asociatia - REVISTA FERMIERULUI

În perioada 23 – 25 septembrie 2022, în județul Suceava, la Dolhasca, are loc prima ediție a festivalului de artă „Film în sat”. Arta în toate formele ei de expresie ajunge în inima naturii, la sat, unde timp de trei zile vor fi vizionate filme românești, spectacole de teatru, vor avea loc întâlniri și discuții cu actori români, iar muzica nu va lipsi.

„Film în sat” este un proiect de cultură ce-și propune să aducă mai aproape de sufletul omului filmele românești atât de apreciate la marile festivaluri internaționale, dar atât de rar văzute de publicul larg din țara noastră. Pe lângă filmele mari premiate, festivalul aduce în mijlocul oamenilor filme de scurt metraj și filme de animație adresate tuturor vârstelor.

„Oricât am fi de prinși în tumultul cotidian, tendința este să ne întoarcem la origini. Ne plac obiectele vintage, tânjim după o vacanță rurală unde cei mici pot vedea cum arată o fermă de animale, ne bucurăm de vastele câmpuri de rapiță și lavandă care dau bine în poze pe Instagram. Credem că e important să-i facem pe cei mici să aprecieze rădăcinile noastre, locul de unde vine, de altfel, seva artei.  Cei de la sat sunt obișnuiți cu toate acestea, dar le lipsește accesul la cultură. La cultura de calitate”, arată organizatorii.

Festivalul de artă „Film în sat” este un demers cultural unic conceput de Cuzin Toma, unul dintre cei mai de seamă actori ai cotidianului, remarcabil interpret al unor roluri de film și teatru. De altfel, festivalul este organizat de Asociația Cuzin Toma „Dacă eu pot, poți și tu”, iar proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, ediția din județul Suceava având ca partener Consiliul Local și Primăria Dolhasca. Sponsor principal este cunoscuta companie furnizoare de tehnică agricolă Titan Machinery România, iar sprijin a venit și din partea producătorului de vin Jidvei. Intrarea este liberă la festival.

V-ați putea întreba de ce un festival „Film în sat” la Dolhasca. Vă răspund organizatorii: „Pentru că, deși transformată în oraș, în urmă cu câțiva ani, localitatea încă e formată din șapte sate, unde tradițiile și obiceiurile sunt încă vii. Colindele răsună în prag de sărbători, iar datinile caprei și ursului, din Ajun, s-au păstrat cu sfințenie, în fiecare an”.

 

Mesajul lui Cuzin Toma

 

„Cuzin Toma e numele meu. Deși sunt născut în Sprâncenata, în Olt, Peștișani este locul în care-mi sunt rădăcinile și locul în care am crescut, în care m-am dezvoltat ca om și individ în societate.

După cum poate știți, CV-ul meu se împarte în două: înainte și după 2002. Înainte de actorie și după ce am intrat la actorie. Nu are rost să îmi înșir meseriile, majoritatea îmi știți cariera. Tot ce pot să vă spun: actoria este mediul în care am învățat să îmi cunosc și să îmi accept emoțiile și să le pot exprima în cuvinte. Vorbesc de actorie, dar de fapt mă refer la artă. Menționez arta, dar de fapt vorbesc despre cultură. Cultura ne ajută să ne acceptăm și să ne depășim condiția. Am cunoscut și am trăit între atât de mulți oameni diferiți, iar asta mă ajută să înțeleg în profunzime anumite tipologii ale personajelor.

Bineînțeles că nu mă deranjează când mă strigați Firicel. Însă, vă recomand să-l descoperiți pe Carfin în filmul „Aferim!”, film premiat cu Ursul de Argint la Festivalul Internațional de la Berlin. Totodată, vă invit să-l vedeți pe Culai din „Și atunci, ce e libertatea?”, un film în regia lui Andrei Zincă. Mie mi-a plăcut foarte mult și rolul Costi din filmul „Comoara” al lui Corneliu Porumboiu, de asemenea premiat la Cannes.

„Film în sat” este proiectul care a pornit de la dorința mea de a întoarce comunității de unde am plecat din experiența acumulată de mine în ceea ce se numește cultură. De aceea, organizez festivalul de artă „Film în sat”. Timp de trei zile, între 23 și 25 septembrie, Dolhasca devine capitala culturală pentru fiecare dintre noi.

Te invit, deci, la proiecții de filme românești, momente de teatru, dansuri, ateliere de creație, food-truck-uri și multe alte momente speciale ce ne vor încânta pe toți. Hai la „Film în sat” să descoperi, alături de mine, natura, filmul, artele și buna dispoziție. Direct la izvoarele lor!”

toma si titanii

Programul și alte detalii, aici: https://www.filminsat.ro/

Publicat în Eveniment

A XVII-a ediție a sărbătorii crescătorilor de ovine „Țurcana – Regina Munților” are loc pe 25 septembrie 2022, în județul Hunedoara, la Costești, comuna Orăștioara de Sus. Evenimentul este organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine „Dacia”, cu scopul de a promova rasa Țurcană.

„Acest festival dedicat rasei de ovine Țurcană este o ambiție personală. Am inițiat această sărbătoare pentru zonă și mă bucur din suflet că s-a dezvoltat foarte mult și a luat o amploare națională, fiindcă fermieri din toată țara vin la Costești, schimbă păreri și discută cu crescătorii din județul Hunedoara. E un festival cu care ne mândrim. Am pus comuna Orăștiora de Sus pe harta turistică”, a afirmat Dumitru Andreșoi, președintele Asociației „Dacia”. Aşezarea din Munţii Orăştiei este deja un vechi loc de întâlnire al crescătorilor de oi, iar sărbătoarea dedicată acestora a devenit o manifestare de tradiţie a satului hunedorean.

Și la această a XVII-a ediție, atracțiile festivalului vor fi ovinele expuse în boxe și mâncărurile tradiţionale - balmoşul, virşlii, pastrama, tocăniţa, plăcintele, brânzeturile şi mezelurile de oaie. Totodată, sărbătoarea crescătorilor de oi mai are în program un simpozion și nelipsitul spectacol folcloric.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara este recunoscută ca societate de ameliorare care conduce Registrul genealogic pentru ovinele din rasa Țurcană.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Asociația Aberdeen Angus România anunță că, începând cu data de 22 august 2022 va demara Graficul COP (Controlul Oficial al Producției), semestrul II 2022, în fermele membre ale asociației.

Graficul COP este împărțit pe șase trasee, cuprinzând toate cele 41 de județe ale țării.

trasee angus

Potrivit programului de ameliorare aprobat conform Regulamentului European 1012 din 2016 cu modificările ulterioare, crescătorii de bovine au următoarele obligații:

  • Să respecte data de control din grafic;

  • Să transită anexele la timp, trimestrial, de patru ori pe an, după cum urmează: până în 10 aprilie pentru primul trimestru (ianuarie, februarie, martie); până în 10 iulie pentru trimestrul 2 (aprilie, mai, iunie); până în 10 octombrie pentru trimestrul 3 (iulie, august, septembrie); până în 10 ianuarie pentru trimestrul 4 (octombrie, noiembrie, decembrie).

Fermierii care nu respectă regulile vor primi din două în două săptămâni un avertisment, iar la trei avertismente fermierul va fi exclus din asociație.

„Toți tauri folosiți la montă naturală începând cu data de 1 noiembrie 2020 trebuie să fie bonitați de către Asociația Aberdeen Angus România și autorizați de Oficiile Județene de Zootehnie. Această  bonitare o să se efectueze odată cu programarea fermelor în cadrul graficului de COP, taurii trebuie să aibă vârsta de minimum 16 luni, să dețină certificat zootehnic și să corespundă caracteristicilor rasei”, punctează Asociația Aberdeen Angus România.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

În urmă cu vreo zece ani, puțini credeau în vaca de carne, în viitorul unei afaceri cu taurine specializate pentru producția de carne. Un astfel de visător este Tamas Peter Nagy, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și fost director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, dar mai cunoscut ca fermierul Tomi. Recent am ajuns în județul Mureș, la o aruncătură de băț de renumita stațiune Sovata, în localitatea Măgherani, acolo unde între dealuri vestitul Tomi și-a văzut visul cu ochii, o fermă modernă de vaci din rasa Aberdeen Angus și o micuță carmangerie. Cu multă muncă, sudoare și foarte mulți bani investiți s-a născut Black Angus Farm. Afacerea începută ca un hobby de tânărul medic veterinar dă roade astăzi.

„Cândva spuneam că vaca de carne va deveni o tradiţie mai ales în bazinul transilvănean, astăzi putem spune că este realitate.”

tomi 5

Reporter: Iată că ne întâlnim la fermă, aici unde trebuie să recunoaștem că am fost plăcut surprinși de ceea ce aţi reuşit să faceţi în vreo cinci-șase ani. Să începem cu începutul, de ce bovine de carne şi de ce rasa Aberdeen Angus?

Tamas Peter Nagy: Mulțumesc că aţi venit, sunt onorat să vă găzduiesc la mine în fermă! Black Angus Farm este visul meu, realizat aici, pe pășunile din Transilvania. Cu mulți ani în urmă, spuneam că trebuie să facem ferme cu lanţ integrat ca să putem aduce plusvaloare producţiei zootehnice. Am susținut mereu că dacă nu investim în genetică şi nu perseverăm rămânem în zona empirismului. Trebuie tot timpul să ne dezvoltăm, să modernizăm. Aici este vorba de o modernizare de exploataţie, este un vis care încet-încet devine realitate. Cândva spuneam că vaca de carne va deveni o tradiţie mai ales în bazinul transilvănean, astăzi putem spune că este realitate. Acum zece ani, erau doar câţiva fermieri, îi numărai pe degete, care au început să crească bovine de carne, nici nu exista registrul genealogic al rasei de carne, acesta înființându-se în 2012, când lucram eu la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) și când, ca hobby, mi-am cumpărat şi eu câteva exemplare. După foarte puţin timp, m-am lăsat de administraţie şi m-am apucat de zootehnie în mod serios, astfel că ceea ce povesteam din cărţi şi teoretic am încercat să demonstrez că pot să fac şi practic.

„În prezent ne mândrim cu faptul că Aberdeen Angus România este cea mai puternică asociaţie din Europa.”

interviu 229 tomi 3

Asta înseamnă foarte mult sacrificiu, foarte mult volum de muncă ca să ajungi la nivelul acesta. Am muncit foarte mult, am început cu un tractoraş din 1956, cu câteva văcuţe, după aia credite şi dezvoltare, comerţ şi acum am ajuns încât ceea ce se naşte la noi în curte să treacă prin tot fluxul, mă refer aici la creştere, înţărcare, îngrăşare, finisare, abatorizare, procesare şi desfacere. Este un flux care în zootehnie nu e aşa de scurt ca la porc şi la pasăre. La bovine e un proces mult mai lung şi mai sunt şi capricii, oscilaţii ale pieţei, oscilaţii ale carburanţilor, inputurilor, preţurilor. Dar, per total noi, fermierii, trebuie să fim optimişti şi să învingem tot timpul aceste dificultăţi şi să privim lucrurile, şi să ridicăm capul să privim înainte. Iar acum, Angusul în Ardeal din mit se transformă în realitate. Am crezut în această rasă, fiind o rasă rustică, o rasă care se pretează pentru micii fermieri din România, pentru că fiind rustică nu înseamnă că fermierii trebuie să aibă acele îndeletniciri speciale pentru a crește această rasă, se adaptează foarte bine condiţiilor pedoclimatice atât în zona de munte, cât şi în zona de şes. În administraţie am învăţat foarte multe pe care le-am pus în practică în zona privată, unde activez de mai mult de nouă ani.

Ce vreau să mai punctez este că am fost câţiva fermieri care am înfiinţat Asociaţia Aberdeen Angus România, puteai să-i numeri pe degetele de la o singură mână, iar astăzi numărul membrilor asociației trece de 1.100, cu un efectiv mediu de peste 50 de capete, iar efectivul de Angus în România depăşeşte 100.000 de capete. În prezent, ne mândrim cu faptul că Aberdeen Angus România este cea mai puternică asociaţie din Europa, are cei mai mulţi fermieri şi cel mai mare efectiv din Europa de rasă curată, în secţiunea principală a Registrului.

Reporter: Şi asta, în vreo zece ani?

Tamas Peter Nagy: În 10-12 ani. Întâi s-a înfiinţat asociaţia, cu chiu cu vai am băgat mâna în buzunar fermierii şi am contribuit la început, după aceea au fost acele proiecte de derulare a Cărţilor de rasă, Controlul oficial etc., iar astăzi din contribuţii certificate de origine, evenimente, tot, asociaţia realizează venituri astfel încât să-şi permită să facă investiţii.

Reporter: Ferma în care suntem acum este membră a asociației.

Tamas Peter Nagy: Așa este. Aici a fost o fermă veche, se creșteau tot taurine pentru carne, rasa Charolaise, care s-a desfiinţat, am cumpărat eu şi am pariat pe Angus. Am înfiinţat ferma Black Angus, fiind aici în zonă montană, în zonă defavorizată, am încercat să accesez fonduri, prima dată n-am reuşit, am perseverat, m-am mai deşteptat şi eu şi, în final, am reuşit, am fost foarte bucuros că am reuşit. Vă spun sincer, implementarea n-a fost deloc uşoară, o fermă de vaci de carne cu totul integrat, mă refer aici la tot ce înseamnă depozitare, cereale, procesare, depozit siloz, depozit fân, alimentare apă, îngrăşătorie, unitate procesare. A trebuit să organizez totul în aşa fel încât să renteze, să existe un flux uşor de realizat cu personal puţin, că ştiţi foarte bine că lipsa personalului în agricultură este o mare problemă. Am însă noroc că încă avem oameni în această zonă care sunt dispuşi să lucreze în zootehnie.

Reporter: Am văzut şi case părăsite aici la Măgherani, dar nu atât de multe ca în alte părți ale țării.

Tamas Peter Nagy: Lumea când m-a întrebat ce caut eu aici şi de ce am venit eu aici, când lumea fuge de aici, am zis: am venit să creăm locuri de muncă. Şi toţi angajaţii sunt din zonă, am creat locuri de muncă, plătim taxe locale aici şi nu exportăm animale vii, cum s-a făcut de-a lungul anilor când am exportat subvenţie, noi am optat ca să îngrăşăm, să reintroducem cerealele pe care le exportam în îngrăşare şi să valorificăm şi păşunea, şi fâneaţa din zonă, şi animalele să le abatorizăm tot în România, să asigurăm locuri de muncă, şi în final să procesăm şi să încercăm să desfacem, să punem pe piaţă produse finite. Suntem la început de drum, nu este uşor, sunt foarte multe provocări. Ştiţi şi proiectul, mai ales în ultimii doi ani cu creşterile de materiale construcţii, să faci faţă, creşterea salariilor în domeniul construcţiilor, ai calculat ceva în 2018 când a fost gândit acest proiect şi iată, realizat, până a fost aprobat, până a fost bugetat, până ne-am apucat de autorizaţii, până am reuşit acum să fie finalizat, a trecut ceva timp şi preţurile au crescut. Am semnat un contract la 4,66 euro şi am închis proiectul la 5 lei pe euro. Deci aceste diferenţe trebuie suportate din buget, iar bugetul trebuie să vină din producţie. Că de altundeva de unde să vină?! Din acest punct de vedere, pot să spun că a fost o etapă destul de grea, mă bucur că am ajuns cu bine la sfârşit şi, iată, suntem astăzi la această fermă nouă și modernă.

interviu 229 tomi 2

„Vreau să pun panouri, să fac biogaz, intenționez să aduc în fermă tot felul de inovaţii, așa încât să reduc costurile.”

Reporter: Anul acesta s-a încheiat proiectul?

Tamas Peter Nagy: Da, în aprilie. Am şi populat, suntem deja la populare din producţie proprie, toate animalele sunt din producţie proprie, începem să dăm drumul la partea de procesare, acolo mai necesită timp până se fac reţetarele şi tot fluxul se pune la punct, dar sunt şi în această privinţă optimist, am angajat personal calificat, am adus înapoi muncitori de-ai noştri plecaţi în Germania, unde munceau în abatoare. Unul a venit acasă din Germania după 10 ani, iar altul s-a întors acasă după 11 ani de muncă în Italia. Şi le-am spus: băieţi, nu v-aţi săturat să mai plecaţi? Hai că facem echipă şi lucrăm împreună. Şi oamenii au acceptat şi am început testele, sunt mulţumit de cum evoluează lucrurile şi eu sper să şi reuşim.

Reporter: Cum v-ați gândit să valorificați Angusul? Vreți să faceți un magazin la poarta fermei, dar nu e suficient, iar orașul Târgu-Mureș vă e aproape...

Tamas Peter Nagy: Fiind oraşul nu foarte departe, o să ne adresăm clienților atât în domeniul HoReCa, însă vom face şi vânzare en detail de produse premium din carne de vită Angus. Necesită şi acest lucru timp, necesită cunoaştere, o să fie personal calificat care va fi angajat în perioada imediat următoare pentru partea de marketing şi desfacere, acum suntem doar la faza de teste de producţie şi încă lucrăm pe partea de marketing, care în perioada următoare va fi definitivat şi vom ieşi pe piaţă. Urmează să ieşim cât de curând pe piaţă.

interviu 229 tomi 6

Reporter: Ce v-aţi propus să obţineţi din carnea de Aberdeen Angus?

Tamas Peter Nagy: În primul rând, se face tranşarea şi toate piesele tranşate ce rezultă în urma operațiunii sunt categorizate pentru comenzile din domeniul HoReCa, mă refer aici la pulpă, rasol, cotlet, muşchiuleţ şi sunt acele specialităţi care necesită punerea pe piaţă a unor procedee sau etape de lucru, de exemplu carne maturată, acele steak-uri, antricot, T-Bone, Reb-Eye etc., care necesită maturare, care necesită timp, asta înseamnă că trebuie să tai animalul, să pui la maturare, să aştepţi, după care să organizezi efectiv desfacerea, dar toate la timpul lor. Sunt răbdător, cum am fost şi cu ferma, şi cu partea de zootehnie, unde am investit şi am pariat pe Angus şi lucrăm deja de câţiva ani buni tot ce înseamnă genetică, tauri de reproducţie, selecţie. Eu zic că după șapte ani lucrurile încep să se reaşeze. În zootehnie investiţiile nu se recuperează repede, nu-i ca la bingo, am pus banul şi am câştigat a doua zi. Deci necesită răbdare, lucrăm cu animale, lucrez cu genetică, bază furajeră şi ai nevoie de o foarte bună organizare. Noi creştem Angusul toată vara pe păşune, deci avem suprafeţe de păşune parcelate cu gard electric, unde sunt grupele de montă. Fiind în zona montană, avem mari probleme cu vânatul, cu urşi, cu lupi, mai găsim viţei sfâșiați, că avem problema asta că atacă mai ales la tineret. Când coborâm de la munte spre mai aproape de buza fermei, în zona aceasta avem probleme cu şacali, dar, per total, dacă avem o supraveghere bună, lucrurile merg în direcţia cea bună.

Reporter: Am remarcat că aveți şi Black Angus, şi Red Angus.

Tamas Peter Nagy: Sunt două ferme. Una care este gestionată de tata, ferma de Red Angus, iar ferma de Black e gestionată de mine. Ştiţi cele două varietăţi, poate Black-ul este mai sensibil un pic, fiind lucrat mai mult în ceea ce priveşte genetica; Red-ul este, părerea mea, un pic mai rustic, de aceea mi-a plăcut şi a fost o provocare cu Red-ul, fiind mai rustic, dar nu pot să fac diferenţe mari între ele. Într-adevăr, performanţe se obţin foarte bune pe Black, mult mai rapid, pentru că marja de selecţie şi posibilitatea să cumperi tauri de top este mult mai mare decât la Red, populaţia este mult mai mare decât la Red. Dar nu există diferenţe foarte mari. Poate un foarte bun specialist, de-a lungul anilor, observă aceste diferenţe, dar, dacă tragi o linie generală – nu sunt diferenţe fantastice.

Reporter: Ce efectiv aveți?

Tamas Peter Nagy: Efectivele oscilează. În medie, undeva la 750-800 de capete.

interviu 229 tomi 8

 

Ca omul gospodar, și-a făcut „vara sanie și iarna car”

 

Reporter: Creșterea taurinelor nu este un sector în care să vezi imediat rezultatul. A fost greu să ajungeți la nivelul actual. Cum ați reușit, cu ce bani?

Tamas Peter Nagy: Am accesat mai multe proiecte. Proiectul acesta, Black Angus Farm, este cel mai mare proiect, e vorba de 2,6 milioane de euro cu utilaje cu tot, bani europeni. Am accesat şi proiecte mai mici şi am accesat credite bancare, cu garanţii, am pus gaj casa părinţilor la bancă, casa mea și a soției. Dar când scapi de un credit, îţi mai vine să faci unul, să mai modernizezi. Vreau să pun panouri, să fac biogaz, intenționez să aduc în fermă tot felul de inovaţii așa încât să reduc costurile, cheltuielile. Tot timpul există provocări, să îmbunătăţeşti calitatea genetică, să înnoiești parcul de utilaje, sistemul de mecanizare, ai nevoie să modernizezi, că dacă nu ţii pasul cu tehnologia, rămâi învins. Trebuie tot timpul să fii competitiv, încât să te păstrezi pe piaţă. Am vândut foarte multe animale de reproducţie, mă refer la viţele, la tauri de reproducţie care au adus plusvaloare în această perioadă pentru fermă.

Reporter: Pentru că animalele de reproducţie au altă valoare.

Tamas Peter Nagy: Au valoare adăugată, şi vă daţi seama că nu e totuna, chiar recent am vândut un lot de 40 de juninci la un preţ corect, care a adus o gură de oxigen mai ales în această etapă de pornire, când ai nevoie să susţii salarii, să susţii cheltuieli, contribuţii la stat, ai închis şantierul – trebuie să plăteşti la primării impozite, la ISCT şi toate taxele, taxele de autorizare, taxele ce se plătesc către stat. Am avut noroc că am accesat, de exemplu, IMM Agro Invest, printre primii clienţi am fost, am accesat 100.000 de euro, anul trecut, în 2021, a doua zi m-am dus şi mi-am cumpărat îngrăşăminte pentru 2022. Cu 1.760 lei tona. Anul ăsta, porumbul l-am semănat cu îngrăşăminte cu preţurile de anul trecut. La fel la motorină, când a fost la preţul din pandemie ne-am făcut nişte stocuri mari de motorină şi lucrăm cu motorină de 4 lei, nu cu motorină de 10 lei. Deci anul ăsta oarecum sunt bucuros că am avut această viziune că lucrurile nu merg într-o direcţie bună. Şi atunci, în zootehnie n-o să lucrez cu cereale de 1,40 sau 1,50 lei – mă refer la preţul de vânzare acum, cu cât se tranzacţionează porumbul – că o să lucrăm la un preţ mult mai economic. Şi astfel valoarea adăugată vine atât de la partea de îngrăşare, cât şi, încercăm să mai dăm ceva, de la partea de tranşare şi desfacere, ca să devenim sustenabili, ca pe viitor să reuşim să modernizăm exploataţiile în continuare, dacă Dumnezeu ne ţine să fim sănătoşi şi să nu avem alte incidente.

interviu 229 tomi 4

Reporter: Câți angajați aveți?

Tamas Peter Nagy: Avem per total, pe tot ce înseamnă exploataţii, mă refer şi la partea de tabere de vară, cu personal, sunt 21 de oameni care lucrează, pentru care trebuie să asiguri salariile, trebuie să plăteşti contribuţii. Nu mai găseşti oameni, dacă nu plăteşti oameni. Sau chiar dacă găseşti oameni la salariul minim, nu poţi să ai pretenţii să-ţi facă şi treabă. Şi de aceea oamenii trebuie remuneraţi, şi în ziua de astăzi nu mai merge, noi nu mai avem în zootehnie slugi, avem muncitori care vin cu maşină personală, se schimbă, fac un duş, îşi iau salopetele şi intră la activitate.

„Preferăm să procesăm carcasa undeva între 300-350 kg. HoReCa vrea carne de calitate, vrea animale tinere, vrea între 20-24 de luni sacrificate.”

 

Cheia este îngrăşarea-finisarea

 

Reporter: Care este performanţa la care aţi ajuns la fermă aici?

Tamas Peter Nagy: Vom încerca cu moara tehnologică să îmbunătăţim performanțele, avem o nouă reţetă pentru finisare. La tăuraşi avem un spor mediu zilnic de peste 1.300 de grame la Angus, care se va îmbunătăți, pentru că de acum încolo începe tehnologia. Până acum făceam aşa, la ochi. Acum începe profesionalismul şi o să ducem acest randament în sus. Acum nu pot să spun, am avut şi tauri de peste 450, cu un randament zilnic de 2,6 kg. Vorbesc pe media populaţiei, per total. Dar cu noua reţetă o să fie mai bine.

Reporter: Randamentul la Angus care este?

Tamas Peter Nagy: Avem un randament de peste 55%, sacrificat la peste 600 kg. Noi preferăm să procesăm carcasa undeva între 300-350 kg, care este perfectă pentru ceea ce cere piaţa. HoReCa vrea carne de calitate, vrea animale tinere, vrea între 20-24 de luni sacrificate. Iar în ultima perioadă începe să fie o lipsă de carne de vită pe piața europeană. Sectorul este greu, încă nu există aşa o automatizare cum e la porc sau la pasăre, chiar dacă am investit foarte mult în mecanizare, în adăposturi, în tehnologie, încă depindem de oameni care trebuie să vină atât de sărbătorile legale, cât şi sâmbăta şi duminica, e foc continuu, şi de Rusalii, şi de Paşti, şi de Crăciun, noi trebuie să fim prezenţi în fermă, dacă vrem performanţă. Asta trebuie să înţeleagă toată lumea. Nu se poate face zootehnie prin telecomandă sau la distanţă. Specialistul trebuie să fie permanent în fermă şi, cum se spune, „ochiul stăpânului îngraşă animalul”.

Eu încurajez oamenii să ţină bovine de carne, este loc pentru bovine de carne în Transilvania şi nu numai, în toată România. Cât timp vezi păşuni neexploatate şi neutilizate şi care ar putea fi exploatate şi utilizate, pentru asta România ar putea să fie Argentina Europei, dacă adoptă în următoarea strategie o politică sănătoasă. Cheia este, şi vă spun, după atâţia ani de experienţă atât în domeniul administrativ, cât şi în domeniul privat, îngrăşarea-finisarea. Noi exportăm cereale în loc să convertim înapoi în sistem, să subvenţionăm îngrăşarea, să abatorizăm animalele în abatoare în care am investit prin proiecte europene să aibă volum, să aibă flux şi să tranşăm şi să exportăm piese de carne. E mai profitabil decât să exportăm animale vii. Exporţi animale vii – exporţi subvenţie.

Ca paranteză, când am mers acum 7-8 ani şi cumpăram tauri de 6.000-7.000 de euro la licitaţii în Germania, şi toţi oamenii care mă ştiu, foarte mulţi au venit cu mine şi am cumpărat tauri linia australiană, linie canadiană, lumea zicea că „ăsta a înnebunit, a dat atâţia bani…”. Oameni buni, noi suntem prea săraci, am fost prea săraci şi nu mai avem timp să recuperăm acel handicap pe care-l avem faţă de celelalte ţări dezvoltate. Iar genetica nu înseamnă un an, nu înseamnă 5 ani, nu înseamnă o generaţie, înseamnă generaţii. Iar noi acest handicap trebuie să-l recuperăm rapid. De aceea trebuie să investim masiv, încât să recuperăm, să fim competitivi cu ei, iar prin această bunătate ce avem azi în România – avem apă, climat, păşune şi forţă de lucru, că suntem oameni care pun osul la treabă, să devenim competitivi cu celelalte state, să putem să le învingem. România poate să fie Argentina Europei în ceea ce priveşte bovina de carne, iar în bazinul transilvănean, cu programele şi cu marketingul făcute de Asociaţia Aberdeen Angus s-a ajuns unde s-a ajuns. Trebuie să organizăm colectarea, să organizăm îngrăşarea, să organizăm abatorizarea şi să organizăm piaţa. Asta nu poate să facă doar un simplu fermier. Această fermă, ca să fie profitabilă, trebuie să proceseze undeva la 10 animale pe săptămână, are nevoie să mai colecteze animale şi să îngraşe de la micii fermieri parteneri, care sunt în zonă. Chiar în vecinătatea mea este un fermier care are 20 de capete. Din 20 de capete are 5-6 tăuraşi pe care anual îi preiau eu în unitatea de finisare de acum încolo. Altul este peste două văi de aici, al treilea este în satul vecin, şi atunci această comunitate din zona noastră colectează, are o piaţă de desfacere, știe pentru ce produce şi toată lumea este mulţumită. Păşunile sunt valorificate, sunt întreţinute, sunt acoperite de animale, sunt fertilizate natural, iar cum v-am spus, avem nevoie de cel puţin 10 animale abatorizate ca să putem face faţă presiunilor de piaţă, ca să fim competitivi. Ca să aduci un om din Italia şi din Germania trebuie să-i dai salariu. Trebuie să-i dai să muncească. Iar acel produs trebuie să-l valorifici ca să poţi să plăteşti salarii, contribuţii, energie electrică, taxe, impozite, revizii la utilaje, tratamentele medicamentoase, dacă ai lipsuri de furaje – că nu poţi să le produci pe toate, produci porumb în zonă, lucernă, fân, grâu, de acolo adunăm paie, dar câteodată mai trebuie să şi cumpărăm, de exemplu, orz, că nu producem orz în această zonă, trebuie să cumpăr şroturile, premixurile, vitaminele, mineralele, deci toate acestea costă bani. Şi de aceea trebuie făcut un buget foarte echilibrat, în care omul să ştie ce cheltuieli are şi ce capacităţi de producţie are.

„Eu încurajez oamenii să ţină bovine de carne. România poate să fie Argentina Europei în ceea ce priveşte bovina de carne, dacă adoptă în următoarea strategie o politică sănătoasă.”

interviu 229 tomi 7

 

Afacere de familie cu viitor

 

Reporter: În încheiere, cine este omul Tamas Peter Nagy?

Tamas Peter Nagy: Toată lumea mă cunoaşte ca Tomi, fermierul de vaci.

Reporter: Exact, aşa am întrebat şi noi în sat, c-am luat-o greşit pe drum, şi am întrebat niște săteni unde e ferma domnului Tomi şi, iată, am ajuns.

Tamas Peter Nagy: Lumea mă cunoaşte ca Tomi, că lumea mă întreba „cine-i Nagy?”, nu ştie nimeni. Dar dacă întrebai „cine-i Tomi?”, lumea mă ştie. Da, sunt Tomi, fermierul de vaci. De profesie sunt medic veterinar, am făcut studii aprofundate şi în domeniul zootehniei, că am fost tot timpul pasionat de zootehnie, că altfel nu ajungeam pe la ANZ.

Am început ca un funcţionar de rang inferior, am studiat, am perseverat, prima dată am tatonat cu caii de sport, unde am făcut performanţă, am fost medic veterinar şi la olimpiadă la Atena, printre altele, şi mi-a plăcut să fiu la ţară, să fiu în domeniul agriculturii, aproape de zootehnie, şi atunci tot timpul în spatele casei am ţinut animale. De mic copil ţineam porumbei ornamentali şi voiajori…

„De la costum şi cravată am ajuns înapoi la cizme de cauciuc, am revenit la ceea ce-mi place şi mi-a plăcut tot timpul, zootehnia.”

Reporter: Născut, crescut unde?

Tamas Peter Nagy: Născut și crescut în Târgu-Mureş, la oraş, pe asfalt, dar la bunica aveam tot timpul în pod porumbei, în curte, căţei, aveam şi nutrii şi tot felul de animale.

Reporter: Până în 1989 se creşteau nutrii…

Tamas Peter Nagy: Nutrii, iepuraşi şi tot felul de animale, tot timpul a fost aşa. Poate că din cauza asta am ales direcţia de medicină veterinară, iniţial am dat examen la un liceu teoretic, ulterior am plecat la liceul tehnic şi am făcut clasa de veterinar, de acolo am plecat la Facultatea de Medicină Veterinară, studii aprofundate în zootehnie, masterat şi doctorat în acest domeniu, dar tot timpul mi-a plăcut să fiu pe tractor, să lucrez cu cai, cu căruţe, la ţară.

Reporter: Şi primul loc de muncă după terminarea facultăţii unde a fost?

Tamas Peter Nagy: Am fost medic veterinar la o fermă zootehnică, unde erau şi bovine, practica mi-am făcut-o în ferme de bovine şi de suine, făceam însămânţări la scroafe şi control gestaţie la vaci. Am tatonat cu bovinele de lapte ca hobby, în fundul grădinii. Prima vacă am primit-o de la doctorul Petcu (n.r., medicul veterinar și fermierul din Ilfov, de la Pantelimon, Mihai Petcu), junincă, era un Jersey şi am tatonat cu vaca de lapte, mi-am dat seama că nu puteam să fac faţă la toate şi am optat să cresc ulterior vaci de carne. Dar până la vaca de carne am fost inspector-şef, director tehnic, director general adjunct, director general la ANZ şi secretar de stat în MADR. Iar de la costum şi cravată am ajuns înapoi la cizme de cauciuc, am revenit la ceea ce-mi place şi mi-a plăcut tot timpul, zootehnia.

Reporter: Nu cred că n-au mai fost oferte în toată această perioadă pentru reîntoarcere în Ministerul Agriculturii...

Tamas Peter Nagy: Bineînţeles c-am avut oferte, nu am de gând să mă mai întorc, mă simt foarte confortabil în fermă, îmi place ceea ce fac, că dacă nu mi-ar plăcea ceea ce fac poate că nici n‑aş fi reuşit şi nici nu mă regăseam. Deci ăsta este domeniul care-mi dă satisfacţii. Mă trezesc dimineaţa cu plăcere, că ştiu că vin şi lucrez pentru mine şi cât lucrez şi cât efort depun, văd feedbackul, adică realizările.

interviu 229 tomi 10

Reporter: Munceşti, munceşti, dar mai trebuie să te şi gândeşti la familie. Are cine să preia afacerea, la un moment dat?

Tamas Peter Nagy: Sunt căsătorit, avem o viaţă de familie fericită, sunt tată de trei băieţi.

Reporter: Concurenţă serioasă la fermă!

Tamas Peter Nagy: Trei băieţi care au început deja să vină să fie alături de mine, să mă ajute. S-au născut, cum se spune, „la fundu’ vacii” şi eu sper că avem o afacere de familie, exact cum tatăl meu a fost alături de mine şi a crezut în acest vis, investind şi el în acest business, eu cred că şi ei vor fi continuatori ai fermei de vaci Angus.

 

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

O delegație a Asociației Grânarii Iași s-a întâlnit, săptămâna trecută, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu ministrul Adrian Chesnoiu, pentru a discuta despre cele mai importante probleme cu care se confruntă fermierii din regiunea Moldovei.

Principalele subiecte și solicitări discutate la MADR au fost: sprijinul pentru înființarea unei unități de procesare a produselor oleaginoase în zona de Nord-Est a țării, actualizarea hărții zonelor cu constrângeri naturale și specifice prin includerea unor teritorii semnificative din regiunea Moldovei, măsuri care să limiteze creșterea prețurilor la carburanți pentru sectorul agricol și un buget suplimentat în cazul fondurilor europene destinate capitalului de lucru.

Reprezentanții asociației au reiterat nevoia unui sprijin susținut pentru mari capacități de procesare în contextul războiului din Ucraina și s-au declarat în favoarea unui parteneriat cu statul român care să presupună inclusiv alocări sau linii de finanțare în completarea sumelor prevăzute în Planul Național Strategic.

În problema zonelor cu constrângeri naturale și specifice, reprezentanții MADR au precizat că vor analiza solicitările asociației, ținând cont de studiile și de previziunile instituțiilor abilitate care plasează, fără echivoc, teritorii vaste din regiunea Moldovei în rândul celor care necesită intervenții suplimentare pentru a depăși disparitățile existente și viitoare, în conformitate cu metodologiile europene.

„Considerăm că argumentele noastre trebuie să fie luate serios în seamă de către autoritățile de la București, iar exemplul unor măsuri propuse de state membre ale Uniunii Europene în direcția limitării prețurilor pentru carburanți ar trebui să se reflecte și în planurile MADR pentru agricultura românească”, a spus Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Nu în ultimul rând, reprezentanții Grânarii Iași au cerut ca absolut toți solicitanții microgranturilor și granturilor de capital de lucru de la măsurile 1 și 2 ale schemei de ajutoare de stat pentru fermieri și antreprenori din sectorul agroalimentar să fie incluși la plată, evitând astfel un criteriu arbitrar de tip primul venit - primul servit.

„Asociația noastră militează pentru măsuri care să vină în sprijinul agriculturii românești și solicită un dialog constant cu Ministerul Agriculturii pentru a găsi soluții în acest sens, astfel încât autoritățile să structureze, pentru început, un nou Plan Național Strategic compatibil atât cu cerințele fermierilor, cât și cu recomandările Comisiei Europene. Din acest motiv, AGRIVENTURA, cel mai mare eveniment agricol din Moldova, care va fi organizat în perioada 30 iunie – 2 iulie, va include, pe tot parcursul celor trei zile, dezbateri cu autorități naționale și europene, specialiști și cercetători în domeniu, precum și fermieri cu angajamente serioase în regiune, pentru a sublinia importanța politicilor publice care să avantajeze atât antreprenorii din agricultură, cât și consumatorii produselor de profil”, a punctat Emil Bălteanu.

Foto: Asociația Grânarii

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, Asociația Grânarii, prin seria de evenimente marca Sfatul Grânarilor, organizează prima edițe AGRIVENTURA, un eveniment sădit în jurul fermierilor, al culturilor și al culturii. Pe platforma experimentală Panifcom de la Podu Iloaiei - Iași (o platformă tehnologică de 140 de hectare), la AGRIVENTURA se va celebra tot ce are mai bun pământul din aceste locuri de oferit.

Ediția pilot a evenimentului SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 cuprinde demonstrații de tehnică agricolă, standuri expoziționale de prezentare a peste o sută de companii și branduri naționale și internaționale de utilaje agricole, companii producătoare de semințe, standuri și echipamente zootehnice, inputuri, furnizori de soluții complete pentru ferme, prestatori de servicii pentru agricultură. Evenimentul AGRIVENTURA este organizat de Asociația Grânarii alături de cei patru sponsori premium: Agrisol, Bayer, Corteva Agriscience și Syngenta.

„Ne dorim ca acest eveniment să fie deschis atât specialiștilor, fermierilor, autorităților, cât și publicului larg, pentru a înțelege determinarea și pasiunea pe care noi o punem în activitatea noastră, pentru o agricultură cât mai sănătoasă și mai eficientă. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori. Toți cei care vor ajunge la AGRIVENTURA vor trăi o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții”, arată Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

În seara zilei de joi – 30 iunie, de la ora 19:00, Lupii lui Alex Calancea vor susține un concert în câmp.

 

Trei zile de aventură în natură

 

La AGRIVENTURA, în toate cele trei zile, vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții renăscute ale satului românesc.

„Ne propunem ca AGRIVENTURA să reunească prin ediția princeps, sub o singură cupolă, trei evenimente similare, organizate anul trecut și dedicate cultivatorilor de grâu, porumb și floarea-soarelui. Fiecare din cele trei zile va avea specificațiile sale cultural-educative”, spune Cezar Andrei Musteață, vicepreședinte Asociația Grânarii.

O parte a evenimentului va fi dedicată prezentării platformelor experimentale pentru culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui. „Scopul principal este de a cunoaște potențialul hibrizilor și a soiurilor testate în cadrul acestor platforme și de a evidenția cele mai bune rezultate pentru zona județului Iași”, punctează Cezar Andrei Musteață.

A doua parte a evenimentului este dedicată târgului de utilaje agricole, demonstrațiilor agricole în câmp, furnizorilor de inputuri, servicii și produse pentru agricultură. Va avea loc și „Conferința anuală GRÂNARII”, la care vor participa reprezentanți ai autorităților statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative.

A treia parte a evenimentului este dedicată activităților cultural educative, în cadrul acțiunii „Elogiul Satului Românesc”. În program vor fi incluse diverse activități, inclusiv pentru copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine.

Asociația Grânarii este o organizație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri fermieri, care lucrează o suprafață de peste 48.000 de hectare. Tipurile de culturi cultivate predominant de către membrii Asociației Grânarii sunt: porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și rapiță.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește, în perioada 1 - 15 decembrie 2021, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2022. Cererile trebuie avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ), iar depunerea acestora se face la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

  • dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

  • acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

  • lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

  • copia contractului între deţinătorul Registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

  • lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

  • dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

  • acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

  • lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

  • copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

  • lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 

Publicat în Știri

DLG InterMarketing, organizator al târgurilor Agraria și AgriPlanta, și Asociația Aberdeen Angus România lansează proiectul „Ora de Zootehnie”, în cadrul căruia se desfășoară un program e-learning, pe module, pentru crescătorii de taurine membri ai Asociației Aberdeen Angus România, cu acces ușor la noutățile din zootehnie, în vederea creșterii eficienței în ferme.

Raluca Mareș, director expoziții DLG InterMarketing, precizează că „Ora de Zootehnie”, cu dr. lect. univ. Radu Antohe – expert Zootehnica Show, este o inițiativă a cunoscutei companii organizatoare de târguri și expoziții, proiectul abordând tematici de interes pentru fermierii crescători de animale și ținând cont de specificitatea raselor.

Ora de Zootehnie are loc online, crescătorii de taurine din rasa Aberdeen Angus având ocazia, într-un cadru interactiv, să acceseze informaţii noi, cunoştinţe de specialitate privind creşterea şi bunăstarea animalelor, creşterea producţiei, să interacţioneze cu alţi fermieri, să afle cum influenţează Politica Agricolă Comună (PAC) şi Planul Naţional Strategic (PNS) sectorul zootehnic.

„Pe parcursul programului ne vom întâlni cu specialiști din domeniul ştiinţific, autorităţi publice, experţi, care vor pune la dispoziţia participanţilor soluţii de optimizare a condiţiilor de creştere eficientă a taurinelor din rasa Aberdeen Angus”, punctează Radu Antohe.

Programul este compus din următoarele module:

Modul 1: Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne.

Modul 2: Nutriţie, managementul păşunilor şi al adăposturilor la taurinele din rasa Aberdeen Angus.

Modul 3: Genetică: ameliorarea şi selecţia taurinelor din rasa Aberdeen Angus.

Modul 4: Legislaţia de specialitate şi impactul Politicii Agricole Comune (PAC), a Planului Naţional Strategic (PNS) pentru taurinele de carne. Subvenţiile şi accesarea fondurilor europene.

Primul modul, Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne, s-a desfășurat pe data de 18 februarie 2021 şi a abordat următoarele teme: Controlul BVD şi IBR – o abordare comună – eficienţa unui program de imunoprofilaxie;  Controlul bolilor respiratorii la tineretul bovin de carne. Imunizarea pasivă a viţeilor de carne – diareea neonatală a viţeilor şi managementul colostrului; Managementul reproducţiei la vaca de carne – analiza parametrilor de performanţă, în funcţie de fiecare categorie de creştere a taurinelor; Deparazitarea taurinelor de carne; Programul Strategic anual al ANSVSA.

Cum poți participa și ce se întâmplă după încheierea programului

Sesiunile au loc online, pe Zoom, şi sunt private. Accesul este gratuit, iar participanţii vor primi acces individual, prin e-mail sau telefon mobil (cod şi parolă). Linkul de acces poate fi accesat de pe calculator/tabletă/telefon mobil.

Grupele de participanţi sunt de 40 – 50 de persoane, formate pe zone geografice, cursul fiind organizat pe județe.

Între module, participanţii pot comunica în direct cu speakerii şi cu ceilalţi colegi, în cadrul grupului creat pe WhatsApp.

După încheierea programului, participanţii rămân conectaţi la comunitate, prin apartenenţa la grupul de WhatsApp creat și fiecare participant primește o diplomă de participare.

„DLG InterMarketing va continua comunicarea cu participanţii, prin experţii şi partenerii săi, participanţii vor putea adresa întrebări, solicita sfaturi concrete pentru fermă, vor împărtăși experiențe de business, schimb de idei”, punctează Corina Mareș, director general al companiei.

Pentru participarea la „Ora de Zootehnie” pot fi contactați:

Din partea Asociației Aberdeeen Angus România: David Eliza  – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0720.064.930
Din partea DLG INTERMARKETING: Raluca Mareș – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0734.584.291; Adrian Câmpean – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0799.742.765; dr. Radu Antohe, expert tehnic Zootehnica Show – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0758.252.781

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Federația Națională PRO AGRO anunță cooptarea unui nou membru, al cincisprezecelea, respectiv aderarea Asociației Aberdeen Angus România la organizația care are reprezentativitate pentru agricultura, zootehnia și industria alimentară românești.

„În plină campanie de strângere de specialiști pentru reprezentarea fermierilor români la nivelul Uniunii Europene, respectiv prin participarea la grupurile de lucru și lucrările COPA-COGECA, organizație care reunește vocile fermierilor europeni, această adeziune nu face decât să întărească și să consolideze poziția PRO AGRO la nivel național. Suntem convinși că doar împreună putem reprezenta onorabil fermierii din România și doar împreună putem să ne asigurăm că suntem auziți de factorul decident atât la nivel național, cât și la nivel european”, a declarat președintele Federației PRO AGRO, Ionel Arion.

Aberdeen Angus România este singura asociație acreditată pentru conducerea Registrului genealogic la această rasă de taurine în România. În cadrul asociației crescătorilor de taurine pentru carne din rasa Aberdeen Angus sunt peste o mie de membri, cu mai bine de 70.000 de animale.

„Asociația Aberdeen Angus România are un personal a cărui medie de vârstă este sub 30 de ani. Suntem convinși că viitorul aparține tinerilor. Reprezentanții Asociației Aberdeen Angus România au confirmat acceptarea și implementarea obiectivelor PRO AGRO, urmând ca în perioada imediat următoare să ne sincronizăm modul de lucru și implementarea să se finalizeze. PRO AGRO rămâne o organizație deschisă dialogului și parteneriatelor care pot aduce plusvaloare în activitatea de reprezentare activă a intereselor fermierilor din țara noastră”, a precizat Ionel Arion.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista