Evaluarea cererii de reînnoire la nivelul Uniunii Europene a glifosatului ca substanță activă în produsele fitosanitare a fost efectuată de AGG (Assessment Group on Glyphosate), unde autoritățile competente pentru evaluarea ingredientelor active sunt reprezentate de Franța, Ungaria, Țările de Jos și Suedia. Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) transmite că va susține reînnoirea autorizației atât la nivelul țării, cât și european, pentru utilizarea glifosatului, „acesta fiind una din soluțiile tehnice cele mai adaptate pentru o agricultură sustenabilă”.

Patru state membre (Franța, Ungaria, Țările de Jos și Suedia) au fost desemnate, la data de 10 mai 2019, de Comisia Europeană să acționeze împreună în calitate de raportori pentru evaluarea cererii și a dosarului complet de reînnoire a aprobării glifosatului. Pe 15 iunie 2021 a fost trimis raportul de evaluare a reînnoirii  glifosatului (dRAR) și dosarul CLH (Harmonised Classification and Labelling) către EFSA (European Food Safety Authority) și ECHA (European Chemical Agency) care vor organiza consultări publice in conformitate cu cadrele lor de reglementare.

„Toți cei patru membri ai AGG (Assessment Group on Glyphosate) au aprobat raportul de evaluare a reînnoirii glifosatului ca substanță activă în produsele fitosanitare. Dosarul este format din 11.000 de pagini, un raport de evaluare tipic pentru o substanță activă fiind mai mic de 5.000 de pagini”, precizează APPR.

Principalele constatări

Sănătatea umană

Pentru toate utilizările propuse, ar putea fi demonstrată o utilizare în condiții de siguranță pentru operatori și lucrători (atât fără echipament individual de protecție), cât și pentru persoanele din apropiere.

„În ansamblu, AGG (Assessment Group on Glyphosate) concluzionează că glifosatul îndeplinește criteriile de aprobare pentru sănătatea umană, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și în modificările sale privind autorizarea ca substanță activă destinată utilizării în produsele de protecție a plantelor”, arată APPR.

Siguranța consumatorului

Anumite utilizări ale glifosatului ar putea duce la reziduuri de glifosat și metaboliți ai acestuia pe/în plante și produse de origine animală destinate hranei pentru animale și produselor alimentare. „Prin urmare, cantitatea de reziduuri este evaluată pe baza utilizărilor (limitate) propuse și a bunelor practici agricole. Acesta are ca rezultat un nivel maxim de reziduuri (LMR)16. LMR-urile sunt stabilite în vederea protejării grupurilor vulnerabile, ținând seama de pragurile de siguranță toxicologică calculate în evaluarea toxicologică (punctul 5.b). În dosarul actual de reînnoire este inclusă o cerere de stabilirea a unei LMR în miere. În conformitate cu utilizările reprezentative pentru procesul actual de reînnoire, nu există niciun risc cronic sau acut pentru consumatori din cauza tratamentului culturilor cu glifosat.”

Ecotoxicologie

Pe baza informațiilor ecotoxicologice disponibile, ar trebui menținută clasificarea actuală „toxică pentru viața acvatică cu efecte pe termen lung” (H411).

În concluzie, AGG (Assessment Group on Glyphosate) a comparat rezultatul evaluării cu criteriile de aprobare, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Pe baza evaluării actuale, AGG (Assessment Group on Glyphosate) consideră că glifosatul îndeplinește criteriile de aprobare stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

AGG (Assessment Group on Glyphosate) consideră că autorizarea în cel puțin un stat membru este posibilă pentru cel puțin un produs de protecție a plantelor care conține substanța activă pentru cel puțin una dintre utilizările reprezentative.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agricultura, dacă știi să o faci, este o afacere de transmis din generație în generație. De peste 20 de ani, Nicolaie Apopi, sprijinit de familie, a transformat domeniul agricol într-o afacere în care investește continuu și pe care o dezvoltă constant. Mereu dornic să găsească cele mai noi tehnici și tehnologii care îl pot ajuta în obținerea de profit, fermierul din județul Timiș iubește cu adevărat agricultura și nu se sfiește să o recunoască. Dacă ar fi nevoit să o ia de la capăt, ar alege tot domeniul agricol. Mai ales că are și cine să-i urmeze în afacere. Pe câmpurile din Peciu Nou și Giulvăz, în plină campanie de toamnă, am găsit și viitorii proprietari ai afacerii din vestul țării, copiii fraților Nicolaie și Florin Apopi, verișorii Ștefan și Fabian, ambii în vârstă de 7 ani și siguri că peste ani vom realiza reportajele cu ei.

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, în vestul României 2021 a fost extrem de diferit față de anul 2020. „Dacă acum 10, 15, 20 de ani oamenii erau obişnuiţi, mai precis, fermierii, să îşi facă un plan de lucru pentru anul următor în funcţie de evoluţia ultimilor ani, astăzi, pe fondul schimbărilor climatice, nu mai putem face acest lucru, deoarece fiecare an este extrem de diferit din punct de vedere climatic. În zona de vest a țării, precipitaţiile au venit destul de târziu, în luna iulie, lucru care nu a mai ajutat foarte mult cultura de porumb şi soia. La celelalte culturi ne putem bucura de o producţie foarte bună, la grâu, orz, floarea-soarelui, producţiile sunt îmbucurătoare”, ne-a spus interlocutorul nostru.

„Ca să poată să reziste în continuare pe piaţă şi să poată obţine preţuri mai mari, micii agricultori vor trebui să caute metode de asociere.”

În cei 22 de ani de agricultură, Nicolaie Apopi a căutat continuu și a aplicat în fermă tehnologii noi aducătoare de profit. În prezent, ferma are aproximativ 2.500 de hectare, capacități de depozitare și utilaje agricole de ultimă generație. „Trebuie să fim foarte atenţi în ultima perioadă, să aplicăm tehnologii care să ne permită să economisim apa din sol. Pe de altă parte, aici în zona de vest a țării avem şi o altă problemă, cantităţile de apă care vin într-o perioadă scurtă se acumulează şi băltesc în unele zone, deci avem cele două extreme, o dată avem apă prea multă şi o dată avem apă foarte puţină în sol. De aceea trebuie să ne adaptăm atât gama de utilaje, cât şi principiile de lucru asupra solului, astfel încât să economisim cât mai multă apă în sol şi să nu o pierdem prin lucrările mecanice pe care le aplicăm asupra solului”.

Cererea și oferta formează prețul cerealelor

De la an la an, Nicolaie Apopi reduce suprafața semănată cu porumb. „Ploile din lunile iunie-iulie apar câteodată foarte târziu şi din cauza caniculei porumbul suferă din punctul de vedere al polenizării, astfel reducându-se consistent producţiile la hectar. Ca să ne ferim de acest risc, până în momentul când vom putea să avem şi un domeniu irigabil mergem în continuare pe o suprafaţă destul de redusă la cultura porumbului. Avem în obiectiv să amenajăm o zonă irigabilă de aproximativ 250 de hectare, în acel moment cu siguranţă vom creşte şi suprafaţa de porumb”.

În structura culturilor, cea mai mare pondere în ferma din județul Timiș o reprezintă grâul, după care urmează rapiţa şi floarea-soarelui, iar o suprafață mică este ocupată cu orz și soia. „Avem spaţiile noastre de depozitare, suficient pentru a ne ţine toată marfa până când putem obţine un preţ pe care ni-l dorim, un preţ-ţintă, sau până când putem analiza evoluţia preţurilor pe plan mondial şi apoi pe plan local”, precizează Nicolaie Apopi.

L-am întrebat pe fermierul care a fost și el cândva mic, Nicolaie Apopi, pornind afacerea agricolă cu câteva hectare ale familiei, cum ar putea micii agricultori să rezolve problema depozitării recoltelor, în așa fel încât să nu mai fie nevoiți să vândă direct din câmp, la prețuri mici. „Ca să poată să reziste în continuare pe piaţă şi să poată obţine preţuri mai mari, vor trebui să caute metode de asociere, în opinia mea, sub forma unor cooperative care, la rândul lor, pot să-şi construiască spaţii de depozitare, astfel încât să poată să verifice evoluţia preţurilor. Mai este o metodă pe care am văzut-o în ţările vecine, se procedează prin livrarea mărfii către silozurile din regiune sub formă de custodie, astfel înţelegându-se cu achizitorul local să vândă atunci când preţul este mai bun sau când preţul convine fermierului”.

Dar cine face prețurile materiei prime din agricultură? Oricine ar răspunde că piața, bursele, însă la noi i-am auzit pe agricultori susținând că prețurile le fac marii traderi de cereale. Nicolaie Apopi nu e de acord cu astfel de opinii. „Sunt o persoană care se informează foarte mult de evoluţia burselor, de cantităţile de marfă care se tranzacţionează nu doar în ţara noastră, ci şi în ţările vecine, pentru că am foarte mulţi prieteni fermieri şi mă consult foarte mult cu ei. Totuşi, trebuie să înţelegem că preţurile se formează în urma cererii şi ofertei. Şi nu cred să existe o coaliţie de a se înţelege asupra unui preţ. Avem un exemplu, în acest an în care preţurile de la începuturile recoltatului grâului, în ciuda faptului că avem o producţie-record în ţara noastră de grâu, am văzut cu toţii că ele au crescut de la zi la zi, de la o săptămână la alta, şi acest fapt ne poate dovedi că preţurile şi-au luat cursul după bursele internaționale”.

„Trebuie să fim foarte atenţi în ultima perioadă, să aplicăm tehnologii care să ne permită să economisim apa din sol. Trebuie să ne adaptăm atât gama de utilaje, cât şi principiile de lucru asupra solului.”

Asocierea înseamnă performanță

Nicolaie Apopi este adeptul asocierii, de-a lungul timpului încercând să coalizeze în jurul lui agricultori din zonă. Fără succes. Prin urmare, în anul 2018 a pus umărul la înființarea Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor din toată țara, membri fiind fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie,  competitivitate și valoare adăugată creată în acest domeniu. „Mi-am dorit să înfiinţez o asociaţie, şi la ideea mea, şi a altor colegi din ţară, am şi făcut asociația cu colegii mei din zonă, dar probabil că nu am găsit sprijin suficient din partea tuturor fermierilor la nivel local. Am observat însă că naşterea acestui Club al fermierilor dă roade, datorită seriozităţii şi metodei de lucru, fapt care a dus la creşterea numărului de membri în acest club al nostru, al fermierilor. Simt acum că sunt într-o asociaţie a fermierilor care mă poate ajuta foarte mult prin proiectele pe care le elaborează, prin punerea sub forma unui proiect a problemelor din regiune. Asta este extrem de important, fermierii să semnaleze probleme din regiunea lor, pentru că fiecare regiune este diferită, nu pot fi abordate în acelaşi fel problemele din zona noastră, din vest, cu cele din Dobrogea, sau cele din Dobrogea cu cele din Transilvania sau cele din Transilvania cu cele din sudul României. Astfel, construindu-ne pe regiuni, eu cred că informaţiile şi problemele din zonele respective pot ajunge în boardul Clubului şi puse cu ajutorul specialiştilor sub forma unor proiecte pe care le putem pune pe masa decidenţilor spre a fi rezolvate”, a conchis Nicolaie Apopi.

Un rezumat al lui 2021, după mine, arată cam așa: întregul sector agroalimentar și-a văzut de treabă, a cotizat la bugetul statului, iar statul, la fel, și-a văzut de treabă. Adică, per ansamblu, guvernanții au făcut și în acest an ce știu și fac de zeci de ani, își văd de propriile interese.

Al doilea an pandemic, pentru români, a fost tot cu scandaluri pe scena politică, cu instabilitate și lipsă de responsabilitate în actul de guvernare. Agricultura și industria alimentară merg, cei implicați în aceste domenii ale economiei țării continuă să producă, chiar cu toate greutățile, pe care n-are rost să le mai amintesc, știute fiind de toată lumea. Încă un final de an la care tragem aceeași veșnică deja concluzie: interesul național nu este o prioritate pentru clasa politică românească. Și încă un final de an în care se schimbă calimera politică dând speranțe, poate de data asta nu-s deșarte, pentru Anul Nou ce vine.

Vine un nou ministru la Agricultură, nominalizat fiind Adrian Chesnoiu, din partea PSD, actualul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, fost director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada 2017-2020. Fermierii își pun mari speranțe în Chesnoiu, mai ales că actualul șef al MADR nu a fost iubit și nici măcar plăcut de aproape nimeni din agricultură și spațiul rural. Adrian Oros nici nu s-a evidențiat cu ceva notabil. A fost doar o păpușă manevrată de partidul care l-a propulsat, PNL. Oros se poate apăra spunând că a dat subvențiile, că a sprijinit fermierii prin tot soiul de programe. Cu sau fără Oros, subvențiile oricum trebuiau date, programele, în mare parte, sunt preluate de la fosta conducere și continuate, sub o formă sau alta. Prin urmare, nici liberalul Adrian Oros nu se poate mândri că a elaborat politici agricole ori vreo strategie. Așa cum nici social-democrații nu se pot lăuda că de-a lungul timpului au construit politici agricole sau strategii în agricultură și mediul rural.

La momentul în care scriu aceste rânduri, 23 noiembrie 2021, noul guvern încă nu și-a intrat în drepturi, iar Guvernul Cîțu continuă lupta pentru ciolan. Încă nu avem buget pentru anul viitor, la Ministerul Agriculturii se face Planul Național Strategic pe genunchi, că trebuie predat Bruxelles-ului la finalul lunii. Fermierii sunt ocupați cu câmpurile și animalele lor, așteptând vremuri mai bune.   

Adrian Chesnoiu a ieșit cu o declarație care va trebui să fie susținută de fapte: „După o perioadă lungă, într-un moment extrem de dificil pentru noi toți, suntem în situația de a privi cu încredere spre viitor. Dincolo de divergențe doctrinare sau de opinii personale, interesul național a devenit cu adevărat o prioritate. România și românii au nevoie de unitatea forțelor politice, de valorificarea ideilor bune și de implicarea tuturor pentru relansarea economică, revenirea la o normalitate socială pe care toți românii o așteaptă. Vremea vorbelor a trecut, suntem în fața provocărilor, cu o istorie tristă a ultimilor doi ani, și cu un popor plin de așteptări și dornic de liniște. Este momentul faptelor, al relansării economice și al stabilității. Mă onorează încrederea colegilor mei care au văzut în mine omul potrivit să aduc încredere, stabilitate și predictibilitate într-un sector strategic – Agricultura, cel care asigură securitatea hranei populației. În perioade de criză, aceasta este una din prioritățile oricărei guvernări. Programul Partidului Social Democrat, pentru agricultură, vine cu măsuri economice și legislative care să asigure creșterea competitivității, productivității și performanței, în vederea securizării alimentare a populației. Un program realist, rezultat nu doar al experienței noastre de guvernare, ci în special prin consultarea cu reprezentanții fermierilor și federațiile din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realitățile din agricultură. Rămân lângă ei, un partener deschis de dialog, de consultare, cu respect pentru truda lor, pentru perseverența de a nu renunța în favoarea unor munci mai lesne de făcut. Le propunem românilor un set de politici agricole prin care să asigurăm stabilitatea, dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului agro-alimentar: venituri sigure pentru fermieri, investiții durabile în satul românesc, hrană proaspătă, de calitate și la prețuri rezonabile, stabilitatea a sute de mii de locuri de muncă în agricultură și industria alimentară”.

De vorbe frumos meșteșugite și de promisiuni, toți suntem sătui. Până la fapte, să ne vedem sănătoși în 2022.

La mulți ani!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Caricatură de: A.F. Badiu

Pe 2 decembrie 2021 s-a tăiat panglica noului concept de la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892, deținute de The Iconic Estate, parte din Alexandrion Group. Conceptul va ilustra spiritul regal, farmecul şi rafinamentul pe care acest complex îl avea la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. The Iconic Estate este furnizor oficial al Casei Rgale a României pentru vinurile spumante și liniștite.

Istoria, moștenirea culturală, longevitatea, distincția sunt daruri prețioase care trebuie păstrate cu grijă și înțelepciune. Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 reprezintă locul în care toate aceste elemente se îmbină armonios într-o frumoasă poveste țesută cu măiestrie de-a lungul a aproape 130 de ani, în care se produce fără întrerupere vin spumant prin metoda tradiţională, aceeași prin care se produce șampania.

Evenimentul organizat imediat după Ziua Națională a României a marcat debutul unui proiect amplu și complex, prin care Alexandrion Group va reda farmecul și eleganţa pe care acest loc îl avea în urmă cu mai bine de un secol. Oaspeţii au degustat noul meniu regal pregătit de Chef Ecaterina Paraschiv, un master chef proprietar al unui restaurant în vogă din Paris, Ibrik. Meniul este o reinterpretare a preparatelor rafinate savurate de Familia Regală a României. Cunoscutul somelier Julia Scavo, noul Brand Ambassador RHEIN EXTRA, a coordonat degustarea, realizând asocieri ȋntre felurile de mâncare și vinurile spumante Rhein Extra. Înainte de a ne așeza la masă am vizitat pivnițele în care se produc vestitele spumante Rhein și micul muzeu în care sunt expuse vechi echipamente de vinificație. Ghid ne-a fost oenologul The Iconic Estate, Lorena Deaconu-Stoian.

Regina Margareta, spumantul omagiu în ediţie limitată

„Vom face o călătorie în trecut şi vom reînvia imaginea şi spiritul, eleganţa şi distincţia pe care acest loc le avea în urmă cu aproape 130 de ani. Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 sunt, poate, unicul loc din Europa în care se produce fară întrerupere vin spumant prin metoda tradițională, de mai bine de un secol. Ne dorim să onorăm memoria fondatorilor Pivnițelor Rhein: Regele Carol I, care a solicitat și încurajat ridicarea acestui loc pe terenul său de la Azuga și frații Rhein, oameni de afaceri de succes la finalul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care au construit, dezvoltat și au început producția de vin spumant la Pivnițele Rhein. Totodată, ne dorim să le aducem un omagiu și să le mulțumim tuturor celor care au depus eforturi deosebite și au făcut posibil ca Pivnițele Rhein să rămână deschise și producția să continue fară întrerupere după Primul Război Mondial. În tot acest proces ne bucurăm de susţinerea Casei Regale a României, descendenţii Regelui Carol I, reprezentaţi de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei”, a spus Nawaf Salameh, președintele și fondatorul Alexandrion Group.

Nawaf Salameh a punctat că Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 nu vor mai fi doar un obiectiv turistic, ci un concept unic în România, cu cel mai înalt nivel de calitate. „Vor deveni un obiectiv istoric, pe care oamenii îl vor vizita pentru tradiţia sa în producţia de vinuri spumante, prin metoda tradiţională, cu fermentaţie secundară în sticlă, un proces foarte meticulos şi complex, foarte bine controlat, în care vinul care constituie baza, timpul şi temperatura de fermentare sunt factori esenţiali. Vor face un tur al cramei şi li se va explica cum se produce acest spumant, vor vizita muzeul şi vor savura noul meniu regal, care este o reintrepretare a preparatelor pe care le savura Familia Regală a României. Nu vom mai avea un simplu restaurant aici, ci un concept unic în România, cu cel mai înalt nivel de calitate. În tot acest proces, ne bucurăm de susţinerea Casei Regale a României, descendenţii Regelui Carol I, reprezentaţi de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, cărora le mulţumim pentru întregul suport oferit.”

În curând, în semn de preţuire pentru relaţia îndelungată şi solidă pe care producătorul și distribuitorul de băuturi spirtoase și vinuri o are cu Casa Regală a României, va fi lansat spumantul Regina Margareta, care va fi produs la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892. „Va fi un spumant produs în ediţie limitată. Eu însumi voi coordona comercializarea sa şi voi selecţiona cu mare atenţie locaţiile în care va fi listat şi toate achiziţiile”, a precizat Nawaf Salameh.

Vinul românesc promovat în celebra piață Times Square din New York

Corneliu Vîlsan, Chief Marketing Officer Alexandrion Group, a ținut să amintească inițiativa Carrefour România care prin vinul românesc i-a adus pe românii care locuiesc ȋn New York împreună în pragul Zilei Naționale a României. Pe 30 noiembrie s-a desfășurat un eveniment de degustare la unul dintre cele mai apreciate restaurante din New York - Avra Madison Estiatorio. Printre vinurile românești din portofoliul The Iconic Estate, degustate la New York, se numără vinul spumant Rhein Extra Magnifique Brut (disponibil exclusiv la Carrefour) și vinurile liniștite Hyperion Fetească Neagră și Hyperion Rosé.

Inițiativa face parte din programul Deschidem Vinul Românesc și are scopul de a celebra Ziua Națională a României ȋncurajându-i pe români să vorbească despre vinul și produsele românești, cu mândrie și bucurie, oriunde s-ar afla. În perioada 24 noiembrie – 4 decembrie, în emblematica piață Times Square vor rula mesaje de promovare a vinului românesc. „Alexandrion Group, cel mai mare producător și exportator de băuturi spirtoase și vinuri din România, cu o rețea de distribuție extinsă în peste 50 de ţări, aflată în continuă expansiune, susține, alături de partenerul său Carrefour, promovarea vinurilor românești premium, în întreaga lume. Ne dorim ca aceste vinuri să fie degustate de cât mai mulți consumatori, care să se bucure de atributele și de calitatea lor excepțională. Vinurile din portofoliul The Iconic Estate, parte a Alexandrion Group, se bucură de aprecierea experților reputați în domeniu, care le evaluează și le plasează pe cele mai înalte poziții la competiții internaţionale prestigioase. Doar anul acesta, Hyperion Fetească Neagră 2016 și Neptunus Shyraz 2016 au obținut Marea Medalie de Aur, cea mai înaltă distincție acordată unui producător, la Concours Mondial de Bruxelles”, a arătat Corneliu Vîlsan.

Pivnițele Rhein, încă din 1904 furnizorul oficial al Casei Regale a României

Pivniţele Rhein & CIE Azuga au fost construite în 1892 de Wilhelm Rhein care, la solicitarea Regelui Carol I, a contribuit la dezvoltarea zonei. Calitățile remarcabile ale spumantului Rhein Extra au fost recunoscute încă din 1906, fiind apreciate și astăzi în cele mai prestigioase competiții internaționale. Din punct de vedere istoric, în aceeași perioadă sunt înființate și dezvoltate multe case de șampanie în Franța, Italia și Germania. Puțină lume știe că România este a patra țară din lume în care s-a făcut vin spumant prin fermentare naturală în sticlă (după Franța, Germania, Rusia).

Pivnițele au fost construite la suprafață. Pereții dubli și groși de circa 1,50 metri, cu pernă de aer și climatul specific zonei facilitează crearea condițiilor favorabile pentru producerea vinului spumant fermentat natural în sticlă. Temperatura se menține în mod natural, în perioada de vară nu crește peste 14° C, iar iarna nu scade sub 5° C.

Istoria Pivnițelor Rhein & CIE Azuga 1892 este legată de Casa Regală a României încă din 1904 când a devenit furnizorul oficial, până în acest moment.

Spumantul Rhein Extra a fost prezent în meniul realizat cu ocazia ceremoniei de încoronare a Regelui Ferdinand, la Alba Iulia - 15 octombrie 1922.

Peste 60% din producția anuală de vin merge la export

The Iconic Estate este unul dintre cei mai mari producători și exportatori români de vin îmbuteliat, având peste 60% din producția anuală vândută în străinătate. Deține peste 250 de hectare de viță-de-vie în Dealu Mare și alte regiuni viticole. O parte din plantație este irigată prin picurare și este certificată ca organică.

Dealu Mare, situat în regiunea viticolă Dealurile Munteniei, are rădăcini adânci în istoria regiunii, numită „țara vinurilor roșii”. Microclimatul tipic cald, uscat, și toamnele destul de lungi favorizează o coacere lentă și temeinică a strugurilor. Perioada de vegetație este lungă, de 210-240 de zile, cu o umiditate maximă de 55-80%. Solul de aici este presărat cu fosile marine, iar strugurii se bucură de combinația perfectă de zile calde și nopți reci. „Fiecare picătură din vinurile noastre ascunde o poveste nespusă. O poveste plină de eforturi, pasiune și răbdare. O călătorie magnifică de supraviețuire de-a lungul zilelor fierbinți și nopţilor reci dar și procesul parcurs pentru a livra în mâinile tale un vin unic, aşa cum sunt plăcerile simple ale vieții. Povestea noastră este surprinsă în fiecare sticlă, căci continuă de fiecare dată când o deschideți și împărtășiți un pahar de vin cu familia și prietenii”, afirmă Lorena Deaconu-Stoian, oenologul The Iconic Estate.

Producătorul de vin, care face parte din grupul Alexandrion, deține facilități de producție și depozitare, trei linii de îmbuteliere, depozit cu temperatură controlată și beciuri subterane.

Cele trei crame ale The Iconic Estate sunt la: Tohani, în Dealu Mare, cu o capacitate de procesare de 5.000 de tone și o capacitate de depozitare de 37.900 hl, 500 de baricuri de stejar; Ploiești, unde găsim facilități de producție cu depozitare subterană, o linie de îmbuteliere pentru vinuri liniștite, una pentru vinuri spumante, o linie pentru Bag-in-Box și un depozit de produse finite cu temperatură controlată, cu o capacitate de peste un milion de sticle; și Pivnițele Rhein & CIE Azuga 1892, unde se produc vinurile spumante.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță lansarea în premieră a unei linii proprii de lubrifianți profesionali, care va deservi la cele mai înalte standarde de calitate și eficiență toate categoriile de mașini agricole și pentru construcții, indiferent de marcă sau aplicație. În România, noua gamă de lubrifianți va fi disponibilă începând din luna ianuarie 2022.

De asemenea, această gamă profesională de lubrifianți va deservi cu prioritate utilajele mixte ale tuturor fermierilor și constructorilor care doresc să-și păstreze calitatea tehnică a mașinilor în perfectă stare de funcționare.

Portofoliul de lubrifianți profesionali T-LINE este format din produse de înaltă calitate ce alcătuiesc cheia menținerii utilajelor funcționale la cel mai înalt nivel de performanță. Lubrifianții profesionali T-LINE sunt potriviți pentru utilizarea în flote multiple de vehicule mixte atât din segmentul agricol, cât și de construcții. În materie de sortimente, portofoliul T-LINE este format din: Uleiuri pentru motor, Uleiuri pentru transmisie, Uleiuri hidraulice, Vaselină, Antigel.

Uleiurile T-LINE reprezintă un brand propriu și independent al companiei Titan Machinery și vor fi disponibile în toate țările europene în care compania americană își desfășoară activitatea, respectiv România, Bulgaria, Germania și Ucraina. Astfel, compania oferă tuturor posibilitatea de a achiziționa produse de calitate la prețuri mai bune.

Pentru mai multe informații legate de disponibilitate, prețuri, specificații tehnice sau altele, puteți contacta reprezentanții zonali Titan Machinery România pentru PIESE DE SCHIMB, accesând link-ul https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru cel mai apropiat de dumneavoastră.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR&COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește, în perioada 1 - 15 decembrie 2021, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2022. Cererile trebuie avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ), iar depunerea acestora se face la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

• dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

• acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

• lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

• copia contractului între deţinătorul Registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

• lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

• dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

• acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

• lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

• copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

• lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2021 se depun cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2022, la centrele judeţene ale APIA sau al municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a dispus ca, pentru anul viitor, să se realizeze o analiză în vederea implementării unor soluții care să vizeze renunțarea la anumite documente ce trebuie să însoțească cererile de sprijin.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri

funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138 / 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de

bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă eliberată de Primărie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de

albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu

modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a cererii de acord.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit joi, 2 decembrie 2021, la sediul MADR cu reprezentanții Romalimenta - Federația Patronatelor din Industria Alimentară și ai ROMPAN - Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase. Au fost discutate dificultățile cu care se confruntă industria de morărit, panificație şi produse făinoase din țara noastră în ultima perioadă.

Problemele au început de anul trecut când, din cauza pandemiei COVID-19, a restricțiilor de circulație, a întreruperilor multor activități, în special HoReCa, şi desfășurarea activității școlare online, producția şi vânzările din sectorul de morărit-panificație au înregistrat scăderi însemnate.

Având în vedere că prețurile la energia electrică, gazele naturale și combustibili au cunoscut creșteri semnificative care au impact asupra industriei de morărit, panificație şi produse făinoase, reprezentanții patronatelor au făcut câteva propuneri menite să atenueze șocul acestor scumpiri şi să permită populației accesul la produsele de panificație.

„Subvenția pentru tona de grâu procesată este una dintre măsurile pe termen scurt pe care vreau să le analizez împreună cu echipa din minister. Pornind de la capacitățile de stocare a grâului de care dispunem în acest moment, la nivel de țară, este deosebit de important ca în viitor producția de grâu să fie mutată în depozite. România produce grâu, suntem recunoscuți la nivelul întregii Uniuni Europene, noi trebuie să avem în vedere încurajarea procesării și chiar direcționarea acesteia către unitățile zootehnice. Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă, însă este nevoie și de echipamente moderne pentru că retehnologizarea fabricilor trebuie să fie făcută periodic”, a spus Adrian Chesnoiu.

Reprezentanții patronatelor au propus să se aplice un regim de impozitare asemenea celui practicat în domeniul construcțiilor pentru salariații din sectorul morărit, panificație și produse făinoase, constituit ca un program pilot pentru lucrătorii din sectorul agricol, pescuit și industria alimentară.

„Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură și industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar și stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, la care am lucrat împreună cu colegii mei parlamentari, prin care ne dorim să oferim facilități fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură și piscicultură, pe modelul celor aplicate în domeniul construcțiilor”, a completat ministrul Agriculturii.

Totodată, Adrian Chesnoiu ia în calcul să aibă o discuție la nivelul aparatului guvernamental pentru acordarea de credite garantate de către stat pentru subvenționarea dobânzii pentru achiziția de sisteme energetice (panouri solare, eoliene, turbine etc.), precum și introducerea unui program pentru asigurarea independenței energetice, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fermierii plătesc în continuare oalele sparte, chiar și după ce responsabilii de spargerea lor au fost înlocuiți... Pentru că incompetența pare să fie un dăunător foarte agresiv și greu de stârpit.

La final de an, după ce au trecut prin toate furcile caudine, fermierii și agricultura României au primit o nouă lovitură. Acum, chiar înaintea Sărbătorilor de Crăciun, în Postul Nașterii Mântuitorului, aflăm că la mult așteptata și deja întârziata rectificare bugetară, Ministerului Agriculturii i s-au tăiat 2,3 miliarde de lei din bugetul și așa secătuit. Este o sumă foarte mare, cea mai mare tăiere suferită de un minister, iar sacrificiul va avea repercusiuni pe termen lung.

Cum s-a ajuns aici este bine de știut, deoarece este grav să tot trecem peste un management defectuos, peste incompetență, peste nesimțire. Este imperios de instituit un sistem prin care să dea fiecare socoteală pentru ceea ce face. De pildă, fostul ministru Adrian Oros ar trebui să plătească pentru că a avut bani în bugetul MADR, dar a refuzat să-i direcționeze pentru agricultură și industria alimentară. Ar trebui să plătească nu doar pentru incompetență sau rele intenții, ci și pentru dobânzile pe care le vom suporta noi toți. Pentru că banii ceruți de el au fost obținuți prin împrumuturi de către Ministerul Finanțelor Publice. Și știm foarte bine că orice împrumut înseamnă dobânzi mari.

Fără astfel de măsuri, care se dovedesc necesare, vom păți mereu același lucru, iar fermierii vor rămâne fără bani pentru investiții. Rezultatele vor fi catastrofale nu doar la nivel de afaceri în agricultură, ci și pentru că va fi afectată siguranța alimentară.

Cine își dorește asta?

Scris de: DANIEL BOTĂNOIU, președinte Asociația Fermierilor din România (AFR), fost secretar de stat MADR

Foto: arhiva Daniel Botănoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021. Începând cu 2 decembrie 2021, APIA demarează plata finală ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2021.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2021, respectiv de până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Au fost autorizați pentru plata avansului 745.155 de fermieri, ceea ce reprezintă 96,72% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2021 și au fost declarați eligibili la plata avansului.

Suma totală autorizată la plată este de 1,26 miliarde euro.

În ceea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, au fost autorizați la plată un număr de 14.646 fermieri, reprezentând un procent de 87% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2021, iar suma autorizată este în valoare de 45,20 milioane euro.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR, la cursul de schimb de 4,8683 lei pentru un euro.

Situația plăților autorizate de către fiecare Centru Județean al APIA se regăsește în tabelele de mai jos.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html