Pe 19  mai 2026, Comisia Europeană a publicat Planul de Acțiune pentru îngrășăminte (COM(2026) 310 final). Acesta reflectă necesitatea unor măsuri care să răspundă vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor. Documentul propune un cadru de acțiune orientat către creșterea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare.

Planul propune, pe termen scurt, mobilizarea a circa 200 milioane euro din rezerva agricolă de criză a PAC la care să se mai adauge alte 200 milioane euro pentru sprijin de lichiditate al fermierilor europeni, lansarea unui parteneriat al lanțului valoric al îngrășămintelor între producători, fermieri și state membre, suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro, și activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri.

Pe termen mediu, Planul vizează diversificarea aprovizionării prin parteneriate internaționale, promovarea îngrășămintelor bio, circularitatea nutrienților și extinderea derogărilor RENURE pentru digestate și stimularea producției europene de îngrășăminte.

Creșterea prețurilor la îngrășămintele azotoase, de 40% față de decembrie 2025 și de 70% comparativ cu media anului 2024, accentuează presiunile economice asupra fermierilor, cu un impact asupra competitivității sectorului agricol din România.

Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent. Situația Combinatului Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o pondere de 75% în aprovizionarea pieței interne, ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească. Producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională printr-un demers legislativ susținut de Clubul Fermierilor Români și adoptat cu unanimitate în Senat. Solicitarea ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca suspendarea totală sau măcar temporară a taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte să fie cerută la Bruxelles au fost transmise Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale. „Publicarea Planului Comisiei Europene confirmă relevanța preocupărilor exprimate anterior de fermierii români și recunoaște, la nivel european, caracterul urgent al acestor provocări”, transmite Clubul Fermierilor Români. Asociația susține poziția exprimată de statele membre, inclusiv Franța, privind activarea rezervei de criză a Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor directe suportate de fermieri ca urmare a creșterii costurilor la îngrășăminte și energie. „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a bugetelor naționale, în concordanță cu cadrul european de flexibilitate aplicabil ajutoarelor de stat. De asemenea ar fi utilă reducerea, și nu creșterea taxelor vamale pentru importul de îngrășăminte indiferent de origine”, arată Clubul Fermierilor Români.

CBAM: E necesar un mecanism de compensare directă pentru fermieri

Solicitarea privind suspendarea totală sau măcar temporară a aplicării CBAM pentru îngrășăminte își menține pe deplin relevanța în actualul context de implementare. Mecanismul de ajustare la frontieră pe bază de carbon, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costul taxei de carbon direct fermierilor utilizatori finali de îngrășăminte azotoase din import. Planul propune mecanisme de finanțare prin ETS pentru producătorii de îngrășăminte, însă Copa - Cogeca a semnalat dezechilibrul dintre fermieri și industrie în privința CBAM. Clubul Fermierilor Români susține această poziție și reiterează necesitatea unui mecanism de compensare directă pentru fermierii utilizatori finali, cu aplicare înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM planificată pentru decembrie 2027.

„România dispune de resursele necesare pentru un răspuns strategic propriu. Lanțul valoric Neptun Deep - Azomureș - fermieri români rămâne o oportunitate concretă și urgentă, a cărei valorificare necesită deblocarea negocierilor Romgaz înainte de închiderea definitivă a platformei. La aceasta se adaugă potențialul formelor asociative și cooperative agricole de a contribui activ la producția de biomasă pentru bioetanol și bio-îngrășăminte, o direcție pe care Planul Comisiei o deschide explicit și pe care România o poate pune în practică pornind de la resurse proprii”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Această criză depășește dimensiunea unui șoc de prețuri pe termen scurt, atrage atenția Clubul Fermierilor. Reducerea utilizării îngrășămintelor generează pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție cu efecte pe termen lung greu de recuperat, cu impact propagat în lanțul agroalimentar și în prețurile pentru consumatori. Amploarea crizei justifică activarea instrumentelor de urgență prevăzute în cadrul de flexibilitate privind ajutoarele de stat și mobilizarea resurselor la nivel european. „Solicitarea de asumare transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, formulată anterior, capătă astăzi o relevanță și mai acută. Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice, ci au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă”, subliniază Florian Ciolacu.

Planul Comisiei Europene stabilește direcțiile strategice corecte și recunoaște, pentru prima dată explicit, că securitatea aprovizionării cu îngrășăminte este o chestiune de autonomie strategică a Uniunii. Fermierii români au nevoie ca aceste direcții să se traducă în măsuri cu efect imediat, finanțare nouă și angajamente clare. „Clubul Fermierilor Români rămâne angajat în dialogul cu autoritățile române și europene și solicită un răspuns la înălțimea mizei”, conchide Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 15 – 17 mai 2026, la Miercurea Ciuc, a avut loc Adunarea Generală a Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, care a reunit cooperative agricole din întreaga țară. Au fost analizate situația sectorului vegetal, evoluțiile legislative, cele economice din ultimele luni, precum și direcțiile comune de acțiune.

11 noi cooperative agricole s-au alăturat UNCSV, organizația ajungând la 77 de cooperative membre active, consolidându-și astfel poziția de cea mai importantă organizație reprezentativă a cooperativelor agricole din România.

Subiectele abordare în cadrul întâlnirii s-au referit la viitorul Politicii Agricole Comune după 2027, menținerea structurii PAC pe doi piloni, presiunile legislative existente la nivel european, situația produselor de protecția plantelor și a neonicotinoidelor, competitivitatea fermierilor europeni în raport cu importurile din state terțe, precum și necesitatea unei reprezentări mai puternice a intereselor cooperativelor agricole românești la Bruxelles.

Intens au fost dezbătute dificultățile fiscale și administrative cu care se confruntă cooperativele agricole, inclusiv interpretările neunitare privind deductibilitatea TVA și tratamentul operațiunilor desfășurate între cooperative și membri. În acest context, a fost realizată o monografie contabilă privind deductibilitatea TVA pentru utilajele agricole achiziționate de cooperative prin proiecte cu finanțare europeană.

„Membrii UNCSV au analizat soluții și propuneri pentru clarificarea și ajustarea cadrului legislativ și fiscal aplicabil cooperativelor agricole, în vederea asigurării unei funcționări corecte, eficiente și predictibile a acestora. Propunerile urmăresc consolidarea cooperativelor agricole și crearea unor condiții care să permită sprijinirea membrilor cooperatori, după ani de investiții și dezvoltare realizați în cadrul acestor structuri, în măsura în care modificările legislative vor fi preluate și aprobate de Parlament în forma propusă”, transmite UNCSV.

În cadrul Adunării Generale au fost aprobate actualizările Statutului și Actului Constitutiv UNCSV, necesare pentru adaptarea organizației la nevoile actuale ale membrilor și la evoluțiile din sectorul agricol și cooperativ.

Participanții au analizat și oportunitățile de dezvoltare economică și investițională pentru cooperative, inclusiv proiectele implementate prin AFIR, accesarea finanțărilor europene, dezvoltarea structurilor integrate de comercializare și procesare, precum și soluțiile digitale și energetice dedicate agriculturii cooperatiste.

S-a discutat atât despre oportunitatea recunoașterii cooperativelor agricole ca și comunități de energie, cât și despre dezvoltarea unui soft și a unei aplicații dedicate cooperativelor agricole. Au fost analizate funcționalitățile necesare acestor instrumente, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de monitorizare în activitatea cooperativelor agricole, soluții pentru managementul riscurilor și optimizarea producției, precum și oportunități de colaborare în domeniul energiei.

Programul a inclus și vizite de lucru, schimburi de experiență și întâlniri tehnice între cooperative, dedicate identificării soluțiilor comune pentru creșterea eficienței economice, consolidarea structurilor cooperative, dezvoltarea lanțurilor agroalimentare integrate și crearea unui brand comun după modelul cooperatist.

„Extinderea continuă a UNCSV confirmă faptul că fermierii înțeleg tot mai clar rolul cooperativelor agricole într-un context marcat de volatilitate economică, schimbări climatice, presiuni administrative și transformări accelerate la nivel european. Cooperativele agricole reprezintă principalul instrument prin care fermierii își pot consolida puterea economică, capacitatea de negociere și accesul la investiții și piață. UNCSV își continuă activitatea de reprezentare la nivel național și european și susține dezvoltarea unui sector cooperatist modern, competitiv, funcțional și durabil.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura românească traversează un moment de bifurcație, astfel că fie adoptă instrumentele cunoașterii și ale tehnologiei, fie continuă să exporte materie primă și să importe valoare adăugată. AgriVision Forum 2026 a demonstrat că există expertiza, partenerii și voința necesare pentru a schimba această ecuație.

Pe 11 și 12 mai 2026, Clubul Fermierilor Români a organizat la București AgriVision Forum 2026, prima conferință internațională a sectorului agricol românesc desfășurată în parteneriat cu New Club of Paris (NCP) și World Capital Institute (WCI). New Club of Paris este o rețea internațională de cercetători și practicieni specializați în economia cunoașterii și capitalul intelectual, cu membri activi din Europa și Japonia. World Capital Institute este o organizație globală recunoscută în mediul academic internațional pentru activitatea sa în domeniul capitalului intelectual și al dezvoltării durabile. Reuniunea de la București marchează prima colaborare formală a celor două organizații cu o instituție din sectorul agricol românesc.

AgriVision Forum 2026 a reunit peste 40 de experți, fermieri, cercetători și reprezentanți ai politicii publice agricole din zece țări, în contextul celei mai profunde restructurări a politicii agricole europene din ultimele trei decenii.

Conferința s-a desfășurat pe parcursul a două zile, sesiunile din 11 mai având loc la Centrul de Formare și Inovare al Clubului Fermierilor Români, iar sesiunea din 12 mai fiind găzduită de Aula Magna «Petre S. Aurelian» a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

„Cunoașterea a devenit cel mai competitiv input agricol. Costul fertilizanților nu scade, pesticidele sunt tot mai restricționate, dobânzile rămân ridicate. Singura variabilă pe care o poate controla un fermier român este eficiența, iar aceasta vine din adoptarea instrumentelor digitale și din transferul de cunoaștere. AgriVision Forum a construit primul pod real între fermierii noștri și cercetătorii care redefinesc economia cunoașterii la nivel european”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

AgriVision Forum 2026 a avut loc la intersecția a trei presiuni structurale care redefinesc agricultura europeană. Bugetul PAC post-2027 propus de Comisia Europeană în iulie 2025 reprezintă, în termeni reali, o reducere de 20–30% față de ciclul actual, de la 386,6 miliarde de euro la aproximativ 300 de miliarde. Principalele organizații ale fermierilor europeni au calificat anunțul drept «miercurea neagră a agriculturii europene».

Al cincilea an al războiului din Ucraina menține perturbările pe piețele de cereale, cu efecte directe asupra fermierilor din România, singura țară din regiune care nu a restricționat importurile ucrainene de cereale. Criza generațională adâncește aceste vulnerabilități: 52% din fermierii europeni au 55 de ani sau mai mult, iar în România 21% din forța de muncă lucrează în agricultură, cel mai ridicat procent din UE, cu 85% din ferme sub 5 hectare, la nivel de subzistență.

România deține 13,5 milioane de hectare de teren agricol și o poziție de exportator net de cereale în Uniunea Europeană, active strategice într-un context geopolitic în care securitatea alimentară a redevenit prioritate de stat. Cu toate acestea, potențialul rămâne insuficient valorificat: numai unul din patru fermieri utilizează instrumente digitale, 37% din cifra de afaceri a sectorului provine din fonduri publice, iar România primește 5 euro pe cap de locuitor din fondurile europene pentru cercetare agricolă, față de 100 - 500 de euro în statele occidentale.

Conferința a abordat trei axe tematice principale: managementul cunoașterii și transferul de know-how în agricultură, capitalul natural și cadrele de măsurare a sustenabilității, și digitalizarea agricolă, cu o dezbatere aprofundată pe tema adoptării dronelor în fermele românești. Masa rotundă din ziua a doua, cu participare exclusivă a partenerilor Clubului Fermierilor Români, a produs o analiză directă a crizei de lichiditate din agribusiness, a mecanismelor de finanțare a fermelor și a direcțiilor de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

„Fermierul inteligent va găsi întotdeauna valoare adăugată, mai ales că avem nevoie de hrană în fiecare zi. Problema nu este dacă va supraviețui agricultura, ci cu ce costuri sociale vor dispărea micii fermieri dacă nu intervenim acum cu instrumentele potrivite”, a subliniat Achim Irimescu, ambasadorul României pentru agricultură la Uniunea Europeană.

Conferința a produs rezultate concrete care depășesc cadrul unui eveniment academic. Primul studiu național cu reprezentativitate statistică privind adoptarea tehnologiei digitale în fermele românești, realizat în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români, cu model econometric PLS-SEM, va fi publicat pe 30 iunie 2026. Studiul arată că fermierii români nu resping tehnologia, însă cer ca aceasta să fie ușor de utilizat, să demonstreze valoare clară și să fie susținută de un cadru de sprijin guvernamental coerent.

Conferința a activat totodată o rețea de colaborare internațională în domeniul agriculturii de precizie, conectând fermieri și start-up-uri românești cu experți din Spania, Franța, Elveția și Japonia. Programul „Informatica Agricolă”, anunțat în cadrul conferinței de Universitatea Politehnică din București, urmează să formeze 1.000 de persoane în competențe digitale agricole în perioada imediat următoare.

Clubul Fermierilor Români identifică digitalizarea drept singura cale viabilă de creștere a competitivității în contextul actual. Adoptarea agriculturii de precizie poate reduce costurile de protecție a culturilor cu 20% și costurile de fertilizare cu 15%. Dronele agricole, subiectul celei mai aprinse dezbateri din cadrul mesei rotunde, reduc consumul de apă cu până la 90% și permit tratamentul culturilor la înălțimi imposibil de atins cu echipamentele terestre clasice. În același timp, Clubul subliniază că adoptarea rapidă a acestor tehnologii necesită un cadru legislativ clar, elaborat cu participarea tuturor actorilor din sector.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților publice și instituțiilor europene:

• Accelerarea acreditării produselor fitosanitare pentru aplicare aeriană cu drone, concomitent cu adoptarea unor standarde de siguranță clare;

• Crearea unui program național de acces colectiv la date agricole interpretate, cu participarea universităților și a sectorului privat;

• Reorientarea fondurilor de subscriere PAC spre fermele viabile economic, cu scheme sociale transparente pentru sectorul de subzistență;

• Implementarea unui sistem de formare profesională continuă pentru fermieri, inclusiv la nivelul liceelor agricole, conform modelului francez;

• Includerea documentului strategic „Politica Agricolă Integrată” elaborat de Clubul Fermierilor Români în consultările pentru strategia națională agricolă 2026 - 2030.

Clubul Fermierilor Români invită reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților de reglementare și mediului academic la Forumul Național AgriFuture, programat pe 4 iunie 2026 la Crown Plaza București, un eveniment de sinteză care va produce recomandări concrete de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În interviul de față, vă invităm să citiți opinii culese la masa de lucru a academicianului Păun Ion Otiman, președinte de onoare al Filialei Timișoara a Academiei Române. Născut pe 28 mai 1942, în județul Caraș-Severin, la Gârbovăț, academicianul Păun Ion Otiman a avut o carieră profesională de excepție, care l-a așezat între personalitățile țării noastre. Este absolvent de Agronomie și de Științe Economice, ambele facultăți fiind din Timișoara, iar în 1974 a obținut titlul de doctor la Facultatea de Economie Agrară din București. O vreme a trecut și prin politică, în legislatura 1992-1996 a fost senator CDR de Timiș, fiind membru în Partidul Alianța Civică, iar în legislatura 2000-2004 a fost senator PNL de Timiș.

2026 este anul reformelor sau anul unei noi curbe de sacrificiu din partea populației?

Acad. Păun Ion Otiman: Și una, și cealaltă, pentru că reformele sunt absolut necesare. Nu putem să progresăm fără o anumită viziune cu privire la evoluția economiei, în general, și a agriculturii, în mod special. Reforma începută de actualul Guvern nu a ajuns la o anumită finalitate și vedeți cât de multe piedici apar în evoluția normală a tendințelor de reformă. Acele pachete de care Guvernul vorbește nu au fost finalizate, dar mai cu seamă nu vedem efectele măsurilor luate. Sper că, anul acesta, măcar o parte din reformele care vizează dezvoltarea economiei și a agriculturii, care vizează asigurarea securității alimentare să fie prioritare pentru Executivul de la București. 

Deocamdată, pare că aceste pachete produc efecte doar asupra mediului de afaceri din România și asupra angajatului de rând, care, prin noile taxe impuse, suportă nevoile  financiare ale statului.

„În prezent se plătește figurația. Este mai degrabă o recompensă politică decât una profesională.”

La această dată, din complexul de reforme care ar fi trebuit să fie realizate în mod structural și echilibrat, ponderea cea mai mare revine efortului populației. M-aș fi așteptat ca în politica de reformă pentru anii următori să apară o mai coerentă reglementare a contribuției guvernamentale la echilibrul economic general. Bunăoară, nu există o coerență în ceea ce privește politica salarială. Constatăm la foarte multe unități economice sau instituții gestionate de stat, la agenții, niveluri de salarizare absolute aberante, fără o reglementare în ceea ce privește modul de alegere a consiliilor de administrație, ce calificări ar trebui să aibă membrii acestor consilii de administrație, care este responsabilitatea lor și, mai cu seamă, cum pot fi salarizați în funcție de performanța pe care o au în aceste consilii de administrație. Din păcate, constatăm că în prezent se plătește figurația. Este mai degrabă o recompensă politică decât una profesională. Aceste reglementări obligatorii nu se regăsesc în pachetele de reformă. Eu cu asta aș fi început.

Exportăm ieftin și importăm extrem de scump

Ați făcut numeroase cercetări în ceea ce privește dezvoltarea spațiului rural românesc. Constatăm că satul românesc se depopulează în continuare, este îmbătrânit și pare fără perspectivă. Ce se întâmplă cu satul românesc?

Acad. Păun Ion Otiman: Împreună cu colegii de la centrul de cercetări al filialei, am elaborat o lucrare pe care am numit-o „Cauze ale precarității agriculturii României”. Chiar pe graficul de pe copertă se poate vedea care este contribuția la siguranța alimentară a diverselor sectoare. Veți constata că, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, crește într-o proporție îngrijorătoare contribuția  importurilor de alimente la dezechilibrul alimentar al României.

„Dacă facem o analiză a structurii agricole din țara noastră, vom constata că nu există aproape nicio deosebire față de cea pe care am avut-o în urmă cu o sută de ani. Structura agrară a României este exact pe dos față de cea europeană.”

Este un paradox interesant. Deși suntem unul dintre principalii exportatori de cereale  din Uniunea Europeană, în același timp suntem unul dintre principalii importatori de alimente procesate.

Acad. Păun Ion Otiman: Exact! Exportăm materie primă, grâu, porumb, rapiță, soia sau animale vii și importăm produse procesate. Cu alte cuvinte, exportăm ieftin și importăm extrem de scump. De aici rezultă dezechilibrul balanței de plăți a României, atunci când vorbim de zona agroalimentară.

Dacă facem o analiză a structurii agricole din țara noastră, vom constata că nu există aproape nicio deosebire față de cea pe care am avut-o în urmă cu o sută de ani. Marea agricultură înseamnă aproximativ cinci milioane de hectare de teren agricol de calitate, care produce numai materie primă pentru export și, odată cu aceste exporturi, se exportă și o parte din subvențiile pe care le primim de la Uniunea Europeană. Care sunt însă consecințele sociale ale acestui tip de agricultură? Avem mari latifundii și, din păcate, gospodăria țărănească tradițională și chiar exploatațiile mijlocii, pe care le regăsim în vestul Europei, în România ocupă o pondere din ce în ce mai mică, doar aproximativ 10%–12%.

Mai mult chiar, prin profesionalizarea exploatațiilor agricole, gradul de ocupare  al forței de muncă active în agricultura din mediul rural este tot mai scăzut. Este adevărat însă, acesta este un proces firesc de modernizare a agriculturii.

O cauză importantă a neocupării forței de muncă în agricultură este slaba diversificare a economiei agroalimentare. Avem o pondere masivă a producției de materie primă, în timp ce procesarea are o contribuție extrem de redusă. Dacă am avea o agricultură mult mai diversificată, am avea și o participare a forței de muncă mult mai numeroase din mediul rural. Deocamdată, populația rurală este subocupată sau ocupată  numai în exploatațiile de subzistență și semisubzistență, care, în paranteză fie spus, au un rol, au o contribuție importantă, mai cu seamă în ceea ce privește autoconsumul alimentar, care la noi este mult mai mare decât în celelalte țări din Uniunea Europeană.

„Cred că în viitor accentul trebuie pus pe zootehnie și procesare, ceea ce va duce și la o ocupare mai evidentă a populației rurale în agricultură.”

Într-o Europă consumeristă este de preferat acest autoconsum? Încurajează politicile europene și românești gospodăria de subzistență?

Acad. Păun Ion Otiman: Răspunsul nu poate fi categoric da sau nu, pentru că trebuie să existe un echilibru. Cel puțin în România, autoconsumul a avut o importanță deosebită în echilibrarea stării alimentare generale a României. Evoluția normală pentru o țară dezvoltată din punct de vedere agricol este ca ponderea consumului alimentar comercial din producția internă să fie mult mai mare decât autoconsumul și importul, or, acest lucru arată că dezechilibrele în România sunt evidente. Consumul de carne de porc este exemplul cel mai elocvent. România, din țară preponderent exportatoare de carne de porc cu mulți ani în urmă, acum a ajuns să fie importatoare. Și asta pentru că, în loc ca porumbul, soia și celelalte furaje să fie valorificate în țara noastră și să intre în procesul firesc de creștere a valorii lor prin producția de carne, ele  iau calea exportului. Astfel se explică faptul că am ajuns să importăm peste 60% din carnea de porc pe care o consumăm. Din păcate, nu vorbim doar despre carnea de porc. Cu excepția cărnii de pasăre, România este dependentă de import. Se importă cocă, ceva de neimaginat, în România, care este considerată încă „grânarul Europei”.

Sunt dezechilibre evidente, pe care, din păcate, politica agricolă românească nu le are în vedere.

Dacă ne raportăm la susținerea diverselor ramuri ale agriculturii, vom vedea că zootehnia și procesarea au ponderi extrem de reduse în fondurile destinate dezvoltării, în timp ce culturile vegetale, marile latifundii, absorb cea mai mare parte a fondurilor europene și naționale. Eu cred că în viitor accentul trebuie pus pe zootehnie și procesare, ceea ce va duce și la o ocupare mai evidentă a populației rurale în agricultură. În consecință, și stabilitatea satului, și perenitatea lui vor fi asigurate.

A fost o scăpare, o lipsă de interes sau vorbim despre lipsa unei strategii?

Acad. Păun Ion Otiman: Nu cred că a fost vorba despre o lipsă de strategie. Mai degrabă, au predominat interesele. Una dintre cauzele stării precare a agriculturii noastre o reprezintă aplicarea legilor fondului funciar. Modul în care s-au aplicat aceste legi și au fost privatizate societățile comerciale agricole a făcut ca aproximativ cinci milioane de hectare să fie administrate de circa 10.000 de mari exploatații agricole.

Și, din acest punct de vedere, vorbim despre o contradicție între ceea ce înseamnă dimensiunea unei ferme vegetale în Occident și cum sunt fermele dimensionate în România. 

Structura agrară a României este exact pe dos față de cea europeană. Circa cinci milioane de hectare sunt concentrate la marile latifundii, în timp ce alte cinci milioane de hectare de teren agricol, nu de cea mai bună calitate, aparțin micilor gospodării de subzistență, care înseamnă până la 4–5 ha/gospodărie. Exploatațiile medii, caracteristice agriculturii vest-europene, care înseamnă ca dimensiune între 10 și 100 ha/exploatație, au o pondere de până la 12%, totalmente nesemnificativă.

În concluzie, exploatația tradițional țărănească, la noi, a fost neglijată pentru că, așa cum am spus, legile fondului funciar au favorizat apariția acestor latifundii care ne-au condus la o structură agrară a României identică cu cea de acum o sută de ani, cea dinaintea reformei agrare din 1921.

„Calitatea politicienilor de vârf de astăzi este extrem de precară și de aici consecințele se văd.”  

„Politica mi-a adus cele mai multe insatisfacții”

De-a lungul vieții, ați parcurs  un traseu pe cât de anevoios, pe atât de spectaculos. Ați ajuns la vârful mediului academic, universitar și chiar politic. Cum a fost tot acest parcurs?

Acad. Păun Ion Otiman: În principiu, oricare dintre tinerii de astăzi, indiferent de locul din care vine, chiar și din cel mai îndepărtat colț al țării, dacă are dorință, voință, pricepere și șansă, poate ajunge până sus în vârful științei românești, al economiei românești sau chiar al politicii. De fapt, aici e marea durere, și spun asta ca unul care vreme de 15–20 de ani a fost parte activă a politicii românești. Din cele trei domenii în care am activat de-a lungul vieții, cel universitar, academic și politic, cel care mi-a dat cele mai multe insatisfacții a fost politica. Am intrat în politică nu pentru că nu aveam de lucru. Eram profesor universitar, eram membru al Academiei Române, eram rectorul unei universități și cred că foarte puțini oameni ajung la aceste demnități, deci nu m-am dus spre politică pentru că nu am avut de lucru. Am considerat că oameni din țara asta, România, și eu, personal, au investit în mine și am obligația să returnez ceva societății din experiența mea. Din păcate, am constatat că prea puțin a fost nevoie de contribuția mea. Am constatat că partidele practică o selecție mai degrabă negativă. Nu încearcă să aducă la vârful politicii oameni învățați, educați, care doresc realmente să conducă țara la progres. Calitatea politicienilor de vârf de astăzi este extrem de precară și de aici consecințele se văd. 

În ce măsură mai sunt respectate cutumele universitare, pentru că așa cum spuneați și dumneavoastră, avem o scădere evidentă a calității oamenilor politici care ne conduc. Avem de-a face cu  diplome de studii false, cu doctorate plagiate, la oameni importanți din această țară. Care este impactul pe care îl au toate aceste lucruri în societate?

Acad. Păun Ion Otiman: Impactul este evident. Este absolut clar, că să ajungi într-o poziție de ministru, fără a avea în spatele tău o operă, indiferent că este operă culturală, științifică sau economică, este inacceptabil. Trebuie să dovedești, până să accezi în poziții-cheie, că ai făcut ceva. Or, din păcate, sunt împinși în față oameni care n-au în spatele lor nimic. Acesta este motivul pentru care ei caută surogate de calificări profesionale, diplome false ș.a.m.d. Din acest punct de vedere, societatea românească și politica românească au involuat teribil.

În grupul parlamentar din care am făcut parte la primul mandat de senator, eram vreo cinci sau șase profesori universitari, eram trei rectori și vreo trei membri ai Academiei Române. Colegul meu de bancă era marele poet Ștefan Augustin Doinaș. Era de o calitate extraordinară. Noi am fost rejectați din politica românească și în locul nostru au venit alții...

Ce fac greșit politicienii de astăzi?

Acad. Păun Ion Otiman: Multe fac greșit, dar cea mai gravă greșeală este că sunt procupați prea mult de interesul lor personal și al zonei pe care o deservesc, arătând prea puțin interes pentru politica națională, pentru bunăstarea populației și pentru dezvoltarea generală a României. Cred că lipsa de viziune este una dintre gravele consecințe ale gândirii politice actuale. 

Unde se termină patriotismul și unde începe populismul în politica românească?

Acad. Păun Ion Otiman: Este o întrebare grea, pentru că este foarte greu să găsești o zonă de departajare. Este prea mult populism și prea puțin patriotism. Prin patriotism înțeleg nu doar patriotismul clamat, ci cel dovedit, care arată că omul, la locul unde are responsabilitate, realmente lucrează pentru societate, dorește mai binele societății și al țării și nu pentru interesele lui și ale clanului – scuzați termenul – pe care-l reprezintă.

Am vorbit ceva mai devreme despre pseudotitlurile cu care se-mpăunează foarte mulți dintre oamenii care conduc această țară și vă întreb dacă nu cumva aceste titluri înseamnă o pată pe obrazul mediului universitar?

Acad. Păun Ion Otiman: Ca unul care s-a preocupat peste 50 de ani de activitatea universitară, din care ultimii mai bine de 30 de ani dedicați pentru evoluția  învățământului, constat că proliferarea exagerată a așa-numitelor universități despre care se spune că fabrică diplome, în loc să ofere diplome, a generat situația despre care vorbim. Este o realitate pe care o cunoaștem și, din păcate, zona politică nu ia măsuri severe, deși ar trebui să o facă.

„Principala greșeală a societății românești este că îi recuperează pe cei care n-au făcut nimic în domeniul lor de activitate și găsesc rampe de lansare în politică.”

Păi, se pare că sunt beneficiari direcți...

Acad. Păun Ion Otiman: Da, aveți dreptate. După părerea mea, o mult mai riguroasă evaluare a performanțelor universităților este absolut necesară. Dar nu numai atât, ci este necesară și o altă structură a universităților românești, în sensul în care acele domenii de studii care nu au performanțe să poată fi eliminate, și în felul acesta să poată fi eliminate și diplomele care nu au acoperire în rezultate.

Cu alte cuvinte, este nevoie de reformă și aici?

Acad. Păun Ion Otiman: Cred că de aici ar trebui început, pentru că universitatea prin excelență oferă educație, și dacă educația nu are calitate, consecințele se văd prin purtătorii acestor diplome și, mai cu seamă, prin modul în care ei se strecoară spre vârful piramidei. Există o concepție, prost înțeleasă, că cel ce nu s-a realizat în domeniul său de activitate găsește un loc cald în politică. Cred că aici este principala greșeală a societății românești care îi recuperează pe acești oameni, care n-au făcut nimic în domeniul lor de activitate și găsesc rampe de lansare în politică. Ideea de bază de la care am pornit eu în viață a fost aceea de a munci de a găsi soluțiile cele mai bune prin propriul efort și să urmez o cale cinstită de evoluție în societate. Educație și moralitate, fără cele două nu se poate.

Aveți în spate un perete întreg de diplome. De curând ați primit medalia „Regele Mihai I” cu ocazia aniversării celor 80 de ani ai Universității de Științe ale Vieții din Timișoara, universitatea pe care dumneavoastră ați pus-o  pe făgașul modern pe care se află astăzi. Care dintre toate aceste diplome este mai importantă?

Acad. Păun Ion Otiman: A fost prima diplomă și medalia „Regele Mihai I” pe care Universitatea de Științe ale Vieții din Timișoara a acordat-o unui cadru didactic din universitate. Înaintea mea au mai fost acordate cinci astfel de diplome și medalii, dar unor personalități  din exteriorul universității, printre care se numără Principesa Margareta și fostul ministru al Învățământului Daniel David. Este o serie extrem de limitată de doar 80 de astfel de distincții, ceea ce mă onorează în mod deosebit.

Dar, pentru că m-ați întrebat, mai există o diplomă la care țin în mod special. În momentul în care am ieșit din mandatul de rector, am primit din partea studenților o diplomă pe care studenții au scris următorul lucru: „Se conferă magna cum laude rectorului Păun Ioan Otiman, pentru zidirea zilelor noastre”. A fost una dintre diplomele pe care le-am simțit cel mai mult la inima mea, pentru că pe toată perioada rectoratului meu am luptat pentru această zidire a zilelor studenților mei. Primirea acestei diplome m-a emoționat profund.

Pentru mine, universitatea a fost ca o iubită. Am iubit atât de mult universitatea, încât soția îmi spunea că țin mai mult la universitate decât la familie. Mi s-a părut firesc să dedic tot ceea ce pot pentru creșterea noilor aspiranți ai universității și pentru evoluția lor. Poate tocmai de aceea, actualul rector și președintele senatului, foștii mei studenți de elită au considerat că merit diploma și medalia aniversară  „Regele Mihai I”, recompensă pentru care le mulțumesc din inimă.

Vineri, 13 martie 2026, la București, a avut loc ceremonia de absolvire a serie a șaptea a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români.

60 de noi absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură se alătură unei comunități de aproape 500 de tineri fermieri formați în șapte serii succesive, cel mai amplu program de leadership și mentorat dedicat noii generații din agribusiness-ul românesc. Absolvenții Seriei a VII-a gestionează împreună aproape 25.000 de hectare, o dimensiune care ilustrează impactul economic direct al programului asupra sectorului.

44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, doar 12% au sub 40 de ani, iar aproape 90% dintre tinerii fermieri sub 35 de ani nu dețin studii specializate pentru administrarea afacerilor agricole. Acestea sunt cifrele care au stat la baza construirii acestui program, ele reflectând o provocare structurală pentru agricultura românească. Tineri Lideri pentru Agricultură a fost conceput ca răspuns direct la această realitate, prin module de leadership, management financiar, negociere, digitalizare agricolă și reprezentare instituțională.

„Ne apropiem de acel obiectiv de masă critică pentru transformarea agriculturii. Ne obligă și vremurile să fim mai rapizi și mai mobilizați. Prin fiecare serie consolidăm o rețea de antreprenori agricoli care înțeleg că performanța în fermă și reprezentarea în politicile publice sunt două fețe ale aceleiași responsabilități”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul parcurge, de-a lungul celor șase luni, module intensive de leadership, management financiar, contabilitate, negociere, vânzări și public speaking. Procesul culminează cu Maratonul de Business, ultimul pas înainte de absolvire și, totodată, un test real de maturitate antreprenorială. Cursanții primesc sarcina de a concepe o idee de afaceri, de a dezvolta un plan de business detaliat și de a-l susține în fața unui juriu format din experți în agribusiness, într-un format de pitch competitiv. Primele trei proiecte clasate vor fi prezentate Consiliului de Coordonare al Clubului Fermierilor Români în vederea finanțării.

„Îmi doream să mă înscriu în program încă din clasa a XII-a, chiar dacă nu îndeplineam criteriul de a fi absolventă de facultate. Simt că am intrat într-o comunitate de profesioniști, oameni care vor să preia afacerea familiei. Este un accelerator de dezvoltare personală și profesională”, a subliniat Alexandra Dinu, absolventă a Seriei a VII-a.

Tineri Lideri pentru Agricultură este un program coordonat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover. Tinerii se pot înscrie pe tot parcursul anului, procesul de selecție pentru seria cu numărul 8 începând în luna mai a anului 2026.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semiintegrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor, în prezent având în exploatare 2.200 de hectare în județul Vaslui. Cu Dan Hurduc, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români, am abordat cam întreaga problematică a agriculturii momentului.

„Niciun politician nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar.”

Dan Hurduc: Am început anul 2026 în funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, un mandat care demarează cu responsabilitate şi vine într-un moment greu pentru fermieri. De fapt, în ultimii cinci ani putem spune că mai toate momentele în afară de 2021 au fost grele pentru fermieri, momente care într-un fel sau altul, chiar dacă este greu, fermierii trebuie să-și continue activitatea. Spun cu responsabilitate, pentru că organizația noastră întotdeauna a venit cu acţiuni fundamentate, şi în acest mandat îmi propun, pe lângă continuarea politicilor Clubului care au fost până acum, şi cu anumite acţiuni specifice zonei în care activez, Moldova. Că, de fapt, rotaţia preşedinţilor se face ca fiecare membru din Consiliul director şi acum din Consiliul naţional de coordonare să vină cu probleme specifice din zona lui. România este o ţară mare, cu probleme destul de diverse. De aceea este important ca fiecare preşedinte să aducă problemele din zona lui şi, într-un fel, noi ca o asociaţie de reprezentare, ca un ONG, nu putem decât să le aducem în atenţia decidenţilor şi doar politicul decide. De multe ori, factorii politici, decidenţii, nici măcar nu se apleacă asupra problemelor sectorului şi nu sunt puține momentele în care credem că vorbim degeaba. Dar datoria noastră credem că este să continuăm să aducem problemele în atenţie, dar să venim și cu soluţiile care ar face ca sectorul să fie profesionalizat.

Care sunt priorităţile dvs. în acest mandat, 1 ianuarie – 1 iulie 2026?

Dan Hurduc: Am avut proiecte strategice majore ale Clubului în perioada anterioară, şi cele mai importante pe care le-am adus în atenţie s-au referit la reducerea deficitului balanţei comerciale a produselor alimentare. Am avut noi mecanisme de finanţare a fermierilor, adoptarea unui mecanism sau a unor mecanisme de gestionare a riscurilor climatice şi de piaţă, şi nu în ultimul rând digitalizarea agriculturii. Dar, cel mai important obiectiv este reprezentarea activă şi constantă a intereselor fermierilor prin luări de poziţii, prin aducerea în atenţie a problemelor.

Să nu uităm că din 2027 Politica Agricolă Comună se schimbă. Există o propunere de PAC nu tocmai favorabilă fermierilor şi vrem să o dezbatem cu fermierii, prin organizarea de conferinţe pe regiuni. În aceste șase luni vom avea conferinţele Clubului în fiecare regiune, în cadrul cărora vom discuta cu fermierii provocările care sunt propuse în noua PAC, care nu sunt în avantajul fermierilor. Pe lângă scăderea bugetului, pe lângă cumularea fondurilor pentru agricultură cu fondurile de coeziune, sunt destul de multe probleme, iar fermierii nu sunt atât de conştienţi că problemele vin. Cum a apărut şi acum acordul Mercosur şi dintr-o dată este foarte multă emoţie în piaţă şi toată lumea discută de Mercosur, o parte din politicieni plâng pe umerii fermierilor că „ce fac fermierii”, dar întotdeauna când am avut discuţii, în ultimii trei ani, noi, Clubul Fermierilor, am avut poziţii destul de tranşante vizavi de adoptarea acestui acord Mercosur. Am venit cu fundamentări că acordul impactează agricultura României, dar practic nu ne-a ascultat nimeni şi probabil nici în continuare nu o să ne asculte. Chiar dacă oarecum acordul era previzibil că o să fie adoptat, ne-am fi dorit ca reprezentanţii Guvernului, ai Ministerului Agriculturii şi chiar ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Economiei să ne solicite măcar o analiză de impact, în care să vadă cum va fi afectată agricultura României şi la ce nivel de cost va fi impactată, şi dacă nu puteam să evităm semnarea acordului, măcar imaginam nişte mecanisme de protecţie, care ar fi făcut ca toată munca din ultimii ani şi toţi banii din PAC să nu se ducă pe apa sâmbetei.

Poziția României este unică în Europa faţă de a celorlalte state, iar noi ar fi trebuit să ţinem cont de lucrul acesta. România a fost cea mai impactată ţară de fenomenul Ucraina, țara noastră a dus greul, chiar mai mult decât Polonia, a dus greul cerealelor care au tranzitat România şi care au rămas aici. Decapitalizarea fermierilor se trage și de la fenomenul în care cerealele au scăzut timp de un an jumătate foarte mult, ne-au invadat mărfurile ucrainene, ne‑au scumpit logistica, ne-au preluat şi piaţa internă şi atunci nu aveam cum să rezistăm decât prin noi împrumuturi la bancă. Şi aceste noi împrumuturi duc la grad mare de îndatorare, iar acum fermierii nu mai au loc să ia împrumuturi pe termen scurt, capital de lucru, că gradul de îndatorare nu le permite. Singura modalitate ar fi mecanisme noi de finanţare, prin care creditele să meargă pe termen mediu şi lung. Când a fost vorba de compensaţii, UE ne-a acordat în primă fază în jur de 25 de milioane de euro, după aceea 45 de milioane de euro, la o pierdere pe care noi am estimat-o la 3-4 miliarde de euro la nivelul întregii agriculturi româneşti. Or, să vii cu o compensare de 24-45 milioane de euro este o glumă care ne face să credem că mecanismele de protecţie la nivelul acordului Mercosur vor fi la fel de eficiente. Tocmai de aceea România ar fi trebuit să voteze poate împotriva acordului, pentru că nu eram pregătiţi, pentru că am mai preluat un şoc pe care l-am preluat pentru toată Uniunea.

Franţa şi Polonia, ţări eminamente cu agricultură puternică, s-au opus acordului UE - Mercosur, şi chiar cu industrie mai mare ca noi, de exemplu Polonia nu are deficit de balanţă comercială, chiar are plus, şi atunci dacă aceste țări au spus „nu”, în condiţiile în care pot fi favorizate de acord, noi am spus „da”, fără să avem o discuţie la nivel de asociaţii din cadrul sectorului, în care să vedem sau măcar să ştim impactul. Considerăm o lipsă de responsabilitate. Agricultorii nu sunt milogi, așa cum ne cataloghează unele televiziuni generaliste. Sunt discuţii în piaţă că putem să luăm produse alimentare mai ieftine. Ce este mai ieftin nu înseamnă și mai bun. Dacă tot clamăm decarbonizarea agriculturii, dacă tot clamăm o mulţime de probleme de mediu, că vrem să mâncăm sănătos, că vrem să fim într-un mediu curat şi toate aceste aspecte să le facă agricultorul, şi când e vorba de alte discuţii, agricultorii au subvenţii şi cer o grămadă de bani. Poziţiile acestea sunt total neprofesioniste şi nu fac bine, sunt într-o zonă de tip politicianism, de tip demagog. Politicienii care în general sunt în opoziţie şi sesizează o problemă pe care ar putea-o specula, acum plâng pe umerii agricultorilor, ceea ce noi, Clubul Fermierilor, nu accesăm opinii politice şi nu ne interesează la nivel politic, dar niciunul dintre politicieni, nici dintre cei de la guvernare şi nici dintre cei din opoziţie, nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar românesc.

Doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare

Finanțarea este în acest moment o mare greutate pentru agricultorii din România. Ce soluții are Clubul Fermierilor Români la această problemă?

Dan Hurduc: Noi tragem un semnal de alarmă şi aducem în atenţia decidenţilor politici că sectorul este împovărat, că niciodată sectorul agroalimentar nu a avut un grad de îndatorare atât de mare. Așadar, problema numărul unu, pe lângă problemele climatice, pe lângă crizele internaţionale, concurenţa neloială internaţională, cea mai mare problemă a sectorului este lipsa finanţării. Pentru că fermierii nu se mai pot finanţa pentru capital pe termen scurt, nu mai pot accesa finanţări, că au un grad mare de îndatorare.

Ne dorim să găsim împreună cu Ministerul Agriculturii sau cu Guvernul soluţii de finanţare pe termen mediu şi lung. Soluţiile pe termen mediu şi lung pot aduce o gură de oxigen în ecuaţia aceasta a capitalului de lucru în agricultură. Eu estimez că doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare, deci 70% din sector are gradul de îndatorare care nu mai permite să acceseze capital de lucru pe termen scurt. Acest moment face ca finanţatorii, ştiind lucrul acesta, să-şi reducă expunerile pe agricultură. O soluție ar fi creditele sindicalizate, ar fi creditele analizate la nivel total al antreprenorilor din agricultură şi să meargă pe credite pe termen lung şi mediu, cu oarecare garanţii guvernamentale. Fermierii nu reuşesc să treacă la nivelul următor. Cauzele le știm, situația climatică din ultimii patru ani, fenomenul Ucraina, iar acum acest acord Mercosur. Toate astea îndepărtează finanţatorii de sector. Noi acum atragem atenţia că sunt probleme în sector, dar finanţatorii, când ştiu că în acest moment preţurile vor scădea şi randamentele nu sunt cele scontate, o să fie şi mai greu în agricultură. Prin urmare, soluţiile sunt creditele cu scadenţe pe termen mediu şi pe termen lung, dar fermierii nu pot convinge singuri finanţatorii să vină cu soluţii pe termen mediu şi lung. Trebuie instrumente financiare realizate de autorităţi. Altfel, vorbim ca să vorbim. De regulă, noi, organizaţiile profesionale, nu putem decât să vorbim şi să aducem în atenţie. Nu noi hotărâm, nu noi decidem, totul este la latitudinea politicului.

Clubul Fermierilor Români vrea să dezvolte parteneriate strategice, instituţionale cu decidenţi la nivel naţional, la nivel european, cu mediul academic, cu mediul universitar, ca soluţiile pe care le prezentăm să aibă o oarecare greutate, să fie filtrate şi să fie soluţiile pe care trebuie să mergem. Nu că spunem noi, sectorul, că avem nevoie de bani, dar sunt şi organizaţii din mediul universitar, din mediul academic, trebuie să strângem rândurile şi să încercăm să depăşim aceste etape, dacă ne dorim ca pe viitor să avem produse sănătoase sau o agricultură performantă.

Gestionarea riscurilor din agricultură

Cum gestionăm riscurile climatice? Zona în care aveți ferma este una afectată foarte mult de schimbările climatice. Sunt ani buni de când nu mai plouă în regiunea Moldovei, în Vaslui la dvs. vă luptați an de an cu seceta severă.

Dan Hurduc: De câţiva ani se încearcă găsirea unui mecanism de gestionare a riscului climatic şi a riscului de piaţă, nu doar a riscului climatic. Noi, Clubul Fermierilor, am avut întâlniri cu reprezentanţii asigurătorilor în care am încercat să-i convingem că putem să facem un mecanism de gestiune a riscului, asemănător cu cel de la locuinţe. Numai că, pentru a convinge asigurătorii, trebuie să intervină şi Ministerul Agriculturii şi eventual dintr‑o zonă guvernamentală, pentru că atunci când îşi calculează riscul la nivel naţional, asigurătorul nu e convins şi practic nici nu-şi doreşte să intre într-un asemenea mecanism, dacă acest mecanism nu este un business.

Avem discuţii cu reprezentanţii pe agricultură ai Băncii Mondiale, în care să facem un studiu prin care să demonstrăm că acest mecanism de gestionare a riscului ar fi fezabil. Vom demara un proiect-pilot prin care să demonstrăm dacă este fezabil sau nu un mecanism de gestionare a riscului, în care cât mai mulţi asigurători să facă parte din el. Pentru că un asigurător, dacă are de despăgubit mai mult de o dată la zece ani, el nu vine în parteneriat. Şi în discuţiile cu asigurătorii s-a dovedit că nu au un apetit atât de mare pentru acest mecanism de gestionare a riscului. Noi ne bazăm pe Ministerul Agriculturii, mai ales că sunt bani care sunt opriţi de la fermieri, pe hectar, tocmai pentru aceste riscuri. Un dezastru climatic la nivel naţional nu-l poate susţine nimeni. Este atât de mare, încât nicio societate de asigurare sau Guvernul nu-l poate susţine. De aceea este nevoie de expertiza asigurătorilor, de expertiza asociaţiilor de fermieri, de expertiza guvernamentală şi de sume din PAC.

Pentru că ați amintit de PAC, să vorbim puțin de viitoarea Politică Agricolă Comună, care, în propunerea Comisiei Europene, e mult schimbată comparativ cu cea de până acum. 

Dan Hurduc: Propunerea Comisiei Europene este ca noua PAC, care va începe în 2027, să se schimbe substanţial. Adică, fondurile pentru agricultură să fie împreună cu fondurile de coeziune, ceea ce dezavantajează agricultura, bugetul să fie redus cu 15% şi să fie la comun cu bugetul fondurilor de coeziune, pretenţiile de mediu să rămână aceleaşi sau chiar să crească. Probabil această propunere de PAC mai are mult până va deveni regulament şi va trece. Avem un dublu standard. Comisia, pe de o parte, îşi doreşte în Europa să avem foarte multe lucrări pentru mediu, să avem o mulţime de acţiuni, să avem decarbonizarea agriculturii, să avem o mulţime de lucruri pe care doar fermierul să le facă, fără să fie remunerat…

O reducere a utilizării îngrăşămintelor, se interzic multe substanțe active din produsele pentru protecţia plantelor...

Dan Hurduc: Exact. Şi, totodată, avem acordul cu Mercosur. Noi ştim că ţările din Mercosur folosesc undeva la 12-13 kg de pesticide pe hectar, pe când în România suntem undeva la 0,8-2,8 kg/ha. Deci, standardul acesta dublu prin care fermierii europeni sunt obligaţi să respecte standardele de mediu, să aibă costuri crescute pentru a respecta acest standard de mediu şi într-un final de a avea producţii mai scăzute, vin în contradicţie cu acordurile pe care le semnează Comisia Europeană, şi în special cu Mercosur, în care or să vină poate produse agricole mai ieftine, dar care nu respectă niciun standard. Practic, consumatorul european are posibilitatea să cumpere produse ieftine şi cu probleme de siguranţă alimentară, iar fermierul european este falimentat pentru că el nu poate să producă la nivelul costurilor din zona Americii de Sud, unde avem precipitaţii de până la 2.000 litri pe metru pătrat, faţă de ce avem noi în Dobrogea sau în centrul Moldovei şi 200 litri sau sub 200 litri pe metru pătrat. Prin urmare, avem precipitaţii de zece ori mai multe, avem energie, în zonele din America de Sud energia este de două-trei ori mai ieftină decât în România, avem 1.500 de substanţe active în plus, care au fost dovedite şi eliminate din Codex-ul UE, pe care le folosesc şi automat sunt mai ieftine, şi atunci concurenţa este totalmente neloială. Probabil undeva, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor scăpa de sub control.

Tinerii sunt viitorul

Digitalizarea. Un alt subiect foarte important, iar dvs. cred că sunteți pionier în ceea ce înseamnă digitalizarea activităţilor din fermă.

Dan Hurduc: Da, schimbările climatice m-au determinat să digitalizez ferma. Noi, Clubul Fermierilor, prin programele noastre educative, punem un accent destul de mare pe digitalizare, ca fenomen de optimizare. Nu că e un moft sau că este la modă acum, noi privim digitalizarea ca un element sau ca un fenomen de scădere a costurilor. În momentul când ne digitalizăm, putem să atragem în agricultură şi tineri, adică resursă nouă, şi în acelaşi timp putem să optimizăm şi procesele în fermă. Acum au apărut utilaje destul de performante în care putem să facem o grămadă de lucruri asistate, pentru că nu mai este nici forţă de muncă, eficienţă ridicată şi noi considerăm că digitalizarea trebuie să continue şi facem şi eforturi în sensul acesta la Clubul Fermierilor.

„AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, un program național nou al Clubului Fermierilor Români. Despre ce este vorba mai exact?

Dan Hurduc: În cadrul acestui program naţional „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” avem patru programe pilot, prin care am plecat cu acţiuni privind reducerea balanţei comerciale a produselor alimentare, noi mecanisme de finanţare, mecanismul de gestionare a riscurilor de climă şi piaţă şi digitalizarea. Aceste proiecte-pilot au făcut într-un final să elaborăm o strategie, cum să se dezvolte agricultura până în 2035 şi am înaintat-o decidenţilor. Dezvoltarea viitoare a agriculturii îşi găseşte piloni în cadrul acestei strategii. Dacă ne ţinem de strategie sau nu, este doar atributul politicului. Și s-a văzut că în ultima perioadă România nu a avut nicio coerenţă în acţiuni privind strategia de dezvoltare a agriculturii până în 2035. Ne-am luat doar după propunerile Comisiei, şi când vorbim câteodată de agricultura României, vorbim de ceva care este doar subvenţionat şi doar se duce în buzunarele fermierilor. Dar vedem acum că fermierii nu sunt capitalizaţi, dacă ar fi dus-o atât de bine în agricultură fermierii ar fi fost capitalizaţi, vedem aceste utilaje performante şi ne duce gândul că avem aceste utilaje, dar ele sunt luate pe credit şi, ca să poţi face faţă costurilor în UE nu poţi să o faci decât cu utilaje moderne şi cu tehnologii moderne. Deci pledăm pentru o agricultură modernă, dar când vedem că se desfăşoară la nivel înalt, considerăm că este suprafinanţată şi ar trebui să mai aducem şi din import produse agroalimentare.

Prin urmare, Clubul Fermierilor are acţiuni strategice, are viziune strategică pe termen mediu şi lung, ne ţinem de ea chiar dacă în această perioadă lucrurile nu sunt atât de favorabile şi este atât de multă emoţie în piaţă, încercăm să aducem la masă autorităţile naţionale, autorităţile europene, mediul universitar, mediul academic, parteneri strategici care pot contribui la dezvoltarea agriculturii.

Trebuie să amintim și proiectele educaționale derulate de Club.

Dan Hurduc: Proiectele educaţionale sunt în prim-plan şi le ducem mai departe. E vorba de „Tineri lideri pentru agricultură” şi „Antreprenor pentru agricultura 4.0”. Avem o latură educaţională pe lângă promovare şi reprezentare, continuăm deoarece considerăm că tinerii sunt viitorul şi al agriculturii, nu numai al omenirii.

Mai aveți acele think tank-uri Agrinnovator.

Dan Hurduc: Da, Agrinnovator înseamnă grupuri de lucru în care luăm un domeniu, îl analizăm cu atenţie şi se vine în cadrul grupului cu propuneri pentru acel domeniu şi, într-un final, ajungem la o strategie. Dar, cum mai spuneam şi mă repet, şi datorită emoţiei din piaţă acum, dacă cine ar trebui să audă şi să vadă nu ia în calcul aceste aspecte, nouă nu ne rămâne decât să ne continuăm activitatea. Atributul de dezvoltare şi de demarare, de acţiune este al politicului. Politica agricolă este făcută de Guvern şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, în cadrul PAC, bineînţeles.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Un Pachet de Relansare Economică a României pentru perioada 2026–2034 propune un set de politici economice orientate către stimularea producției, investițiilor și consolidarea capitalului autohton, cu accent pe agricultură, securitate alimentară și dezvoltarea mediului rural.

Documentul plasează agricultura în centrul strategiei economice, prin măsuri care vizează comasarea exploatațiilor viabile, corelarea duratei contractelor de arendă cu amortizarea investițiilor realizate, precum și implementarea unui Program Național de Procesare Agroalimentară menit să crească valoarea adăugată obținută în țara noastră.

„România are nevoie de un pachet de relansare economică centrat pe producție, investiții și capital autohton. Agricultura și securitatea alimentară trebuie tratate ca elemente strategice ale economiei naționale, nu ca sectoare de ajustare bugetară”, atrage atenția dr. ing. Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Pachetul de Relansare Economică a României pentru perioada 2026–2034 are la bază principii precum prioritatea economiei productive, protejarea capitalului românesc, predictibilitatea legislativă și corelarea politicilor economice cu cele sociale. În acest sens, este propusă înființarea unui Fond Național de Investiții și acordarea de prioritate firmelor românești în cadrul achizițiilor strategice, cu respectarea legislației europene.

„Comasarea exploatațiilor viabile, corelarea arendei cu amortizarea investițiilor și dezvoltarea capacităților de procesare agroalimentară sunt condiții esențiale pentru creșterea valorii adăugate în România. Fără stabilitate fiscală și predictibilitate legislativă, economia productivă nu poate performa”, subliniază Nicu Vasile.

Un capitol distinct este dedicat investițiilor economice în mediul rural, prin crearea de platforme economice locale care să stimuleze lanțurile economice scurte, să genereze locuri de muncă și să contribuie la reducerea migrației populației din mediul rural către mediul urban.

Totodată, documentul evidențiază necesitatea dezvoltării sistemului educațional, inclusiv a școlilor profesionale și a învățământului dual, adaptate nevoilor reale ale economiei naționale.

În plan european, Pachetul de Relansare Economică propune o poziționare activă a României prin instituirea unui Mandat Național de Negociere, realizarea de evaluări de impact la nivel național și promovarea unor clauze de reciprocitate comercială.

„România trebuie să își apere competitivitatea economică și interesul național la nivel european, printr-o abordare unitară, bazată pe evaluări de impact și principii de reciprocitate”, a punctat Nicu Vasile.

Inițiatorii consideră că implementarea Pachetului de Relansare Economică 2026–2034 poate contribui decisiv la consolidarea securității alimentare, la dezvoltarea durabilă a mediului rural și la întărirea poziției economice a României în Uniunea Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agitație mare la acest început de an, mai ales pentru agricultura europeană, din care facem și noi parte. Fermierii, inclusiv din țara noastră, au protestat la Strasbourg față de acordul UE – Mercosur și de Comisia Europeană, ale cărei strategii par din ce în ce mai potrivnice agriculturii.

Ni se tot spune că economia Uniunii Europene, slăbită, are nevoie de acorduri de liber-schimb cu țări din America de Sud sau India, de pildă. Probabil că fermierii nu ar avea nimic împotriva unor astfel de acorduri dacă la Bruxelles s-ar gândi și niște măsuri de protecție pentru ei. Doar că ultimii ani au demonstrat că politicile agricole gândite de autoritățile europene sunt departe de a proteja agricultura. Un exemplu în acest sens este viitoarea PAC, cu mai puține mecanisme de sprijin pentru ferme și spațiul rural. Alt exemplu, eliminarea a sute de substanțe active pentru protecția plantelor fără a avea înlocuitori, obiectivele de mediu ale Comisiei Europene fiind considerate absurde. Prin urmare, o perioadă complicată.

Despre România, ce să vorbim?! Buget încă n-avem pentru 2026, de bani la trezorerie nici nu poate fi vorba. Iar industria românească de orice fel… oricât am căuta-o, n-am găsi-o.

Ce poate aduce României acordul Mercosur? Să spună cei care se pricep. Eu știu că o țară care nu-și produce hrana e sortită sărăciei. Așadar, cu sau fără Mercosur, noi, românii, tot rupți în… buzunare rămânem. Pentru că, să nu uităm, niciun politician român nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar sau ale oricărui sector din economia autohtonă.

Referitor la acordul UE – Mercosur, e mult de documentat și de scris. Las mai jos două opinii scurte, pro și contra, un fermier și un politician, ambii cunoscuți, cu voci puternice în lumea agricolă românească.

Alexander Degianski, fermier: „Vă mai aduceți aminte că înainte de isteria COVID toată lumea desconsidera medicii, la televizor se prezentau zilnic doar știri negative, orice caz de corupție, oricât de mic, era hipermediatizat și generalizat și pentru restul medicilor? Eu îmi aduc aminte! Și îmi mai aduc aminte că în câteva zile de când a început toată nebunia lockdownului, brusc, medicii nu mai erau lepre sau hoți, ci au devenit „eroii în alb”, toate televiziunile prezentau efortul medicilor și al asistentelor, se prezentau portrete și viețile lor.

Acum, mai mult ca oricând, o parte a societății și a presei prezintă în cel mai denigrant mod posibil fermierii, cu apelative ca „milogi, agresivi, putiniști”, „proști și necompetitivi” etc.

Pe toate le pot înțelege până într-un punct, e normal ca unii să nu aibă capacitatea mentală să înțeleagă complexitatea agriculturii, alții să creadă că rigorile, siguranța și calitatea produselor din agricultura europeană sunt aceleași cu cele din Brazilia, SUA, Ucraina, Rusia, India, China și că dacă cumperi un kilogram de pui la jumătate de preț din Brazilia e același pui cu cel produs în Europa.

Ceea ce nu pot înțelege eu este cum se poate ca fix acum, când „ceasul apocalipsei” e mai aproape decât oricând în istorie, de miezul nopții, se pot gândi unii că ar fi momentul unei crize în agricultura europeană, că ar fi bun momentul ca mare parte din fermierii europeni să fie în pragul falimentului, doar pentru că avem un tratat care, teoretic, ne va aduce mâncare mai ieftină, nicidecum mai sigură. 

Spre deosebire de cazul medicilor, în cazul agriculturii, cuvintele de mulțumire și recatalogare a fermierilor ca „eroi cu pământ sub unghii” nu vor putea reporni un sector aflat în pragul colapsului, iar deopotrivă pentru cei care acum critică sau susțin fermierii, nu le va pune mâncare pe masă. De luat aminte că toată mâncarea de pe masa UE e pusă de doar 2% din populație, procent ce reprezintă persoanele care lucrează în sectorul agricol al Uniunii Europene.

În cazul unei nebunii mondiale, nu cred că tratatele ne vor ține de foame!”.

Daniel Buda, europarlamentar: „Nu putem construi o agricultură puternică pe ruinele unei economii slăbite. Nu putem vorbi despre protejarea fermierilor într-o Europă care nu mai produce, nu mai exportă și nu mai este competitivă. Într-o Europă care își pierde capacitatea de a-și susține industria într-o competiție globală tot mai dură cu China și cu alte mari economii.

De unde vom mai plăti subvențiile? Din ce resurse vom mai susține fermierii? Acordul Mercosur nu este doar despre agricultură. Este despre viitorul sistemului economic european.

Vreau să spun un singur lucru: pentru o agricultură europeană puternică, avem nevoie de o economie europeană puternică.

Susțin fermierii de 11 ani. Am făcut-o constant, consecvent, și oricine poate confirma acest lucru.

Dar astăzi suntem obligați să privim dincolo de ceea ce sună bine pe termen scurt și să facem ceea ce este necesar pe termen lung, pentru ca Europa să mai poată avea agricultură, fermieri și subvenții nu doar anul viitor, ci și peste 10 sau 20 de ani”.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” îi solicită ministrului Agriculturii majorarea cu 1 euro/mp a sprijinului acordat cultivatorilor de legume în spații protejate. Astfel, valoarea totală a sprijinului pentru anul 2026 să ajungă la 2,5 euro/mp. De asemenea, Uniunea dorește o întâlnire de urgență la MADR, pentru a-și prezenta și argumenta solicitările.

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” arată problemele și situațiile care generează nevoia de majorare a subvenției pentru producătorii de legume în spații protejate:

1. Creșterea prețului la energia electrică cu minimum de 70% începând cu luna iunie 2025;

2. Creșterea cu procente cu prinse între 70% și 300% a impozitelor pe terenurile agricole, clădiri, case, mașini și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2026 .

3. Creșterea prețului la inputuri, cu procente cuprinse între 20% și 35% față de aceeași perioadă a anului trecut;

4. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajatorii care activează în domeniul agricol;

5. Lipsa acută a forței de muncă și creșterea onorariului zilnic oferit zilierilor, de la 100 - 120 lei/zi în 2024 la 170 - 250 lei/zi în 2025/2026;

6. Preconizata eliminare a facilităților fiscale pentru cooperativele agricole;

7. Creșterea prețului la combustibilul solid, cu procente cuprinse între 25% și 45% față de anul 2025;

8. Introducerea din acest an a taxei pe carbon pentru îngrășămintele chimice folosite în procesul de nutriție a plantelor, situație care va genera costuri suplimentare pentru fermieri, de 200 - 500 euro/tonă, adică minimum 30% față de anul 2025;

9. Creșterea prețurilor cu minimum 20% la RCA pentru mașini și utilaje pe anul 2026;

10. Plata obligatorie de minimum 2.600 lei/an, începând cu luna octombrie 2025, pentru contribuția la Sistemul de Asigurări de Sănătate;

11. Impactul acordului UE - Mercosur.

12. Noua Politică Agricolă Comună 2028 - 2032 etc.

„Toate acestea și multe altele vor genera costuri de producție și cheltuieli suplimentare față de anul 2025, cu procente minime cuprinse între 35% - 45% și maxime de 60% - 70%. Pentru a evita abandonarea fermelor legumicole, falimentarea acestora, exodul tinerilor și a locuitorilor din spațiul rural românesc la muncă în străinătate, precum și pentru a dezvolta și consolida poziția fermelor de familie, a gospodăriilor țărănești, a fermelor medii și de mici dimensiuni, cât și pentru repopularea satelor românești, avem nevoie ca ministrul Agriculturii să ne susțină solicitările în cadrul MADR, în fața președintelui României, premierului țării și a celor două Comisii de Agricultură din Senat și Camera Deputaților”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) de la Bruxelles, din 26 ianuarie 2026, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a susținut poziția României privind necesitatea protejării fermierilor europeni în contextul aplicării Mecanismului de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM), cu impact direct asupra prețurilor la îngrășăminte.

România a sprijinit propunerea Austriei referitoare la suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și extinderea acestei suspendări pentru toate tipurile de fertilizanți utilizați în agricultură, nu doar pentru amoniac și uree, având în vedere creșterea semnificativă a costurilor de producție și pierderea de competitivitate a fermierilor europeni.

Ministrul Florin Barbu a subliniat că politicile climatice trebuie să fie însoțite de măsuri concrete de sprijin, astfel încât tranziția verde să nu se transforme într-o povară insuportabilă pentru agricultori și pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene.

„Fermierii nu pot fi puși în situația de a plăti singuri costul tranziției verzi. Creșterea prețurilor la îngrășăminte, generată de aplicarea CBAM, lovește direct în competitivitatea agriculturii europene și, implicit, în siguranța alimentară. România susține o abordare echilibrată, protecția mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecția fermierilor și cu menținerea capacității de producție în Uniunea Europeană”, a declarat Florin Barbu.

În acest context, România a solicitat identificarea unor mecanisme europene de compensare și sprijin, care să permită fermierilor să facă față creșterii costurilor și să continue investițiile necesare pentru modernizarea și decarbonizarea agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!