2018, au fost despăgubiți 7.741 de proprietari de crescătorii de porci, exploatații afectate de virusul pestei porcine africane (PPA), valoarea totală a plăților fiind de 99.605.420 de lei, conform anunțului făcut de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 266 de localități din 15 județe, cu un număr de 1.042 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 136 cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 354.604 de porci afectați de boală.
„Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018”, se precizează într-un document transmis presei.
Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).
Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - șapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; - judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi; - judeţul Tulcea - 566 de focare (dintre care cinci focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 64 de cazuri la mistreţi; - judeţul Brăila - 103 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale); - judeţul Constanţa - 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi; - judeţul Ialomiţa - 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 cazuri la mistreţi; - judeţul Galaţi - 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Ilfov - nouă focare în gospodăriile populaţiei; - judeţul Călăraşi - 80 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi; - județul Buzău - patru focare în gospodăriile populaţiei; - județul Giurgiu - 18 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți; - județul Dâmbovița - un focar în gospodăria populației; - județul Teleorman - patru focare în gospodăria populației; - județul Maramureș - un focar în gospodăria populației.
În ceea ce privește despăgubirile, situaţia plăților se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei; - judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei; - judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.122 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 43.110.700 de lei; - judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 2.908 de exploatații dintr-un total de 2.945 de exploatații în valoare de 44.331.160 de lei; - judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei; - judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei; - judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei; - judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei; - judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 195 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 821.380 de lei.
Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.
Evoluţia bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.
„ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se mai menționează în comunicatul de presă.
Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.
Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţene.
Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.
PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.
Sacrificii mari și profituri mici, în legumicultură
În satul Mailat din județul Arad, pe raza comunei Vinga, legumicultura este o chestiune de tradiție. Cândva, arbagicul și ceapa constituiau un adevărat brand local. Acum, o bună parte din legumele produse sunt înghițite în mod special de piața Aradului. Familia Varga cultivă legume de aproape 25 de ani, pe care le vinde mai apoi angro la „Obor”, în municipiul Arad.
Micuța fermă a familiei Varga are 2.600 de metri pătrați de solarii și încă trei ha cu legume de câmp. Am ajuns la Mailat într-o zi caniculară de vară și, cu puțin noroc, l-am prins acasă pe fermierul Varga Miklos, exact după ce a venit de la piață, asta, în timp ce doamna Varga pornea tractorul să meargă cu oamenii în câmp, la scos de cartofi. Am avut plăcuta surpriză să descopăr o persoană volubilă, dispusă să-mi împărtășească din secretele muncii de legumicultor.
Punctul forte al familiei Varga sunt ardeii, vinetele, rădăcinoasele și cartofii. Roșiile creează probleme în cultură, drept pentru care sunt plantate destul de rar. „Tomate punem o dată la zece ani. Deși respectăm tehnologia, ceva nu le place și aproape de fiecare dată ratăm cultura. Anul acesta, am pus un solar cu roșii, care însă este pagubă. Deși arată bine pe exterior, în interior sunt bolnave și am preferat să nu le ducem la piață”, spune domnul Varga, conștient că doar calitatea vinde la preț bun. A învățat asta în cei 25 de ani de când bate piețele Aradului. De ardei, este mulțumit. A obținut 3.000 de kilograme într-un solar de 400 de metri pătrați, cu mult mai puțin însă față de ce obțin vecinii din Ungaria la aceeași cultură. „Într-un solar de cinci ari, în Ungaria se produc 10.000 de kilograme de ardei. Probabil că ne lipsește ceva, pe partea de tehnologie, poate o analiză de sol, ca să știm cu ce să intervenim, dar și cu producția obținută de noi sunt mulțumit. Probleme avem cu tripșii. Am încercat aproape orice, fără succes însă”, a specificat fermierul arădean, care recunoaște că cel mai bine se simte în solarul cu vinete. „La noi, „vedetele” sunt vinetele. La 800 mp cu vinete în două solarii, am obținut anul trecut o producție de 9.000 kg, pe care le-am dat la un preț mediu de 3 lei/kg. Anul acesta, încă nu am tras linia, așa că nu știu exact cum stăm la această cultură. În orice caz, va fi mai slab decât anul trecut și ca producție, și ca preț”.
Cartoful și ceapa de Mailat au căutare
Pe piața Aradului, majoritatea cunoscătorilor caută cartoful de Mailat, o cultură profitabilă și pentru familia Varga. „Cine vine la Obor caută cartofi de Mailat, Anul acesta, suntem mulțumiți și de preț. Chiar dacă avem o cantitate mai mică de cartofi față de anul trecut, prețul este dublu. De altfel, în general, prețurile de pe piața din Arad sunt mai mari decât cele din Timișoara. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar la noi calitatea este mai bună decât în alte părți. De exemplu, sortăm cartofii cu mare atenție. Am investit 5.600 de euro într-o mașină de spălat cartofii, pe care am adus-o din Ungaria, pentru că noi răspundem de calitatea cartofului pe care-l vindem până ce acesta ajunge în oală”, arată Varga Miklos.
Ceapa este brandul local al comunei Vinga, așa că nu putea lipsi nici din schema de culturi a familiei Varga. Deja fermierul a prospectat piața și pregătește acum terenul pentru a cultiva ceapa de sămânță. „Am vorbit cu colegii care mai aduc marfă de prin Polonia și de prin alte locuri și mi-au spus că ceapa cam lipsește. Cred că dacă o să pun ceva mai multă ceapă, voi avea de câștigat, cu condiția să am ceapă uscată pe piață la final de mai. Pe vremea comuniștilor, se puneau sute de hectare cu ceapă la Vinga, dar asta a fost odată. Nu să producem ceapă este o problemă, asta știm să facem foarte bine, problema este să o vindem. Va dau un exemplu. Anul trecut, am pus un hectar cu ceapă la care am aplicat toată tehnologia. Am obținut opt vagoane de ceapă. Două le-am vândut ca ceapă verde, trei ca ceapă uscată și restul a rămas pe câmp”, spune legumicultorul din județul Arad.
Multe din problemele de tehnologie pe care le are Varga Miklos ar putea fi rezolvate de un specialist, pe care de unul singur este destul de greu să-l plătești. Din păcate, problema asocierii este tratată cu reticență în comuna arădeană Vinga, așa că, în decursul a mai puțin de 30 de ani, din cei 60-70 de legumicultori profesioniști au mai rămas vreo șase.
Varga Miklos ne-a zis că dacă nu este pe minus la finele anului, este mulțumit. „N-am intrat în datorii, e bine!”, concluzionează gazda noastră din satul Mailat. Și, în final, sacrificiile sunt mari și profitul este mic.
Comuna Vinga este situată în extremitatea sud-vestică a județului Arad, în Câmpia Vingăi, la 23 km de orașul Arad și la circa 30 km de Timișoara. Suprafața comunei este de 14.500 ha, iar populația ajunge pe la 6.000 de locuitori, în trei sate: Vinga, Mailat și Mănăștur. Principala ocupație este agricultura.
Satul Mailat, în care se găsește ferma legumicolă a familiei Varga, se mândrește cu o frumoasă datină care se ține în ultima duminică din luna august, „Duminica de Mailat”, când toți cei născuți aici se întorc în sat, unde, cu această ocazie, au loc diverse manifestări culturale.
Articol publicat în Revista Fermierului, 15-30 septembrie 2018
Tinerii sunt majoritari în accesarea programului de tomate
Un procent de aproximativ 64 la sută dintre legumicultorii care au accesat programul de tomate, în ultimii doi ani, sunt tineri sub 40 de ani, iar numărul producătorilor din sector s-a dublat până la 16.000, a afirmat, miercuri, 24 octombrie 2018, în cadrul unei conferinţe de specialitate, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
„Dacă ar fi aici o parte dintre fermierii români, mi-aş putea aduce ca suport în cele spuse ce faceţi astăzi pentru a susține programele pe care noi le-am lansat, le urmărim şi le valorificăm în interesul dumneavoastră. Le-am lansat pentru că avem, pe de o parte, o situaţie specială, legată de condiţiile climatice pe care le are România, de condiţiile pedologice pe care le are România. Cel mai vizibil program a fost programul de tomate, pe care l-am lansat acum doi ani. Am crescut de la simplu la dublu. De la simplu, pentru că acum un an aveam 8.000 de producători, iar anul acesta avem 16.000 şi 64% dintre ei sunt tineri sub 40 de ani. E mai bine să mobilezi rafturile retailerilor cu produse româneşti cu o calitate superioară, deci e mai bine pentru toţi. În toate analizele pe care le-am făcut, am constatat că există avantaje pentru toţi. Avantaj pentru fermier prin multiplicarea suprafeţelor cultivate, şi din partea retailerilor, unde am văzut că sunt mai multe sortimente de tomate în aceste spaţii comerciale. Merită să folosim acest spaţiu prin prisma interesului pe care îl avem şi ne permitem să-l multiplicăm”, a precizat ministrul Agriculturii.
Totodată, oficialul a avut un mesaj pentru reprezentanţii retailerilor din România, care promovează produsele româneşti pe rafturile magazinelor.
„Vreau să dau salutul de respect tuturor acelora care aduc pe masa fiecărui consumator hrana zilnică, tuturor făuritorilor de hrană, fermierilor români, acelora care lucrează în câmp deschis, în spaţiile zootehnice, în unităţile de procesare a produselor agroalimentare şi, nu în ultimul rând, celor are facilitează drumul de la producător spre consumator printr-un comerţ civilizat, atitudine corectă şi sprijin susţinut pentru a avea satisfacţia dublă - aceea de a consuma ceea ce produci, realizând astfel acel lanţ al interesului existenţei umane. Astăzi, timpul nu îmi este prieten, nici duşman, ci doar partener într-un drum al interesului pe care îl am la nivelul ţării. Peste câteva ore, avem o întâlnire la Braşov care se cuplează foarte bine în conţinut şi în preocupare cu cea de astăzi. M-am bucurat foarte mult că dumneavoastră aţi pilotat pe acest drum al interesului, să puneţi pe lanţul de distribuţie produsele româneşti, care au valoare, dând acest spaţiu de comercializare şi puneţi în faţa consumatorului aceste minunate produse pe care le face România. Noi ne-am întâlnit cu retailerii de multe ori şi am purces la un schimb de informaţii, punându-ne deopotrivă unii în situaţia celorlalţi. Sunt multe exemple care pot confirma cele spuse de mine. Fiecare lanţ comercial cu dimensiunea lui de afaceri are spaţiul propriu în care promovează iniţiative susţinute de Ministerul Agriculturii şi care au putut intra în spaţiul acesta al consumatorului cu dragul de întâlni astfel de produse. În ultimii doi ani, retailerii, împreună cu producătorii, şi-au dat mâna pentru a promova programe ca: «Drag de România», «Direct de la producător», «D-ale noastre», «Dor de gust», «Tu produci, noi te susţinem», «Cămara noastră», «Vreau din România» sau «Gusturi româneşti»”, a menţionat Daea.
Miercuri, 24 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat la cea de-a VI-a ediţie a RetailArena, un eveniment care se adresează atât marilor lanţuri de retail, magazinelor online, cât şi furnizorilor de servicii, specialiştilor în logistică şi marketing, proprietarilor de spaţii comerciale şi producătorilor din FMCG (Fast Mover Consumer Goods - Bunuri de Larg Consum).
Recomandările inspectorilor fitosanitari pentru culturile de legume în spații protejate
Temperaturile înregistrate în această perioadă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare specifice culturii de legume în spații protejate, anunță Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
Specialiștii autorității recomandă fermierilor monitorizarea atentă a culturii în scopul aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare.
„Măsura se recomandă pentru a crește randamentul producțiilor preconizate a fi obținute, mai cu seamă că producătorii de tomate în spații protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevăzută în Programul de Guvernare, trebuie să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp”, se precizează într-un comunicat transmis la redacție.
Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), a musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), a omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculiței miniere (Liriomyza trifolii), pot fi efectuate tratamente cu VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha, ALVERDE – 1,0 l/ha, NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha, AFFIRM – 1,5 kg/ha, respectiv ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha.
Toate tratamentele fitosanitare se înregistrează în registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, cu respectarea timpului de pauză de la ultimul tratament până la recoltare.
„Pauza este necesară întrucât la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora să fie conforme cu normele de siguranță alimentară care să nu pună în pericol sănătatea consumatorului”, explică cei de la ANF.
De-a lungul perioadei de pauză, inspectorii fitosanitari recomandă utilizarea VOLIAM TARGO - 3 zile, ALVERDE timp de 3 zile, NUPRID 200 SC timp de 3 zile, AFFIRM timp de 3 zile, respectiv ACTARA 25 WG timp de 3 zile.
Pentru orice apariție suspectă de organisme dăunătoare, producătorii agricoli sunt rugați să se adreseze inspectorilor fitosanitari din județele în care au amplasată cultura.
Agrometeo 23-29 octombrie 2018 – seceta afectează creșterea grâului
Conţinutul de umiditate din solul agricol în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, în aproape toată ţara, potrivit prognozei agrometeorologice publicată luni, 22 octombrie 2018, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Specialiștii ANM precizează că pe suprafeţele agricole unde se vor menţine deficite de apă în stratul arabil al solului, lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze) se vor desfăşura în continuare cu dificultate.
În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Doar izolat, în nordul Olteniei şi centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.
Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la germinare şi răsărire (10-100%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.
În raport cu data semănatului, rapiţa va înregistra fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze (10-100%), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.
La sfecla de zahăr ajunsă la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.
Totodată, în toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge predominant maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologica a frunzelor, precum şi recoltarea fructelor, atât pentru consum, cât şi pentru industrializare.
Sub aspect termic, vremea mai caldă decât în mod obişnuit de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire treptată, pe aproape întreg teritoriul. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 7 şi 17 grade Celsius, în primele zile, după care vor scădea spre 13 grade, la sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice, în majoritatea regiunilor agricole.
Valorile termice maxime ale aerului vor fi cuprinse între 6 şi 21 de grade, iar cele minime se vor încadra între -3 şi 12 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 şi 16 grade, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.
Pe parcursul intervalului de prognoză se prognozează ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea zonelor de cultură, iar izolat se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.
Cât sol fertil pierde anual țara noastră
Acolo unde nu există vegetație, pe terenurile în pantă, ca urmare a eroziunii de suprafață, „din deal în vale”, țara noastră pierde anual 100 de milioane de tone de sol fertil, a fost semnalul de alarmă tras de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinței cu tema „Potenţial şi realitate în Agro-Economia rurală” de joi, 18 octombrie 2018.
„Se pierd anual 100 de milioane de tone de sol fertil, dacă vorbim de România (...), din deal în vale, fără curbă de nivel, din cauza eroziunii la suprafaţă, din cauza vântului. Ştim foarte bine că doi-trei centimetri de sol se realizează în 3.000 de ani şi punem la loc într-o sută de ani. Aici lucrurile trebuie să fie bine cunoscute şi gestionate. Preocuparea noastră permanentă şi cercetarea fac paşi, dar şi fermierii pentru a avea soluţii”, a mărturisit ministrul de resort.
Totodată, Daea a adăugat că, printr-un anumit sistem de culturi şi aplicarea de către fermieri a unor tehnologii specifice cultivării, pot fi diminuate aceste pierderi care afectează tot mai mult zone de nisipuri şi de câmpie.
„Cele mai afectate sunt zonele de nisipuri, de câmpie, în Oltenia sunt şi acolo 400.000 de hectare cu terenuri nisipoase în pantă şi de aceea avem nevoie de sisteme de culturi pentru înverzirea solului, pentru ca aceste procese naturale să nu se accentueze”, a mai explicat oficialul guvernamental.
Potrivit unui raport FAO, citat de Petre Daea, un miliard de oameni suferă de foame, din cauza lipsei de hrană, iar preocuparea actuală pentru menţinarea solului nu este suficient de activă în momentul acesta.
„În realitate avem zilnic, la fiecare 6 secunde, o pierdere a unei vieţi, a unui copil, aşa spune un raport FAO, şi că pierdem într-o recreaţie 100 de copii din cauza lipsei de hrană, dar şi că suferă pe planetă peste un miliard de oameni de foame pentru că nu au posibilitatea să se hrănească. În procesul acesta al vieţii solului, în loc să-l menţii, te îndepărtezi de el, pentru că risipa este o evidenţă, iar preocuparea nu este suficient de activă în momentul acesta”, a mai spus ministrul Daea.
Aproape jumătate din suprafața agricolă a țării, în pericol
Studiile de specialitate arată că terenurile agricole în pantă cu pericol de eroziune ocupă 43% din suprafaţa agricolă a ţării.
Eroziunea solului constă în pierderea particulelor de sol prin acţiunea apei şi a vântului. Riscul erozional trebuie minimalizat printr-un management adecvat. Adâncimea de înrădăcinare şi cantitatea de apă accesibilă pentru plante se reduce. Aceste procese sunt şi mai intense pe solurile subţiri, unde roca este mai aproape de suprafaţă, spun specialiștii ICPA.
Intensificarea eroziunii conduce la pierderea treptată a stratului superficial de sol şi astfel la reducerea fertilităţii solului prin pierderea particulelor fine de sol bogate în nutrienţi.
Eroziunea contribuie la creşterea riscului faţă de inundaţii prin intensificarea scurgerilor, blocarea drenurilor şi a canalelor de drenaj.
Covorul vegetal protejază solul împotriva eroziunii, dar pot avea loc modificări semnificative pe solurile arabile ori pe terenurile intens păşunate, ori pe terenurile recent defrişate.
Independent de pierderile de sol, culturile agricole în primele faze de vegetaţie pot fi afectate prin pierderea solului din jurul rădăcinilor (prin procesul de spălare) sau prin ruperea şi detaşarea lor în atmosferă odată cu particulele de praf, din cauza eroziunii eoliene. În astfel de condiţii, culturile agricole trebuie reînsămânţate, ceea ce înseamnă costuri suplimentare şi risc crescut de pierdere sau reducere severă a recoltei următoare. Pot fi necesare lucrări suplimentare pentru uniformizarea suprafeţei solului. De asemenea, curăţirea canalelor şi a drenurilor de sedimente devine costisitoare. Apele de suprafaţă pot fi contaminate de către sedimente, nutrienţi, pesticide, care se găsesc în solul erodat.
Lacurile destinate creşterii peştelui pot fi serios degradate prin depozitarea sedimentelor. Cazuri evidente au loc în imediata vecinătate a diferitelor lacuri de acumulare, dar procese semnificative se pot produce şi în zonele de deal, unde vegetaţia este afectată prin păşunat excesiv, ori chiar în zonele cu lacuri, heleșteie piscicole sau recreative.
Eroziunea poate cauza probleme negative deosebite zonelor învecinate, chiar populaţiilor locale; de exemplu, prin inundaţii, prin depozitarea sedimentelor pe arterele de circulaţie ori pe proprietăţile învecinate.
Fiecare deţinător de teren are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eroziunii, iar dacă s-a produs deja, atunci trebuie întreprinse lucrări pentru a înlătura orice sedimente depozitate.
Chiar şi simplele scurgeri de suprafaţă - făgaşele - pot deveni foarte importante. De asemenea, chiar dacă aceste scurgeri nu sunt cu particule de sol, ele pot deveni dăunătoare, pot polua apa de suprafaţă cu nutrienţi şi pesticide aflate în soluţie sau ataşate particulelor foarte fine. Scurgerile de la crescătoriile de animale pot avea efecte similare.
Soluția legală la eventualele divergențe dintre statul român și Comisia Europeană pe fondurile gestionate de AFIR
Ca urmare a adoptării de către plenul Camerei Deputaților prin vot final, miercuri, 17 octombrie 2018, cu 243 voturi pentru, 25 împotrivă și 3 abțineri, a proiectului de lege PL-x 303/2018 (lege ordinară) de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 29/2018, s-a creat posibilitatea finanțării componentei reprezentând fondurile externe nerambursabile aferente plăţii beneficiarilor pentru cazurile în care între statul român şi Comisia Europeană (CE) apar situaţii divergente – opinii diferite asupra cadrului legal aprobat de Comisia Europeană, divergenţe care se pot continua cu proceduri litigioase.
Una dintre modificările importante aduse de proiectul de act normativ reprezintă introducerea la articolul 13, alineatul (1), după litera o, o alta denumită „p” care precizează că, cităm: „Sumele alocate temporar de la bugetul de stat, reprezentând transferuri către AFIR necesare pentru asigurarea finanțării componentei reprezentând fondurile externe nerambursabile aferente plății beneficiarilor pentru cazurile în care între statul român și Comisia Europeană sunt situații divergente; alocarea temporară se realizează până la finalizarea situației divergente”.
OUG 29/2018 vine în completarea OUG 49/2015 care reglementează gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.
Citeşte mai mult ...
Mână criminală în cazul prezenței pestei porcine africane în Teleorman?
Prezent la o emisiune televizată, transmisă de TVR1, marți, 16 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lansat un semn de întrebare cu privire la cine anume s-ar fi putut debarasa de două cadavre de porci domestici într-o pădure din județul Teleorman, la unul dintre acestea fiind confirmată oficial prezența virusului pestei porcine africane (PPA).
„Într-o pădure, că l-am întrebat pe președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), au fost găsite resturi de porci. Întrebarea se pune: cum au ajuns porcii ăia acolo? Au putrezit acolo. Au fost aduse cadavre de purcei, acolo. Întrebarea este cine le-a adus? Așa putem distruge toată țara, dacă un netrebnic aruncă așa ceva. Acest lucru este infracțiune”, a declarat Daea.
Conform informațiilor ANSVSA, transmise presei în aceeași zi, prezența PPA a fost confirmată în județul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan.
Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).
Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.
„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, precizau vocile autorizate ale ANSVSA. „Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”.
Într-o declarație făcută de oficialul guvernamental, vineri, 12 octombrie 2018, la Mehedinți, acesta a precizat că s-au transmis către Comisia Europeană modificările Planului Național de Dezvoltare Rurală prin care vor fi alocate cele 43 de milioane de euro pentru investiții în dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare și incineratoare, urmând ca în zilele următoare Comisia Europeană să transmită procedurile.
În plus, el a menționat că Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a spus că România a acţionat „corect, la timp, responsabil şi eficient” în privinţa combaterii virusului pestei porcine.
„În condiţiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut în ţară, noi, la nivelul guvernului (...), în cadrul Comitetului naţional al situaţiilor speciale de urgenţă, am stabilit măsurile respective, am introdus în dispozitiv toate instituţiile abilitate, am intrat în fiecare focar cu măsurile tehnice pe baza planului de urgenţă (...) şi iată că am putut da garanţia şi UE, Comisiei Europene, pentru că toată lumea îşi pune semne de întrebare, cum am acţionat. Iar comisarul Vytenis Andriukaitis a răspuns că România a acţionat corect, la timp, responsabil şi eficient”, a afirmat Petre Daea.
Datele prezentate de Daea în cadrul emisiunii „România9” relevă că, în prezent, 8138 de gospodării sunt afectate de PPA. Din acest total, 7835 au dosare de despăgubire întocmite și finalizate, iar către 7.444 s-au și făcut plățile.
Despăgubirile se fac în funcţie de greutatea, vârsta, valoarea genetică şi stadiul de gestaţie, pentru că s-a întâmplat să fie găsite în gospodării scroafe gestante.
Pentru purceii sub două luni şi cântărind între 15 şi 18 kilograme, despăgubirea este de 160 de lei pe cap de purcel, pentru purceii între două şi cinci luni şi 25 de kilograme - 350 de lei pe cap de purcel, pentru purceii peste cinci luni şi până la 130 de kilograme - 10 lei pe kilogram, pentru cei peste 130 de kilograme - 9 lei pe kilogram şi pentru scroafe gestante - 12 lei pe kilogram.
NHR Agropartners la IndAgra 2018, oferte de finanțare atractive
Sezonul expozițiilor agricole din România se încheie cu IndAgra, târgul internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei, care se desfășoară în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2018, la Romexpo – București. Standul NHR Agropartners îl găsiți pe platforma exterioară 11, la numărul 02, într-un spațiu generos de 600 m2, unde sunt expuse utilaje de la producători consacrați în tehnica agricolă mondială, care pun accent pe calitatea utilajelor și serviciilor post vânzare.
Ofertă specială de finanțare începând cu 0% avans și 1,5% dobândă, la două modele de tractoare Deutz-Fahr
De la compania Deutz-Fahr, vor fi în standul NHR Agropartners tractoare, pornind de la 88 până la 336 CP, incluzând un model dedicat lucrărilor în vie sau livezi, precum și combina de cereale C6206 TS cu turbo separator, de 230 CP, echipată cu header de păioase de 5,4 m cu posibilitate de prelungire până la 6,3 m.
Între tractoare, vedetele Deutz-Fahr sunt două modele speciale 7250 și 9340 Warrior, de culoare neagră, fabricate în Germania, în cea mai modernă fabrică de tractoare din Europa. Aceste două modele sunt echipate cu transmisie variabilă continuă, care ușurează munca operatorului și contribuie la creșterea eficienței tractoarelor, corelarea turației motorului și a vitezei făcându-se automat, în funcție de sarcină. Pentru a demonstra fiabilitatea tractoarelor Deutz-Fahr, cele două modele speciale beneficiază de garanție extinsă: trei ani sau 3.000 de ore și de o ofertă specială de finanțare începând cu 0% avans și 1,5% dobândă până pe 31 decembrie 2018.
De asemenea, vor mai fi expuse și tractoare Deutz-Fahr Seria 6 care reprezintă cel mai bun mix de tehnologie din clasa de putere. Deutz-Fahr a dezvoltat seria 6 pentru ferme mari, medii sau ferme mici, cu 12 modele variind de la 156 la 226 CP, în două variante de platforme, trei tipuri de transmisie (TTV, RCShift, PowerShift), două configurații de cabină, cu diferite niveluri de confort, precum și diverse alte opțiuni. Astfel, Seria 6 permite fermierilor să-și creeze în mod individual cel mai bun mix de tehnologie în această clasă de tractoare, redefinind conceptul de configurabilitate. Modelele expuse din această clasă sunt Deutz-Fahr 6185 de 181 CP și Deutz-Fahr 6205 de 196 CP. Ambele sunt echipate cu transmisie PowerShift și cabină MaxiVision 2 cu consolă multifuncţională.
Din Seriile 5 și 5G vor fi expuse tractoare utilitare special echipate pentru a face față provocărilor atât în ferme agricole, ferme de animale, ferme mixte, cât și aplicațiilor din livezi și vii.
Toate tractoarele sunt dotate cu motoare Deutz cu emisii poluante reduse și consum mic de combustibil.
De la JCB, tractoare și încărcătoare telescopice
De la producătorul britanic JCB vor fi expuse două utilaje: tractorul Fastrac 8330 de 335 CP și încărcătorul telescopic 541-70 Agri Plus, care poate ridica 4,1 tone la peste 7 m înălțime. Acesta este dotat cu diverse accesorii, precum furci și cupe, pentru a acoperi o gamă cât mai variată de cerințe.
Tractorul Fastrac 8330 are șasiu integral cu suspensie pe ambele punți, frâne externe și ABS pe fiecare roată, transmisie CVT (cu variație continuă). Tractoarele JCB Fastrac sunt singurele tractoare din lume cu șasiu complet, cu suspensie pe ambele punți și singurele care pot rula legal în siguranță cu viteze de până la 70 km/h. Acestea sunt în egală măsură capabile să concureze cu camioanele pentru transport, dar și să execute orice lucrare agricolă. În plus se adaugă forța de tracțiune remarcabilă, capacitatea de a lucra cu utilaje foarte mari, o cabină de top și folosirea unor tehnologii eficiente care asigură un consum redus de combustibil și costuri de operare reduse.
De reținut că, toată gama de încărcătoare telescopice beneficiază până pe 31 decembrie 2018 de oferta financiară avantajoasă cu 0% dobândă.
Prelucrarea solului și semănat
Gama de utilaje pentru prelucrarea solul și însămânțare cuprinde utilajele de la Poettinger: plug cu 4 trupițe Servo 35, grapa cu discuri Terradisc 4001 de 4 m și semănătoarea de păioase Vitasem 402 de 4 m, de la Einboeck cultivatorul Vibrostar de 3,9 m, destinat în special solurilor ușoare, medii și pietroase, de la Sfoggia semănătoarea Sigma 5, pe 6 rânduri pentru plante prășitoare: porumb și floarea-soarelui, cu brăzdare cu discuri și sistem de monitorizare a debitului de boabe pe rând. De la producătorul Dal-Bo vizitatorii pot vedea o tocătoare pentru resturi vegetale tip tăvălug de 3 m, MaxiCut, care se pretează foarte bine la coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiță, miriște de grâu sau chiar ierboase, cu un consum de combustibil mult redus față de o tocătoare obișnuită.
Utilaje pentru protecția plantelor. În premieră, mașina Gregoire Ecoprotect pentru tratamente fitosanitare în vii
Pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare și tratamentelor de fertilizare, vor fi expuse, de la firma Hardi o mașină de erbicidat autopropulsată Hardi Alpha Evo Twin Force cu capacitatea rezervorului de 4.100 de litri, având motor Deutz Tier 4 Final de 245 CP, iar de la firma Bogballe va putea fi văzută mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice, M35 Plus, model lansat la Agritechnica 2017. Noutatea utilajului de la Bogballe constă în creșterea capacității de aruncare a îngrășământului de până la 650 kg/minut și un nou control al secțiunii de dozare a îngrășământului: Dual Dynamic. Toate mașinile Bogballe dispun de sistem unic de împrăștiere spre centru sau spre exterior a îngrășămintelor.
În premieră, va fi expusă la stand, mașina Gregoire Ecoprotect pentru tratamente fitosanitare în vii, care poate recupera un procent important din soluția pentru tratament. Acest utilaj a obținut medalia de argint în 2013 la SITEVI, cel mai mare târg specializat de mașini și echipamente pentru viticultură din Europa (Montpellier, Franța).
NHR Agropartners anunță că pentru achiziția de utilaje agricole va avea oferte de finanțare atractive începând de la 0% avans și 0% dobândă (la anumite utilaje), dar și prețuri speciale pentru 13 pachete de tractor cu utilaj (plug, grapă cu discuri, roți înguste și mașină de fertilizat).
Mai multe detalii despre oferte și pachetele promoționale găsiţi la adresele:
https://nhr.ro/modele-speciale-in-conditii-speciale/
https://nhr.ro/oferta-finantare-incarcatoare-cu-brat-telescopic/
https://nhr.ro/pret-special-pentru-masinile-de-fertilizat-bogballe/
Tânărul ploieștean care a dat dovadă de patriotism – a cumpărat o fermă de la doi spanioli tocmai în Mehedinți
Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.
Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.
Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.
Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.
Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.
Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?
Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.
R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?
F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.
R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.
F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.
R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?
F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.
R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.
F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.
Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.
R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?
F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.
R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?
F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.
R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?
F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.
R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?
F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.
R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?
F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.
Muncă multă, bani puțini
Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.
R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?
F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...
R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?
F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.
R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?
F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.
R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?
F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.
În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.
R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.
F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.
Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.
R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?
F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.
R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?
F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.
R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?
F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.
R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?
F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.
R.F.: Din ce domeniu veniți?
F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.
R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?
F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.
R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?
F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.
R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?
F.P.: În jur de două milioane de euro.
R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...
F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.
R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?
F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.
R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?
F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.
Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.
R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?
F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.
R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?
F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.
R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?
F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.
R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?
F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.
Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.
Erbicidele, pe primul loc în topul vânzărilor din România
Potrivit datelor publicate luni 15 octombrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2016, la noi în țară s-au comercializat 4.525.812 kg de fungicide şi bactericide, 5.066.293 kg de erbicide şi 743.763 kg de insecticide şi acaricide.
Aceleași statistici spun că în urmă cu doi ani, cele mai importante vânzări de pesticide în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Spania, Franţa, Italia şi Germania (79% din total), ele fiind urmate de România, Portugalia şi Ungaria.
Totodată, Spania, Franţa, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, ele reprezentând aproape jumătate (46%) din terenul agricol utilizat din UE şi jumătate (47%) din totalul terenului arabil.
Conform Eurostat, există date disponibile pe 2016 pentru 20 de state membre ale UE. Statisticile privind vânzările de pesticide sunt folosite ca un indicator al consumului de pesticide în agricultură.
Publicitate
Revista
