UE și România, poziții diferite cu privire la grupul de la Vișegrad 4+3. „România a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la început” (Dumitru, DG AGRI)
Chiar dacă șefia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin vocea reprezentantului său, Alexandru Potor, secretar de stat, consideră că „nu trebuie promovată o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă”, directorul adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, este de cu totul altă părere și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la bun început, un pol de putere din ce în ce mai vocal în interiorul Uniunii Europene (UE27, după Brexit) și care ne-ar fi putut sprijini în deciziile luate în Consiliul European (CEE).
Secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, consideră că țara noastră ar trebui să-și impună mai bine punctul de vedere în cadrul comunității europene, fără însă a deranja prea mult, fără a genera disoluție sau contradicție între România și celelalte state membre (altele decât cele din Vișegrad 4+3).
În plus, în cadrul atelierului „România – rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune” din cadrul Eurosfat, eveniment care a avut loc vineri, 28 aprilie 2017, la București, el a recunoscut că România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format „mai extins sau mai redus” al Statelor Membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv atunci când vine vorba de grupul de la Vișegrad.
„Este momentul să ne facem cuvântul bine auzit la nivel european, fără să fim discordanți, ci pur și simplu să arătăm disponibilitatea de a coopera la nivel european, de a exprima care sunt pozițiile favorabile în România, unde putem să ne integrăm și noi, în așa fel încât viitorul acesta comun să nu fie marcat de disoluție sau de contradicție între România și celelalte state membre. Și aici mă leg un pic vizavi de faptul că se încearcă crearea de poli de putere. Nu. Cred foarte mult în posibilitatea de negociere și posibilitatea de a fi echilibrați și de a dezvolta relații cu adevărat durabile cu ceilalți membri ai blocului comunitar.
Nu aș vrea să mergem pe poziții de confruntare. România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format mai extins sau redus al statelor membre – vorbesc despre grupul de la Vișegrad. Noi am preluat puncte de vedere ale statelor care, tradițional, au constituit acest grup de la Vișegrad, le-am analizat, ne-am exprimat poziții, iar în cazul în care acestea au fost corespondente cu poziția României, bineînțeles că am dat un feedback pozitiv. În cazul în care în care interesul nostru nu era atât de convergent cu al lor, am exprimat poziții prin care am încercat să nuanțăm ideile care sunt emergente la nivelul acestor grupuri mai mici sau mai mari. (...)
Nu trebuie să promovăm o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă. (...) Nu văd în aceste discuții, chiar într-o formulă mai restrânsă, ca fiind coagularea unor poziții de forță, ci un for de discuții, de schimb de experiență și de idei”, a răspuns Potor la întrebarea unui reporter cu privire la conturarea unui nou pol de putere în interiorul UE, în esență grupul de la Vișegrad 4+3.
În contrapartidă, directorul general adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, vede cu alți ochi grupul de la Vișegrad și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate majoră că nu a fost membră a acestuia, de la bun început. Pe de altă parte, însăși prezența lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, la o întrunire a șefilor agențiilor de plăți care gestionează fonduri FEADR în țările din grupul de la Vișegrad plus România-Bulgaria-Slovenia reprezintă un „lucru bun” pentru țara noastră.
Făcând referire indirectă și la situația „prietenilor coeziunii”, atunci când, la momentul aderării la UE, România a avut parte de aliați în state precum Polonia, Ungaria etc., și ele cu interesele lor, inclusiv prezența într-un astfel de grup ar da o greutate mai mare acțiunilor de influențare a deciziilor din Consiliul European, unele care ar putea avea un impact pozitiv asupra țării noastre.
„În legătură cu grupul de la Vișegrad plus doi, plus trei, în primul rând cred că este un lucru foarte bun. Cred că România a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la început. Faptul că există o apropiere România-Bulgaria-Slovenia față de grupul de la Vișegrad permite să se adauge unei voci care este deja recunoscută – grupul de la Vișegrad – la nivel european”, a afirmat Dumitru. „Pe de altă parte, n-aș pune aceste discuții pe grupuri, nu le-aș lega direct de discuția privind viitorul Europei cu vitezele. Asta ține mai mult de logica funcționării în Consiliu. În Consiliu, de regulă, logica este să obții o majoritate și să reușești să treci o inițiativă. Și faptul că există astfel de grupuri ajută (...) să treci o inițiativă în Consiliu. Este bine să funcționăm în niște grupuri care pot să exprime anumite orientări și anumite poziții”.
Polonia trage sforile
Anul trecut, Teodor Mihalcea, fost secretar de stat tehnocrat în cadrul ministerului de resort, participa la reuniunea miniştrilor Agriculturii din cadrul Grupului de la Vişegrad 4+3 (Bulgaria, Rom\nia, Slovenia).
Evenimentul avea să se desfășoare în perioada 25-26 octombrie 2016, la Varşovia, sub preşedinţia poloneză a Grupului de la Vişegrad +3.
Tematica reuniunii viza priorităţile în domeniul agricol ale preşedinţiei poloneze a Grupului de la Vişegrad – revizuirea Cadrului Financiar Multianual (MFF) 2014-2020 cu implicații asupra regulamentelor Politicii Agricole Comune (PAC) şi viitorul acesteia după 2020, precum şi dezbaterea preliminară a propunerilor de simplificare a PAC cuprinse în Regulamentul Omnibus.
La acea vreme, țara noastră susținea declarația comună pe Omnibus și sublinia importanța menținerii sprijinului pentru organizaţiile de producători, mai ales în acele state membre unde gradul de organizare în sectorul de legume–fructe este scăzut.
„Modificările propuse cu privire la suportarea consecinţelor financiare ale nerecuperării debitelor şi eliminarea regulii «50/50» ar putea conduce la importante consecinţe financiare pentru statele membre şi nu poate fi acceptat”, se preciza într-un comunicat de presă de la finele anului trecut. „Schimbările importante care s-au iniţiat în MFF 2014-2020 este bine să se continue și în noua perspectivă financiară, iar în acest sens este important să se ajungă la convergenţa plăţilor directe între statele membre”.
În plus față de propunerile incluse în Omnibus, pentru România este deosebit de importantă revizuirea Anexei II din Reg. (UE) nr.1305/2013, respectiv creșterea cu 20% a ratei de sprijin pentru cooperativele care vor să facă investiții în procesare, încurajând astfel asocierea și, implicit, realizarea de investiții colective în interesul membrilor. De asemenea, România consideră important să se evalueze oportunitatea menținerii plăților directe pe suprafață - SAPS și după 2020.
Alte teme de discuţie au vizat „pachetul de igienă” - stabilirea unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, în ceea ce privește posibilitatea de sacrificare a animalelor în fermă, care ar putea fi apoi oferite la vânzare pe piața locală.
„Dezbaterea este de interes pentru România, producătorii români de dimensiuni mai mici solicitând norme simplificate și mai flexibile. (...) România lucrează la o modificare a cadrului legislativ privind condițiile minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mai mică prin care se definesc: abatoare de capacitate mică, centre și puncte de sacrificare, cu limitarea numărului maxim de capete/lună care pot fi sacrificate în aceste tipuri de unități”, afirma Teodor Mihalcea, fostul secretar de stat tehnocrat.
Alte teme abordate în cadrul Reuniunii au vizat creşterea potenţialului de cercetare în domeniul agricol al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar și mecanismele de piaţă din sectoarele cerealelor şi zahărului (în contextul eliminării cotelor de producţie la zahăr începând cu 1 octombrie 2017).
De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptată Declaraţia comună a miniştrilor agriculturii din Grupul Vişegrad 4+3 (Bulgaria, România şi Slovenia) cu privire la creşterea potenţialului de cercetare al ţărilor din Europa Centrală şi de Est în implementarea proiectelor din programul Orizont 2020, în domeniul agricol, inclusiv al bioeconomiei.
Săptămâna trecută, directorul AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a fost prezent la o reuniune a directorilor de agenții de profil la nivel european, tot în Polonia.
Până în prezent, nu a mai existat vreo altă întâlnire la nivel de secretar de stat sau minitru cu membrii omologi din grupul de la Vișegrad.
Competiția „Gustul Ales” promovează și susține produsul românesc
Expo – Conferința „Produsul românesc – realități și perspective în 2017”, organizată de revista RO.aliment, prilejuiește întâlnirea anuală a producătorilor, procesatorilor și furnizorilor cu retailul, asociațiile și autoritățile implicate în ramurile industriei agroalimentare din România, la Clubul Diplomaților București, în perioada 10-11 mai 2017, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.
Partenerii evenimentului sunt: ROMALIMENTA, APRIL, ARC, APCPR, IBA, APAR, MADR, ANSVSA.
Evenimentul reunește jucători din piața agroalimentară din România, în încercarea de a găsi soluții la problemele cu care se confruntă industria și de a răspunde la întrebările care frământă producătorii, procesatorii și furnizorii.
Un moment special în cadrul Expo-Conferinței RO.aliment va fi cel al testării produsului românesc într-un panel unic de degustare printre evenimentele expoziționale de gen. Astfel, companiile românești vor intra în competiția „Ora de bun gust” cu produsele dovedite că sunt fabricate în România.
De ce ar trebui să participați la Gustul Ales?
1. Premiul „Gustul Ales” vă ajută să vă diferențiați de sute de produse similare. Alegerea produsului dumneavoastră de către specialiștii de înaltă clasă, din domeniu, constituie o uriașă oportunitate de a vă impune în atenția consumatorilor. Premii similare, acordate în alte țări, au determinat o creștere a vânzărilor pentru produsele desemnate. Menționând acest premiu pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe rafturile supermarketurilor.
2. Produsele din concurs vor fi jurizate luând în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate etc.), aspect.
3. Puteți participa cu oricâte produse doriți, singura limitare fiind legată de încadrarea în categoria de concurs.
4. Odată ce produsul a fost înscris în competiție, juriul format din specialiști din domeniul în care se încadrează produsul îi va testa calitățile organoleptice.
5. În procesul de decizie al trofeelor „Gustul Ales”, votul publicului va conta în proporție de 100%. Participanții vor degusta produsele pe parcursul conferinței, impresiile acestora fiind exprimate prin completarea unor chestionare online. Astfel, rezultatele vor putea fi vizualizate în timp real de către concurenți.
6. Juriul va acorda câte un premiu special pentru fiecare categorie (companiile vor prezenta, în plus, informații legate de compoziția produsului:
Premiul juriului pentru produs lansat în 2017
Premiul juriului pentru cel mai sănătos produs
Premiul juriului pentru cel mai invovator produs
1. Produsele câștigătoare vor fi anunțate în presă (în presa parteneră a conferinței, dar nu numai).
COMPONENȚA JURIULUI
Adriana MACRI – Inginer Cercetare Dep. cercetări interdisciplinare IBA
Denisa DUȚĂ – Șef laborator analize senzoriale IBA
Gabriela MOHAN – Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologică IBA
Daniela Voica – Director Tehnic, reprezentant ROMPAN
Daniela PARASCHIV – Director General CHR Hansen
CATEGORII
Produse lactate: cașcavaluri neafumate, produse lactate acidofile, brânză de burduf
Carne: salamuri crud uscate, preparate fiert-afumate, salam de Sibiu
Ready-meal: mâncăruri din legume, mâncăruri din carne
Preparate din pește: afumate, salată de icre
Legume-fructe procesate: zacuscă, dulceață, gemuri
Băuturi alcoolice și nealcoolice: sucuri de fructe, vinuri (albe, roșii, roze), vinars
Dulciuri/panificație: pâine, fursecuri, sărățele
Parteneri Gold: Cris-Tim, Zimbria, Biotrend Plus, Epson
Parteneri: Super Eggs, Chr Hansen, Inaq Cosulting, Mach FTD, Chep Romania, Sudpack Romania, IBA Bucuresti
Parteneri media: TVR, B1TV, Revista Fermierului, Radio Antena Satelor, Jurnalul de Afaceri, Comunicate de Afaceri, Business Days, Business Pres Agricol, Cotidianul Agricol, nonguvernamental.org, Dacic Cool, Agerpres
Creștere pe piața utilajelor second-hand în România, dar și a prețurilor acestora. „Avem nevoie de investiții continue în utilaje performante, pentru a fi mai eficienți și mai productivi” (Utilben)
Piața utilajelor agricole din România, inclusiv cea a utilajelor la mâna a II-a, urmează o tendință de creștere din toate punctele de vedere, afirmă specialiștii Utilben, într-un studiu propriu remis la redacție.
Analiștii companiei apreciază că prețul de achiziție al utilajelor SH se majorează și el, ceea ce înseamnă că producătorii agricoli autohtoni se îndreaptă spre utilaje mult mai performante, iar tendința de „reînnoire” a acestora este accentuată.
„Ne dorim ca agricultura din România să fie susținută mai mult de către statul român și de instituțiile bancare, prin urmare fermierii să dispună de multiple posibilități de finanțare atât pentru utilaje noi, cât și second hand. De asemenea, suntem convinși că, pe viitor, putem dezvolta împreună cu competitorii de pe piață servicii mai utile și mai avantajoase decât în prezent pentru fermierii din România”, precizează cei care au documentat analiza de specialitate.
Potrivit acelorași reprezentanți ai companiei, fermierii români au nevoie de utilaje performante pentru a practica o agricultură performantă.
„Aproximativ 2,5 milioane de români lucrează în agricultură, adică 29,3% din populația activă (...). Aceasta se datorează faptului că nu avem suficiente utilaje, comparativ cu suprafața lucrată. În Europa de Vest, media populației care lucrează în agricultură este de 4-5%. În România, avem un tractor la fiecare 41 de hectare de teren lucrate, în timp ce media europeană este de un tractor la fiecare 13 hectare lucrate.
„Avem nevoie de investiții continue în utilaje performante, pentru a fi mai eficienți și mai productivi”, au continuat reprezentanții firmei.
Din datele agregate de angajații Utilben, un fermier utilizează un tractor, în medie, peste 10.000 de ore în România, în timp ce în Marea Britanie sau Germania, perioada maximă de operare este de 3.000-4.000 de ore.
Potrivit acelorași date ale companiei, media orelor de funcționare a unui tractor achiziționat este de 4.948 de ore, de unde rezultă că românii cumpără un tractor fiabil cu orele cu care nemții îl consideră prea uzat.
„Conform Institutului Național de Statistică, avem în România 199.284 de tractoare și 27.485 de combine agricole. Ca să atingem media europeană, ar trebui să avem aproximativ 600.000 de tractoare agricole”, spun cei de la Utilben, citând date oficiale. „Conform datelor furnizate de Eurostat și Insee, un fermier român care cultivă cereale câștigă aproximativ 700 de euro de pe un hectar, iar potrivit specialiștilor, aceasta este una dintre cauzele folosirii utilajelor extrem de vechi, iar foarte puține firme oferă clienților posibilități de finanțare”.
Care este modalitatea de achiziție preferată de fermierii români?
Conform acelorași date agregate de Utilben, modalitatea de achiziție pe care clienții români o preferă este directă (cu banii jos), urmată de achiziția în leasing direct – 67%, respectiv 23% leasing.
„Leasingul este o opțiune avantajoasă pentru fermieri, dar proporția de 23% a achizițiilor prin leasing este mică, în comparație cu țările occidentale sau cu SUA”, mărturisesc specialiștii. Ca urmare, mai spun aceștia, la noi în țară există un potențial de creștere, iar analiștii companiei consideră că achizițiile prin leasing vor fi următorul trend în acest sector.
„Deja numărul cererilor pentru achiziții în leasing au crescut destul de mult față de anii precedenți. În plus, achiziția unui utilaj agricol second hand achiziționat prin leasing poate fi o oportunitate excelenta pentru agricultorii mici și mijlocii din România”, sunt de părere angajații firmei.
Încotro se îndreaptă piața de tractoare?
În 2015, numărul tractoarelor din România era de 199.284 de unități, prețul mediu de achiziție al acestora ajungând chiar și la 40.441 de euro bucata, iar media cailor-putere depășea 160 CP.
În contrapartidă, pentru anul acesta, Utilben previzionează o creștere de aproximativ 10% față de anul de referință 2016.
„Această creștere se va datora în principal formelor diverse de finanțare, inclusiv a tractoarelor second-hand, plus achizițiilor prin fonduri europene. După un prim trimestru din 2017 deja încheiat, putem spune că solicitările pentru tractoare achiziționate prin finanțări bancare sau de la stat au crescut brusc, în comparație cu anii precedenți”, au punctat oficialii firmei.
Care este trendul previzionat pentru combine în anul 2017?
Pe de altă parte, numărul combinelor este și el în creștere, ajungând în anul 2015 la un efectiv de 33.779 de unități, prețul mediu al unei unități fiind de 124.000 de euro, potrivit datelor Utilben
Și pe acest palier, compania citată previzionează o creștere de aproximativ 6% a pieței combinelor din România.
„Începutul de an ne-a găsit surprinși de numărul cererilor de combine second hand atât prin finanțări, cât și prin fonduri europene”, recunosc reprezentanții firmei.
Acest studiu al pieței este realizat de către Utilben, unul dintre principalii importatori de utilaje noi și second-hand din România. Compania citată este specializată în importul de utilaje de calitate, închirieri și service multibrand pentru utilaje de construcții și utilaje agricole.
„Analiză bursa cerealelor AgroGo: Rapița, vedetă și în anul 2017?” Da, dar cu prețuri mai mici
Rapița a fost o cultură-vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață, anunță cei de la AgroGo într-o analiză transmisă presei printr-un comunicat, adăugând că, potrivit pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.
„Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri-record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris – cea mai reprezentativă pentru regiune – depășind valoarea de 1.900 lei/tonă. Chiar dacă prețul primit în piața locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente”, afirmă cei de la AgroGo.
Potrivit spuselor analiștilor, acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine - încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.
Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun.
„Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?”, se întreabă retoric analiștii.
Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 lei/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.
„Dacă ne uităm însă la luna august – următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai –, vedem că prețul este de doar 1.650 lei/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, dimpotrivă. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut”, continuă specialiștii AgroGo.
Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță, mai zic aceștia.
„Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie”, se mai precizează în analiză.
„În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018”, concluzionează analiștii AgroGo. „Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat”.
AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor, oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață. Mai mult, AgroGo este singura platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen.
AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, al procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.
Brazilia: New Holland Agriculture setează un nou record mondial la recoltat de soia cu combina CR8.90
New Holland Agriculture stabilește un nou record mondial prin recoltarea unei cantități de 439.730 de tone de soia în numai 8 ore, cu Combina CR8.90, anunță compania printr-un comunicat de presă.
Performanța-record, care a avut loc în Bahia, Brazilia, a fost certificată de un arbitru independent al Rank Brasil. Acesta a certificat atingerea recordului mondial.
„Prin stabilirea acestui record de recoltare a peste 439 de tone de soia, Combina CR8.90 o ia pe urmele precursoarei sale CR10.90, deținătoarea unui record mondial la recoltat grâu în 2014,” afirmă Lars Sørensen, directorul departamentului Mașini de recoltat. „Combina CR8.90 a atins această performanță și datorită recoltei impresionante ce se remarcă printr-o producție de 4.886 kg/ha, cu mult peste media de 3.600 kg, considerată ca fiind pragul de producție în Brazilia. Recordul atins de cele două modele demonstrează capacitatea extraordinară și productivitatea seriei de combine CR”.
CR8.90, combina recordului la recoltarea de soia: 439.730 tone în 8 ore
Recordul a fost stabilit pe 5 aprilie 2017, la Ferma Panambi administrată de frații Mingori, în Bahia, Brazilia cu sprijinul dealerului Jaraguá Bahia, situat în apropierea orașului Luiz Eduardo Magalhães.
În ziua demonstrației, umiditatea solului a fost ridicată din cauza ploii de la ora 5:00 AM, care a fost absorbită de sol până la 20 mm, iar temperatura a fost cuprinsă între 25 și 28 de grade Celsius.
Recoltarea a început la ora 10:30 am și s-a terminat la 18:30 pm, când au fost recoltate apoximativ 90 ha. Media de recoltare a Combinei CR8.90 a fost de 54,97 tone/oră într-o recoltă de 4,88 tone/oră, cu o umiditate medie de 17%. Performanța-record a fost obținută cu un consum de 1,84 litri de combustibil per tona de soia recoltată.
Seria CR – o gamă de combine pentru recorduri
Combina CR8.90 a călcat pe urmele CR10.90, cea mai puternică și mai productivă combină din lume, consemnată în Cartea Recordurilor pentru recoltarea a 797.656 de tone de grâu în 8 ore, în anul 2014 – titlu pe care și-l păstrează și astăzi.
Combinele CR ating astfel de performanțe de recoltare datorită unor tehnologii specifice:
– Twin Rotor™, care a consacrat modelele New Holland, și motoarele puternice și eficiente dezvoltate de FPT.
– Sistemele de ghidare automată – precum IntelliSteer® – care permit operatorilor să recolteze non-stop și tehnologia cu rotor Twin Pitch Plus, care poate îmbunătăți condițiile de lucru pe soluri cu umiditate crescută cu până la 10%.
– Sistemul opțional Dynamic Feed Roll™ cu protecție integrată împotriva bolovanilor, care îmbunătățește capacitatea seriei CR cu până la 10%, reducând spargerea boabelor.
Noul site al DuPont Pioneer dedicat CRISPR-Cas demonstrează potenţialul imens al tehnologiei. „Prima resursă disponibilă publicului pentru tehnologii avansate în ameliorarea plantelor”
Vrei să înveţi mai multe despre CRISPR-Cas şi aplicaţiile sale în agricultură? DuPont Pioneer a lansat un website unic (CRISPRCas.pioneer.com), care demonstrează cum această tehnologie de ameliorare este o metodă efcientă prin care se pot îmbunătăţi plantele şi care ajută fermierii să producă alimente mai multe şi mai bune cu mai puţine resurse - evidenţiind principiile comerciale, cercetarea şi eforturile de colaborare din acest domeniu, anunță compania printr-un comunicat de presă.
„Recunoscând o descoperire revoluționară în biologie, dialogul public despre CRISPR-Cas este în creştere datorită aplicațiilor in domenii precum sănătatea oamenilor sau ameliorarea animalelor şi plantelor”, a declarat Neal Gutterson, vicepreşedinte pentru Cercetare&Dezvoltare, DuPont Pioneer. „DuPont Pioneer vrea să participe activ la acest dialog şi să realizeze cât mai accesibile informaţiile despre cercetările noastre şi despre dezvoltarea de produse cu CRISPR-Cas”.
Printre resursele de pe website, se numără cele video, tip webinar (conferință web interactivă), răspunsuri la întrebări frecvente, comunicate de presă, lucrări ştiinţifice şi un glosar de termeni legaţi de CRISPR-Cas. Va fi adăugat conţinut nou și va fi actualizat la intervale regulate.
„Toate tehnologiile au nevoie de acceptare socială pentru a fi puse în practică. Este responsabilitatea noastră să câştigăm încrederea consumatorilor prin implicare activă şi transparenţă în realizarea tuturor aşteptărilor pe care CRISPR-Cas le generează, legat de siguranţa şi de securitatea alimentară”,a declarant Gutterson.
Bazată pe un sistem întâlnit în natură, CRISPR-Cas poate să îmbunătăţească o plantă fără să introducă ADN de la o altă specie. Este o continuare a ceea ce au început să facă oamenii când au domesticit prima dată plantele – selectarea plantelor care prezentau caracteristici de interes, cum ar fi potențial de producţie mai mare, rezistenţă la boli, păstrare mai bună sau nutriţie îmbunătăţită. CRISPR-Cas este o „unealtă” care poate să ne ajute să ţinem pasul cu cererea în creștere pentru soluţii în agricultura sustenabilă.
Pioneer are o platformă bazată pe CRISPR-Cas, cu ajutorul căreia dezvoltă seminţe cu o rezistenţă sporită la mediul înconjurător, mai productivă şi sustenabilă. Pioneer a anunţat la începutul anului intenţia de a comercializa hibrizi de porumb ceroşi, ca un prim produs obţinut cu CRISPR-Cas, care sunt în stadiul de testare în câmp şi de revizuire conform reglementărilor. Tehnologia are aplicabilitate la toate culturile Pioneer de interes, precum porumb, soia, rapiță, grâu şi orez.
DuPont Pioneer este liderul mondial în dezvoltarea şi furnizarea de genetică avansată la plante, asigurând seminţe de înaltă calitate fermierilor din peste 90 de ţări. Pioneer asigură consultanță agricolă şi servicii care ajută fermierul să îşi mărească producţia, profitul şi să dezvolte sisteme agricole sustenabile pentru oamenii de pretutindeni.
DuPont (NYSE: DD) a adus pe piața mondială ştiinţă şi inginerie de calitate ridicată sub formă de produse inovatoare, materiale şi servicii încă din 1802. Compania crede că, prin colaborare cu clienţii, guvernele, ONG-urile şi liderii de opinie, poate contribui la găsirea de soluţii la provocările globale, precum securitatea şi siguranţa alimentară globale, micşorarea dependenţei de combustibili fosili, protejarea vieţii şi a mediului înconjurător.
N-au mai ieșit la... Liman. Miorițele sunt din nou acasă. Nava de spionaj rusă, nu. Și Hayssam a „plecat” cu berbecuții, nu-i așa?
Dincolo de bășcălia creată în spațiul media românesc (Scutul Oaierless, Bătălia de la Ovine, declarația șefului de la Agricultură, Petre Daea, în emisiunea Viața Satului etc.), este greu de înțeles cum anume „Liman”, o fostă navă de cercetare din 1977, cu o lungime de 73 de metri și 1.560 de tone, care a fost însă modernizată de Marina Marinei Ruse și transformată într-o navă de recunoaștere (de spionaj), clasă Moma, parte a Flotei Mării Negre, a fost scufundată de un transportor de animale (Ashot-7, conform rușilor aka. Mv Youzarsif-H, conform deținătorului), plină cu aproximativ 8.800 de oi provenite din România.
Altfel spus, dacă livestock carrier-ul aflat sub pavilion togolez, aparținând Hammami Livestock (firmă înființată în anul 2000 în Tripoli, Liban) și care ar aparține lui Hussein Hammami, poate că nu ar fi deținut radare de ultimă generație, mai mult ca sigur că nava-spion a Rusiei era burdușită de astfel de instrumente de scanare la mare distanță. Mai exact, cei de la Sputnik spun că Liman opera o stație radar ultraperformantă, un detector hidroacustic și alte echipamente de recunoaștere necesare pentru a urmări navele de suprafață și submarinele (http://www.kchf.ru/eng/ship/intelligence/liman.htm).
În atare condiții, și un copil cu veleități de spion de grădiniță și-ar fi pus întrebarea: - cum Dumnezeu rușii nu și-au dat seama, chiar și pe ceață, de iminenta coliziune, la doar 25 de mile marine de țărmul turcesc?
Poate fi doar un acccident, explicat simplu bazându-ne pe principiul Briciul lui Occam sau pe principiul parcimoniei, folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice. Lui William de Occam i se atribuie principiul conform căruia este de preferatcea mai simplă explicație pentru un fenomen. Acest principiu își găsește formularea deseori în felul următor: „Entitățile nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesar” (entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem).
Pe seama scufundării navei-spion pot fi creionate însă și o multitudine de scenarii, de la cele pur militare (Liman se afla într-o misiune de urmărire a mișcărilor NATO din zonă) către speculații (o altă încărcătură sau una în plus pe lângă cea ovină – a se vedea cazul Hayssam și „fuga” sa cu vasul plin de berbecuți, ulterior dovedită a fi una terestră), trecând prin unele demne de cărțile SF (un posibil submersibil înarmat, mascat de semnătura navei libaneze) și până la cele de rațiuni economice (în spațiul media românesc sunt scoase în evidență numai oile românești – încărcătura, nu și operatorul sau destinația).
Dacă cu privire la proprietarul operatorului, Hussein Hammami, nu am putut (deocamdată) găsi foarte multe informații, ci doar câteva fotografii realizate de el cu vasul în cauză prin diverse porturi ale lumii (https://www.marinetraffic.com/en/photos/by/copyright:Hussein%20Hammami) și anumite mesaje postate pe Yahoo Groups (https://groups.yahoo.com/neo/groups/ship-broker/conversations/topics/14369), cu privire la țara de destinație, anul trecut, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, afirma: „În sectorul creşterii ovinelor, la rasele de carne şi lapte, România a evoluat foarte bine în ultimii ani şi dispune de calitatea căutată de ţările arabe. Îmi doresc să reuşim să ducem la export cât mai mult, acesta fiind unul dintre obiectivele propuse pentru mandatul de ministru – deschiderea de noi pieţe. Tocmai de aceea, sperăm prin vizita ministrului Agriculturii din Regatul Haşemit al Iordaniei să punem în contact direct producătorii şi importatorii, reuşind să creştem astfel eficienţa din punctul de vedere al producătorului”.
În urma semnării Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, relațiile de colaborare au fost dinamizate şi cu ocazia vizitei ministrului Achim Irimescu în Iordania în luna aprilie 2016, în ultima perioadă având loc mai multe contacte la nivel înalt și de experți.
„România este principalul exportator de oi pe piața iordaniană, iar Iordania exportă legume și fructe pe piața românească și se dorește consolidarea acestor activități, fapt pentru care se acordă o importanță deosebită relației dintre cele două țări, din punctul de vedere al agriculturii”, se preciza într-un comunicat de presă de anul trecut.
Revenind la detaliile tehnice, ca și în cazul navei Liman, Ashot-7 aka. Mv Youzarsif H – call sign 5 VCD 3, transportorul de animale a fost construit și el tot în 1977 și convertit în 2013. La momentul coliziunii, acesta era încărcat cu 8.000 de ori îmbarcate la Capu Midia, cu destinația Aqaba.
Coliziunea a avut loc la data de 27 aprilie 2017, în jurul prânzului, la 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului din Marea Neagră de pe coasta turcească. Accidentul s-a întâmplat pe o ceață densă, în apropierea satului turcesc Kilyos (Kumköy), la 40 de kilometri sau 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului. Echipajul de 78 de oameni de pe Liman ar fi încercat să pompeze apa și să mențină nava pe linia de plutire, dar, din păcate, nu a reușit să obțină controlul asupra inundațiilor. Nava rusească s-a scufundat ulterior, la ora 14:48, adică la aproape două ore și jumătate de la coliziune. Autoritățile turcești au trimis un remorcher și trei nave de salvare rapide. Nava rusească de marfă Ulus Star se afla în vecinătate, s-a îndreptat spre locul accidentului și a evacuat tot echipajul de pe nava aflată în pericol de scufundare. De asemenea, remorcherele de la baza navală rusească din Marea Neagră, precum și nave de război și o aeronavă (AN-26), s-au grăbit să vină la locul accidentului și să ajute nava în derivă, dar, din păcate, nu au ajuns la timp.
Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H nu a suferit avarii majore, a raportat accidentul autorităților locale și la puțin timp după aceea a fost eliberat pentru a reveni în serviciu. Ancheta privind cauza principală a coliziunii este în curs de investigare, dar probabil că s-a întâmplat din cauza unei greșeli umane și a încălcării regulilor ColReg. Deocamdată însă, animalele îmbarcate pe Mv Youzarsif H au făcut cale întoarsă cu vaporul avariat, urmând să plece la o dată ulterioară din portul românesc (foto cu locația în timp real, mai jos).
„Consilierii prim-ministrului turc Binali Yildirim și-au transmis tristețea în legătură cu incidentul omologilor ruși”, potrivit Maritime Herald.
Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H (IMO: 7611547) are o lungime totală de 132,00 m, grinzi turnate de 13,00 m și pescaj maxim de 5,50 m. Greutatea navei este de 2,103 DWt, iar tonajul brut este de 2,282 GRT. Nava a fost construită în 1977 de JJSietas Schiffswerft în Hamburg, Germania. Nava se afla pe drumul de la Capu Midia la Aqaba.
Trufin: „Voi finaliza prima etapă de pregătire a fermierilor botoșăneni pentru accesarea măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală”
La finalul acestei săptămâni, senatorul PSD Lucian Trufin, membru al Comisiei de Agricultură, va încheia sesiunile de informare și pregătire pentru fermierii botoșăneni în ceea ce privește prezentarea măsurilor pe care aceștia le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), întâlniri care s-au derulat în toate zonele județului timp de o lună, anunță politicianul prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție.
Ca urmare a tuturor acestor consultări publice la care au fost prezente atât autoritățile administrației publice din fiecare localitate, reprezentanți ai instituției cu responsabilități în acest domeniu la nivel județean și experți în accesarea proiectelor europene, precum și câteva sute de fermieri din fiecare regiune a județului Botoșani, politicianul a înaintat toate solicitările atât ministerului de resort, cât și colegilor mei din comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai existe blocaje la depunerea documentelor necesare pentru aprobarea finanțărilor.
„M-am consultat permanent atât cu fermierii din Botoșani, cât și cu cei din alte județe ale țării, pentru a aduna toate problemele cu care aceștia s-au confruntat până în prezent în ceea ce privește accesarea proiectelor europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Am prezentat toate solicitările Ministerului Agriculturii și colegilor mei din Comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai avem blocaje la depunerea documentelor necesare aprobării finanțărilor. Legislația și procedurile birocratice nu pot fi eficientizate decât prin discuții permanente cu producătorii și cu fermierii din fiecare domeniu agricol”, a declarat Lucian Trufin în comunicatul de presă.
Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR au la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect, iar prin programul start-up nation: 44.000 euro/proiect.
Programul întâlnirilor pentru ultima parte a lunii aprilie va fi următorul:
Vineri, 28 aprilie 2017, ora 11.00, în Vorona, la Sala Mare a Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, pentru fermierii din: Vorona, Tudora, Cristești, Coșula, Corni, Vlădeni, Curtești, Bălușeni, Stăuceni, Unțeni, Răchiți, Frumușica, Copălău și Mihai Eminescu.
Duminică, 30 aprilie 2017, ora 11.00, în Hilișeu-Horia, la căminul cultural pentru fermierii din: Hilișeu-Horia, Cristinești, Ibănești, Pomârla, Dersca, Mihăileni, Lozna, Șendriceni, George Enescu, Broscăuți.
Duminică, 30 aprilie 2017, ora 13.30, la Primăria Văculești, în sala de ședințe pentru fermierii din: Văculești, Roma, Nicșeni, Leorda, Brăești, Vârfu Câmpului, Dimăcheni, Corlăteni, Vorniceni, Cordăreni și Cândești.
România: Niveluri record ale așteptărilor privind veniturile și disponibilitățile de cumpărare. Două treimi din cheltuieli continuă să meargă spre alimente
În acord cu așteptările lor de creștere a veniturilor, românii sunt pregătiți din nou pentru a face achiziții mai mari, care le depășesc nevoile zilnice, se arată în studiul „Climatul de consum – T1, 2017”, întocmit de GfK, dat publicității la doar opt zile distanță de la un altul, în care se preciza că în cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%.
La sfârșitul primului trimestru din 2017, așteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun precum cel obținut ultima dată în octombrie 2015, se precizează în document. Asta, în condițiile în care, spun specialiștii GfK, în urmă cu un an indicatorul se afla încă la 3,3 puncte.
„În consecință, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni”, sună statisticile GfK.
Practic, așteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârșitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când țara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001.
„Datorită unei scăderi constante a șomajului în ultimii ani, consumatorii români se așteaptă la venituri mai mari”, se mai precizează în document.
Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârșitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.
Și la nivel european, dispoziția pozitivă în rândul consumatorilor europeni a continuat în primul trimestru al anului 2017.
„După cel mai înalt nivel înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2016, până în ianuarie 2008, climatul de consum pentru cele 28 de țări UE a crescut cu încă două puncte, până la 19,9, menținându-se la un nivel de 18,9 în martie”, mărturisesc specialiștii GfK.
2016: Două treimi din cheltuieli merg spre alimente
În cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%, anunța GfK în urmă cu doar șase zile, ca urmare a unui studiu amplu, realizat la nivelul anului trecut.
„Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creșteri în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.”, se preciza în datele studiului „Consum casnic 2016-aprilie 2017”, dat publicității pe 18 aprilie 2017.
Hipermarketul, cel mai important canal de retail
Potrivit GfK, comerțul modern acoperă 57% din piața totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat două puncte procentuale față de 2015.
Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern, câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare.
„Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă”, au mai precizat specialiștii companiei de cercetări de piață.
În comparație cu alți ani, în 2016 concentrarea retailerilor și-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015).
Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creșterii cotei de piață se numără Lidl și Profi.
Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de două puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale.
De marți, 25 aprilie 2017, ora 11, APIA primește cererile de sprijin pentru accesarea schemei de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor. Termen limită – 15 mai 2017, ora 16
S-a dat startul primirii cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, anunță Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, APIA informează că prima sesiune de recepționare a documentației se va face în perioada 25 aprilie, ora 11:00 – 15 mai 2017, ora 16:00. Odată încheiată perioada de depunere menționată mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificări din partea solicitanților până la data de 31 mai 2017, ora 16:00.
„Această Schemă de ajutor de stat care contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală, «Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură», este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.”, se mai precizează în comunicat.
Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.
Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.
Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.
Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.
Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.
Beneficiarii schemei de ajutor de stat „ Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite ” – submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” – submăsura 15.1„Plăţi pentru angajamente de silvomediu” numai după executarea ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei.
Citeşte mai mult ...
Agrostar îi cere ministrului Petre Daea scutirea de la plata impozitului pe norme de venit pentru producția valorificată prin cooperativa agricolă. Sunt vizate PF, PFA, II și IF
În vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004, modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora împreună cu reprezentanții MADR, șefia Agrostar cere conducerii ministerului de resort identificarea posibilităților necesare demarării procedurilor legale pentru PF, PFA, II și IF.
Este vorba, mai exact, de analizarea în regim de urgență și identificarea posibilităților de scutire de la „plata impozitului pe norme de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativă agricolă”.
Potrivit Agrostar, scutirea în cauză este prevăzută în art. 76 lit. a^3 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.
„Solicitarea noastră vine ca urmare a răspunsului primit de la Ministerul Finanțelor Publice căruia ne-am adresat, în vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004 modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit «... este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora, împreuna cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale... »”, a precizat secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.
Federația Agrostar este totodată de părere că șeful MADR, Petre Daea, ar trebui să se implice urgent în rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mult cu cât fiscalitatea este unul dintre obiectivele ministerului, potrivit prevederilor Art. 1 alin. 5 lit. lit. d din HG 30/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În plus, mai apreciază cei din Agrostar, această măsură este de natură să încurajeze asocierea fermierilor în cooperative, precum și să aducă la bugetul de stat taxe și impozite ca urmare a faptului că producția este comercializată printr-o formă asociativă, și nu prin diferite „piețe și târguri” în cadrul cărora se comercializează fără să fie fiscalizată.
„Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de faptul că această facilitate se regăsește în cuprinsul unei legi, iar aplicarea acesteia, cât și respectarea prevederilor legale țin în mod nemijlocit de ministerul pe care îl conduceți”, subliniază secretarul general al Agrostar.
Federația Agrostar are în componența peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, atât din sectorul privat, precum și din cel bugetar.
Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA si EFFAT la nivel european.
Tehnologia în agricultură: ce oportunități aduce în România și în regiune
Comunitatea How to Web organizează un eveniment dedicat tehnologiilor agricole în care profesioniști care au dezvoltat afaceri în domeniul agrotech vor vorbi despre ce tehnologii agricole există în România, în prezent, care sunt tehnologiile care schimbă modul în care se practică agricultura în regiune și la nivel global și cât de mult interes există din partea investitorilor în ceea ce privește startup-urile agrotech și tehnologiile agricole, se arată într-un comunicat de presă transmis la redacție.
Potrivit documentului, Octavian Chihaia, Regional Business Director CEE Monsanto, Stefan Stanescu, cofondator AgriSo Romania și Cezar Nourescu, cofondator & CEO SiloMeter vor vorbi despre industrie, ce înseamnă să construiești tehnologii agricole și ce obstacole au întâlnit.
Octavian Chihaia este Regional Business Director Monsanto în regiunea Europei Centrale și de Est și va vorbi despre poziționarea României la nivel de regiune din perspectiva tehnologiilor agricole, cât de mult potențial avem pentru a deveni un jucător important în acest domeniu și ce tehnologii sunt folosite în fermele din România. În plus, acesta va vorbi despre interesul marilor companii agricole de a inova industria agriculturii prin colaborarea cu startup-uri care dezvoltă produse si servicii agrotech.
Ștefan Stănescu este cofondatorul AgriSo Romania și va detalia experiența construirii unei tehnologii agricole, precum și oportunitățile pe care domeniul agricol le oferă antreprenorilor care vor să inoveze în această industrie. AgriSo, compania fondată de Ștefan, este o aplicație mobilă prin care fermierii pot accesa în timp real informații despre mașinile pe care le au în câmp, localizarea, alimentare și productivitate. În plus, aplicația se conectează și la sistemul APIA (Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură) și oferă un raport anual.
Cel de-al treilea invitat al evenimentului este Cezar Nourescu, fondatorul și CEO-ul SiloMeter, companie ce produce un dispozitiv hardware care, cu ajutorul unor senzori instalați în silozuri, ajută proprietarii acestora să monitorizeze online recolta printr-un sistem automatizat. Cezar va vorbi despre cum a reușit să dezvolte produsul, cât de dificil a fost să îl vândă fermierilor și care sunt nevoile antreprenorilor care construiesc afaceri în agricultură folosind tehnologia.
Alături de ceilalți invitați va mai fi prezent și Președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru care, împreună cu Alexandru Spinciu din partea Spicons Impex, va discuta despre avantajele și beneficiile agriculturii de înaltă precizie, care sunt costurile și limitările acestor practici și ce oportunități de dezvoltare există în sectorul tehnologiilor agricole.
Evenimentul este deschis tuturor profesioniștilor și antreprenorilor care vor să afle mai mult despre tehnologiile care au impact asupra agriculturii și care sunt oportunitățile din acest domeniu.
Evenimentul va avea loc miercuri, 26 aprilie, la TechHub Bucharest, iar participarea este gratuită, în baza completării formularului de înregistrare disponibil online.
Dacă-i ordin, cu plăcere! Daea trebuie să execute întocmai ordinele pe linie de partid! Trebuie să extindă protecția antigrindină până la finele anului 2019 pentru toată suprafața țării!
Cu un stilou scump, aparținând șefului AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a notat până și ora la care liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a comunicat subalternului său cu titlu de ordin să ajungă oarecum din urmă performanța Republicii Moldova de a avea suprafețe arabile protejate împotriva căderilor de grindină de 1,6 milioane ha, dar să o și depășească prin protecția de 100% a culturilor pomi-viticole, precum și agricole din România.
Pe lângă protecția sută la sută a întregii suprafețe agricole a țării împotriva căderilor de grindină, Dragnea i-a trasat subalternului său directiva ca tot până în 2020 să dezvolte un pachet integrat de protecție, prin adăugarea unui sistem de stimulare a precipitațiilor.
Chiar și cu existența acestui pachet integrat de protecție, în cazul unor dezastre naturale, potrivit spuselor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Executivul „nu va sta insensibil”, lăsând să se înțeleagă că fermierii ar urma să fie sprijiniți financiar.
El a categorisit acest sistem ca fiind unul de securitate națională și a precizat că actuala coaliție guvernamentală va sprijini 100% demersul de dezvoltare a sa.
„Așa cum e firesc, celui care muncește foarte mult i se dă și mai mult să muncească. Vă anunț, domnule ministru, că obiectivul s-a schimbat - cel din campania electorală - în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafețe a țării. Nu putem lăsa culturile agricole. (...) Așa că să vă îngrijiți, să faceți cele necesare pentru ca, din punct de vedere logistic, administrativ și financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar 2024 să-l aducem în 2020. Asta însă cu condiția ca, în 2020, toată suprafața țării să fie acoperită. (...)
Eu vă propun, domnule ministru – un om tânăr, cu foarte multă putere de muncă –, să duceți la capăt și sistemul de stimulare a precipitațiilor, să faceți un pachet integrat. Eu m-am bucurat foarte mult când am auzit care este suprafața protejată în Republica Moldova – 1,6 milioane hectare. Sigur că poate părea pentru unii un obiectiv prea mare să ajungem din urmă Moldova, dar eu cred că putem depăși acest obiectiv și faptul că ani de zile autoritățile române nu au dat importanța maximă acestui tip de acțiune arată, de fapt, o parte din cauzele care au făcut ca agricultura românească să fie în situația în care se găsește, cu sute de mii de tone importuri și mii sau zeci de mii de tone exporturi și discutăm ori de legume, ori de fructe, ori de carne, de toate felurile.
Din partea majorității guvernamentale și din partea tuturor structurilor care vor fi necesare, veți avea tot sprijinul, pentru că este un obiectiv de securitate națională.
Dacă cumva, în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul României nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite, dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se finalizeze toată această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a afirmat Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2, Vrancea.
Potrivit spuselor sale, programul antigrindină a fost cuprins în programul de guvernare PSD, astfel încât să se ajungă la o acoperire de aproximativ 850.000 ha.
În plus, pesedistul a spus că dezvoltarea sectorului de protecție antigrindină și de stimulare a precpitațiilor va duce la crearea de noi locuri de muncă, dar și la dezvoltarea industriei de apărare pe orizontală.
„În etapa în care ne aflăm, așa cum am convenit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), să acoperim 500.000 ha la 15 aprilie 2017, obiectivul a fost îndeplinit, iar până la sfârșitul anului să ajungem la 850.000 ha.
Ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare de precipitații și de combatere a grindinei, care să acopere tot teritoriul țării. Este foarte bun sistemul, este gândit în special pentru pomicultură și viticultură, dar nu putem să lăsăm la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din Câmpia de Vest, din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), în perioada următoare vor upgrada programul inițial, în așa fel încât în maximum doi ani să avem toată țara acoperită. În același timp, efectul benefic, dincolo de efectul bun pentru fermieri și pentru agricultură, în general, va fi și pentru industria din România. Au fost capacități de producție care au dispărut și care, acum, vor reveni la viață, vor asigura tot ceea ce este necesar, plecând de la rachete, cutii, instalațiile, aruncătoarele de rachete, inclusiv acele benzi de care operatorii vorbeau și care, acum, nu se mai fabrică în România pentru că, la Făgăraș, a dispărut autorizația de mediu”, a conchis Dragnea.
În contextul afirmațiilor legate de securitatea națională, fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.
„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.
45 de milioane de euro pentru 2017 și 2018. „Cu 34 de puncte de lansare, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha” (Florescu, MADR)
Într-o declarație înainte de conferința de la UCCG Moldova 2, Vrancea, de vineri, 21 aprilie 2017, generalul de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul Ministerului Agriculturii, a mărturisit că în programul de guvernare s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.
Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea rachetizarea a 60 de astfel de puncte de lansare.
„(...) Fonduri sunt mai mult decât suficiente pentru a implementa acest sistem la nivel național. Bineînțeles, vom activa și sistemul de aviație, cât și alte tehnologii cum sunt și generatooarele terestre, pentru protecția împotriva grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme.
La nivel național, în momentul de față sunt 34 de puncte funcționale. În plus, 11 puncte de lansare vor fi puse anul acesta în funcțiune, dar ele parcurg anumite etape. Cu aceste 34 de puncte, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha. Dublăm astfel capacitatea de protecție. În anul 2016 am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat în jur de 280.000 ha.
După Legea 173 am prevăzut centrele și unitățile de combatere, unde vor fi implementate și astfel avem trei centre zonale: Moldova, Muntenia și Transilvania. În cadrul acestora vom aplica șapte dezvoltări de combatere (în ordinea implementării): Prahova, Iași, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (aici mai puțin pentru că, deocamdată, avem doar trei puncte de lansare), Timișoara, Târnăveni, Mureș, Buzău, Craiova.
Până la sfârșitul anului intenționăm să mai construim încă 26 de puncte de lansare, astfel că, atunci, vom avea în jur de 60 de puncte de lansare. În anul 2018 ajungem la o protecție de aproape un milion de hectare, mai exact 880.000 ha. Vorbim aici de protecție 100%, dar influența este mult mai mare. Dacă un punct de lansare protejeasă 15 km pătrați, influența este pe 40 km pătrați”, a punctat fostul militar de carieră.
Alături de unitatea-pilot de la Prahova, în 2011 și-a început activitatea unitatea de la Iași, anul trecut unitatea de la Focșani, iar anul acesta – îmbucurător – și-a demarat activitatea și unitatea Oltenia cu grupul Drăgășani. De asemenea, sunt în stadii avansate Timișul și Mureșul, urmând ca, în etapa imediat următoare, să fie funcțională unitatea din Maramureș.
Excepția... confirmă oare regula?
Într-un articol publicat de partenerii noștri de la „Surse și Resurse”, cei care de altfel ne-au susținut și cu o parte din suportul logistic de transmisie LIVE pe pagina de Facebook a evenimentului din Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, același general în rezervă, Căunei-Florescu, mărturisea de această dată în fața fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (aflat în prezent într-un puternic con de umbră), în data de 2 octombrie 2015, de o mai veche breșă în buna funcționare a sistemul de rachetizare. Asta poate și pentru a mai descreți frunțile celor prezenți la eveniment, ca urmare a imposibilității lansării rachetelor antigrindină, fapt care nu a mai fost valabil cu ocazia vizitei lui Dragnea.
Potrivit articolului publicat de colegii noștri, unul dintre oamenii care „acum câțiva ani” activau într-un punct de lansare rachete antigrindină (cel mai probabil angajat al firmei care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova) s-a panicat în momentul în care trebuia să execute foc asupra unei formațiuni noroase periculoase, a scăpat proiectilul din mâini și, potrivit spuselor lui Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pierdut controlul sfincterian și... „a fugit”.
„Nu este nici o glumă proastă, și nici păcăleală inițiatică tipic militărească. Sunt afirmațiile cu subiect și predicat ale generalului-maior cu două stele, în rezervă, dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu, șeful AASNACP, cu ocazia inaugurării Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, spun colegii și prietenii noștri de la http://sursesiresurse.weebly.com/ „Răspunsul său vine în primă instanță, surprinzător, la întrebarea reporterului nostru dacă putem exporta rachete antigrindină performante și în Republica Moldova, proiectile și sisteme de tragere (RAG96 și RAG96S, respectiv lansatorul LARMA 1) fabricate de Electromecanica Prahova, ca soluție mult mai eficientă la produsele exportate de vecinii noștri de peste Dunăre, celorlalți vecini ai noștri cu capitala la Chișinău. Conform unor informații provenite din surse militare, aceste proiectile bulgărești ar fi produs inclusiv incidente în Republica Moldova”.
Ca fapt divers, de exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova s-a ocupat în ultimii ani... chiar Electromecanica Ploiești, producătorul rachetelor românești, potrivit site-urilor de licitații http://licitatiipublice.clubafaceri.ro, www.dgmarket.ro, www.tenderise.eu și altele.
„Practic, noi avem proceduri, avem foarte bine pusă la punct partea de legislație. De asta am susținut să avem lege și să avem proceduri, că altfel este responsabilitatea foarte mare. Aici (n.r. - UCCG Moldova 2 Vrancea, punct de lansare Panciu) lucrează 24 de ore din 24 doi oameni (n.r. - unitatea este deservită de General Conf Group, un furnizor de îmbrăcăminte de protecție, uniforme militare, echipamente de supraveghere etc.). Doi oameni stau în punctul de lansare. În momentul când vine fenomenul extrem, se întunecă; începe să trăsnească. Când asta se întâmplă, te cuprind fiorii. De aceea, oamenii trebuie să aibă o bună pregătire și noi totdeauna, anual, îi trimitem la psiholog. Și nu la orice psiholog, ci la psihologul pe securitate națională. Deci nu te duci să-ți pună o ștampilă. Cu toate acestea, la Prahova, acum câțiva ani, a trecut și un om mai puțin verificat. În momentul în care a început furtuna, se deplasa cu racheta de la rastel către instalația de lansare și a trăsnit o dată. În momentul acela a scăpat racheta, a făcut pe el și a fugit. A rămas unul singur, acela a luat racheta, a introdus-o (...). Asta trebuie făcută în câteva minute, că dacă nu a trecut norul și ai pierdut (...). Cel în cauză a plecat și n-a mai venit”, a precizat fostul militar de față cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, jurnaliști și alți invitați.
„Nu spunem că afirmația șefului AASNACP a fost intenționată sau nu, direcționată sau nu, pentru că nu știm anume cu câți ani în urmă s-a petrecut evenimentul. Aceasta este însă realitatea faptelor. Legăturile cu furnizorul de servicii care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova au fost făcute ulterior doar prin muncă de documentare, informațiile fiind disponibile pe Internet. Important de menționat este că acest tip de incident a avut loc, iar semnalul de alarmă este de ce unități care ar fi trebuit să fie deservite de personal militar angajat sunt gestionate de firme private, chiar dacă au experiență ca furnizori de material de specialitate (oricare ar fi el). Până la urmă, de buna funcționare a acestor sisteme ține inclusiv bunăstarea fermierilor și siguranța cetățeanului”, precizau totodată cei de la Surse și Resurse.
Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.
UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.
Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.
Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.
Dragnea, supărat pe ministrul de Finanțe pentru „scurgerea” către mediul de afaceri a unui proiect mai vechi al impozitării pe gospodărie, fără acordul PSD. Și ANPC e luată în vizor!
Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.
„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.
Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.
„Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.
Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.
În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.
„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.
Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.
„Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.
Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.
„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.
Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”
În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.
„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.
În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.
Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.
„Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.
Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.
Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.
Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.
Publicitate
Revista
