Afişez elemetele după tag: PAC

Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.

Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.

În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a organizat pe 8 octombrie 2026, la Craiova, Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia. Discuțiile au plecat de la o realitate dificilă pentru această zonă a României: secetă pedologică extremă de peste șase luni, costuri în creștere, prețuri scăzute la cereale și o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) care pune sub semnul întrebării investițiile din Pilonul 2. Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, care va avea loc pe 5 noiembrie 2026, la București.

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de furnizoare de inputuri și ai mediului academic au analizat viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), noile instrumente de finanțare și soluțiile pentru o agricultură mai rezilientă, într-un an marcat de secetă pedologică extremă și de presiunea costurilor.

Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români (CFRO), a accentuat faptul că agricultura trece printr-o perioadă foarte grea. „Ne confruntăm cu secetă pedologică extremă de peste jumătate de an, avem instabilitate politică și o Uniune Europeană care tratează agricultura ca fiind tot mai puțin importantă. Acordul Mercosur pune fermele europene în competiție directă cu exploatații sud-americane de zeci și sute de mii de hectare. Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Șișești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a punctat Alexander Degianski. Președintele CFRO a criticat și modul în care strategia națională pentru biodiversitate îi descrie pe fermieri ca fiind o amenințare la adresa mediului. Dar, referitor la strategia națională pentru biodiversitate, în urma demersurilor Clubului Fermierilor, „terenurile pot fi incluse în arii protejate doar cu acordul proprietarului, al Consiliului Județean și al Consiliului Local”, a subliniat Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole CFRO.

Bogdan Chiripuci a anunțat că CFRO lansează pe 16 noiembrie un nou program de perfecționare pentru managerii de fermă. De asemenea, Clubul a publicat un studiu privind impactul aderării Ucrainei asupra PAC.

Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis printr-un mesaj online că viitoarea PAC trebuie să se bazeze pe competitivitate și să fie corelată cu politicile europene care asigură fermierilor inputuri la preț corect. „Ministerul Agriculturii a pregătit noi forme de sprijin care, însă, sunt blocate de lipsa rectificării bugetare și a unui guvern cu puteri depline”, a precizat Tánczos Barna, evidențiind că o soluție pentru finanțarea achiziției de terenuri de către fermierii activi este leasingul funciar agricol, dezvoltat împreună cu CFRO.

„Organizațiile fermierilor nu trebuie să se implice în viața politică. Ele trebuie să fie parteneri ai decidenților, iar argumentele pe care le punem pe masă trebuie luate în considerare. Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Pilonul 2 și bugetul agricol, în pericol

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028 - 2034 reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și prevede, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală. Alocarea propusă pentru România este de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde mai puțin decât în prezent, a arătat Achim Irimescu. Reprezentantul Clubului Fermierilor Români la Bruxelles a adus și vești bune, respectiv actualizarea suprafeței de referință crește plata pe hectar, iar convergența externă urcă la 90% din media UE. Însă, „calendarul face imposibilă aplicarea reformei din 2028. Parlamentul European și-a amânat poziția pentru noiembrie, cadrul financiar multianual este așteptat în decembrie, iar trilogurile durează de obicei peste un an”, a spus Achim Irimescu.

Prezent la Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, a fost și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Acesta a atras atenția asupra comasării fondurilor de dezvoltare rurală cu cele de coeziune, situație care ar muta investițiile în ferme, procesare și depozitare către alte instituții. „APIA (Pilonul 1)și AFIR (Pilonul 2, absorbție de peste 99%) funcționează bine și nu ar trebui schimbate”, a spus Adrian Chesnoiu. Totodată, directorul general AFIR a vorbit despre un mecanism național de gestionare a riscului, discutat acum cu Banca Mondială: o poliță obligatorie de bază pe hectar, finanțată din 3% din plățile directe, care acoperă costurile de înființare a culturilor. Peste ea se adaugă polițe facultative pentru pierderea de venit, cu primele decontate parțial. Italia aplică un sistem similar din anul 2023.

Din partea Agenției pentru Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost prezent Constantin Bîrcă, director general adjunct, care a anunțat că plata avansului pentru campania 2026 începe pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență acordat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.

Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”

Analiza prezentată de prof. univ. dr. Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, arată că fermele din Oltenia au cel mai scăzut indice de reziliență dintre cele opt regiuni de dezvoltare: 3,78 din 10, față de media națională de 5,85. „Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”. Prioritățile sunt stabilitatea producției, digitalizarea, accesul la cunoaștere și consultanță, diversificarea și apa. Le recomand fermierilor să își planifice bugetele pe anul slab, nu pe medie. Apoi, finanțatorii să judece capacitatea de rambursare după variabilitatea veniturilor, iar politicile publice să susțină investițiile care stabilizează producția, accesul la cunoaștere și digitalizarea”, a precizat profesorul Gavril Ștefan.

Instrumente noi de finanțare și gestiune a riscului

„Deficitul de finanțare din agricultură era de aproape 12 miliarde de euro în 2024, iar o treime afectează tinerii fermieri”, a menționat Teodora Petre, director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care a prezentat un nou instrument de garantare pentru agricultură, care va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru, cu scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea de refinanțare a investițiilor existente. Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație. „Parteneriatul BCR-Agricover pornește cu un pilot pe trei ferme. Fermierul va avea un plan de finanțare pe termen lung, o singură documentație și un singur canal de comunicare”, a explicat Ana Maria Samuilă, director Agribusiness BCR.

Rata creditelor neperformante în agricultură este de aproape 10%, iar creșterea expunerii finanțatorilor pe sector este insuficientă, a susținut Marius Oltean, director zonal Agricover Credit IFN. Agricover are ocotă de piață de aproape 9%, în creștere cu circa 17% față de anul trecut.

„Riscul vine din necunoaștere. Finanțatorul trebuie să analizeze ferma în ansamblu, pe un ciclu de cinci ani”, a subliniat Jabbar Kanani, președinte Agricover, membru fondator CFRO.

Pe tema riscurilor climatice, participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să acopere și seceta. Rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026-2027. În prezent, doar 2,5 milioane de hectare din 8,2 milioane sunt asigurate.

„Asigurarea trebuie privită ca un input, la fel ca sămânța sau îngrășămintele. Este cel mai ieftin input și protejează investiția, nu doar producția”, a spus Caesar Huțanu, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare. De altfel se tot discută ca asigurarea agricolă împotriva calamităților (secetă, arșiță, băltiri, inundații) să se facă după modelul asigurării obligatorii a locuințelor.

De remarcat că, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 6,5% în 2011 la 3% în 2025. Și asta pentru că alte sectoare au crescut mai repede. „Totuși, în 2025 agricultura a adus circa 30% din creșterea economică. Inflația este de 6,2% și nu se așteaptă o dezinflație suplimentară. Serviciile s-au scumpit cu 11%, iar carburanții cu circa 30%, în timp ce prețurile produselor agricole au scăzut. Dobânzile la creditele noi au urcat de la circa 4% în 2011 la circa 8% acum și vor rămâne ridicate”, a arătat Iulian Lolea, economist șef Confederația Patronală Concordia. Adrian Chesnoiu a completat: „Deși PIB-ul României a crescut puternic din 2011, veniturile agriculturii au rămas în jurul a 10 miliarde de euro, deoarece prețurile cerealelor au stagnat, iar costurile au crescut”.

La Craiova s-a vorbit și despre energie. Dan Grigore, manager Program Think Tank Agrinnovator, și Dan Fleșariu, CEO WIRENGroup, au prezentat energia ca pârghie financiară pentru ferme. Agrinnovator pregătește un ghid dedicat, care se va lansa în jurul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români.

Digitalizare și produs românesc

În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează programe dedicate tinerilor fermieri, antreprenorilor din agricultură, digitalizării fermelor etc.

La Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, s-a anunțat un nou proiect, de aproape 30 de milioane de euro, obținut în urma demersurilor CFRO, finanțat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și aprobat de Comisia Europeană, care va forma 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Pentru acest proiect, Clubul Fermierilor a lucrat trei ani. Absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar. Programul începe la sfârșitul acestui an sau în primul trimestru din 2027. Tinerii trimiși de ferme urmează un curs postuniversitar de șase luni, iar după absolvire primesc 6.000 lei net pe lună în plus la salariu, timp de un an.

Clubul Fermierilor Români a prezentat și sistemul pe care îl dezvoltă pentru produsul românesc, de la fermă la raft, care va fi lansat la conferința națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la întâlnirile COPA-COGECA, desfășurate la Bruxelles în perioada 30 septembrie - 2 octombrie 2026, la cocktailul Organizației Fermierilor din UK și întâlnirea organizațiilor din grupul de la Visegrad extins, în format fizic. Concluzia discuțiilor este că agricultura nu poate face mai mult cu bani mai puțini în programarea 2028 – 2034.

În cadrul întâlnirilor, reprezentanții AAC au avut dezbateri preponderent pe următoarele teme: negocierile actuale ale cadrului financiar multianual; Politica Agricolă Comună 2028 – 2034; incertitudinea din piețele internaționale; acordurile cu Ucraina și impactul ajutoarelor acordate; țările MERCOSUR; Omnibus fitosanitar; impactul secetei pedologice severe la nivel european; concentrațiile maxime de reziduuri și toleranțele la import; achizițiile publice; Regulamentul UE privind defrișările; prelungirea mandatelor conducerii Copa și Cogeca; Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor 2026 - Redefinirea Europei pe baze solide; Declarația de la Stockolm; Business Forum COGECA - Extinderea cooperativelor agricole din UE pe piața unică: Identitate, Reziliență și Competitivitate etc.

În cadrul reuniunii organizațiilor din grupul Vișegrad extins s-a agreat să se continue demersurile pe Omnibusul pe fitosanitar și să se elaboreze o scrisoare comună legată de bugetul CFM 2028-2034 destinat PAC.

În cadrul ședințelor Praesidium COPA, s-a prelungit cu doi ani mandatul actualei echipe de conducere, iar la COGECA cu un an.

La masa rotundă din cadrul Business Forumului COGECA, care va avea loc pe 9-10 noiembrie în Almeria cu tema Extinderea cooperativelor agricole din UE pe piața unică: Identitate, Reziliență și Competitivitate, vor fi prezenți doi vorbitori din România.

Pentru DG COMERCE sectorul agricol este esențial, a spus Denis Redonnet, director general adjunct la Directoratul General pentru Comerț și Securitate Economică. „Securitatea alimentară este în centrul preocupărilor noastre pentru ancorarea economiei din perspectiva politicii comerciale a UE. Nu există soluții ușoare. Autoritățile europene trebuie să aducă și mai mult sprijin în fața acestor provocări de asigurare a securității economice, rezilienței, tehnologiei și industriei. Am încercat să stabilizăm lucrurile cu SUA și taxele comerciale punitive să rămână la nivelul de 15%. Când vorbim de fertilizanți vedem interesul tuturor actorilor implicați. Ne implicăm prin taxe vamale și măsuri antidumping pe baza unei investigații, raport. Înainte de a lua o măsura anti-dumping luăm în calcul efectul pe piață, ținem cont de concesiile pe care le facem, în timp și suspendarea temporară din alte origini pentru a avea un echilibru. Plecăm de la un studiu macro, pe care îl îmbunătățim de la ediție la ediție, pe care dorim să îl îmbunătățim pentru a vedea efectul specific pe anumite sectoare, inclusiv agricultura. Încercăm să îmbunătățim punerea în aplicare a detaliilor comerciale, inclusiv gestionarea contingentelor, iar pentru asta avem nevoie și de colaborare cu producătorii agroalimentari prin organizațiile profesionale reprezentative așa cum sunteți dumneavoastră”, a arătat Denis Redonnet.

Țara noastră are nevoie de Uniunea Europeană, are nevoie de Copa-Cogeca, are nevoie de reprezentare, dar și COPA-COGECA și Uniunea Europeană au nevoie de România, a susținut Alexandru Țachianu, vicepreședinte GL Cereale și Oleaginoase COPA-COGECA. „România este al șaselea cel mai mare stat membru din UE, care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, circa 650 km și ne confruntăm cu foarte multe provocări. Avem boli la animale și blocaje la exporturi, avem schimbările climatice, seceta severă, războiul, alerte cu drone, prețuri foarte mari la fertilizanți, carburanți, celelalte inputuri și prețuri foarte mici la produsele valorificate, dificultăți în obținerea finanțărilor necesare pentru continuarea activității și ne este greu să fim competitivi în aceste condiții. Rolul nostru aici este ca fermierii să primească din ce în ce mai mult sprijin în perioada următoare. Trebuie să facem mai mult, împreună. Avem nevoie de agricultură și trebuie să-i facem pe reprezentanții noștri, pe oficialii UE, să înțeleagă că agricultura trebuie să fie pe primul loc, întotdeauna”, a subliniat Alexandru Țachianu.

Anul 2026 a adus o secetă excepțională și persistentă în 17 state membre, care nu mai reprezintă o criză locală sau națională, ci o amenințare sistemică la adresa securității alimentare și a agriculturii europene, a spus Florenti Bercu, vicepreședinte COGECA și director executiv UNCSV. „Această situație ne arată clar că statele membre nu pot fi lăsate să gestioneze individual o criză de o asemenea magnitudine. Capacitatea de sprijin a fermierilor nu trebuie să depindă strict de resursele bugetare ale fiecărui stat. Este nevoie de o creștere substanțială a resurselor financiare ale rezervei agricole a UE pentru a oferi ajutoare directe și urgente tuturor fermierilor afectați, dar pentru asta trebuie ca PAC să aibe un buget distinct în cadrul financiar multianual 2028-2034 de 443 miliarde euro, care reprezintă actualizarea bugetului actual cu rata inflației. Totodată avem nevoie de flexibilitate maximă în utilizarea instrumentelor Politicii Agricole Comune și a schemelor de ajutor de stat, eliminând birocrația inutilă pentru ca sprijinul să ajungă rapid în teritoriu. De asemenea, este necesară consolidarea rezilienței pe termen lung prin finanțarea adecvată a măsurilor de agro-mediu și climă, asigurând o pondere minimă comună în toate statele membre. COPA-COGECA împreună cu organizațiile membre trebuie să intensifice demersurile pentru atingerea obiectivelor comune menționate, inclusiv prin Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor care va avea loc în Suedia pe 15 octombrie, unde se va lansa declarația de la Stockolm și acțiunile publice care vor avea loc până la sfârșitul anului”, a punctat Florentin Bercu.

În perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2026, la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de Ionel Arion - președinte PRO AGRO; Alexandru Țachianu - vicepreședinte AFR și GL Cereale și Oleaginoase COPA-COGECA; Florentin Bercu - UNCSV, vicepreședinte COGECA.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI! 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților clarificări cu privire la sprijinul care li se cuvine fermierilor din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea. Fermierii trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente, ceea ce nu se întâmplă.

„Ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea publică transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) către Administrația Prezidențială și Guvernul României.

Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha

Pe baza datelor din chiar nota de fundamentare a proiectului, calculul coaliției de guvernare arată următoarele:

• Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public.

• Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha.

• Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. „O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin.”

Pentru fermele afectate de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Unde sunt banii și care este calculul?

Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. „Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, precizează AAC.

Decât o despăgubire umilitoare, mai bine adevărul

Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, Alianța solicită să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție.

Mai mult, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice.

Este inadmisibil ca agricultorii să afle de la televizor ce s-a decis în privința lor

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice. Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real. Acest tipar depășește dosarul secetei. Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie monedă de schimb în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate.”

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare.

2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin.

3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori.

4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.

5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura.

6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

La Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, pe 1 septembrie 2026, a avut loc o ședință de lucru dedicată viitorului fermelor de ovine și caprine.

La întâlnire au participat societățile de ameliorare recunoscute, care derulează programe de ameliorare aprobate, precum și părțile terțe autorizate cărora le-au fost externalizate activități de testare a performanțelor în cadrul acestor programe. Prezent a fost și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de conducerea și specialiștii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ).

Iacob Lelior, director general al ANZ, a punctat că astfel de întâlniri sunt necesare având în vedere că e vorba de „un sector aflat sub presiune, dar susținut de oameni puternici, dedicați și determinați să meargă mai departe”.

Schemele de ajutor financiar au constituit tema centrală a întâlnirii, iar subiectul care a generat cele mai multe intervenții a fost modul de acordare a sprijinului financiar instituit prin OUG nr. 61/2023, respectiv finanțarea serviciilor de întocmire și menținere a registrelor genealogice, precum și a testelor și controalelor obligatorii. Organizațiile, în calitatea lor de reprezentanți ai crescătorilor, au subliniat că fără sprijin financiar programele de ameliorare și dezvoltarea fermelor nu pot continua. În acest context, s-a analizat în perspectivă continuarea finanțării pentru anul 2027; cât și integrarea sectorului în viitoarea Politică Agricolă Comună 2028 – 2032.

S-a discutat și despre situația epidemiologică la ovine și caprine, mai ales că variola ovină și caprină (POX) și pesta micilor rumegătoare continuă să afecteze ferme din mai multe județe. Crescătorii au cerut măsuri unitare pentru protejarea efectivelor din programele de ameliorare, punctând că bolile nu afectează doar fermele, ci și exporturile, mișcările intracomunitare, registrele genealogice și viitorul genetic al raselor românești.

Referitor la genetică, Iacob Lelior a ținut să spună că: „România trebuie să intre într-o nouă etapă a ameliorării genetice și anume testarea genomică, cu accent pus clar pe animalele de reproducție de rasă pură, deoarece ele asigură difuzarea progresului genetic, în populații”.

Ministrul Tánczos Barna a vorbit despre necesitatea alinierii la standardele calitative europene, importanța consolidării activităților de ameliorare, angajamentul MADR de a promova și susține acest domeniu, în interesul fermierilor și al României. „Am toată susținerea pentru un sector ovin și caprin puternic, modern și competitiv, în care munca crescătorilor să fie recunoscută și promovată”, a precizat Tánczos Barna.

Agenția Națională pentru Zootehnie a supus analizei evoluția efectivelor din programele de ameliorare atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ. Concluziile au evidențiat că:

• Numărul animalelor de rasă pură reprezintă un factor critic pentru realizarea obiectivelor programelor de ameliorare;

• Cu cât populația de rasă pură este mai mare, cu atât selecția genetică este mai precisă pentru caracterele vizate;

• Managementul împerecherii și gestionarea genofondului populației (imigrație și emigrație) sunt elemente esențiale pentru atingerea obiectivelor programelor;

• Registrele genealogice și programele de ameliorare sunt permanent controlate și evaluate de ANZ pentru a asigura alinierea la obiectivele aprobate.

„Devotamentul crescătorilor, al operatorilor de ameliorare și al specialiștilor reprezintă fundamentul pe care se construiește progresul genetic al raselor românești, iar dialogul deschis din cadrul acestei ședințe confirmă încă o dată că doar împreună putem asigura stabilitatea, modernizarea și competitivitatea unui sector de importanță națională. Mesajul nostru comun este unul puternic: sectorul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și respect pentru munca depusă în fiecare fermă”, a conchis Iacob Lelior, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am realizat o analiză și un scurt studiu de impact asupra Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității - Capitolul Agricultura pag. 66-70. Vă invit să citiți rândurile de mai jos.

Inserția paginilor 66-70 alocate agriculturii din proiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității, începe cu o scurtă trecere în revistă, de câteva rânduri, asupra mediului agricol din România, unde este punctat în mod special faptul că suntem atomizați. „Agricultura României se caracterizează printr-o structură polarizată, cu un număr foarte mare de ferme mici, dintre care multe practică agricultura pe parcele mici de teren pentru consumul propriu. La acestea se adaugă câteva mii de feme mari. România este țara cu cel mai mare număr de femieri din UE, de aproape 3,5 milioane. Cu toate acestea, 90% dintre ferme sunt mici, având mai puțin de 5 hectare. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de de floarea-soarelui, miere și prune.”

Apoi continuă printr-o propozitie sumară ce indică starea de conservare a pământului și a apei, a peisajelor și a unei remarcabile diversități biologice. „Mediul natural din România se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică.”

Prima analiză pe text pe care o fac, îmi arată o superficialitate extremă asupra imaginii agriculturii romanești. Textul marchează adevărul la nivel național, într-un mod discutabil. Anume faptul că „un număr foarte mare de ferme mici, dintre care multe practică agricultura pe parcele mici de teren pentru consumul propriu”. Cu alte cuvinte, sursa primară de hrană, sursa vieții și a întreținerii zilnice rămane peticul de pământ, unde hrana este cultivată sau crescută, adică animalele de curte și păsările.

Textul continuă cu o propoziție scrisă de cineva ce nu are habar despre agricultură, descriind într-o propoziție status-ul României la nivel european. „România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui…” Și cam atat s-a putut despre agricultura României.

Și acum să inserăm primele cifre:

Valoare totală de piață 2026: Opt miliarde una sută șaptezeci și opt milioane, zero patruzeci și trei mii, patru sute șaptezeci și opt euro

Iar apoi, după o enumerare de zone deja implementate, în ceea ce privește condiționalitățile, eco-schemele și altele, se trece brusc la un paragraf: „Agricultura ecologică este o metodă agricolă de producere a alimentelor utilizând substanțe și procese naturale. Comisia a stabilit pentru anul 2030 obiectivul ca 25% din terenurile agricole din UE să fie cultivate ecologic - o creștere semnificativă față de nivelul de 10,5 % din 2022.”

Aici am câteva lucruri de inserat. Pentru început, o contradicție flagrantă între paragraful sus subliniat pe care-l reproduc aici: „Mediul natural din România se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică”. Și faptul că CE dorește ca România să ajungă la o pondere de 25% din total terenuri destinate agriculturii să fie cultivate extensiv. „În acest sens, un element central al obiectivului îl reprezintă menținerea și dezvoltarea practicilor agricole extensive și a metodelor tradiționale de utilizare a terenurilor.”

Știe oare Ministerul Mediului, ministra interimară și cele trei ONG-uri care au scris acest proiect/strategie, cum se face agricultura? Intensivă și extensivă? Știu acești oameni despre poziția României în ansamblul regional și global?

„O a doua direcție majoră a obiectivului vizează diminuarea efectelor negative ale practicilor agricole intensive. Aceasta presupune revizuirea și reglementarea practicilor agricole cu impact asupra biodiversității, în vederea reducerii utilizării substanțelor chimice, limitării degradării solului.”

Acum, după ce am analizat aceste propoziții generale, fără cap și fără coadă, fără nicio noimă efectiv, scrise de niște oameni ce nu au habar despre ce vorbesc, darămite să estimeze impactul și poziția României, vin și aduc clarificări.

• România a crescut din anul 2000 până astăzi respectand normele europene care i-au fost trasate. România a preluat Acquis-ul comunitar în ceea ce privește siguranța hranei și a hrănirii. Personal am coordonat acest proces din 2002 în 2007, când am aderat la UE.

• România respectă din punct de vedere legislativ toate normele cu privire la utilizarea substanțelor, insecticidelor și pesticidelor. Gradul de utilizare a îngrășămintelor și a pesticidelor este la nivelul de 50% față de ponderea țărilor mai dezvoltate din Europa.

• Știe doamna ministru al Mediului și cei din ONG-uri ce înseamnă pentru o parcelă trecerea în cultură extensivă, în termen de timp, certificări și cheltuieli? Îndemn la căutare și reflecție.

• România este mai mult decât aliniată la normele europene, gradul de utilizare al produselor pentru protecția culturilor este mult mai scăzut față de practica vest-europeană. Sau credeți că ardeii și cartofii din Vest sunt crescuți fără chimicale?

• România este primul exportator de grâu, orz, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din EU27. De doi ani la rând, România conduce în exportul regional, fiind singura Origine sustenabilă și predictibilă din bazinul Mării Negre. Calitatea materiilor prime românești este indiscutabilă. Mărturie stă prima poziție din exportul Unional, precum și destinațiile pe care România le atinge.

Cifra totală a industriei INPUT pentru 5 culturi, în România

Nu doresc să mai insist pe analiza absurdităților scrise de Ministerul Mediului, ci doresc să potențez urmările:

• Agricultura românească a crescut grație UE. Sunt probleme extrem de grave în agricultura României din cauza războiului, a lipsei de finanțare, a prețurilor reduse din cauza contextului global;

• Acordul Mercosur va atrage materie primă ieftină produsă cu norme din afara UE. Deci, fără nicio reglementare. Același lucru este aplicabil și mărfurilor din Ucraina și SUA;

• Distrugem agricultura României ca să facem loc altor Origini. Distrugem efectiv toată industria numită agricultură, toată infrastructura logistică de transfer și depozitare, precum și activitatea terminalelor de export din Constanța;

• Distrugem viețile oamenilor care trăiesc din agricultură în mediul rural. Distrugem petecul de pământ care le asigură traiul zilnic. Ce facem cu acești oameni? Cu aceste familii? Le împingem la disoluție? La dispariție sau sinucidere? Și sunt extrem de mulți;

• Doriți din nou să vedeți calul și boul pe câmp? Plugul de lemn și căruța?;

• Facem loc pentru mărfurile din Mercosur, Ucraina și SUA, împingând agricultura României ce cu truda a ajuns aici, astăzi, după ce a traversat 26 de ani din statisticile mele și 36 de ani în total de când am ieșit de sub cizma comunistă? Doamna ministru interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor avea 6 ani când am început statistica și activitatea în agribusiness.

Metodele acestea imi amintesc de ceea ce naziștii denumeau „lebensraum” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Căci, doreau ca Rusia să fie curățată de populație și de orice altă activitate, urmând ca acolo să se odihnească poporul german, cu teutoni călărind și walkirii ce descindeau din Wotan, de asemenea, cutreierând zone verzi.

Asta vă doriți pentru România? Un teritoriu pustiu, fără populație rurală? O populație a României ce va putea fi șantajată în orice moment prin hrană? Deoarece dacă nu îți produci hrana, trebuie să o imporți. Prin accesul la hrană și prețul ei, poți șantaja populația captivă.

De asta am progresat din 2000 până astăzi? Ca să puneți cizmele pe agricultura României? Să demolați populația rurală? Aparent, sunt numai cifre ce vă stau în cale să distrugeti procesarea, zootehnia, infrastructura și nu numai.

Aș aminti și industria utilajelor fără de care nu se poate. Am cheltuit ani la rand, ne-am conformat și nu am comentat. Pe tehnologie, know-how, reglementări, condiționări și altele.

Agricultura României, în cazul în care ministrul Mediului nu știe, are deja practici regenerative. Cu tot complexul de care bănuiesc că nu au habar nici ministra, și nici ONG-urile. Min-till, no-till sau strip-till, analize complexe de sol și rețete complexe pentru îngrășăminte și uzul produselor pentru protecția culturilor. Suntem deja angajați în acest lucru, agricultura regenerativă, pentru protecția solului.

Știți că în Ucraina 25% din pesticide sunt contrafăcute sau expirate? Știți că Mercosur nu are nicio restricție la utillizarea substanțelor? Știți ce este acela un desicant? Știți câte bombe chimice intră zilnic în România prin frontiere fără a fi controlate? Put a pesticide, efectiv. Iar Ministerul Mediului și ONG-urile, brusc, doresc să limităm spectrul de utilizare și să creștem la 25% agricultura extensivă. Ca sa ne hrănim cu ce? Să distrugem oamenii de la țară, să demolăm complexul de agribusiness local și implicit poziția României construită cu atâta trudă.

În încheiere doresc să vă dau sintetic semnificația cuvântului „agricultură”. În limba latină, Ager înseamnă câmp și Cultura care are două sensuri, respectiv cultivare, iar al doilea este Cultul Pământului, căci pământul este cel ce hrănește. Fermierul este îndrăgostit și are grijă în permanență de pământ, pentru că acesta din urmă îi asigură hrana zilnică. Este, deci, cultul grijii față de pământ. Fermierul nu are cum să facă rău pământului. Este concluzia analizei pe cuvântul latin Agricultura.

Dumneavoastră, politicienii, faceți rău, pentru că nu știți, nu înțelegeți, nu vă pricepeți. Și mai mult decât atât, vă supuneți unui complex agregat ce are alte interese decât cele legate de România și de sufletele ce viețuiesc aici, de foarte multă vreme.

Autor: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn, expert și analist în comerțul cu cereale

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) anunță că susține protejarea biodiversității, însă această protecție trebuie realizată în parteneriat cu fermierii, nu prin transferarea costurilor exclusiv asupra acestora.

În forma actuală, proiectul de lege privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității (L455/2026) poate introduce noi restricții privind utilizarea terenurilor agricole, fără mecanisme clare și garantate de compensare și fără o evaluare prealabilă a impactului economic asupra exploatațiilor. „Principiul nostru este clar: fără compensare, fără restricție!”, punctează Matei Titianu, președintele LAPAR.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România solicită:

• Realizarea unui studiu de impact economic înainte de adoptarea legii;

• Compensare integrală, garantată prin lege, pentru orice restricție impusă proprietarilor și utilizatorilor de terenuri agricole;

• Asigurarea coerenței cu Politica Agricolă Comună, evitând dubla reglementare și suprapunerea obligațiilor;

• Consultarea reală a fermierilor și a organizațiilor reprezentative în elaborarea normelor de aplicare;

• Transparență deplină privind criteriile, hărțile și zonele vizate de măsurile propuse.

„Fermierii sunt parte a soluției și, reiterăm, vocea lor trebuie ascultată la masa negocierilor prin intermediul mediului asociativ din domeniul agricol. Fermierii contribuie zi de zi la gestionarea durabilă a terenurilor și la conservarea resurselor naturale și trebuie tratați ca parteneri în protejarea biodiversității, nu ca adversari.

LAPAR rămâne deschis dialogului cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort pentru construirea unei strategii echilibrate, care să protejeze deopotrivă biodiversitatea și viitorul agriculturii românești”, a declarat Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte și de perturbările recente ale lanțurilor globale de aprovizionare. Măsurile au fost votate în regim de urgență în plenul Parlamentului European, ceea ce înseamnă că banii pot ajunge mai repede la cei afectați.

Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte.

Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. Astfel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro.

„Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)”, precizează europarlamentarul Dan Motreanu (Grupul PPE).

Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC.

„Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027”, a mai spus Dan Motreanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura este în suferință. Din afară, poate că situația nu pare gravă. Însă, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci multe datorii și falimente. Real, agricultura traversează o perioadă în care viitorul este incert. Și, soluții miraculoase nu există. Dan Hurduc, fermier și președinte în exercițiu al Clubului Fermierilor Români, ne-a vorbit deschis despre finanțare, despre negocierile de la Bruxelles, despre criza în care agricultura se zbate deja de ceva ani. Tot ani, mulți, sunt de când Clubul a transmis autorităților de la noi și de la Bruxelles propuneri, solicitări, soluții, rezultate în urma întâlnirilor și dezbaterilor cu fermierii membri.

Fermierul european, inclusiv cel din România, astăzi, e pur și simplu sufocat, prețurile inputurilor sunt în continuă creștere de ceva ani, iar prețurile producției agricole sunt în scădere. La finanțare, fermierul din țara noastră nu prea mai are acces. Situația pare destul de gravă. La Clubul Fermierilor Români cum se vede agricultura?

Dan Hurduc: În momentul de față, sectorul agricol românesc este în suferință, în sensul că el traversează, începând de 2022, dacă nu și din 2020, traversează o multitudine de crize care au făcut să se deterioreze accelerat indicatorii economici și financiari. Prin urmare, crizele venind din 2020 - 2022 încoace, către sfârșitul anului 2025 problemele s-au acutizat, în special deficitul de finanțare. După care a venit criza îngrașămintelor, scumpirea accelerată a inputurilor, toate făcând ca fermierii, practic, să nu poată să-și continue activitatea.

Deficitul de finanțare, potrivit surselor oficiale, este de minimum 15 miliarde de euro, doar 5% din fermieri sunt capabili să ia un credit, 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. 70-80% din fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Au ajuns să se împrumute de la prieteni, familie și de la furnizori ca acum 30 de ani.

„Trăim în capitalism și gândim socialist.”

Mai avem furnizori? Mă refer la producătorii, distribuitorii de sămânță, de îngrășăminte, de pesticide, care au cam fost falimentați de celebra Ordonanță cu amânarea datoriilor. De altfel, acum se discută în Parlament despre o nouă amânare a datoriilor până în august anul viitor.

Dan Hurduc: Grupul PSD din a inițiat un memorandum în care, pe perioada de un an, să se suspende toate ratele pe tot lanțul valoric. Lucrul acesta este un măr otrăvit dat fermierilor, pentru că știm bine că Ordonanța 4 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. În urma Ordonanței 4, o parte din distribuitori au intrat în faliment, producătorii au executat distribuitorii, distribuitorii nu au reușit să execute fermierii și, practic, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, adică treaba asta este o nebunie, să începi să dai într-o economie capitalistă, să spui că dăm o lege și suspendăm ratele și pe o perioadă de un an de zile nu se mai pun penalizări, nu se mai pun majorări, nu se mai pun dobânzi. Treaba asta nu are cum să meargă. Deci, trăim în capitalism și gândim socialist.

„Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special pe fermieri.”

Era mai ușor pentru fermier, oricât ar fi el de mic sau de mare, să își ia input-urile, îngrășămintele, semințele, pesticidele de la un distribuitor căruia îi plătea la recoltă sau cum se înțelegeau.

Dan Hurduc: S-au dezechilibrat sistemele, toți actorii de pe lanț nu mai sunt echilibrați și atunci totul a dus în detrimentul fermierilor. Nu se mai pot finanța de la ei, nu mai pot lua iputuri cu plata la recoltă. Deci, fiind un ecosistem de parteneri în agricultură, treaba asta a perturbat toată activitatea în agricultură, pe lângă celelalte crize. E vremea recoltelor, care par mai bune ca în anii anteriori. Acum ar fi trebuit fermierul să-și plătească datoriile, pentru că nu poți să mergi la infinit cu amânarea. Dacă tu nu ai capacitatea să-ți achiți datoriile, cineva de pe lanț pierde. În mod cert, acest aspect cu amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special pe fermieri.

Dacă tot ați amintit că e vremea culegerii roadelor câmpului, cum arată prețurile la poarta fermei?

Dan Hurduc: Prețul la rapiță a rămas destul de competitiv pentru fermieri, destul de bun. Celelalte prețuri la cereale, la orz, la grâu, au scăzut la niveluri istorice. Prin urmare, rapița va fi campioană anul acesta. Și în ceea ce privește producția, rapița stă bine. În schimb, grâul și orzul au prețuri proaste, la nivelul de acum 10 – 12 ani. Și, chiar dacă recolta ar fi bună, cu prețurile mici, sperăm să ieșim pe zero în zonele în care se face producție. Că dacă ne uităm la vestul țării și nord-vestul țării, unde seceta a făcut ravagii, lucrurile nu stau așa de bine. Sfatul meu este ca fiecare fermier, dacă poate, să nu vândă totul acum și să încerce să echilibreze, să mai aștepte și să vândă către sfârșitul anului.

„Nu este apetit deloc pentru investiții. Fermierii se gândesc la următoarea scadență, nu la următoarea investiție. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are.”

Legat de finanțare, lucrurile nu sunt foarte ușoare și nu sunt la îndemâna nici a fermierilor, nici a guvernului și acum nici a băncilor, mai ales că de pe la finalul anului trecut a fost un val de insolvențe la nivelul traderilor, al unor fermieri cu grad mare de îndatorare, ceea ce a dus la pasul înapoi al finanțatorilor.

Dan Hurduc: Lucrurile sunt complicate și cred că va rămâne un deficit de finanțare, iar dacă nu ne mobilizăm să construim un cadru de finanțare ca să garantăm, ca să putem să trecem mai departe, lucrurile vor continua, insolvențele vor continua.

Între timp s-au suprapus și criza îngrășămintelor, războiul din Orientul Mijlociu, peste toate celelalte crize. Prețul petrolului a influențat și prețul energiei și prețul carburanților, iar prețul carburanților a influențat în cascadă prețul inputurilor, care este foarte ridicat acum când noi vindem recoltele la prețuri de acum 10-12 ani. Lucrurile sunt super complicate pentru că nimeni nu se apleacă asupra lor. Iar în aceste momente, la Ministerul Agriculturii avem interimat.

Vorbim de semințe, de îngrășăminte, dar ce se întâmplă cu producătorii, furnizorii de tehnică agricolă? Fermierii au cam oprit investițiile în utilaje agricole.

Dan Hurduc: Nu este apetit deloc pentru investiții. Fermierii se gândesc la următoarea scadență, nu la următoarea investiție. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Lucrurile sunt atât de grele încât doar în zonele în care mai avem ceva producție poți să mai zâmbești în agricultură.

Toată lumea crede că în agricultură sunt bani. Toată lumea crede că agricultura, dacă e subvenționată, nu mai trebuie făcut nimic pentru agricultură. Trebuie reținut că subvenția, plata directă, reprezintă cam 10% din fișa tehnologică a unei culturi. Și cu atâtea crize suprapuse, atâtea costuri, fermierii merg într-o decapitalizare continuă. Fără finanțare, fermierii s-au decapitalizat. La momentul ăsta, dacă ai face un stop-joc la toată lumea, ai vedea că 75% din sector ar fi nefezabil. Unii au un grad mai mare de îndatorare, unii au un grad mai mic de îndatorare, unii au fost mai prevăzători, unii au fost mai isteți, unii au fost mai calculați, dar, per general, lucrurile stau foarte prost.

„Soluția ar fi în instrumente financiare, linii de credit cu dobândă subvenționată pentru capital de lucru.”

Așadar, accesul la finanțare este greu, aproape imposibil, unii fermieri fac producții bune, dar prețurile sunt mult prea jos. Există soluții ca agricultura noastră să meargă înainte, să mai producă?

Dan Hurduc: Soluții miraculoase nu sunt. Noi, Clubul Fermierilor Români, am tot făcut informări către Ministerul Agriculturii, am dat comunicate, am încercat să propunem anumite soluții.

Dacă tot am vorbit despre acest memorandum care se pregătește, cu amânarea datoriilor. Noi ne rugăm de finanțatori, ne rugăm de guvern să facă ceva ca finanțatorii să continue să finanțeze agricultura, iar Parlamentul vine cu propuneri ca să se amâne ratele, să nu se mai plătească pe o perioadă de timp. Păi, finanțatorul cum să vină lângă agricultură, unde și așa gradul de risc e ridicat, dacă tu îi mai pui și asta cu amânarea plăților?! Astfel de acțiuni fac și mai rău sectorului agricol.

Clubul Fermierilor a înaintat către Guvernul României câteva propuneri de soluții. De pildă, de un an, lucrăm împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare la operaționalizarea unor instrumente de garantare dedicate agriculturii, garanții către bănci, ca băncile comerciale să ofere garanții către fermieri, dar acest produs era doar pentru restructurare bilanțieră, era oarecum tot pentru fermierii care mai aveau un grad cât de cât de bancabilitate, cu specificația ca evaluarea să fie pe cicluri de producție. Discuțiile sunt de un an de zile, însă Ministerul Agriculturii nu a făcut front comun cu noi și să încerce să lucreze împreună cu reprezentanții Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru a urgenta operaționalizarea acestui produs. Da, noi facem propuneri, dar având în vedere deficitul fiscal bugetar, adică dacă nu sunt bani în sistem, orice propunere, soluție nu poate fi operațională.

Este important pentru noi ca guvernul să vină cu scheme pentru a îmbunătăți finanțarea, ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Fondurile de garantare sunt și ele sub presiune, au bugetul afectat de creditele neperformante. Soluția ar fi în instrumente financiare, linii de credit cu dobândă subvenționată pentru capital de lucru. Dar dacă nu sunt bani în bugetul statului...

Noi am mai venit cu o propunere tot la nivelul finanțatorilor și al guvernului, în sensul că fermierii ar trebui analizați pe totalul creditelor pe care le au, acele credite sindicalizate, respectiv ar trebui totalul creditelor pe care le are un fermier să fie analizat la nivel general și în funcție de asta să nu ne ducem cu câte un dosar la fiecare bancă, ci să încerce să analizeze pe cicluri mai lungi și să analizeze cu tot gradul de îndatorare pe masă. Totodată, am propus un sistem național de finanțare a agriculturii construit împreună cu MADR.

Am lansat Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035, dar politicienii nu s-au aplecat asupra acestui proiect strategic național. Toată lumea clamează interesul național, dar când e vorba să facem niște strategii care să ducă un sector mai departe, nimeni nu se mai ține de cuvânt. În prezent, este foarte important să avem o poziție națională fermă în negocierile pentru viitoarea PAC 2028-2034, să nu renunțăm la cererea ca bugetul PAC să nu se diminueze.

„A nu face nimic, a ne lamenta, eșecul este garantat.”

Clubul Fermierilor investește foarte mult în tineri, de ani buni. Și nu doar în tineri. Dar cum îi facem pe tineri să vină în agricultură și să și rămână în agricultură în condițiile astea?

Dan Hurduc: Noi am insistat cu programele de formare pentru tineri și pentru antreprenorii manageri de fermă, în ideea de a fi mai pregătiți la nivelul acestor crize. Este clar că actualul sistem de business nu mai poate continua, iar tinerii pot schimba agricultura României.

Avem programele Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, pregătim managerii de fermă și tinerii, că să anticipăm crizele care vin. Întotdeauna tinerii au dus societatea înainte, prin inovație, prin abordări diferite, prin abordări care până acum credeam că nu sunt fezabile. De aceea, dacă îi avem adunați la niște cursuri de formare cu altfel de traineri, nu ne suprapunem cu curicula din universități, adică gândim diferit și în felul ăsta avem o șansă în plus să construim un alt model de business, bazat pe realitățile actuale.

A nu face nimic, a ne lamenta, eșecul este garantat. Prin folosirea tinerilor, prin introducerea noilor tehnologii, prin introducerea noilor biotehnologii, prin abordările tinerilor privind digitalizarea, credem că se poate schimba modelul de business și credem că putem avea un start mai bun pentru tineri. Totuși, agricultura este un domeniu frumos, este un domeniu complicat, dar credem că fără tineri nu există viitor în agricultură.

Acum, la negocierea viitoarei PAC se discută ca tinerii să nu mai primească acei 50 de euro pe hectar, iar finanțările să îmbrace alte forme mai sofisticate, ceea ce ar fi un handicap pentru tinerii din agricultură.

Birocrația și anchilozarea gândirii în cadrul Comisiei Europene face ca agricultura europeană și implicit agricultura românească să stea pe loc și să nu vadă luminița de la capătul tunelului. Adevărul e că, la nivel de Bruxelles, avem un sistem prin care singuri facem lucrurile mai grele. De pildă, fertilizanții. Comisia Europeană vine acum cu niște propuneri, dar fără să suspende vestitul CBAM, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră. Practic, s-au mărit taxele în loc să coboare taxele pentru fertilizanți, să poată face accesibile îngrășămintele pentru fermieri.

Fermierul european rămâne fără competitivitate și din cauza că avem o încetinire a deciziilor, nu luăm decizii cu rapiditate. Toate sistemele s-au dezechilibrat și nu mai avem nici în Europa și nici la nivel național modele de business, acestea s-au schimbat total. De aceea încercăm și noi, Clubul Fermierilor, că avem birou la Bruxelles, încercăm prin propuneri la Bruxelles și prin propuneri la nivelul Guvernului și la nivelul Ministerului Agriculturii, încercăm să aducem claritate în ceea ce se întâmplă în sector, ca decidenții să poată să ia anumite măsuri în cunoștință de cauză. Dar se pare că nu există o continuitate a deciziilor în cadrul unei strategii. Deciziile se iau pompieristic și destul de târziu.

„Pentru România, noile tehnici genomice ar trebui să fie o prioritate strategică, fermierii ar trebui să susțină cu mult entuziasm introducerea acestora.”

La Bruxelles se discută despre noile tehnici genomice...

Dan Hurduc: Da, pe 17 iunie, în Parlamentul European se supune la vot Regulamentul privind introducerea noilor tehnici genomice, vorbim de plante care să ajute fermierul. Clubul Fermierilor Români a înaintat o adresă către europarlamentari în care se arată că dacă în cursul procedurii de vot, dacă se insistă pe introducerea de noi amendamente și nu se votează în forma negociată între Comisie și Parlament până acum, regulamentul nu are nicio șansă să treacă, ceea ce înseamnă încă o întârziere de un an, doi – trei, și speranța noastră, a fermierilor rămâne la natură. Ne dorim să avem o climă mai bună, favorabilă nouă, fermierilor, dar nu o avem. Și atunci, folosirea acestor noi tehnici genomice ne ajută, pentru că plantele sunt create pentru a fi mai rezistente la factorii climatici, consumă mai puțină apă, mai puțini fertilizanți, dau o producție mai mare. Pentru România, noile tehnici genomice ar trebui să fie o prioritate strategică, fermierii ar trebui să susțină cu mult entuziasm introducerea acestor noi tehnici genomice, care atenție nu trebuie asimilate cu organismele modificate genetic, pentru că nu sunt, că nu avem ADN introdus din altă parte de la organisme străine.

Au mai rămas ceva discuții în care se vorbește de monopol, de licențe, patente, dar acest lucru eu cred că poate fi surmontat, deoarece în condițiile când clima se schimbă, când avem atâtea efecte adverse, în care avem și secetă și avem și grindină, în care avem situații în natură nefavorabile agriculturii, atunci avem nevoie de plante mai rezistente, care să consume mai puțini fertilizanți, să consume mai puțină apă, să fie mai rezistente, să poată să producă mai mult cu mai puțin.

„Tinerii absolvenți ai programelor noastre de formare sunt perfect capabili să lucreze în zonele de decizie, în zonele executive. Numai că acolo, la nivel politic, există așa-numitul nepotism.”

Mă întorc și întreb cum pot fi rezolvate repede problemele agriculturii? Pot fi rezolvate?

Dan Hurduc: Clubul Fermierilor Români iese în spațiul public și arată problemele sistemice ale sectorului, arată unde sunt problemele reale. Am avut conferințe prin aproape toată țara, mai avem două sau trei zone din țară în care nu am avut conferințe, iar în cadrul acestora am dezbătut problemele de la nivelul fermierilor. Prin urmare, mergem către fermier, vedem problemele cu care se confruntă fermierul, greutățile cu care se confruntă fermierul și le aducem în atenția autorităților naționale și europene, guvernanților. Însă, cum spuneam mai înainte, soluții miraculoase nu există fără bani și în condițiile atâtor crize, soluții miraculoase nu sunt, dar măcar să facem front comun, să ne vedem interesul, să vedem cum am putea depăși aceste crize fără să dezechilibrăm sectorul de tot.

Vorbeam de acum 2-3 ani despre o criză a finanțării, am susținut tot timpul că sectorul agricol trebuie ținut din aproape în aproape, dar trebuie să-l tratăm fără populism, fără demagogie. De asemenea, și fermierii au partea lor de vină. Până la urmă, și falimentul este un mod de curățire a sistemului. Dacă nu suntem atenți, într-o societate capitalistă, lucrurile intră în faliment. Și fermierii trebuie să aibă grijă să-și calibreze investițiile pe capacitatea lor financiară, trebuie să își urmărească profitul, nu neapărat producția, trebuie să aibă în vedere că vremea se schimbă, vremurile se schimbă, banii se scumpesc, trebuie să fim prevăzători, trebuie să ne adaptăm tehnologiile.

Noi lucrurile acestea le-am adus de foarte mult timp în atenția și a fermierilor și în atenția decidenților. Nevoile sectorului sunt foarte mari și așteptările fermierilor sunt foarte mari, au fost și anii foarte grei, cu atâta crize suprapuse și prețuri foarte, foarte mici la producția agricolă. Să vinzi cu preț de acum 10-12 ani la momentul în care inputurile s-au scumpit de 4-5 ori și banii s-au scumpit, forța de muncă, salariile au crescut de cinci ori, este aproape imposibil să reziști în asemenea condiții. Nu fermierii sunt vinovați de dezechilibrarea sistemului. Atunci, dacă nu sunt vinovați fermierii, înseamnă că ecuația e în altă parte.

Având în vedere că problema este în curtea autorităților statului nostru, tinerii pe care-i pregătește Clubul Fermierilor Români nu-și pot găsi loc în sistem, mai ales că vin cu un bagaj impresionant de cunoștințe, teoretice, dar în special practice?

Dan Hurduc: Tinerii absolvenți ai programelor noastre de formare sunt perfect capabili să lucreze în zonele de decizie, în zonele executive. Numai că acolo, la nivel politic, există așa-numitul nepotism. Persoanele valoroase, cu viziune, oamenii care vor într-adevăr să facă treabă într-o instituție a statului se simt striviți, mai ales dacă vor să schimbe sistemul. Iar sistemele chiar trebuie schimbate. Vedem și criza asta de la guvernare. Când se încearcă schimbarea, decât să se schimbe ceva, mai degrabă gripăm totul. Așa și cu tinerii.

Ne apropiem de 500 de tineri școliți în programele Clubului, plus managerii de fermă. Noi îi pregătim și suntem siguri că se va crea o masă critică mai devreme sau mai târziu care să ducă la schimbare. Deci, tinerii sunt competitivi, tinerii învață, inovează, numai că trebuie și noi, dar mai ales guvernanții, trebuie să le creăm culoare, să le punem în valoare expertiza.

„Agricultura se descurcă, cred unii. Nu este așa. În realitate, fermierii se decapitalizează.”

Haideți să recapitulăm subiectele care se discută în prezent la Bruxelles și care au legătură cu agricultura românească.

Dan Hurduc: Am vorbit de regulamentul privind noile tehnici genomice, care e binevenit pentru fermieri. După aceea, avem regulamentul de simplificare privind siguranța alimentelor, Omnibusul. Pentru România, pentru fermieri este o prioritate și o urgență Omnibusul. Dacă se retrag substanțe active fără a avea înlocuitori, fermierii nu au prea multe variante de a-și proteja culturile. Regulamentul ăsat acum se discută la Bruxelles și România trebuie să-și definească urgențele. Mai avem regulamentul cu bunăstarea animalelor în timpul transportului, care tot acum se discută la Bruxelles.

Vedem ce s-a întâmplat cu pestea micilor rumegătoare, că României i s-a interzis să mai exporte ovine și caprine. A fost vina autorităților noastre, ANSVSA nu a fost capabilă să prevină acest lucru, era datoria lor să fie foarte atenți, să gestioneze cu delicatețe și cu inteligență problemele apărute în sectorul ovin și să nu ajungem la interzicerea exportului de animale vii. Deci, este o vină a sistemului.

La fel, tot la Bruxelles, se discută acum regulamentul privind organizarea comună a pieței, care e o prioritate maximă, având în vedere că trebuie să menținem și să consolidăm sprijinul pentru sectorul vitivinicol, apicol.

Referitor la Politica Agricolă Comună 2028 – 2034, aceasta se află într-o stare de negociere avansată, avem cadrul, se discută că bugetul scade, cadrul financiar, bugetul pentru țara noastră scade cu 5 miliarde euro. Este foarte important ca România să susțină că nu se poate face azi agricultură cu scădere, nu poți să susții agricultura cu un buget mai mic în condițiile actuale.

După aceea, Pilonul 2 se vrea desființat, însă pentru dezvoltare rurală avem nevoie de investiții. Trebuie neapărat să punem accent pe investiții în rețeaua secundară de irigații, investiții pentru dezvoltarea lanțului valoric alimentar. Așadar, trebuie să susținem să avem un Pilon 2 pentru investiții, să nu se cumuleze fondurile de dezvoltare rurală cu cele de coeziune, cu celelalte fonduri operaționale, pentru că agricultura rămâne văduvită.

În viitoarea PAC mai avem celebra plafonare. Noi trebuie să susținem menținerea caracterului voluntar al plafonării plăților directe la 100.000 euro și al degresivității pentru sumele care depășesc 20.000 euro/an. Lucrurile astea, România trebuie să le definească foarte clar, mai ales că în sud-estul Europei România a dus greul, am avut Ucraina cu tot tranzitul, noi am fost scutul Europei în zona aceasta. De aceea trebuie să avem plafonare voluntară, pentru că fermele comerciale au dus greul în zonă, iar compensările de rezerva de criză au fost infime pe lângă pierderi.

Pe plan local, ar trebui să avem mai repede un ministru al Agriculturii profesionist, care să-l facă pe primul ministru și întreaga coaliție de guvernare să înțeleagă ce înseamnă agricultura și care îi sunt problemele. De obicei, un premier știe că agricultura este subvenționată, că agricultura se descurcă. Nu este așa. În realitate, fermierii se decapitalizează. Cam asta ar trebui să discutăm cât mai urgent cu un ministru profesionist, cu un guvern care să se aplece real asupra problemelor noastre, că altfel ne gripăm, la fel ca sistemul acum.

Domnule Dan Hurduc, la 1 iulie vi se termină mandatul în fruntea Clubului Fermierilor Români, ați adus modificări în mecanismul de alegere a președintelui?

Dan Hurduc: Așa e, dar înainte aș vrea să mai punctez că în prima parte a mandatului meu de președinte, am reușit să facem acele conferințe la fermieri, am mers și am văzut problemele fermierului, după care a urmat o perioadă în care n-am avut ministru la Agricultură și am lucrat mai mult intern la programe, deoarece nu aveam cu cine vorbi, dar problemele au rămas în atenție.

Acum să răspund la întrebare, da, modificăm mecanismul președinției, în sensul că alegerea președinților se va face din Consiliul Național de Coordonare, din 33 de persoane, astfel având acces la funcția de președinte mai mulți fermieri, mai mulți membri ai Consiliului Național de Coordonare.

Președinția Clubului rămâne tot rotativă, tot de șase luni, însă punem accent pe tineri, pe care îi îndemnăm să vină către noi, către Clubul Fermierilor. Dacă au disponibilitate de muncă și de timp pentru sector, îi așteptăm. Cred că în mandatul meu am reformat oarecum instituția președintelui, îi dăm o nouă formă, tot în sensul de a nu rămâne în urmă și în sensul de a inova și de a fi lângă problemele sectorului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Tăierea bugetului PAC, o lovitură de 5 miliarde euro pentru fermierii din România

Pe 19  mai 2026, Comisia Europeană a publicat Planul de Acțiune pentru îngrășăminte (COM(2026) 310 final). Acesta reflectă necesitatea unor măsuri care să răspundă vulnerabilităților structurale ale pieței europene a îngrășămintelor. Documentul propune un cadru de acțiune orientat către creșterea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene și îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare.

Planul propune, pe termen scurt, mobilizarea a circa 200 milioane euro din rezerva agricolă de criză a PAC la care să se mai adauge alte 200 milioane euro pentru sprijin de lichiditate al fermierilor europeni, lansarea unui parteneriat al lanțului valoric al îngrășămintelor între producători, fermieri și state membre, suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac și uree din țări terțe, cu economii estimate la 60 de milioane de euro, și activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creșterile de prețuri.

Pe termen mediu, Planul vizează diversificarea aprovizionării prin parteneriate internaționale, promovarea îngrășămintelor bio, circularitatea nutrienților și extinderea derogărilor RENURE pentru digestate și stimularea producției europene de îngrășăminte.

Creșterea prețurilor la îngrășămintele azotoase, de 40% față de decembrie 2025 și de 70% comparativ cu media anului 2024, accentuează presiunile economice asupra fermierilor, cu un impact asupra competitivității sectorului agricol din România.

Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent. Situația Combinatului Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o pondere de 75% în aprovizionarea pieței interne, ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească. Producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică națională printr-un demers legislativ susținut de Clubul Fermierilor Români și adoptat cu unanimitate în Senat. Solicitarea ca agricultura să fie declarată sector strategic național și ca suspendarea totală sau măcar temporară a taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte să fie cerută la Bruxelles au fost transmise Camerei Deputaților, Guvernului și Administrației Prezidențiale. „Publicarea Planului Comisiei Europene confirmă relevanța preocupărilor exprimate anterior de fermierii români și recunoaște, la nivel european, caracterul urgent al acestor provocări”, transmite Clubul Fermierilor Români. Asociația susține poziția exprimată de statele membre, inclusiv Franța, privind activarea rezervei de criză a Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor directe suportate de fermieri ca urmare a creșterii costurilor la îngrășăminte și energie. „În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depășesc capacitatea de intervenție a bugetelor naționale, în concordanță cu cadrul european de flexibilitate aplicabil ajutoarelor de stat. De asemenea ar fi utilă reducerea, și nu creșterea taxelor vamale pentru importul de îngrășăminte indiferent de origine”, arată Clubul Fermierilor Români.

CBAM: E necesar un mecanism de compensare directă pentru fermieri

Solicitarea privind suspendarea totală sau măcar temporară a aplicării CBAM pentru îngrășăminte își menține pe deplin relevanța în actualul context de implementare. Mecanismul de ajustare la frontieră pe bază de carbon, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costul taxei de carbon direct fermierilor utilizatori finali de îngrășăminte azotoase din import. Planul propune mecanisme de finanțare prin ETS pentru producătorii de îngrășăminte, însă Copa - Cogeca a semnalat dezechilibrul dintre fermieri și industrie în privința CBAM. Clubul Fermierilor Români susține această poziție și reiterează necesitatea unui mecanism de compensare directă pentru fermierii utilizatori finali, cu aplicare înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM planificată pentru decembrie 2027.

„România dispune de resursele necesare pentru un răspuns strategic propriu. Lanțul valoric Neptun Deep - Azomureș - fermieri români rămâne o oportunitate concretă și urgentă, a cărei valorificare necesită deblocarea negocierilor Romgaz înainte de închiderea definitivă a platformei. La aceasta se adaugă potențialul formelor asociative și cooperative agricole de a contribui activ la producția de biomasă pentru bioetanol și bio-îngrășăminte, o direcție pe care Planul Comisiei o deschide explicit și pe care România o poate pune în practică pornind de la resurse proprii”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Această criză depășește dimensiunea unui șoc de prețuri pe termen scurt, atrage atenția Clubul Fermierilor. Reducerea utilizării îngrășămintelor generează pierderi de fertilitate a solului, discontinuități ale ciclurilor agricole și scăderi de producție cu efecte pe termen lung greu de recuperat, cu impact propagat în lanțul agroalimentar și în prețurile pentru consumatori. Amploarea crizei justifică activarea instrumentelor de urgență prevăzute în cadrul de flexibilitate privind ajutoarele de stat și mobilizarea resurselor la nivel european. „Solicitarea de asumare transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, formulată anterior, capătă astăzi o relevanță și mai acută. Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice, ci au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă”, subliniază Florian Ciolacu.

Planul Comisiei Europene stabilește direcțiile strategice corecte și recunoaște, pentru prima dată explicit, că securitatea aprovizionării cu îngrășăminte este o chestiune de autonomie strategică a Uniunii. Fermierii români au nevoie ca aceste direcții să se traducă în măsuri cu efect imediat, finanțare nouă și angajamente clare. „Clubul Fermierilor Români rămâne angajat în dialogul cu autoritățile române și europene și solicită un răspuns la înălțimea mizei”, conchide Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!