Micii producători alături de Asociația Lanțului Alimentar Scurt la cel mai important eveniment HoReCa din sud-estul Europei
Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) aduce mici producători din România la cel mai important eveniment HoReCa din sud-estul Europei, pentru a demonstra că produsul local poate fi o soluție excelentă pentru această industrie. Profesioniștii din HoReCa sunt invitați să viziteze standul ALAS România la FoodService & Hospitality Expo, la Hala Laminor din București, între 16 și 18 noiembrie 2024, să se convingă de calitatea produsului local pentru afacerile lor.
Astfel, nouă producători locali vor fi „cot la cot” în competiția cu marii jucători din domeniu, alături de cei 250 de expozanți naționali și cei 50 internaționali prezenți la evenimentul FoodService & Hospitality Expo 2024. „Cumpărătorii de renume mondial din retail și servicii alimentare vor fi prezenți la această expoziție internațională, dedicată exclusiv industriilor din HoReCa, iar producătorii reuniți la standul ALAS vor putea demonstra că au toate motivele să reprezinte cu brio România artizanală, la un stand de 10!”, a declarat Marius Tudosiei, fondatorul și președintele ALAS România.
Potrivit datelor statistice, atenția de care se bucură produsul local utilizat în HoReCa, în 2024, este în creștere la nivel declarativ, însă în scădere din perspectiva consumului și a volumelor. Acesta este motivul pentru care Asociația Lanțului Alimentar Scurt propune o serie de acțiuni concrete, care pot aduce o schimbare reală în acest domeniu, prin activități educative, demonstrații și proiecte punctuale. „Producătorii locali au nevoie de mai mult sprijin pentru a rămâne în atenția publicului, pe farfuriile de restaurante, într-o industrie autohtonă tot mai dominată de importuri și mai puțin preocupată de sustenabilitate și autenticitate”, a adăugat Marius Tudosiei.
Din acest motiv, Silvia Ion de la Horeca Insight a acceptat fără ezitare prezența producătorilor aduși de Asociația Lanțului Alimentar Scurt, în contextul celui mai mare târg de specialitate din sud-estul Europei, oferind în cadrul FoodService & Hospitality Expo 2024 un stand în care ALAS să invite o serie de artizani care au șanse mari să devină furnizori constanți pentru restaurante, hoteluri sau cafenele. „Pentru unii dintre aceștia, acest târg este o bună oportunitate de a deschide astfel de colaborări, poate la nivel național sau internațional, iar pentru alții, de a-și extinde portofoliul deja consacrat”, a precizat Silvia Ion.
Numele prezente în standul ALAS România includ artizani din toată țara, producători mici sau mijlocii, cu renume bun în comunitate, ce vor demonstra că pot să fie parteneri de calitate pentru industria ospitalității, acesta fiind și unul dintre obiectivele importante ale asociației, acela de a „înlesni relațiile mutual benefice dintre cele două părți”.
Standul ALAS România va oferi profesioniștilor din domeniu oportunitatea de a savura câte puțin din varietatea produselor artizanale reprezentative ale gastronomiei locale și, mai mult, le va prezenta oportunitățile ce se pot ivi din utilizarea acestora. „Lumea întreagă se îndreaptă tot mai mult spre artizanat, spre autenticitate, spre sustenabilitate, colaborările cu cei din interiorul comunităților fiind tot mai căutate și apreciate de către clienți. În cadrul unor experimente de popularitate, testate unul lângă altul în același meniu, preparatele realizate din produsele locale au fost mereu preferate de către clienți, în detrimentul celor convenționale, produse de masă sau de import. Trendul nu este unul nou, însă el trebuie stimulat la noi, în special de către cât mai multe restaurante și afaceri din domeniul alimentației. Relația trebuie însă îmbunătățită din ambele părți, deoarece de foarte multe ori artizanii/producătorii locali sunt mai degrabă concentrați asupra produsului lor decât asupra promovării, marketingului sau vânzărilor, iar aici ALAS își propune să le ofere un sprijin important și necesar”, a arătat Marius Tudosiei.
Printre evenimentele programate a avea loc la FoodService & Hospitality Expo 2024 se numără și „Cum se începe o roată de brânză maturată” – susținut de Mesendorf 65 - un adevărat regal pentru gurmanzi, dar și o dezbatere despre cum pot intra produsele locale în bucătăriile profesionale, care sunt punctele slabe și punctele forte ale acestei idei.
Asociația Lanțului Alimentar Scurt a fost fondată în septembrie 2024 cu scopul declarat de a se poziționa drept facilitator între micii producători și consumatorii finali. Asociația a fost fondată de Marius Tudosiei, inițiatorul proiectului Băcănia Veche și promotor al produselor locale încă din 2010.
Producători locali și produse expuse la standul ALAS
Brânza maturată de la Mesendorf – producător de brânzeturi maturate excepționale, în ediții limitate, cunoscut pentru calitatea ridicată a produselor și creativitatea în producție. Vine din satul Mesendorf, județul Brașov, fiind un furnizor perfect pentru micile magazine de specialitate, delicaterii, hoteluri de top sau restaurante/bistrouri cu meniu dedicat noii bucătării românești.
Fum De Fag – producător de cârnați crud-uscați, carne afumată și alte preparate tradiționale, cu o afumătoare în Corbeanca, județul Ilfov. Acesta este o prezență stabilă și apreciată de clienții de la Târgul de la Agronomie. Este un furnizor potrivit magazinelor de specialitate, restaurantelor, pensiunilor sau hotelurilor.
FructArdeal – producător de silvoiță, un produs tradițional fără zahăr, exclusiv din prune românești, cu rădăcini în Ardeal. Acest produs, cu o lungă istorie gastronomică transilvană, este excelent pentru patiserii, fiind perfect integrabil în meniurile de mic dejun sau în deserturile restaurantelor.
Eggcellent – o microfermă din satul Tonești, Sâmburești - Olt, o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.
Vila Olga – furnizor constant în materie de calitate, pensiunea din Sărata Monteoru (Buzău) produce varietăți excelente de zacuscă, salate și conserve de iarnă, destinate atât HoReCa, cât și retailului, diferența fiind doar dimensiunea ambalajelor, toate adaptate pentru eficiență, din grijă față de sustenabilitate.
Grădina Corbilor – un furnizor obișnuit pentru restaurantele care valorifică produsele locale de calitate. Ferma cultivă ecologic 800 de varietăți de plante, oferind bucătarilor oportunități creative impresionante. Cei doi frați gemeni Corbu, ambii cu doctorate în horticultură, fac o muncă de valorificare a soiurilor comune, exotice sau rare, prin culturi care asigură biodiversitatea și sănătatea solului. Grădina Corbilor este un model de producție sustenabilă prin folosirea de biopreparate cu extracte naturale, folosirea de tehnici pentru atragerea insectelor benefice. Din toate aceste motive produsele lor sunt extrem de apreciate, nu doar pentru gust, ci și pentru grija față de mediu.
Toma Sparanghel – renumit în mediul online pentru cele trei produse de bază pe care le livrează cu promptitudine: sparanghel, broccoli și kale, corect crescute. Un pionier în educarea gustului pentru această legumă extrem de sănătoasă și gustoasă, Toma furnizează și alte delicatese (consumatorilor casnici și restaurantelor), unele rar cultivate în România, precum blumini – o conopidă cu o genetică veche, dezvoltată ca un broccolini, care oferă bucătarilor noi oportunități creative.
Arca Bacău – sub deviza „respectul pentru natură este mantra noastră”, acest producător reușește, în mod sustenabil, să producă diverse preparate numai din pești autohtoni: afumături din sturion, crap sau excelentele produse din păstrăvul provenit exclusiv din producția proprie. Din aceeași producție s-au născut creme tartinabile inedite și o serie de zacuști și alte conserve tradiționale de iarnă.
Răstăuțe Maramureșene – producător de paste artizanale, laște sau după cum se prezintă - tăiței bine făcuți, ca în Maramu’. Gama de produse naturale, lucrate manual de acești artizani certificați, este produsă cu făină specială pentru paste, produsă numai din cereale din România și îmbogățite cu extracte din legumele din grădina proprie (sfeclă, spanac etc), plante crescute lent, fără pesticide ori fertilizatori chimici. Când cumperi o pungă de colțunași cu magiun, laște cu busuioc, spanac ori cu hribi, susții o afacere de familie și o comunitate care se luptă pentru un trai mai bun, pentru tradiții dar care susține și inovația, deopotrivă.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Tehnologie avansată de sudură, o nouă investiție John Deere la fabrica din Bruchsal - Germania
John Deere anunță lansarea unei noi unități de sudură complet automatizate la fabrica de cabine din Bruchsal, un proiect ambițios ce se ridică la aproximativ 28 de milioane euro. Prin această investiție, compania răspunde cerințelor variate ale clienților. Totodată, este îmbunătățită semnificativ eficiența energetică și se reduc emisiile prin tehnologia de filtrare a aerului de ultimă generație.
Noua unitate de sudură se întinde pe o suprafață de 6.000 de metri pătrați și oferă o adaptabilitate unică la diferite cerințe de producție, permițând trecerea rapidă între diferitele variante de cabine destinate tractoarelor. În funcție de cerințele clienților, o cabină de tractor John Deere din seria 6 poate necesita până la 650 de puncte de sudură. „Pentru a răspunde mai rapid și mai eficient solicitărilor clienților, am investit în tehnologie modernă de sudură și automatizare. Dispozitivul nostru de schimb rapid ne permite să trecem de la o cabină 6M la o cabină 6R în doar zece minute”, precizează Sven Künstler, directorul fabricii din Bruchsal.
Unitatea nouă de sudură a producătorului de utilaje John Deere este împărțită în patru zone principale:
-
Sistemul de schimb al dispozitivelor – unde sunt plasate piesele individuale ce urmează să fie sudate. Sistemul permite schimbarea rapidă a dispozitivului de aproape patru tone în doar câteva minute.
-
Zona de subansamblu pentru tractoarele 6R – unde se prefabrică anumite componente, inclusiv elemente laterale și tuburi transversale pentru cabinele 6R.
-
Zona principală pentru tractoarele 6M și 6R – dotată cu trei celule de procesare utilizate diferit, în funcție de tipul de cabină. Aici, piesele sunt poziționate automat în dispozitive de sudură, iar doi roboți de sudură realizează prinderea cadrelor.
-
Linia de sudură finală – unde componentele sunt sudate complet pentru a forma cadrul final al cabinei.
După finalizarea sudurii, roboții de manipulare transportă cadrele de cabină spre zona de vopsire, unde urmează să fie asamblate în produse finale. Automatizarea procesului de sudură nu doar că asigură o calitate constantă, dar contribuie și la protecția mediului și la reducerea consumului de gaze și energie electrică. Sistemul de filtrare avansat reduce emisiile și îmbunătățește siguranța în muncă, ceea ce aduce beneficii majore atât angajaților, cât și mediului înconjurător. „Împreună am reușit să realizăm acest proiect ambițios în doar 10 luni. Le mulțumim în mod special reprezentanților din politică, administrație și furnizorilor noștri care au susținut cu tărie acest proiect”, a declarat Sven Künstler.
Această investiție reprezintă un pas important pentru viitorul fabricii din Bruchsal și consolidează poziția John Deere ca lider în industrie. Totodată, noua investiție evidențiază angajamentul John Deere pentru inovație, sustenabilitate și eficiență, contribuind în același timp la dezvoltarea unei producții mai flexibile și ecologice.
IPSO Agricultură, reprezentantul John Deere în țara noastră, este de peste 27 de ani partenerul agricultorilor din România care doresc soluții eficiente și profitabile, capabile să aducă un beneficiu cât mai mare prin utilaje și sisteme moderne inteligente. Grija pentru nevoile clienților este atuul cu care IPSO Agricultură își consolidează poziția de partener strategic de încredere al tuturor agricultorilor.
CITEȘTE ȘI: Un nou sediu și showroom pentru Chrono Flex, partener IPSO Agricultură
Încă un pas către viitor prin agricultura de precizie, IPSO Precision AG Club
Tehnologia viitorului pentru culturi sănătoase și costuri reduse, See & Spray de la John Deere
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024, ediția cu numărul 11
Fundația Alexandrion a dezvăluit laureații celei de-a unsprezecea ediții a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu în cadrul unui eveniment desfășurat la Hotelul Alexandrion Experience din Sinaia pe 12 noiembrie 2024. Gala, lansată în România în 2014 și extinsă la nivel internațional celebrează anual oameni care s-au remarcat prin realizări deosebite sau cariere excepționale în diverse domenii. Evenimentul este inspirat de moștenirea domnitorului Constantin Brâncoveanu, promotor al artei și culturii în Țara Românească și reflectă armonia dintre tradiție, identitate și modernitate.
Fundația Alexandrion, parte din Nawaf Salameh Family Office, a fost înființată în anul 2003, ca urmare a numeroaselor activităţi sociale desfăşurate de companiile din cadrul entităţii. Astfel, în prezent, proiectele de responsabilitate socială se desfășoară sub umbrela Fundației. Cele mai importante demersuri ale sale sunt legate de sfera culturală, iar Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, aflată la cea de-a unsprezecea ediție, reflectă această direcție.
„Fundația Alexandrion şi-a propus încă de la prima ediţie a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu să promoveze valorile care definesc o societate frumoasă şi dezvoltată: cunoaşterea, creativitatea, inovaţia, emoţia, dar și implicarea în cauzele umanitare. Este o onoare să organizăm an de an acest eveniment care aduce un omagiu bogatei moșteniri culturale pe care ne-a lăsat-o domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a fost un adevărat patron al artelor și un campion al educației. Moștenirea sa ne amintește de impactul profund pe care cultura, ştiinta și căutarea cunoașterii îl pot avea asupra societății. Pe măsură ce navigăm printre provocările lumii contemporane, aceste valori sunt cele care ne vor ghida pe noi şi pe urmaşii noştri către un viitor mai bun. Împreună ne putem asigura că acestea rămân repere cheie pentru societatea noastră şi pentru cei care ne vor urma”, a spus dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator Nawaf Salameh Family Office.
Premiile Constantin Brâncoveanu sunt oferite laureaților pentru proiecte remarcabile derulate în anul precedent sau pentru realizările obținute de-a lungul întregii cariere. De asemenea, Fundaţia Alexandrion acordă în fiecare an, în cadrul Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, unul sau mai multe premii speciale. Printre laureații edițiilor precedente ale galei se numără actori, muzicieni, scriitori, arhitecți, istorici, artişti vizuali, medici, economişti și clerici care, prin munca lor, au influențat în mod semnificativ evoluția societății românești.
Anul acesta, s-au acordat premii în opt domenii: „ştiinţă, tehnologie şi inovaţie”, „istorie”, „film”, „arhitectură”, „arte vizuale”, „muzică”, „teatru” şi „istoria artei”. Ca în fiecare an, Fundația Alexandrion a oferit și un premiu special unei personalități care s-a remarcat prin contribuția sa în sfera umanitară. În 2024, distincția a fost acordată Preafericitului Bartholomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului/Noii Rome și Patriarh Ecumenic, pentru eforturile sale de promovare a păcii și dialogului.
Juriul a fost format din președinte: prof. univ. dr. Daniel David – psiholog, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române; vicepreședinte: Ștefan Râmniceanu – pictor, sculptor, poet, cineast (vicepreședinte & jurat arte plastice şi istoria artei) şi membrii: prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu - teatrolog, istoric și critic de teatru (jurat teatru); Magda Mihăilescu - critic de film (jurat film); Sorina Goia – muzicolog (jurat muzică); prof. univ. dr. Marian Moiceanu - arhitect şi rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (jurat arhitectură); prof. dr. Constantin Corneanu - istoric și președintele Consiliului Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” (jurat istorie).
Laureații celei de-a XI-a ediţii a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024
Categoria ştiinţă, tehnologie şi inovaţie: Dorel Banabic – Premiul pentru promovarea internațională a contribuțiilor românești în ştiință, tehnologie și inovație
Academicianul Dorel Banabic, personalitate recunoscută în științele tehnice și deformabilitatea materialelor metalice, este președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Române din 2015 și membru al Prezidiului. Licențiat al Facultății de Mecanică din Cluj-Napoca (1980), a obținut doctoratul în 1993 cu o teză intitulată „Cercetări privind deformabilitatea tablelor metalice subțiri”. Cu un portofoliu impresionant de peste 20 de cărți și 200 de articole publicate în reviste științifice internaționale, Dorel Banabic a contribuit la avansarea cercetării și educației în inginerie mecanică atât în România, cât și la nivel global.
Categoria istorie: Mircea Gheorghe Abrudan – Premiul pentru volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală”
Mircea-Gheorghe Abrudan, născut pe 22 mai 1986 în Cluj-Napoca, este cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie (2008) și Facultatea de Teologie Ortodoxă (2009) la Universitatea Babeș-Bolyai, obținând ulterior două doctorate cu distincția Summa Cum Laude, unul în istorie (2014) și altul în teologie (2021).
Recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la studiul istoriei culturale și religioase a românilor din Transilvania, Mircea-Gheorghe Abrudan a publicat recent volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală” (2023), un exemplu de cercetare riguroasă ce îmbogăţeşte cunoașterea asupra identității naționale românești în contextul istoric specific al Transilvaniei. Totodată, a publicat 19 cărți, 130 de studii de specialitate și 230 de articole de popularizare. A colaborat la lucrări importante, precum „Enciclopedia scrisului istoric românesc” și „Dicționarul membrilor Institutului de Istorie din Cluj”. De asemenea, a fost recompensat cu multiple premii și distincții, inclusiv „Crucea șaguniană” și „Crucea transilvană”. Este implicat în viața științifică românească, susținând numeroase conferințe despre istoria Transilvaniei și a Bisericii Ortodoxe Române, în special în contextul perioadei de apartenență la Imperiul Habsburgic și în manifestările dedicate Anului 2024 – Anul Avram Iancu.
Categoria film: Dorina Lazăr – Premiul pentru întreaga carieră
Artistă emblematică a generaţiei sale, Dorina Lazăr a absolvit în 1961 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC). S-a impus în cinematograful românesc prin roluri principale în filme ca „Stop-cadru la masă”, „Angela merge mai departe”, „Înghițitorul de săbii”, „Năpasta”, „Frumos e în septembrie la Veneția”, semnate de nume precum Ada Pistiner, Lucian Bratu, Alexa Visarion, Nae Caranfil. Regizori importanți ai anilor următori au continuat să o solicite pentru a da viață unor personaje feminine secundare de mare forță și subtilitate. Așa se explică fructuoasa sa colaborare cu prestigioși cineaști ai unor generații diferite, de la Lucian Pintilie în „Balanța”, în 1991, până la Radu Jude, autorul marelui succes al anului trecut, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”. Între aceste titluri s-au așezat alte 30, în producții realizate de Mircea Veroiu, Stere Gulea, Elisabeta Bostan, Mircea Mureșan, Andrei Blaier, Nicolae Mărgineanu, cineaști care au scris definiția cinematografului românesc al epocii. Mari creatori străini nu au ocolit numele Dorinei Lazăr, începând cu Costa Gavras (Amen, 2001), continuând cu Francis Ford Coppola (Tinerețe fără bătrânețe, 2006).
Activitatea teatrală a Dorinei Lazăr, începută în tinerețe și continuată până în zilele noastre, prestigiul ei ca actriță și, deopotrivă, ca director, vreme îndelungată, a Teatrului Odeon pe care l-a impus în peisajul nostru teatral, constituie un capitol aparte. A obţinut Premiul ACIN (1982) pentru filmul „Angela merge mai departe” şi premiul TIFF 2010 pentru întreaga carieră. În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciu Credincios în grad de Cavaler, iar în 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța.
Categoria arhitectură: Dan Marin – Premiul pentru realizarea proiectului Casa S, zona Domenii, București, proiectată și realizată în perioada 2020 – 2024
Prof. dr. arhitect Dan Marin este o personalitate marcantă în arhitectura românească, cu o carieră extinsă în domeniul proiectării urbane și conservării patrimoniului arhitectural. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, promoția 1981 și doctor în arhitectură al aceleiasi instituții, din 2011. Începând cu anul 2000 a coordonat realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Zonele Construite Protejate din București, un proiect esențial pentru delimitarea și reglementarea zonelor de patrimoniu istoric ale orașului. Ca profesor și șef de atelier la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” este implicat în formarea generațiilor viitoare de arhitecți. De asemenea, a făcut parte din Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din București între 2006 și 2018, contribuind la deciziile de restaurare și conservare a monumentelor istorice ale orașului.
Dan Marin a participat și la concursuri de arhitectură importante, obținând recunoaștere internațională, inclusiv prin expoziții la Bienala de la Veneția și Trienala de la Milano.
Categoria arte vizuale: Constantin Flondor – Premiul pentru cariera de excepție în Arte Vizuale
Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara, Constantin Flondor este o figură emblematică a artei contemporane românești și descendent al unei vechi familii boierești din Bucovina. Născut în 1936, este considerat un patriarh al picturii contemporane, cu o carieră interdisciplinară ce include arhitectura, matematica, cibernetica și filmul. Fondator al grupurilor „111” și „Sigma” (reminiscenţe ale școlii Bauhaus) și membru al grupării „Prolog” a devenit un reper al artei românești.
Constantin Flondor a fost recompensat cu numeroase premii, inclusiv Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, Meritul Cultural în grad de ofițer și Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici. A expus în orașe precum Berlin, Veneția, Roma și la Bienala de la Nürnberg, fiind recunoscut internațional. Pictura sa, cu o matematică invizibilă, captează poezia naturii, iar cercetările sale artistice și pedagogice au influențat puternic arta românească.
Categoria muzică: Corul Madrigal – Premiul pentru excelență artistică
Fondat în 1963 de dirijorul Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este un simbol al muzicii corale românești și al diplomației culturale internaționale. Remarcându-se prin tehnica non-vibrato și costumele de epocă maiestuoase, corul interpretează un repertoriu variat, care include muzică renascentistă, preclasică, clasică, bizantină și creații contemporane românești și universale.
Distins cu titlul de „Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii” în 2016 la Palatul Națiunilor Unite din Geneva, Corul Madrigal a marcat 60 de ani de activitate cu turnee în SUA și America de Sud și cu un concert la Panteonul din Roma în 2024.
În cadrul Programului Național Cantus Mundi, inițiat de dirijorul său, Ion Marin în 2011, Corul Madrigal sprijină integrarea socială prin muzică, pregătind peste 72.000 de copii, iar sub conducerea doamnei Anna Ungureanu, corul continuă să fascineze publicul în România și pe scene internaționale.
Categoria teatru: Oana Pellea – Premiul pentru Opera Omnia în Teatru, pentru performanțele excepționale în spectacolele „Evadarea tăcută” (Teatrul Național București), „Callas” (Opera Națională București) și „Scaunele” (Teatrul Național Luxemburg)
Oana Pellea este eleva unei profesoare ilustre, regizorul Sanda Manu, și fiica unui actor-legendă, Amza Pellea. O actriță-vedetă care se bucură de aprecierile oamenilor de teatru și care este prețuită și iubită de publicul larg pentru arta sa interpretativă.
În teatru, este interpreta unor roluri antologice în mari spectacole: „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei), „Richard al II-lea” și „Îmblânzirea Scorpiei” de William Shakespeare, „Caligula” de Albert Camus, „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (regia Mihai Măniuțiu), „Trei surori” de A.P. Cehov, „Poveste de Iarnă” de William Shakespeare (regia Alexandru Darie), „Hamlet” de William Shakespeare, „Woyzeck” de Georg Büchner, „Scaunele” de Eugène Ionesco (regia Tompa Gábor), „Vocea umană” de Jean Cocteau (regia Sanda Manu).
Oana Pellea are o filmografie bogată și a evoluat în producții cinematografice semnate de Stere Gulea, Dan Pița, Ion Popescu Gopo, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu. A primit numeroase premii internaționale pentru rolul principal din „Stare de fapt”, regia Stere Gulea.
De asemenea, Oana Pellea a fost decorată de Președinția României cu Ordinul Național „Steaua România” în Grad de Ofițer. A fost distinsă cu Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru întreaga carieră teatrală și cinematografică. Regele Mihai I al României i-a decernat decorația „Crucea Casei Regale a României”. A câștigat de două ori Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru cea mai bună actriță. I s-a acordat Premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Remarcabilă.
Categoria istoria artei: Magda Cârneci – Premiul pentru cariera de excepție
Magda Cârneci este o personalitate emblematică a culturii românești contemporane, cunoscută ca scriitor, critic și istoric de artă, în acelaşi timp poetă importantă tradusă în Europa şi SUA. Deține un doctorat în Istoria Artei la „École des Hautes Études en Sciences Sociales” din Paris și a avut numeroase roluri de conducere în domeniul artei și culturii. A fost președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (2000-2005), director al Institutului Cultural Român din Paris și redactor-șef al revistei „Arta”.
Distinsă cu Meritul Cultural în grad de ofițer, Magda Cârneci este autoarea unor eseuri de referinţă precum „Postmodernismul”(1980), „Artele vizuale în România” (1945-1989), dar și a monografiilor dedicate artiștilor Ion Țuculescu și Lucian Grigorescu, contribuții semnificative în critica de artă românească. Romanul său feminist, „FEM”, nominalizat pentru premii importante și tradus în limbile franceză și engleză, a fost finalist la PEN America Translation Award în 2022. În 2019, Republica Franceză i-a acordat „Legiunea de Onoare”, cea mai prestigioasă distincţie a Franţei.
Ceremonia de decernare a premiilor a inclus momente artistice cu muzică românească nemuritoare, susţinute de artiști premiaţi la concursuri de muzică internaţionale, care au concertat pe marile scene ale lumii: soprana Irina Baianț - Global Brand Ambassador Brâncoveanu Vinars, violonistul Alexandru Tomescu, flautistul Cătălin Oprițoiu, tenorul Ovidiu Lazăr, tenorul şi pianistul Marius Deneş, pianistul şi compozitorul Xenti Runceanu, acompaniați de Orchestra Simfonică București, sub bagheta dirijorului Andrei Tudor.
Găzduită de hotelul Alexandrion Experience, care are un design modern și elegant, inspirat din istoricul și activitatea grupului Alexandrion, Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024 a fost un spectacol complet care a celebrat oamenii și realizările lor într-un loc considerat ca una dintre perlele țării noastre, Sinaia, stațiunea montană cu o istorie strâns legată de cea a Casei Regale.
Ceremonia de decernare a premiilor celei de-a unsprezecea ediție a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu va fi difuzată pe 16 noiembrie 2024, la ora 22:00, pe Digi24 TV.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura în dialog pe 20 noiembrie, la conferința AGROW
Agricultura României are o tradiție incontestabilă, recunoscută prin pionierate la nivel mondial în cercetare, prin fertilitatea ridicată a solului, prin potențialul ridicat de dezvoltare și progres, prin tehnologiile și genetica de înaltă performanță. Țara noastră are un potențial agricol fantastic, însă cercetarea e în regresie. Pe 20 noiembrie 2024, în inima Bucureștiului la Hotel Sheraton, are loc cea de-a doua ediție a conferinței AGROW, care-și propune să aducă agricultura românească în dialog, între unii dintre cei mai reputați experți și fermieri.
Romania a fost, este și va rămâne o țară preponderant agrară, cu o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut. Potențialul agricol al României este unul foarte mare, susținut de amplasarea geografică a țării, diversitatea solurilor și fertilitatea acestora, bazinul hidrografic foarte dezvoltat care poate deservi o suprafață irigabilă considerabil mai mare decât în prezent și, nu în ultimul rând, potențialul uman prin apetitul pentru agricultură, dorința de dezvoltare, tehnologizare și performanță a acestuia.
Cercetarea agricolă românească s-a dezvoltat continuu până în anii ’90, în concordanță cu necesitățile agriculturii în ceea ce privește ameliorarea principalelor culturi agricole, agotehnica și protecția plantelor. Declinul agriculturii din anii ’90 a dus, inevitabil, și la o destabilizare a cercetării agricole, astfel încât, în prezent, cercetarea agricolă este în continuă regresie.
Conferința AGROW aduce față în față specialiști marcanți din diferite domenii ale agriculturii și fermieri cu experiență vastă sau la început de drum, astfel încât să se creeze un dialog din care cu toții să poată extrage ceea ce se pliază pe activitatea fiecăruia dintre participanți.
Tematicile conferinței
Panelurile vor fi moderate de Nicoleta Dragomir, expert în jurnalism agricol și comunicare, care va genera o serie de discuții constructive alături de unii dintre cei mai respectați specialiști din domeniul agricol.
Într-un an al provocărilor de tot felul, conferința AGROW, alături de vorbitori cu multă experiență aculumată în câmp, își propune să lămurească și să aducă soluții la întrebări precum:
-
Solul nu mai răspunde nevoilor plantelor?
-
Controlul bolilor și al dăunătorilor ne creează mari probleme?
-
Clima nu ne mai ajută, iar plantele nu știu cum să reacționeze la șocurile termice tot mai frecvente și cu intensitate ridicată?
-
Credem că ținem totul sub control, iar la final producțiile sunt nesatisfăcătoare în raport cu costurile pentru realizarea recoltei?
Acestea sunt o parte dintre întrebările și problemele care vor fi dezbătute în cadrul conferinței.
„Fiecare segment al agriculturii noastre cunoaște transformări majore, cu impact diferit asupra solurilor, culturilor, producțiilor, veniturilor și investițiilor din fermele românești. Se discută frecvent de inovații genetice de înaltă performanță și, totuși, remarcăm faptul că totul este relativ, că nimic nu poate garanta stabilitatea producțiilor. Încercăm să aplicăm tehnologii de ultima generație, dar nu luăm în considerare faptul că, în prezent și în viitorul apropiat sau mai îndepărtat nu putem și nu vom putea controla doi factori determinanți care condiționează producțiile: apa și temperaturile”, arată organizatorii, care promit o conferință altfel. „AGROW va fi o conferință dinamică, încrâncenată și, totodată, relaxantă, prin însăși programul conceput, concentrat, la obiect, dar și destins prin surprizele pe care le-a pregătit.”
AGROW reprezintă conferința în care dialogul, dinamismul, întrebările cheie și răspunsurile prompte își propun să construiască o perspectivă de creștere continuă, de încredere, de deschidere, de înțelegere și de acțiune a agriculturii românești, a fermierilor, în direcția asigurării progresului genetic și tehnologic.
Accesul la conferință se poate realiza prin înregistrarea pe site-ul oficial: www.agrow.ro, iar participarea este gratuită. Programul detaliat îl găsiți pe pagina de internet a Conferinței AGROW.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Schema de energie, în dezbatere publică
Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare este publicată pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Beneficiarii eligibili prin Schema de Energie pot fi întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și organizații/federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/ FOUAI), constituite conform legii.
Prin intermediul acestei scheme de sprijin vor primi finanțare proiectele care au ca obiectiv realizarea capacităților noi de producere a energiei electrice cu sau fără stocare, din surse solare (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), precum și realizarea capacităților noi de producere de energie electrică, cu sau fără stocare, din surse eoliene (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW).
Finanțarea pentru Schema de energie este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, administratorul schemei de ajutor de stat fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin AFIR.
Perioada de consultare publică este de 15 zile calendaristice de la data publicării pe site. Astfel, până la data de 29 noiembrie 2024, toți cei interesați pot transmite pe adresele de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. propuneri sau observații privind Ghidul solicitantului supus dezbaterii publice.
CITEȘTE ȘI: Ghidul pentru submăsura 4.1 - componenta irigații, în consultare publică
O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ghidul pentru submăsura 4.1 - componenta irigații, în consultare publică
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a postat pe pagina sa de internet în consultare publică Ghidul solicitantului pentru achiziții simple de echipamente pentru irigații, finanțate prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, pachetul 4.1.1 – irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Prin pachetul 4.1.1 al submăsurii 4.1, se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile, indiferent de dimensiunea fermei și de tipul beneficiarului și nu va depăși 200.000 euro/beneficiar, pentru achiziția de echipamente pentru irigații. Intensitatea se va putea majora cu câte 20% suplimentar, însă rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%.
Dintre cheltuielilie eligibile pentru care se poate obține finanțare se numără înființarea şi/sau modernizarea instalațiilor pentru irigații în cadrul fermei, precum: echipamente pentru irigații ce nu necesită lucrări de construcții montaj respectiv, echipamente de udare de tip instalații cu tambur și furtun destinate udării suprafețelor mici, medii sau mari (IATF), instalații de irigat tip pivot, aspersoare, instalații de irigații prin picurare, rampe autodeplasabile, motopompe, rezervoare pentru acumularea/stocarea apei pentru irigații, echipamente pentru determinarea umidității solului etc.
Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv până la data de 25 noiembrie 2024, când toți cei interesați pot transmite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. propuneri sau observații privind Ghidul solicitantului supus dezbaterii publice.
CITEȘTE ȘI: Moment zero pentru agricultură
Multe ecuații și mulți algoritmi, în agricultura de azi
Gestionarea apei în agricultură
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Stagii de practică pentru studenți – succes în cariera profesională”, un proiect USAMV Cluj-Napoca
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în calitate de beneficiar de finanțare, a lansat pe 1 noiembrie 2024 proiectul PEO 2021-2027 „Stagii de practică – succes în cariera profesională” – cod MySMIS 314902. În valoare de 4.056.148,42 lei (din care 3.447.726,16 lei valoarea cofinanțării Uniunii Europene), proiectul se va derula pe parcursul a 24 de luni, în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 octombrie 2026.
Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea calității și relevanței pe piața muncii a ofertei educaționale a USAMV Cluj-Napoca, prin cultivarea competențelor antreprenoriale în contextul tranziției verzi și prin implementarea de programe de practică congruente cu cererea actuală de forță de muncă.
Obiectivele specifice vizate sunt:
-
Îmbunătățirea nivelului de competențe antreprenoriale, competențe verzi și competențe socio-emoționale ale unui număr de 280 studenți;
-
Optimizarea ofertei educaționale a USAMVCN prin minimum 36 parteneriate public-private, în vederea derulării a 280 de stagii de practică de specialitate corelate cu cerințele pieței muncii;
-
Susținerea angajabilității viitorilor absolvenți ai USAMVCN prin conturarea profilului personal și profesional al angajatului cerut pe piața muncii.
Prin cooperarea interinstituțională pe baza acordurilor de colaborare cu parteneri socio-economici/angajatori se va asigura studenților pregătirea profesională și asistență în vederea creșterii calității lor profesionale și de specialitate, în scopul integrării mai facile pe piața muncii.
Grupul țintă al proiectului este format din 280 studenți, nivel licență și masterat, din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Centru și Nord-Est, pentru a stimula participarea pe piața muncii a tinerilor din regiunile cu o rată a ocupării sub media națională.
În acest scop, USAMV Cluj- Napoca va valorifica formarea competențelor transversale și va spori gradul de aplicabilitate a ofertei educaționale, prin următoarele activități ale proiectului:
-
Organizarea și implementarea a două programe de formare/educaționale legate de dezvoltarea competențelor antreprenoriale ecoresponsabile și de dobândirea competențelor verzi cerute de tranziția climatică;
-
Derularea unui workshop de formare de competențe socio-emoționale ale studenților în vederea integrării pe piața muncii;
-
Dezvoltarea și sprijinirea de parteneriate sustenabile cu potențiali angajatori;
-
Derularea a 280 de stagii de practică de specialitate.
Proiectul „Stagii de practică – succes în cariera profesională” – cod MySMIS 314902 este cofinanțat din Fondul Social European (FSE+), prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea de Investiții P07 – Creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru asigurarea echității sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic.
CITEȘTE ȘI: Floarea-soarelui cu rădăcini mai dezvoltate și mai tolerante la secetă
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Parlamentari, salvați fermierii din România!” Adoptarea urgentă a modificărilor Legii Arendei, solicitată de AAC
Acum, în prag de alegeri parlamentare și prezidențiale, fermierii le transmit politicienilor că vor vota în acord cu implicarea, participarea și votul politic dat pentru adoptarea Legii Arendei în forma propunerii legislative Pl-x nr. 435/2024 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.
Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților se află Pl-x nr. 435/2024 propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă. Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă – „Parlamentari, salvați fermierii din România!” în care solicită adoptarea Legii Arendei, acest proiect legislativ fiind pentru fermierii din țara noastră, cel mai important proiect legislativ din 1989 până în prezent, pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă, locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru produsele produse/importate în UE, crize etc.
În România, până în 2007, perioada minimă de arendare a fost de cinci ani. Este nevoie de predictibilitate, de minimum șapte ani, susțin fermierii, similar ca în majoritatea statelor din UE. Într-o perioadă de arendare cât mai lungă se poate conserva calitatea solului, se realizează rotație, se pot adapta tehnologiile către min/no/strip till, se pot asuma investiții în irigații, perdele de protecție, tehnologie, valoare adăugată, pot fi accesate credite, proiecte, pentru a putea menține numărul de fermieri, pentru a asigura continuitatea activității agricole și a nu încuraja specula și acapararea terenurilor de fondurile de investiție străine, explică semnatarii scrisorii deschise adresată parlamentarilor.
„În România, maximum 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate. Pentru că terenurile sunt foarte fragmentate și nu pot fi lucrate, din moment ce sunt multe parcele care au lățimi de 2-3 m, mai mici decât lățimea de lucru a utilajelor agricole existente, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comansa terenurile și să poată fi lucrate într-un mod sustenabil. De aceea este foarte important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în Plx – 435/2024.
Este nevoie ca proiectul de lege Plx - 435/2024 să fie aprobat în Parlament în regim de urgență, până cel târziu pe 20 noiembrie 2024, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial până pe 30 noiembrie 2024. După intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse prin Plx 435/2024, la începutul anului 2025, se poate și trebuie venit de noul Parlament cu un proiect de Lege Specială pentru Arendă, care să aibă anexată un contract cadru echilibrat cu aplicabilitate la nivel național. În acest sens, organizațiile Membre AAC fac apel la colaborare parlamentară și consens privind participarea și susținerea la vot a Legii Aredei pentru a fi asigurate cvorumul necesar și adoptarea legislației atât de necesare pentru agricultura românească. De asemenea, solicităm și o asumare publică și politică în acest sens cu privire la acest proiect legislativ de interes strategic național. Avem încrederea că, de această dată, parlamentarii membri ai tuturor partidelor, precum și parlamentarii neafiliați, vor da dovadă de responsabilitate și nu vor mai sabota în niciun fel un drept al celor care vor să lucreze legal pământul, în acord cu o legislație corectă, care să răspundă problematicii și realității din zilele noastre. Vă asigurăm că fermierii vor vota în acord cu implicarea, participarea și votul politic dat pentru adoptarea Legii Arendei în forma Pl-x nr. 435/2024 propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inovații pentru o agricultură durabilă, prezentate la RALF
Pe 8 noiembrie 2024 a avut loc Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF), eveniment care a reunit mari fermieri din țara noastră, producători, procesatori, antreprenori și companii inovatoare, alături de invitați din mai multe țări europene, facilitând un amplu schimb internațional de bune practici.
RALF 2024 a avut tema „Agricultură adaptată pentru viitor”, oferind o platformă importantă pentru a împărtăși perspective despre sustenabilitate, productivitate și reziliență. În cadrul forumului a participat compania Corteva Agriscience, iar Jean Ionescu - Country Leader România și Republica Moldova și Maria Cîrjă - Marketing Manager România și Republica Moldova au subliniat angajamentul companiei față de inovație și soluțiile durabile, adaptate nevoilor specifice ale agriculturii din România. Cei doi au împărtășit viziunea Corteva pentru agricultura românească, subliniind rolul companiei în abordarea provocărilor esențiale ale industriei.
Având în vedere că fermierii de la noi se confruntă cu o secetă din ce în ce mai severă, temperaturi extreme și probleme de sănătate a solului, Corteva Agriscience a prezentat un portofoliu de soluții reziliente pentru culturi, concepute pentru a ajuta fermierii locali să se adapteze și să prospere în condiții schimbătoare.
„Participarea la RALF 2024 ne-a oferit ocazia de a reafirma angajamentul Corteva de a sprijini fermierii români cu cele mai noi soluții bazate pe știință. Prin aducerea pe piață a inovațiilor adaptate condițiilor unice de climă și sol din România, Corteva Agriscience oferă fermierilor încrederea necesară pentru a răspunde cerințelor actuale și viitoare”, a declarat Jean Ionescu.
În cadrul forumului, liderii Corteva au vorbit despre tehnologiile avansate de tratament al semințelor (SAT), inclusiv LumiGEN™, Ympact® Completo și Thrintoba®, care oferă protecție timpurie pentru culturi precum floarea-soarelui, rapiță și cereale, asigurând astfel că fermierii pot proteja recoltele de dăunători și de stresul mediului, promovând o productivitate și o sustenabilitate mai ridicate. Prin reducerea impactului asupra mediului și îmbunătățirea sănătății culturilor, aceste soluții SAT sunt instrumente esențiale pentru ca fermierii să optimizeze randamentele și să se adapteze la condițiile în schimbare.
Experții au subliniat, de asemenea, importanța soluțiilor biologice și a produselor de origine naturală, cum este Spinosad, o soluție naturală aprobată pentru agricultura ecologică, utilizabilă pentru peste 200 de culturi în 24 de țări din UE. În plus, compania și-a prezentat portofoliul Corteva Biologicals, care se bazează pe materiale existente deja în natură pentru a sprijini performanța fermierilor, a construi reziliență și a proteja potențialul culturilor.
De asemenea, Corteva a evidențiat potențialul transformator al Noilor Tehnici Genomice (NGT), precum CRISPR-Cas, esențiale pentru sprijinirea adaptării și atenuării schimbărilor climatice și pentru continuarea tranziției către practici agricole mai durabile, cu mai puține inputuri. Aceste soluții pavează drumul spre un viitor în care fermierii se pot baza pe instrumente inovatoare pentru a face față provocărilor climatice.
„Prin utilizarea tehnologiilor de precizie, le oferim fermierilor posibilitatea de a optimiza eficiența inputurilor, de a îmbunătăți gestionarea dăunătorilor și a bolilor și de a crește reziliența culturilor, asigurând astfel o productivitate sustenabilă în fața variabilității climatice”, a subliniat Maria Cîrjă.
Prin știință, tehnologie și angajamentul față de practici sustenabile, Corteva continuă să promoveze progresele care susțin productivitatea și reziliența în agricultura românească.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Adeverințele APIA, maculatură pentru crescătorii de bovine
În 24 iulie 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început să elibereze adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic. Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.
Astfel, APIA eliberează adeverințe pentru:
-
PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;
-
PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;
-
PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte;
-
PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine/caprine.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2024, a Cererii de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Valoarea finanțării ajunge până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2024, cu numărul de animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.
Spre exemplu, crescătorul de vaci cu lapte ia adeverința de la APIA și merge cu ea la instituția bancară care are convenție încheiată cu Agenția de Plăți, pentru a se împrumuta de bani, pe care să-i folosească la activitățile curente. Bun, până aici e simplu. Lucrurile se complică în momentul în care fermierul ajunge la bancă.
Ilie Chifan, crescător de bovine din județul Arad, ne-a informat că sunt fermieri cărora BRD, instituție care a semnat protocol/convenție cu APIA, le-a refuzat acordarea de credite pe baza adeverințelor deoarece banca ar avea convenție cu APIA, la zootehnie, doar pentru pasăre și porc, nicidecum pentru bovine. „Și anul trecut a fost aceeași poveste cu BRD”, a precizat Ilie Chifan.
Însă, dacă accesați link-ul de mai jos, de pe site-ul APIA, din secțiunea „Convenții/Acorduri/Protocoale”, veți vedea că BRD și alte instituții bancare și nebancare au încheiat convenții tocmai pentru acordarea de credite crescătorilor de bovine, bubaline, ovine și caprine, iar în materialul din link-ul respectiv nu se pomenește nimic de păsări și porci.
Unde e ajutorul statului? Autoritățile doar se laudă că sprijină fermierii, după cum se vede treaba.
La ce folosește adeverința APIA, dacă băncile nu respectă protocoalele semnate cu instituțiile statului? Nu există sancțiuni pentru o asemenea bătaie de joc la adresa fermierului? Adică, banca semnează o convenție cu APIA pentru niște intervenții clare gestionate de agenția statului, dar credite acordă după bunul său plac?
Răspunde cineva, măcar din partea autorităților? Fermierii așteaptă lămuriri și, dacă se poate, cât mai repede, pentru că animalele lor au nevoie de îngrijire acum!
Iată și câteva capturi de pe site-ul APIA, în cazul în care dispare link-ul de mai sus, ori se modifică informațiile.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Legume cultivate în spații protejate: 18 noiembrie, termenul limită pentru solicitarea ajutorului de minimis
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că prelungește termenul pentru depunerea cererilor aferente ajutorului de minimis acordat în cadrul Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025. Urmează ca în cel mai scurt timp această decizie să îmbrace și forma juridică corespunzătoare. Astfel, legumicultorii pot solicita ajutorul de minimis la Direcțiile Agricole Județene până la data de 18 noiembrie 2024.
Hotărârea de Guvern nr. 1342/2024 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, pentru perioada 2024-2025 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 1 noiembrie 2024, iar termenul inițial pentru depunerea cererilor era de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Reamintim că, prin acest act normativ se acordă un ajutor de minimis pentru legumele cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025, pentru: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.
Cuantumul ajutorului de minimis este de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar, iar valorificarea producției se realizează până la 31 ianuarie 2025, inclusiv.
În ceea ce privește verificările în teren, acestea se vor realiza de către echipe mixte ale DAJ-urilor și ale APIA și vor viza deplasarea în teren pentru stabilirea suprafeţelor cultivate şi evaluarea producţiei de legume.
Beneficiarii sunt întreprinderile/întreprinderile unice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate.
Impactul bugetar al acestei forme de sprijin, finanțată de la bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate pentru anul 2025, este de maximum 124.337.500 lei, reprezentând echivalentul a 25.000.000 euro. În cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor, depășește resursele financiare totale alocate schemei de ajutor de minimis, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporțional.
CITEȘTE ȘI: Legumicultura, ruda săracă de la masa agriculturii
Microplantele, o afacere sănătoasă
O soluție pentru terenurile sărace, măceșul
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Administrarea vitaminei C la animale
Vitamina C sau acidul ascorbic este o vitamină hidrosolubilă, cu acțiune remarcabilă asupra sănătății animalelor și a omului. Compania Romvac produce Vitamina C 99% pulbere hidrosolubilă și soluție injectabilă 10%, produse care pot fi utilizate, simultan, cu antibiotice și/sau alte polivitamine (Complex Polivitaminic Buvabil, Nutri Vita-Min-Amino, Vitamina B1+B6, Vitamina AD3E).
Majoritatea speciilor de animale și plante își sintetizează singure vitamina C cu ajutorul unor enzime care convertesc glucoza în acid ascorbic, în rinichi (la păsări) sau în ficat (la mamifere). Oamenii, majoritatea primatelor, cobaii și unii lilieci nu au ultima enzimă (L – gluconolacton oxidaza) din acest proces și nu pot sintetiza vitamina C, o vitamină esențială a cărei lipsă produce scorbutul – avitaminoza mortală.
Beneficiile vitaminei C
Vitamina C este stimulent al organismului în producerea colagenului în cantități ridicate, o proteină esențială pentru regenerarea pielii, întreținerea articulațiilor, tendoanelor, cartilajelor și a vaselor capilare.
Vitamina C este un antioxidant puternic ce neutralizează radicalii liberi din organism. Acumularea masivă în timp a acestora conduce la apariția unor boli cardiovasculare, artrite, îmbătrânire precoce și chiar cancer.
Vitamina C participă la sinteza celor mai importanți neurohormoni, precum adrenalina, noradrenalina și dopamina, produși la nivelul sistemului nervos sau în glandele suprarenale (hormonii corticosteroizi), unele dezechilibre hormonale putând indica o deficiență de vitamina C.
Tot vitamina C accelerează cicatrizarea rănilor, proces care consumă o mare cantitate de vitamina C la animale și la om. O capră adultă produce mai mult de 13.000 mg de vitamina C într-o zi normală și până la 100.000 mg/zi dacă se află într-o stare de stres, traumă sau boală.
În plus, vitamina C participă la sinteza carnitinei, aminoacid implicat în transferul energiei la mitocondriile celulelor. De asemenea, reduce nivelul de stres, previne apariția astmului, diabetului și a hipertensiunii arteriale.
Activează protrombina (accelerează coagularea sângelui), stimulează hematopoieza, absorbția fierului din intestin, maturarea eritrocitelor, leucocitopoieza și trombocitopoieza.
Este implicată în formarea oaselor și a cojii ouălor.
Starea de hipervitaminoză apare extrem de rar deoarece excesul de vitamina C se elimină prin urină și fecale.
Indicații și utilizare terapeutică
Vitamina C este prescrisă pe cale orală (în apă sau furaj, timp de 3-5 zile), în cazul carențelor, al stărilor de oboseală, al unor tulburări capilare și venoase (stări hemoragice, fragilitate capilară) și ca supliment în stări cu necesar crescut în vitamina C (gestație, lactație, stări febrile, boli infecțioase, stres termic, boli alergice, hepatopatii, cetonemia vacilor, boli ale oaselor, pielii, cordului).
De asemenea, vitamina C se prescrie pentru puii cu afecțiuni osoase și la păsări cu tulburări de ouat (defecte ale cojii oului).
Doze recomandate pentru administrarea vitaminei C pulbere
La cai și vaci, se administrează 0,5 - 3 g de vitamina C/zi. Pentru oi, capre, porci, câini și pisici, doza recomandată este de 0,1 - 0,5 g/zi, iar la păsări se administrează 0,1 - 0,2 g de vitamina C/litru de apă sau la un kg de furaj.
Administrarea vitaminei C injectabile
Pe cale injectabilă (intravenos, subcutanat, intramuscular), vitamina C se recomandă în stări hemoragice, toxice, plăgi și leziuni traumatice/postoperatorii și ca tratament de completare în majoritatea bolilor infecțioase și/sau metabolice, methemoglobinemie.
La cai și vaci, se injectează intravenos 20, 100 sau 200 ml, în funcție de talia fiecărui animal.
În cazul oilor, caprelor și vițeilor se recomandă inocularea (pe cale intravenoasă) cu 2 - 10 ml.
Porcii se injectează cu același dozaj, dar pe cale intramusculară.
La câini și pisici, se administrează intravenos și subcutanat 0,5 - 10 ml de vitamina C.
La păsări dozajul prescris este de 0,1 - 0,5 ml, administrat pe cale intramusculară (de preferință, diluat cu ser fiziologic), zilnic, timp de 1 - 4 zile.
Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, Romvac Company S.A.
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2024Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune
Pentru rumegătoare și porci - LEVAMISOL, un antihelmintic și imunomodulator
PRM, o amenințare reală pentru efectivele de ovine și caprine
Moment zero pentru agricultură
Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), provine dintr-o familie de fermieri din județul Brăila, de la Tufești. Absolvent al USAMV București, a lucrat o vreme în ferma familiei, după care timp de zece ani a condus Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Brăila, iar în ultimii trei ani îl găsim în conducerea MADR. În luna decembrie, Sorin Moise împlinește 44 de ani și se mândrește cu faptul că de 25 de ani activează în sectorul agricol, punând la socoteală și facultatea, când a participat la stagii de practică și și-a ajutat familia în afacerea agricolă. Cu secretarul de stat Sorin Moise am abordat provocările și oportunitățile din agricultură, dar și din spațiul rural.
Reporter: Ultimii ani nu au fost ușori pentru agricultură, iar anul acesta a început cu protestele fermierilor, a continuat cu seceta cruntă şi cuţitul a cam ajuns la os, sacul s-a cam golit. Fermierii au nevoie de investiţii şi de sprijin pentru a relua ciclul de producție. Aţi luat nişte măsuri urgente la nivel de minister, împreună cu colegii dvs. Care sunt acestea?
Sorin Moise: Au fost adoptate trei acte normative foarte importante și toate sunt cumva legate de seceta din acest an. O să încep cu primul, în care discutăm de despăgubirile pentru secetă, discutăm de 1.000 lei pe hectar pentru fermierii care au grad de afectare de peste 30% calamitate pe cultură. Banii vor ajunge în conturile fermierilor cel mai probabil până în 10 noiembrie. Menționez că banii există în bugetul Ministerului Agriculturii, au fost alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului.
Al doilea act normativ la fel de important este cel referitor la amânarea datoriilor fermierilor, atât către bănci, cât şi către furnizorii de inputuri agricole, până în vara anului viitor. Cei care au un proces-verbal de calamitate cu minimum 30% pot să beneficieze de prevederile acestei ordonanţe şi să-şi amâne ratele. Acum nu ştiu dacă e bine sau nu, pentru că nu ne garantează nimeni că anul viitor va fi unul bun, adică nu ne-am dori ca anul viitor, dacă ne confruntăm din nou cu seceta, să le mai punem o povară amânând această rată. Sunt sigur că fermierii noştri au fost tot timpul conştienţi de ce se întâmplă şi că sunt nişte oameni foarte serioşi. Dacă au avut posibilitatea să plătească cât au putut, au plătit. Dar noi am venit cu acest act normativ ca să nu se creeze abuzuri asupra lor, să nu vină cu dobânzi penalizatoare, cu executări silite pe utilaje, deci e un instrument de protecţie pentru fermieri.
Şi ultimul act normativ este o regândire a programului „Creditul fermierului”, unde venim cu suplimentarea garanţiei de stat de la 80% la 100%, deci fermierul nu mai trebuie să pună absolut nimic garanţie. De asemenea, ROBOR-ul este susţinut de Ministerul Agriculturii. Deci au o rată foarte mică şi cam atât pică în sarcina lor de plată. Foarte important este că acum, „Creditul fermierului” vine şi cu posibilitatea plăţii ratelor la creditele neperformante, pentru că în trecut fermierii nu puteau să plătească din aceste credite ratele către alte credite. Acum le oferim această posibilitate, să plătească ratele către credite neperformante, ceea ce este foarte important. Adică, dacă au un credit cu dobândă de 12%, plătesc din creditul actual ratele acolo şi rămân cu rate la un credit cu dobândă de 3% sau cât va fi dobânda aici.
Încă o veste bună, fermierii s-au obişnuit cu ea, din 16 octombrie APIA a început plata avansurilor, astfel încât ne dorim ca până la 1 decembrie toţi banii de care discutăm acum să fie cumva la dispoziţia fermierilor. Pentru că e foarte important ca ei să-şi termine ce au de plată, anul financiar, să nu treacă cu datorii din anul acesta în anul viitor. Cam astea sunt măsurile de care s-a ocupat în ultimul timp Ministerul Agriculturii şi trebuie să mulţumim Guvernului că a fost alături de noi şi am găsit înţelegere, pentru că aproape în fiecare săptămână ministrul Agriculturii era la primul ministru cu mâna întinsă să mai ceară nişte bani.
„Agricultura nu poate fi făcută fără oameni, fără tineri, iar din păcate principala problemă pe care o are Europa, şi chiar pe plan mondial am putea spune că există această problemă, este depopularea spaţiului rural.”
Eforturi pentru popularea zonelor rurale
Reporter: Proveniți din mediul rural, cunoașteți problemele satului românesc...
Sorin Moise: Când vorbim de agricultură și de spațiul rural ar trebui să plecăm în primul rând de la resursa umană. Agricultura nu poate fi făcută fără oameni, fără tineri, iar din păcate principala problemă pe care o are Europa, şi chiar pe plan mondial am putea spune că există această problemă, este depopularea spaţiului rural. Pentru că din ce în ce mai mulţi tineri sunt atraşi de mirajul urban, fără să poată să explice efectiv care sunt beneficiile mutatului într-o zonă urbană. În spaţiul rural, ştim cu toţii, sunt mult mai multe beneficii. Discutăm aici de sănătate, de partea financiară, dar, într-adevăr, locuitul într-un spaţiu rural înseamnă şi multă muncă. Iar din păcate, din ce în ce mai mulţi tineri preferă un stil de viaţă mai liniştit, mai lejer şi tocmai aici intervine rolul nostru, al autorităţilor, care trebuie să-i convingem, să-i educăm, să stăm de vorbă cu ei, să-i convingem să meargă în instituţiile în care să putem să-i pregătim, stagii de practică, cursuri la Direcţiile Agricole şi şcoli de specializare în liceele agricole şi în universităţile de specialitate, ca să revină în spaţiul rural.
Reporter: Problema este că statul investește 20 – 25 de ani într-un om, până îşi termină studiile, inclusiv cele superioare, şi aici în ţară nu reuşim să-i oferim un salariu, un loc de muncă decent, şi atunci el pleacă în străinătate. Ba mai mult decât atât, există această goană după oameni bine pregătiţi din partea companiilor din ţările europene.
Sorin Moise: Globalizarea încet-încet cuprinde şi România. Pe de o parte avem oameni, de la forţă de muncă brută până la specialişti de cel mai înalt nivel, care pleacă din domeniul agricol din România şi muncesc în alte ţări. În acelaşi timp, în România vedem c-au început să vină muncitori din toate ţările lumii, ţări care livrează forţă de muncă în Europa. Chiar recent vorbeam cu un prieten din Brăila, are o fermă de ovine, şi care-mi spunea că i-au venit șase muncitori cred că din Sri Lanka, şi spunea că-i are de vreo lună, a început să se înţeleagă cu ei.
Reporter: E o soluţie, dar oare e de viitor? Cum vedeţi popularea satului românesc sau fixarea forţei de muncă în locul de naştere sau măcar într-un areal mai restrâns?
Sorin Moise: Ministerul Agriculturii alocă resurse importante financiare pentru instalarea tinerilor fermieri în spaţiul rural. Deja am avut o măsură care s-a închis, fondurile au fost epuizate, discutăm de o alocare financiară de 210 milioane de euro, undeva la suma maximă pe proiect de 70.000 de euro doar pentru tinerii fermieri, sută la sută finanţare europeană. Nu trebuia să pună niciun ban, dacă era eligibil.
În afară de această măsură dedicată exclusiv tinerilor fermieri, şi în celelalte măsuri tinerii fermieri sunt prioritizaţi prin prisma punctajului. Dacă exploataţia este deţinută de un tânăr fermier sau dacă din exploataţie face parte şi un tânăr, el primeşte un punctaj suplimentar.
Revin la zona de învăţământ. Avem măsura prin PNRR, prin care fiecare liceu agricol din România va primi o finanţare tocmai pentru a-şi adapta curricula şi toate materiile la nevoile actuale, adică curricula va fi făcută de Ministerul Educaţiei, dar în parteneriat cu universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din România şi vor fi adaptate, spunem noi, nevoilor zonale şi regionale, pentru că aţi văzut că în funcţie de zonă nu sunt aceleaşi nevoi. Poate e o zonă în care predomină sectorul zootehnic, creşterea de bovine, ovine, vacă de carne, vacă de lapte, în zonă la mine la Brăila cu preponderenţă sunt de interes studiile agricole şi agronomice pentru că acolo producem foarte multe cereale, avem zone cu specific pe pomicultură, pe viticultură, deci trebuie cumva să ne adaptăm, să nu mai creăm o materie universal valabilă în toată ţara.
„Agricultura nu mai poate fi făcută la fel ca înainte. Este un moment zero, este un moment în care dacă nu înţelegem că trebuie să ne valorificăm producţia şi să aducem valoare adăugată în fermele noastre, e posibil să închidem afacerile.”
Nevoile unesc agricultorii
Reporter: Vorbim despre dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc, vorbim despre fixarea locului de muncă şi mai ales de crearea de locuri de muncă, de realizarea de afaceri care să crească numărul locurilor de muncă, ați amintit de zonare și știm foarte bine că zona montană este una cu totul specială. Ce măsuri există sau aveți în vedere pentru dezvoltarea zonei montane?
Sorin Moise: Zona montană a avut tot timpul alocări separate, pentru că a fost o cerinţă specială din partea asociaţiilor de profil din zonele respective. Și pe bună dreptate, pentru că ştim cu toţii, viaţa la munte e frumoasă dar nu e uşoară, mai ales în contextul în care vedem că sunt tot felul de provocări, atât din cauza animalelor sălbatice, cât şi din cauza faptului că trebuie efectiv să stai să munceşti în vârful muntelui şi câteodată eşti rupt de realitate. Tocmai de aceea am considerat necesară alocarea separată pentru zona montană, unde beneficiari pot fi doar cetăţenii care locuiesc în acele zone, tinerii.
Făcând o analiză simplă, ne dăm seama că cele mai puternice agriculturi din Uniunea Europeană sunt cele care au cea mai mare valoare adăugată pe hectar, şi discutăm de Italia, Olanda, Spania, Franţa, de unde nu pleacă niciun bob de grâu ca materie primă brută sau niciun litru de lapte sau niciun kilogram de carne. Totul e procesat, făcut în aşa fel încât să aducă cât mai multă valoare adăugată fermierului respectiv. Ţinând cont şi plecând de la aceste considerente, alocările pe care le-am făcut pentru zona de procesare în acest an au fost din fonduri europene, o măsură de 210 milioane de euro şi ne-a surprins interesul foarte mare pe care l-au avut fermierii noştri pe această măsură, pentru că la această alocare am avut proiecte depuse de 1,1 miliarde de euro, deci de cinci ori mai multe proiecte depuse. Încercăm să suplimentăm sumele, pentru ca să putem să oferim bani pentru toate proiectele care au fost eligibile pe această măsură de procesare, am cerut deja un acord Comisiei Europene pentru a realoca din anumite scheme sau măsuri care considerăm noi că nu sunt de un aşa mare interes pentru fermieri.
Trebuie să fim realişti, în contextul în care în ultimii patru-cinci ani am avut o serie de provocări, agricultura nu mai poate fi făcută la fel ca înainte. Este un moment zero, este un moment în care dacă nu înţelegem că trebuie să ne valorificăm producţia şi să aducem valoare adăugată în fermele noastre, e posibil să închidem afacerile.
Reporter: Aminteaţi țări din UE unde trebuie să punctăm că există o tradiţie în ceea ce înseamnă asociere, cooperative agricole. Din păcate, la noi asocierea de orice fel nu prea funcționează. În acele ţări pe care le-ați menționat sunt cooperative care funcţionează de 40, 50, 60 de ani sau chiar mai mult, şi care au o dezvoltare continuă.
Sorin Moise: Dacă ne uităm la istorie ne dăm seama că şi pe ei tot nevoile i-au unit, i-au făcut la momentul respectiv, acum 50-60 de ani, să pună bazele acestor cooperative. Cred că aceşti ani prin care am trecut, din cauza crizelor succesive care au venit, din cauza secetei şi schimbărilor climatice, cumva fermierii noştri au devenit din ce în ce mai uniţi. Am avut la minister discuţii, în ultimii trei ani şi în ultimul an mai ales, cu asociaţii de fermieri şi-i văd pe toţi că au început să vorbească aceeaşi limbă. Adică au început să devină mai uniţi, să aibă acelaşi interes, ceea ce e foarte important. Pentru că şi pentru noi, ca autoritate, una e să-ţi vină zece asociaţii care solicită acelaşi lucru, alta e să-ţi vină zece asociaţii care să solicite zece soluţii diferite pentru zece probleme diferite. Eu am un exemplu foarte bun, şi revin la mine la Brăila, avem acolo Braicoop, o cooperativă agricolă destul de mare, care acum înţeleg că au şi un proiect european pe care să-l implementeze în perioada următoare, văd că fermierii sunt uniţi, că lucrează foarte bine, şi încet-încet se leagă şi prietenii între ei, îşi dau sfaturi, consultanţă, cei are au experienţă mai mare îi ajută pe cei tineri şi până la urmă cred că asta e cheia şi soluţia într-o cooperativă. Ministerul Agriculturii trebuie să vină şi el cu o finanţare, cu facilităţi fiscale pentru cooperative, cu care am şi venit, cu punctaje suplimentare sau cu facilităţi în accesarea măsurilor, dar şi în interiorul lor cooperativele trebuie să-şi gestioneze foarte bine problemele, astfel încât să-şi atragă noi membri şi să aibă un punct comun de dialog cu Ministerul Agriculturii.
Perdele forestiere pentru combaterea schimbărilor climatice
Reporter: Aţi menționat schimbările climatice. Iată că de mai bine de trei ani avem parte de secetă, lucru neplăcut pentru ceea ce înseamnă supravieţuirea agricultorilor care nu au parte de irigaţii sau de a putea să intervină atunci când este nevoie, astfel încât cultura să supravieţuiască şi să producă măcar atât cât s-a investit în ea. Anul acesta, în 2024, trebuie să recunoaştem că cei care şi-au scos cheltuiala sunt fericiţi.
Sorin Moise: De trei ani de când sunt în MADR am participat în numele ministerului la foarte multe conferinţe, prin Washington, în Dubai, în Paris, în Berlin, în foarte multe zone de interes. Vreau să vă spun că în toate zonele în care am participat, principalele două probleme acestea erau: prima – depopularea spaţiului rural, şi a doua – schimbările climatice, care devin din ce în ce mai agresive peste tot mapamondul. Deci nu e ţară care să nu se plângă, se plângeau olandezii acum doi ani de secetă. Vă daţi seama?! Şi ei spuneau că e secetă că plouă o dată la trei-patru zile! Trebuie să ne canalizăm eforturile concentrat, pentru că noi oricum avem nişte alocări financiare pentru combaterea schimbărilor climatice, şi principala măsură pe care ministerul o are este dezvoltarea sistemului de irigaţii prin Programul naţional de irigaţii, cu o valoare de 1,8 miliarde de euro pentru următorii ani, sume din bugetul naţional, deci aici discutăm de infrastructura principală de irigaţii, şi în completare venim cu banii din fonduri europene, PNS din acestă perioadă, 400 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii secundare de irigaţii şi 100 milioane euro pentru înfiinţarea sistemelor de irigaţii la nivel de fermă. În zonele în care ANIF-ul nu a avut OUAI-uri constituite sau nu a avut reţea constituită, acolo mai sunt fermieri cu surse de apă în vecinătate unde vor să-şi facă şi ei un sistem să poată să irige 50-100 de hectare care le-ar fi de mare folos în această perioadă.
În ferma familiei mele, de câţiva ani se folosește irigatul prin picurare. Nu pot spune că este o soluţie ideală, dar este o soluţie care ne-a ajutat să trecem peste aceşti ani grei.
Reporter: Dar care necesită o investiţie foarte mare pe hectar.
Sorin Moise: În fiecare an, dar discutam cu nişte vecini şi mă întrebau: nu e scump? Şi le-am zis: e scump, dar când văd porumbul că e verde cel puţin sunt sănătos la cap. În momentul în care vezi că ţi se usucă porumbul pe câmp, nu mai ai absolut nimic. Şi nu doar porumbul, ci toate culturile. Deci despre asta discutăm. Ca să poţi să mergi mai departe, trebuie să fii sănătos, iar schimbările astea climatice cel mai tare ne afectează integritatea psihică.
„E clar că aceste schimbări climatice vin destul de agresiv peste noi, şi dacă nu vom lua măsuri, vom suporta consecinţele cu toţii.”
În continuare, alte măsuri pe care ministerul le-a luat pentru a combate schimbările climatice, avem prinsă în PNS o măsură în valoare de 12 milioane de euro, cu 200.000 euro pe proiect, pentru înfiinţare de perdele forestiere la nivel de fermă. Este o măsură tot cu sută la sută finanţare europeană, adică fermierul nu trebuie să pună nimic, urmează probabil să apară în perioada următoare.
Avem şi măsura de la Mediu din PNRR, acea măsură de împădurire prin care România şi-a luat un angajament să împădurească câteva mii de hectare, iar aici noi am sfătuit tot timpul fermierii care au terenuri degradate sau pe care nu le pot iriga şi ştiu că au producţii foarte mici în ultimii ani să facă această împădurire, mai ales dacă sunt terenuri în proprietatea lor sau pe care au contracte de arendă sau de concesiune pe o perioadă mai mare de 20 de ani. În toată această perioadă fermierul va primi o pierdere de venit de la Ministerul Agriculturii, subvenţia, dar şi o subvenţie specială de la Ministerul Mediului, în total ar fi undeva la 600 de euro pe hectar, dacă nu mă înşel, plus costurile iniţiale cu înfiinţarea pădurii, care sunt decontate de Ministerul Mediului. Deci este o măsură binevenită, mai ales pentru zona de sud extrem al României, de sud-est, zonele cele mai afectate de seceta din ultimii trei-patru ani.
Am văzut în ultimii ani furtuni de nisip în zona Bărăganului, la mine în Brăila. Eu am văzut în Ialomiţa, Brăila, am plecat într-o după-amiază de vară de la Brăila spre Ialomiţa, furtuni de nisip. N-am văzut în viaţa mea aşa ceva! E clar că aceste schimbări climatice vin destul de agresiv peste noi, şi dacă nu vom lua măsuri, vom suporta consecinţele cu toţii.
„Green Deal nu a fost adaptat la nevoile pe care le au fermierii astăzi, pentru că fermierii astăzi, în toată Europa, sunt îndatoraţi. Pot să las teren pârloagă dacă-mi dai 500 de euro pe hectar. Trebuie găsit un echilibru.”
Reporter: Să vorbim, scurt, de ambițiile, strategiile Bruxellesului referitoare la mediu și climă.
Sorin Moise: Este clar că setul de măsuri pe care l-a propus Comisia Europeană a fost pe baza unor analize făcute şi verificând ce s-a întâmplat în ultimii 10-20 de ani cu clima din Europa. E clar că nişte beneficii, cel mai probabil pe termen lung, vor fi, dacă am aplica Green Deal-ul exact aşa cum îl dorește Bruxellesul.
Din păcate, acest Green Deal nu a fost adaptat la nevoile pe care le au fermierii astăzi, pentru că fermierii astăzi, în toată Europa, sunt îndatoraţi, au credite şi trebuie să-şi plătească ratele la bancă. Pe ei nu-i interesează să lase terenul pârloagă sau un an să pună o cultură şi alt an altă cultură. Pe ei îi interesează în continuare să-şi optimizeze producţiile, ca să poată să obţină un venit mare şi să-şi plătească datoriile. Că dacă n-ar avea presiunea datoriilor, eu nu cred că ar fi atât de disperaţi aceşti fermieri. E clar că sunt îndatoraţi, au probleme, au făcut investiţii, tot noi i-am stimulat să facă şi aceste investiţii, aşa încât ori Comisia Europeană trebuie să facă ceva, şi deja a început să facă, adică s-o lase mai uşor cu ambiţiile legate de climă şi de mediu, ori trebuie să vină suplimentar cu alte sume de bani. Adică, pot să las teren pârloagă dacă-mi dai 500 de euro pe hectar. Şi atunci n-am nicio problemă, eu nu cred că e fermier în România care să nu vrea, în contextul în care am avut secetă în ultimii patru-cinci ani, să nu lase 100 de hectare pârloagă şi să ia 500 de euro pe hectar. Dar nu poate să lase pârloagă şi să ia 100 de euro, pentru că nu poate face nimic cu acei bani. Aici trebuie să găsim un echilibru şi un punct comun. Aceste probleme noi le-am transmis de anul trecut prin vocea miniştrilor care ne-au reprezentat la Bruxelles, prin vocea secretarilor de stat, şi le-am spus tot timpul că ambiţiile sunt prea mari, că fermierii nu mai fac faţă, dar a fost nevoie de protestele din iarnă ca să ne ia şi pe noi cineva în serios, pe noi ca ţară, pentru că acolo ridicam aceste probleme, dar părea că suntem singurii din UE care avem aceste probleme, deoarece colegii omologi ai noştri din alte ţări, niciunul nu ridica acest subiect.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
CITEȘTE ȘI: România solicită extinderea Cadrului Temporar de Criză și Tranziție și creșterea plafonului de ajutor
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Acumularea și conservarea apei în sol
Apa a devenit factorul determinant al producției agricole. Ea asigură 95% din potențialul de creștere a plantelor.
În condițiile schimbărilor climatice, cu seceta tot mai frecventă, sunt necesare măsuri agrotehnice care să asigure acumularea fiecărei picături de apă din precipitații în sol și să evite pierderile de apă.
Perioada de toamnă-iarnă este cea mai favorabilă începerii acestei activități.
Mobilizarea tuturor mijloacelor și forțelor pentru a avea apă în sol
Efectuarea corectă și la timp a măsurilor de mai jos poate asigura recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.
1. Aplicarea sistemelor de lucrare a solului prin care să se asigure o afânare optimă a solului caracterizată prin:
- densitatea aparentă a solului să fie de 1-1,4 g/cm3;
- porozitatea totală a solului 40-60%, din care porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație), 18-24%;
- permeabilitatea solului să fie de 7-10 cm/oră.
În mod practic, permeabilitatea se consideră bună când după o ploaie, în 24 de ore, umiditatea ajunge la un metru adâncime. Dacă există straturi impermeabile în sol, acestea se distrug prin lucrări de afânare adâncă și de scarificare a solului.
Afânarea nu trebuie să fie mai adâncă decât nivelul de dezvoltare a sistemului radicular, pentru că se pierde apa în adâncime, și nici prea afânat, pentru că circulă aerul prin sol, antrenează apa și se pierde prin evaporare. În același timp, o aerisire intensă provoacă mineralizarea humusului cu eliberarea de nutrienți care pot fi levigați.
Capacitatea maximă pentru apă este de 59% în solul afânat, de 46% în solul așezat și de 38% în solul tasat-compactat.
Capacitatea de reținere a apei de către sol este considerată mică la 300-500 mm, mijlocie la 500-900 mm și mare la 900-1.200 mm.
2. Este indicată aplicarea de îngrășăminte organice, de amendamente și cultivarea solei cu graminee și leguminoase perene. Acestea contribuie la o bună structurare a solului, iar solul cu structură glomerulară are cea mai bună porozitate și permeabilitate pentru acumularea și conservarea apei în sol.
Îngrășămintele starter forțează germinarea, răsărirea și creșterea rapidă în primele faze. Totodată, îngrășămintele organice au capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul rezultat din descompunerea îngrășămintelor organice reține de 4-6 ori mai multă apă, întârziind cu două săptămâni apariția secetei.
În același timp, rădăcinile culturilor perene fragmentează și presează particulele elementare de sol pentru a se uni în agregate.
De remarcat că în solul cu structura glomerulară se infiltrează 85% din precipitații, față de 30-40% în solul nestructurat.
3. Este importantă aranjarea în rotație a culturilor cu înrădăcinarea la diferite adâncimi pentru a nu consuma apa numai din anumite straturi. Cerealele păioase, fasolea, mazărea, inul au înrădăcinare superficială și consumă apa din stratul 0,5-1 m, iar porumbul, floarea-soarelui și sfecla de zahăr, de la 1-2 m.
O corectă rotație a culturilor reduce și gradul de îmburuienare, acestea fiind mari consumatoare de apă. Astfel, în monocultura de grâu s-au găsit 416 buruieni/m2, în rotația de doi ani 134 buruieni/m2, iar în rotația de trei ani numai 68 buruieni/m2.
4. Folosirea de specii de plante și din acestea alese soiuri/hibrizi mai rezistenți la secetă, cu sistem radicular dezvoltat și profund, cu suprafața foliară redusă, cu perioada de vegetație mai scurtă, cu creștere rapidă și rezistență la stresul hidric, care ajung la maturitate cu consum mai mic de apă și înainte de apariția secetei și arșiței puternice.
Spre exemplu, consumul specific de apă (cantitatea de apă consumată pentru a forma un kilogram de masă vegetală) la mei este 311, la sorg 322, la grâu 519, iar la in 905 etc.
5. Reducerea gradului de îmburuienare, deoarece buruienile consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură. Dacă, de pildă, consumul specific la porumb este de 368, la buruieni este de 800-1.200.
Apa se mai pierde și prin efectuarea lucrărilor de reducere a gradului de îmburuienare.
6. Aplicarea măsurilor de prevenire a pierderilor de apă din sol, care constau din:
- mulcirea solului cu diferite materiale organice reduce evaporarea apei de 3-4 ori;
- terenul mărunțit și nivelat reduce pierderile de apă cu 30-40%;
- efectuarea prașilei și distrugerea crustei reduc evaporarea apei.
Exemplu: în porumbul prășit se pierde 1,8 mm/zi, în cel neprășit, 4,9 mm/zi.
7. Semănatul în epoca optimă, eventual mai timpuriu, asigură germinarea și răsărirea explozivă și uniformă, cu plante viguroase care cresc rapid, acoperă și protejează solul, înăbușă buruienile.
8. Asigurarea unei densități a plantelor în funcție de gradul de fertilitate și de rezerva de apă din sol. În condiții de secetă, densitatea va fi mai mică, dar cu plante uniform repartizate, fără goluri, pentru a menține în lan o umiditate relativă a aerului mai mare, reducând evapotranspirația și înăbușind creșterea buruienilor.
Exemplu: la 70.000 plante/ha uniform repartizate s-au pierdut 82 mm/ha/zi, iar la 40.000 cu goluri, 114 mm/zi/ha.
9. Folosirea rațională a îngrășămintelor contribuie la reducerea consumului de apă din sol. O fertilizare echilibrată asigură necesarul de hrană pentru plante cu mai puțină apă. Așa, de exemplu, consumul specific de apă la grâu este 349 când se fertilizează și 928 la nefertilizat. Concentrația soluției solului mai mare, la fertilizare, reduce evaporarea apei din sol.
Aplicarea îngrășămintelor foliare Sun Guard reduce evapotranspirația cu 35%.
10. Tăvălugirea terenului proaspăt arat asigură mărunțirea și nivelarea solului și reduce evaporarea apei la suprafața solului. Nu este indicat tăvălugul neted, ci un tăvălug cu inele, dințat, stelat etc., care asigură o așezare a solului în adâncime, fără capilare la suprafață.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2024Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Fenomenul trezirii la viață a seminței în procesul de germinație
Râmele, plugul biologic al solului
Publicitate
Revista
