Înainte de ieșirea din iarnă este necesar un control al semănăturilor pentru a ști dacă plantele au pierit și dacă se poate interveni în vederea fertilizării culturilor, a declarat pentru Revista Fermierului, Marian Pană, consultant tehnic SC Agropest Seed SRL.
El a mai adăugat că, din determinările și observațiile făcute asupra plantelor, pot fi generate măsuri care asigură o bună dezvoltare a elementelor de producție.

Potrivit spuselor consultantului, modalitatea prin care se pune clar în evidență starea plantelor este ,,Metoda monoliților”.
„Aceasta constă în ridicarea cu cazmaua a unor porțiuni de sol lungi de 30 cm, late de 20 cm pentru grâu și de 30 cm pentru rapiță. (lățimea poate cuprinde două rânduri de plante). Aceste porțiuni de sol se numesc monoliți (L=30 cm, l =20-30 cm, h=20 cm) și se așează în lădițe de lemn sau plastic de formă și dimensiuni corespunzatoare”, a precizat Pană.

În continuare, el a mai adăugat că că monoliții se introduc într-o cameră neîncalzită timp de două-trei zile, după care se transferă într-o cameră luminoasă cu temperatură de 18-20 grade Celsius.
„Plantele încep să vegeteze. Pe toată perioada aceasta monoliții se stropesc cu apă pentru asigurarea umidității necesare. Plantele sănătoase regenerează noi frunze și frați la grâu și orz, iar la cele înfrățite apar rădăcini coronare noi. La rapiță, plantele sănătoase pornesc în vegetație, în timp ce plantele care au suferit din cauza gerului prezintă necrozări și, treptat, pier. După 15 zile, monoliții se spală cu atenție, plantele se împart pe categorii - vii și moarte - și se raportează procentual. Se socotesc plante vii acelea care au înverzit, la care au plecat frunzulițe și rădăcini noi”, explică Marian Pană.
Ca exemplu, a mai adăugat acesta, au fost recoltate probe în data de 20.01.2017, din cadrul fermei SC Midagro SRL, din tarlalele însămânțate cu rapiță și grâu.
„Plantele au fost umărate la data de 15.02.2017. În cazul rapiței au fost depistate 6 plante/metrul părtrat = 60 pl/mp = 600.000pl/ha, iar la grâu s-au gasit 55 pl/mp =550 pl/mp = 5.500.000 pl/ha”, a punctat consultantul.

„Aprecierea stării de vegetație la ieșirea din iarnă este imperios necesară”, este de părere Pană. „Se fac observații repetate direct în câmp, parcurgând lanul în diagonală și analizând plantele din loc în loc. Trebuie acordată o atenție deosebită nodului de înfrățire la păioase, care la plantele sănătoase este dens, de culoare albă–mată. Cel mai bun indicator al viabilitatii plantelor este reprezentat de formarea de rădăcini noi din nodul de înfrățire sau creșterea vizibilă a celor existente”.
„De ce este necesar controlul semanaturilor?”, se întreabă în continuare Marian Pană. Răspunsurile le oferă tot el: „Se stabilește astfel starea plantelor după perioada lungă de iarnă; se află densitatea culturilor, precum și gradul de îmburuienare; se stabilesc totodată măsurile pe care le putem întreprinde pentru dezvoltarea elementelor de producție; are loc astfel inventarierea biologică prin numărarea plantelor și a fraților; nu în ultimul rând, se realizează astfel managementul fertilizării cu azot”.
Producătorii agricoli, reprezentanții firmelor de logistică și transport, comercianții și oricare alte persoane interesate să desfășoare afaceri în domeniul agriculturii sunt asteptați să participe pe 24 Februarie 2017 la cea de a doua conferință GlobalG.A.P. România, organizată de INAQ Consulting, la București - „Lanțul alimentar scurt” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GlobalG.A.P., se arată într-un comunicat de presă al companiei.
Evenimentul va prezenta avantajele oferite de standardul GlobalG.A.P. pentru producătorii români, cum poate fi implementat și cu ce resurse. În plus, participanții prezenți la conferință vor afla și care sunt cerințele marilor lanțuri de magazine pentru a accepta produsele românești pe rafturile lor.
Pe lângă standardele oferite de GlobalG.A.P. cu care pot fi certificate produsele agricole românești, acesta mai deține și o platformă digitală Database care gestionează certificările emise și servicii conexe la nivel mondial.
GlobalLG.A.P. Database stochează și conectează datele de evaluare și certificare a mai mult de 130.000 de ferme din peste 120 de ţări, fiind una dintre cele mai mari surse on-line pentru datele de fermă validate privind siguranța alimentară și durabilitatea.
Sistemul oferă acces instantaneu și complet de înregistrare și la datele fiecărui producător și produs. Baza de date GlobalG.A.P online este instrumentul de validare certificat, care este acum utilizat zilnic de către comercianții cu amănuntul și marile lanțuri de magazine.
Producătorii agricoli care vor să afle cum pot face parte din „lanţul alimentar scurt” şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine vor afla: care sunt cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor; cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii; despre certificări, costuri, metode de implementare;
Avantajele certificării standardului GlobalG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, dar şi care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producatorii care nu deţin cerificarea GlobalG.A.P.; poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GlobalG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE
Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER)
De omul de afaceri călărășean Emanoil Aron, fermier care a cochetat inclusiv cu politica (a deținut funcții în PDL, acum PNL), am putea spune că „se lipește banul ușor”, dacă ar fi să ne gândim că a încasat sume substanțiale în 2014 ca salariat și acționar la Mig Vas (unde marja la rapiță, în 2016, a fost bună, conform propriilor afirmații, cât și declarației de avere a soției), salarii frumușele de la Ostrovit (30.000 de lei în 2013), dar și alte beneficii din alte zone de business.
Sursa principală a averii fermierului călărășean (președinte LAPAR Constanța, „momentan”) provine, după cum am mai spus, din firma Mig Vas SRL unde, deopotrivă ca angajat și acționar, Aron a încasat în 2014 peste 360.000 lei, iar din arendă peste 60.000 lei. În prezent, omul de afaceri exploatează nu mai puțin de 2.400 ha suprafață arabilă pe raza județului Constanța, din acest total, circa 12-15 la sută fiind teren în proprietate.
Pe lângă firma care se ocupă de cultura cerealelor, oficialul LAPAR Constanța mai deține și Mig Vas Distribuție, entitate care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor chimice și o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro anual, cu aproape un milion de euro profit în 2014-2015.
Destul de rezervat în declarații, cu ocazia unui eveniment DuPont Pioneer, am reușit totuși să aflăm de la Emanoil Aron care este viziunea sa asupra continuării SVC, prețurilor la cereale, cât și despre coooperative și altele.
Revista Fermierului: Șefia LAPAR sprijină continuarea Sprijinului Voluntar Cuplat, mai ales că suprafețele aferente înverzirii vor trebui să crească (soia, mazare, lucernă). În calitate de președinte al Ligii pe județul Constanța, credeți că sunt de ajuns măsurile cuprinse în acest sprijin?
Emanoil Aron: Personal, consider că sunt suficiente măsurile SVC aplicate agriculturii; sunt chiar prea multe și extrem de complicate.
R.F.: E mai scump să înființezi ZIE decât banii pe care urmează să-i încasezi de pe urma lor?
A.E.: În cazul unor culturi, da. Dacă ne gândim la condițiile obligatorii de eligibilitate la zona interes ecologic (ZIE), zona verde, cea de 54 de euro, la efortul pentru înființare în toamnă și desființare în primăvară, cheltuielile sunt semnificative, comparabile aproape cu banii pe care îi primim.
R.F.: Ce ați avut în anul de campanie 2015-2016 pe aceste ZIE?
A.E.: Am avut culturi de soia și mazăre, dar au rămas și suprafețe pentru a le cultiva cu amestecuri care urmează să fie desființate.
R.F.: Vă situați pe „drumul cerealelor”, aproape de Portul Constanța. Pentru a vinde eficient, în contextul unei locații favorabile, considerați că vă este mai ușor? Costurile de transport sunt mai mici?
A.E.: Prețurile sunt unice la Portul Constanța. Diferența o face distanța de la port la exploatația fiecăruia. Noi suntem ușor avantajați aici, fiind relativ aproape (100 și ceva de kilometri), față de colegii din Oltenia, Banat, unde le revine o sumă sensibil mai mică.
R.F.: Cu cât ați vândut grâul?
E.A.: În decembrie 2016 și ianuarie 2017 grâul s-a vândut cu 163-164 euro, dus în portul Constanța. S-a vândut însă grâu și cu sume care au variat între 150 și 160 de euro în vară-toamnă, 2016.
R.F.: Ați reușit să vă asociați și cu alți producători, așa cum a reușit colegul dumneavoastră, Ilie Dan, președintele cooperativei Cerif Oil, astfel încât să obțineți prețuri mai bune?
E.A.: Asociere în zona noastră... nu prea s-a concretizat în cultura mare. Motivul – nu s-a simțit nevoia încă. Politica asocierilor este diferită, în zone diferite. Depinde cât de mult consideră oamenii necesar și dacă sunt compatibili. Asocierea asta este destul de delicată. (...) Dinamica ei este perpetuă; se va realiza în timp. Nu cred că trebuie grăbită sau impusă. Sunt zone și în județul Constanța unde aceste cooperative funcționează foarte bine. Mă refer în primul rând la cea din zona Agigea, coordonată foarte bine de câțiva ani de Gheorghe Lămureanu.
R.F.: Ce structură de cultură ați înființat în toamna anului 2016?
E.A.: Am însămânțat circa 450 cu rapiță, 500 ha cu orz, aproximativ 1.000 ha grâu, cam 200 ha cu floarea-soarelui, puțină mazăre, porumb...
R.F.: La porumb, observăm că nu v-ați expus prea mult.
E.A.: N-am plusat foarte mult cu porumbul deoarece zona în care suntem noi este una aridă, neirigată. În plus, vorbim de o zonă colinară, mai puțin favorbilă culturii porumbului.
R.F.: Care au fost furnizorii de material semincer pe care dumneavoastră ați mizat în sezonul agricol 2015-2016?
E.A.: Categoric, Pioneer a fost unul dintre furnizorii importanți, însă, în același timp, am cultivat și semințe de la ceilalți. În ziua de astăzi, potențialul genetic este relativ apropiat. Noi trebuie să înțelegem că diferența majoră o face tehnologia pe care o aplică fiecare fermier, dacă exceptăm natura din ecuația asta, adică precipitațiile.
R.F.: La rapiță cât ați investit la hectar? Care a fost marja de câștig?
E.A.: Rapița a costat 3.500-3.800 lei pe hectar. Marja de câștig a fost bună, undeva peste 1.500 lei pe hectar, care a compensat marjele foarte mici de anul trecut, înregistrate la grâu și orz.
R.F.: Grâul este în continuare căutat. Se vede din cererile de ofertă ale Egiptului. De ce, în continuare, jocurile se fac la un nivel atât de înalt, iar producătorul, cel care ar trebui să încaseze profitul cel mai mare, totuși nu îl obține?
E.A.: Situația este complicată. Noi trăim sub dictatura pieței. Trebuie să înțelegem asta. Noi n-o putem controla, nici chiar la nivel de țară.
R.F.: Ați putea negocia prețuri mai bune?
E.A.: Foarte greu. Prețurile care sunt stabilite la Bursă; greu pot fi influențate de producători. Prețul îl face Bursa, respectiv cererea și oferta. Nouă, producătorilor, nu ne convine treaba aceasta, dar trebuie s-o acceptăm.
R.F.: Cum generați capital rulant, în condițiile întârzierilor înregistrate la subvenții?
E.A.: Fiecare fermier are propria politică. Este o anumită capitalizare care vine din anii mai buni și care ne ajută să trecem prin vârfurile astea mai puțin favorabile. Completarea vine și prin bănci - creditul și, parțial, beneficiem de finanțarea furnizorilor de inputuri (credit-furnizor).
R.F.: Dacă v-ați afla acum în fața ministrului, personal, vizavi de actele normative care vau creat probleme în ultimii ani, ce i-ați transmite, concret?
E.A.: La Ordinul 619 sunt mai multe probleme care trebuie modificate, în sensul simplificării lor. Trebuie să se țină cont de situația concretă a terenurilor din România, a formei de proprietate. Forma inițială, cu deținerea fără echivoc, care a fost modifcată și trebuie menținută, nu se putea opera cu ea în România. Trebuie să pornim de la situația concretă a fondului funciar din România și aplicat acest ordin, plecând de la situația concretă a fondului funciar.
R.F.: Ce suprafață de teren arabil dețineți în proprietate?
E.A.: Cam 12-15 la sută din suprafață, iar restul în arendă.
R.F.: Pentru restul, știm că vă confruntați cu o birocrație mare, acte foarte multe...
E.A.: Foarte multe, proprietari lipsă, forma de proprietate incertă la proprietarii de teren, care dau o groază de bătăi de cap.
R.F.: Pentru a scăpa de aceste bătăi de cap, sunteți dispus să cumpărați teren în perioada următoare?
E.A.: Cred că trebuie ca fiecare fermier să aibă la dispoziție un mix de soluții, și proprietate, și arendă. Terenurile au ajuns la niște prețuri foarte mari, care la nivelul actual al arendei, amortizarea va fi greoaie. Producătorii agricoli au cumpărat în perioada aceasta teren, încercând să comaseze și să-și securizeze afacerea, dar pe viitor, la prețurile la care s-a ajuns, povara va fi foarte grea. Un teren, la prețurile actuale, nu se amortizează în 15-20 de ani, iar după aceea devine o problemă de decapitalizare. La noi, media la hectar este de 3.000 – 3.500 euro, fiind o zonă defavorizată, nu o categorie de teren din cea mai bună.
Fermierii înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate până joi, 16 februarie 2017, ar putea produce roșii care ar încăpea în 440 de TIR-uri pline, înșirate pe o distanță de 4,5 kilometri, a precizat ministrul de resort în prima sa conferință de presă.
Obișnuiți deja cu descrierile plastice și relativ stereotipice, dar deopotrivă haioase ale potențialului unor programe derulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), emise în eter chiar de către liderul acestei entități, iată cum alte cifre reinterpretate au fost raportate astăzi de însuși Șeful „Palatului Ministerului Agriculturii și Domeniilor”, situat în strada Carol I din București.
Practic, ministrul Agriculturii recidivează după alte afirmații hilare făcute în acest mandat, cum sunt „organismul fizic” și cele „12 milioane de plăpumi” din lâna oilor autohtone.
De această dată, vorbim de potențialul de producție a tomatelor printr-un program de sprijin tip de minimis.
„Până la această dată, în România au fost înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate un număr de 2.253 de fermieri. De asemenea, există la direcțiile agricole, în evidențele lor, un număr de 8.023 fermieri care urmează să-și completeze documentația, în așa fel încât să fie înscriși în acest registru. (...) Numai dacă ar rămâne aceste cereri și cu producția pe care trebuie s-o obțină, prevăzută în actul normativ, ar însemna că România, în acest an, va produce 4.400 de tone de tomate în exterasezon, ceea ce înseamnă 440 de camioane, adică 4,5 kilometri de TIR-uri pline cu tomate, cu roșii produse în spațiile încălzite din România”, a precizat Petre Daea.
Nu cu mult timp în urmă, moderatorul unei emisiuni agricole de succes, transmisă de TVR duminică de duminică, îl întreba pe Daea despre un punct din programul de guvernare în domeniul agriculturii, care prevede construirea de centre de colectare a lânii şi pieilor de ovine şi caprine.
Răspunsul șefului MADR a fost magistral: „Sunt 12 milioane de oi. Au trei kilograme oaia. O plapumă cât ar fi? Trei kilograme. Ar fi 12 milioane de plăpumi în România pentru săracii ăştia”, a spus Daea.
La momentul la care Daea era audiat în comisia de specialitate, la începutul lunii ianuarie 2017, el se lansa într-o serie de considerații în fata jurnaliștilor prezenți atunci la Parlament: „Sper ca mintea să mă țină în stare să nu fac greșeli”. Întrebat apoi până la ce oră va lucra, Petre Daea răspundea impasibil: „Până poate să reziste organismul fizic ca să faci treaba. Un conducător ajunge el înaintea celorlalți”.
3.000 de euro pentru producătorii de tomate în sere și solarii
Producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179.752.000 lei, contravaloarea în lei a 40.000.000 euro și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Cererile și documentele justificative pentru acordarea acestui sprijin financiar se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București. Prin acordarea ajutorului de minimis se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora. De asemenea, ajutorul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de materii prime, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.
Pentru implementarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate a fost emis un ordin de ministru privind stabilirea responsabilităților la nivelul MADR si al Direcțiitor județene pentru Agricultură.
Medax Top este singurul regulator de creștere de pe piața din România care, pe lângă reducerea riscului de cădere a plantelor, consolidează sistemul radicular astfel încât plantele devin mult mai stabile. Un alt beneficiu al noului produs inovativ lansat recent de compania BASF este acela că Medax Top are o flexibilitatea mare, ceea ce permite aplicarea la stadii diferite de vegetație și, totodată, poate fi aplicat împreună cu alte produse de protecția plantelor.
Căderea plantelor de cereale produce pagube foarte mari, uneori putându-se întâmpla sa fie compromisă toată recolta, atât cantitativ, cât și calitativ. În țări precum Franța, Germania, UK mai mult de 80% din suprafețele cultivate cu grâu și peste 60% din cele cultivate cu orz sunt tratate cu regulatori de creștere.
În schimb, în țara noastră căderea plantelor de cereale este din ce în ce mai frecventă, devenind astfel o problemă care trebuie neapărat rezolvată prin aplicarea regulatorilor de creștere. „De aceea, dacă fermierii își doresc producții mai mari de 4 – 5 t/ha este necesar să preia controlul încă de la început și să introducă în tehnologie și un regulator de creștere. BASF vine în sprijinul agricultorilor cu acest nou regulator de creștere, Medax Top”, a declarat Ana-Maria Pascariu, specialist culturi porumb și cereale în cadrul BASF România.
În lipsa regulatorului de creștere, producția scade și cresc costurile cu recoltarea și uscarea
Fenomenul de cădere a plantelor de cereale este influențat în special de perioadele îndelungate cu vreme ploioasă. Umezeala crește greutatea spicelor și frunzelor, solul îmbibat cu apă nu mai permite fixarea rădăcinii, iar sub acțiunea vântului, tulpina cu spicele acționează precum o pârghie și planta va cădea. Cel mai frecvent, căderea plantelor apare la nivelul rădăcinilor. „Pentru stabilitatea plantelor de cereale sunt importante înălțimea tulpinii, suprafața sistemului radicular, aderența rădăcinilor la sol, precum și fermitatea solului afectată de conținutul mare de apă”, menționează specialistul din cadrul BASF.
Ana-Maria Pascariu a precizat că pe suprafețele unde nu se aplică regulator de creștere producția poate scădea până la 40%, la fel și masa a 1000 de boabe scade cu 8-15%. De asemenea, calitatea de panificație scade și ea, iar costurile de recoltare pot crește cu până la 50%, în timp ce costurile de uscare cresc și ele cu până la 20-30%. Căderea plantelor mai are și alte dezavantaje, cum ar fi: răspândirea bolilor, creșterea samulastrei de cereale, întârzierea și apariția diverselor probleme la pregătirea patului germinativ.
Noul produs al companiei BASF, Medax Top, este regulatorul de creștere formulat din două substanțe active cu două moduri de acțiune complementare: prohexadion calciu și mepiquat clorură, tipul de formulare fiind de suspensie concentrată.
Medax Top este omologat la toate cerealele păioase și se poate aplica în doză de 0,6-1 l/ha, având și o fereastră largă de aplicare, de la începutul alungirii tulpinii și până la apariția frunzei stindard.
Beneficiile Medax Top
Medax Top este regulatorul de creștere cu trei beneficii importante: rezistență la cădere, flexibilitatea aplicării și consolidarea rădăcinilor. „Principalul beneficiu oferit de produsul Medax Top este creșterea rezistenței la cădere datorită unei reduceri semnificative a înălțimii plantelor, datorită unei creșteri a nivelului de substanță uscată și a conținutului de lignină din celulele tulpinilor, cât și a dezvoltării puternice a sistemului radicular. Regulatorul de creștere Medax Top are un efect benefic asupra structurii tulpinii deoarece mărește suprafața pereților celulari și determină îngroșarea acestora, ceea ce conferă o stabilitate mai mare a tulpinii”, explică specialistul BASF.
Ana-Maria Pascariu a adăugat că în comparație cu produsele pe bază de clormequat clorură, care doar reduc lungimea celulei și cresc diametrul peretelui tulpinii, produsul Medax Top, pe bază de mepiquat clorură și prohexadione calciu, oferă în plus efecte pozitive asupra structurii tulpinii, cum sunt: creșterea în diametru a stratului sclerenchimatic, creșterea conținutului de masă uscată a pereților celulari și creșterea conținutul de lignină. Acest din urmă efect pozitiv, creșterea conținutului de lignină, mărește rezistența tulpinii la atacul bolii pătarea în ochi a bazei tulpinii la cereale, boală cunoscută și sub denumirea de frângerea paiului.
Al doilea beneficiu important oferit de produsul Medax Top este flexibilitatea în aplicare. Noul regulator de creștere de la BASF poate fi aplicat primăvara devreme, începând de la stadiul de alungire a tulpinii și până la formarea frunzei stindard, de la temperaturi de 5 °C și până la 20 °C. Poate fi aplicat împreună cu alte produse de protecția plantelor.
Al treilea beneficiu oferit de produsul Medax Top este înrădăcinarea puternică a plantelor în sol, lucru care face din regulatorul de creștere Medax Top un produs unic pe piața din România. „Medax Top stimulează dezvoltarea sistemului radicular determinând creșterea perișorilor absorbanți și o ancorare foarte bună a plantelor în sol, a specificat Ana-Maria Pascariu. Astfel, datorită unei înrădăcinări foarte bune, Medax Top oferă o ancorare mai bună a plantelor în sol, îmbunătățirea absorbției azotului, apei și altor nutrienți, precum și reducerea stresului datorat bolilor rădăcinii și a secetei. În concluzie, Medax Top reduce dezvoltarea părții aeriene și îmbunătățește creșterea sistemului radicular.”
Pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare ale României contravin legislației Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană (CE) a decis miercuri, 15 februarie 2017, să trimită o scrisoare de punere în întârziere țării noastre.
Mai exact, potrivit comunicatului de presă al CE, marilor comercianți cu amănuntul li se solicită să achiziționeze cel puțin 51 la sută din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali.
„Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor”, se afirmă în documentul de presă.
Același act normativ (Legea nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare), mai spun oficialii CE, prevede obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le astfel decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE).
„În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive”, spun cei de la Comisie.
Potrivit spuselor acestora, țara noastră nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.
Alături de alte trei state membre, România nu a comunicat deocamdată Comisiei transpunerea deplină a normelor în legislația lor națională.
„Ele au acum la dispoziție două luni pentru a notifica transpunerea completă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE”, au conchis oficialii CE.
Ca urmare a sesizării primite atât de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE), cât și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat.
„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se preciza în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.
Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.
În urma sesizării primite de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE) și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României, în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat, sala Avram Iancu, nivel P1, ora 13:30.
„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se precizează în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.
Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.
Vom reveni cu poziția unuia dintre cei mai importanți actori invitați la eveniment față de solicitarea CAE și CASDR în orele următoare.
Evenimentul care va avea loc la data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, se adresează fermierilor, retailerilor, tuturor producătorilor şi comercianţilor din domeniul agriculturii și, nu în ultimul rând, firmelor de transport şi logistică, se arată în comunicatul de presă remis la redacție.
„Toţi fermierii care vor să afle cum pot face parte din «lanţul alimentar scurt» şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine, vor primi (n.r. - cu ocazia conferinței) informații despre cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor, despre cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii, cât și despre certificări, costuri, metode de implementare”, potrivit documentului de presă.
Nu în ultimul rând, vor fi oferite informații despre avantajele certificării standardului GLOBALG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producătorii care nu deţin cerificarea GLOBALG.A.P., precum și poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
Participanţii la acest important eveniment al agriculturii româneşti se vor bucura de prezenţa lui Andras Fekete, Vice President & Chief Integrity Officer, Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training, cât şi a altor specialişti în domeniu.
Compania de consultanţă INAQ Consulting, în parteneriat cu proprietarul standardelor GLOBALG.A.P., va organiza pe data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Conferinţei “LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.
Evenimentul va pune accentul pe importanța standardelor GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare care au scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea unor produse sigure pentru consum.
GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru o producţie agricolă sigură şi durabilă, care avantajează deopotrivă fermierii, comercianţii şi consumatorii din întreaga lume.
Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE
Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).
Și Revista Fermierului, în calitate de partener media, va transmite LIVE cele mai importante momente ale conferinței.
Sindicatul Apicultorilor din România ameninţă cu proteste în stradă, în cazul în care autorităţile nu vor lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află sectorul, se arată într-un comunicat de presă al Agrostar.
Lista problemelor prezentate de apicultori conducerii MADR cuprinde interzicerea folosirii neonicotinoidelor și obligarea fermierilor să afișeze la loc vizibil substanțele folosite la tratarea culturilor, mortalitatea în masă a familiilor de albine, nemulțumirile crescătorilor de albine legate de Legea apiculturii, subvenționarea de la bugetul de stat a fermelor de multiplicare și selecție, dar și viziunea MADR legată de etichetarea, analiza și controlul mierii din România.
Nu în ultimul rând, apicultorii solicită acordarea ajutorului de minimis pe anul 2016, informarea cu privire la fondurile alocate și măsurile de sprijin pentru perioada 2017-2020, cât și debirocratizarea legată de accesarea fondurilor europene.
Toate aceste aspecte au fost prezentate vineri, 10 februarie 2017, secretarului de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu.
„Sectorul apicol se confruntă cu probleme deosebite. Nu se mai poate continua aşa. Am ajuns în situaţia ca noi să mâncăm surogat de miere şi mierea noastră să fie vândută în alte ţări. Copiii noştri mănâncă miere cu pesticide. (...) Oamenilor le-a ajuns cuţitul la os şi vom ieşi în stradă cu afumătorile şi echipaţi cu halate, cu cizme. Sperăm ca importanţa apiculturii pentru omenire să fie conştientizată de cei care au frâiele agriculturii şi situaţia să se rezolve”, a declarat preşedintele Sindicatului Apicultorilor, Dănuţ Puişoru.
În cadrul discuţiilor s-a pus problema creării unui fond la care să participe fiecare fermier cu o sumă pe hectar, pentru susţinerea sectorului apicol şi pentru despăgubiri în caz de mortalitate, având în vedere şi importanţa polenizării, se mai arată în comunicat.
„Polenizarea creşte producţiile agricole cu circa 40% şi fermierii ar trebui să fie interesaţi ca albinele să nu dispară ceea ce, la ritmul în care creşte mortalitate în prezent, este posibil să se întâmple în câţiva ani. De asemenea, a fost ridicată problema ca fermierii să pună panouri de informare, pe terenul cultivat, cu substanţele pe care le-au folosit la tratamente, iar în cazul în care se constată mortalitate la albine, apicultorii să fie despăgubiţi. Este foarte important ca din comisiile de constatare a mortalităţii să facă parte si un reprezentant al Direcţiei Agricole Judeţene, pentru obiectivitate. Fermierilor care nu pun panouri să existe posibilitatea de a se merge până la li se retrage autorizaţia de funcţionare. În privinţa acordării ajutorului de minimis pentru anul 2016, este posibil ca acesta să nu mai poate fi acordat pentru 2016, dar solicităm acordarea lui pe anul 2017, pentru că efectele continuă să se resimtă”, susţine Dănuţ Puişoru.
Totodată, Sindicatul Apicultorilor a propus să fie analizată posibilitatea colaborării cu un institut de cercetare sau cu o universitate, dotate cu aparatură corespunzătoare, pentru întocmirea de proiecte privind determinarea cauzelor mortalităţii excesive, astfel încât apicultorii să nu mai fie nevoiţi să ducă probele în alte ţări.
Sindicatul Apicultorilor din România este afiliat Federaţiei Agrostar, cea mai mare federaţie sindicală din domeniul agricol, care are în componenţă peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat, cât şi din cel bugetar.
La numai 10 zile de la intrarea în vigoare a programului de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solarii, aproximativ 1.100 de cereri de înscriere din 35 de judeţe au fost primite, au anunţat, luni, 13 februarie 2017, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată pe pagina sa de Facebook chiar de către secretarul de stat al ministerului de resort, Daniel Botănoiu.
Potrivit unui comunicat de presă, cele mai multe solicitări au venit din judeţele Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galaţi, Mehedinţi şi Buzău.
Printr-o Hotărâre de Guvern emisă nu demult s-a decis ca valoarea sprijinului financiar acordat potențialilor beneficiari ai schemei de minimis pentru producția de tomate să fie de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de 8 ani.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, preciza că schema de sprijin este „foarte simplă și accesibilă”, iar elementele de control introduse în actul normativ „nu permit și nu vor permite speculatorilor să profite de acest sprjin în dauna producătorilor reali”.
El a descris în câțiva pași simpli, modalitatea prin care un producător se poate înscrie pentru această schemă: „Fiecare producător care are 1.000 metri pătrati de sere sau solarii se înregistrează la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) de care aparține și prezintă o adeverință care dovedește că deține suprafața respectivă de spații protejate. DAJ verifică la fata locului existent exploatației și mai face două verificări pe parcursul perioadei de producție: la înființarea culturii și la momentul rodirii”.
Cantitatea pentru care se primește sprijinul este de două kg/mp, respectiv două tone/1.000 mp, realizată în oricare din cele două perioade de referință sau cumulat, iar dovada pentru realizarea acestei cantități constă în fila din carnetul de comercializare sau factura fiscală care atestă comercializarea producției în interiorul celor două perioade eligibile (ian-mai, respectiv sep-dec)”.
Avem deja semnale foarte bune din sector, în sensul că, în numai o săptămână de la aprobarea acestui program s-au înscris 1.100 de producători de tomate. Este un program al cărui randament se va resimți progresiv, etapă cu etapa, pentru că, odata cu producția și primirea sprijinului, va începe și capitalizarea micului producător care își va permite achiziționarea unor instalații de încălzire sau unor răsaduri din soiuri performante și rezistente la perioadele critice”.
Potrivit datelor MADR, anual, importurile de roşii ating un nivel de 50.000 de tone la un preț de aproximativ 35 de milioane de euro, în timp ce exporturile sunt de 16 ori mai reduse, respectiv de numai 3.000 de tone, cu o valoare de două milioane de euro.
Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.
Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.
Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5 kg în UE, iar producţia reprezintă 20,27% din producţia totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producţia de roşii a fost de 101.881 tone în sere şi solarii.
Situaţia cantităţilor de motorină utilizate în agricultură în trimestrul IV din 2016, în vederea aprobării şi acordării ajutoarelor aferente către fermieri, trebuie transmisă de fiecare centru judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până cel târziu vineri, 17 februarie 2017.
„Pentru motorina aferentă trimestrului IV al anului 2016, centrele judeţene ale APIA au obligaţia să întocmească şi să transmită centralizatoarele la sediul central, până în data de 17 februarie 2017. Acestea vor fi comunicate către MADR în data de 20 februarie 2017, în vederea aprobării cantităţilor de motorină aferente ultimului trimestru al anului 2016”, conform unor informații publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2016, respectiv trimestrul patru al anului 2016, au putut fi depuse până la data de 31 ianuarie 2017.
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară este de 1,7975 lei/litru pentru anul 2016.
Conform unor studii, în următorii 30 de ani producția agricolă trebuie să se dubleze pentru a putea garanta siguranța alimentară a unei populații în continuă creștere.
Răspunsul ar putea fi agricultura de precizie.
Potrivit unei analize Markets&Markets.com piața globală de precizie va crește în următorii ani de la 3,20 miliarde de USD în 2015 la 7,87 miliarde de USD până în 2020. Mai mult, rata anuală de creștere estimată între 2016 și 2022 este de 13,47%.
Europa este și ea parte a acestui proces. De altfel, Parlamentul European a elaborat recent un studiu pe tema agriculturii de precizie pentru a contura principalele măsuri ce vor trebui luate pentru dezvoltarea sectorului. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite finanțării, susținerii cercetării și inovării, dar și dezvoltării mediului academic.
Rezultatele deja obținute în agricultura de precizie sunt notabile în sensul maximizării eficienței în folosirea apei, optimizării consumului de îngrășăminte sau monitorizării stării de sănătate a animalelor, care pot asigura creșterea productivității dar și a calității produselor. Vorbim de tehnologii pentru identificare, măsurarea parametrilor specifici, sisteme de navigatie prin satelit (GNSS) sau de conectivitatea, stocarea datelor și analiză, sisteme de consiliere, robotică și navigație autonomă. Primele implementări ale acestor sisteme au fost făcute în cultura mare, sectorul legumelor, ele putând fi extinse cu ușurință și la alte sectoare. Un rol important în acest proces îl are și accesul la internet, care face posibilă comunicarea la distanță.
În data de 28 februarie 2017 va avea loc, la București – Hotel Pullman, Conferința „Agricultura de Precizie”, în cadrul căreia partenerii și invitații vor aduce în atenția fermierilor cele mai noi tendințe și inovații din domeniu.
Evenimentul este organizat de TMT PR în parteneriat cu USAMV București, USAMV Cluj și cu susținerea mass-mediei agricole, printre care și Revista Fermierului.
La data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din judeţele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraş-Severin, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Dolj se aflau în întârziere în privinţa controlului pe teren, potrivit unei informări ale Ministerului Agricole, plata finală a subvenţiilor în sectorul vegetal şi zootehnic pentru anul 2016 urmând să se terminte în luna martie, a.c.
Se estimează că finalizarea controlului în teren ar avea loc pe 15 februarie 2017, după care urmează introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.
Pentru întărirea procesului de lucru, mai bine de 260 de experți au fost detașați în zonele cu probleme, rezultatul fiind diminuarea masivă a numărului de exploatații cu probleme.
„Pentru aducerea la zi şi crearea posibilităţii de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detaşaţi de la alte centre judeţene 262 de specialişti cu atribuţii de control pe teren, în judeţele menţionate. (...) În momentul de faţă numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând a se proceda la etapele tehnice care urmează, respectiv introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic”, se precizează în comunicatul ministerului de resort.
Oficialii MADR au mai adăugat că în urma celor două întâlniri de lucru cu dezvoltatorul de soft privind îmbunătăţirea aplicaţiei s-a reuşit reducerea termenelor de livrare a funcţionalităţilor în cadrul aplicaţiei pentru demararea plăţilor finale aferente anului 2016, în sectorul vegetal şi zootehnic.
Fermierii selectaţi la controlul pe teren, pentru anul de cerere 2016, sunt în număr total de 85.348 fermieri, din care la control prin teledetecţie 60.535 fermieri, iar la control clasic pe teren 24.813 fermieri, potrivit datelor APIA.
Începând cu luna ianuarie 2017, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a devenit oficial Membru al Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România (CCIFER), AISR urmând să fie parte din „Grupul de lucru pe agricultură” la șefia căruia se află Sebastien Record (Geosys).
Creată în 1996, CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.
CCIFER reunește 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă.
Alianța Industriei Semințelor din România va face parte și va activa în „Grupul de lucru pe agricultură” care îl are ca lider pe Sebastien Record și care prezintă o agendă axată pe trei priorități: informarea continuă asupra subiectelor de actualitate din agricultură, abordarea structurată a dialogului cu partenerii instituționali și organizarea filierelor profesionale.
Pe pe termen lung, se dorește identificarea partenerilor pe piața din România.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.