Asociația Aberdeen Angus România organizează a doua ediție a evenimentului „Zilele Aberdeen Angus în România”, pe 9 și 10 iunie 2023. Programul cuprinde și licitații de taurine destinate îngrășării și reproducției.

În dimineața primei zile a evenimentului, pe 9 iunie, la Ferma de colectare a Asociației Aberdeen Angus România, din localitatea Fântânele, județul Mureș, se va desfășura licitația taurinelor Aberdeen Angus destinate îngrășării. Apoi, vor fi prezentate diverse tehnologii pentru zootehnie. După-amiaza este rezervată vizitării Black Angus Farm, din localitatea Măgherani, județul Mureș, unde se va discuta despre sănătatea și reproducția taurinelor de carne, precum și despre prevenția prin programe de vaccinare.

Spre seară, la Ferma de colectare Aberdeen Angus va avea loc un show culinar cu vită Angus, susținut de Chef Radu Zărnescu și Food`Venture.

Pe 10 iunie, în cea de-a doua zi a evenimentului, la Ferma de colectare Aberdeen Angus se va ține Adunarea generală a Asociației Aberdeen Angus România (destinată doar membrilor asociației), iar în jurul prânzului se va desfășura licitația taurinelor Aberdeen Angus destinate reproducției.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca să ajungi la performanță trebuie să înțelegi, să cunoști și să investești, de cele mai multe ori, sume considerabile de bani. Performanța presupune muncă și bani. În zootehnie, mai exact în fermele de ovine, căci despre aceste animale este vorba în prezentul material, Controlul Oficial al Producției (COP) este o verigă importantă pentru profitabilitatea crescătorilor.

Controlul oficial al performanțelor de producție (COP) reprezintă operaţiunea de măsurare a performanţelor fiecărui animal candidat la selecţie şi a descendenţei sale, precum şi înregistrarea acestora într-o bază de date în vederea selecționării indivizilor celor mai performanți și promovării lor la reproducție, pentru rentabilizarea creşterii acestor specii. Finalitatea este creșterea profitabilității fermierilor înscriși în COP prin emiterea de documente oficiale care atestă valoarea animalelor, spre o mai bună promovare, dar și îmbunătățirea managementului fermei prin utilizarea datelor obținute în urma controlului. Prin urmare, se urmărește cunoașterea potențialului productiv al animalelor, pe baza căruia se face selecția celor mai valoroase exemplare care se vor folosi pentru îmbunătățirea potențialului productiv al întregii populații de animale supuse controlului. „Noi trebuie să facem performanţă, să avem animale de rasă și implicit produse de calitate. Prin înscrierea animalelor în Registrul genealogic putem contribui la formarea unor nuclee de selecţie valoroase, putem avea berbeci de reproducţie, inclusiv mioare şi miori cu certificate de origine. Dacă facem montă dirijată, supravegheată, cunoaştem părinţii şi bunicii fiecărui animal pe care îl împerechem, ştim provenienţa teritorială și putem face performanţă în acest sector zootehnic. Dacă nu facem nimic, dacă nu se vede un plus în producţie, în ameliorarea raselor, mergem în pierdere”, apreciază prof. dr. ing. Gheorghe Neaţă, director general al Registrului genealogic de rasă Ţurcană din cadrul Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara.

Controlul și Registrul genealogic oferă date despre originea, conformația și constituția, dezvoltarea corporală, tipul productiv pe baza cărora se realizează mai multe operațiuni de selecție: bonitarea, clasarea, testarea performanțelor proprii și a descendenței. Pe baza acestor date se poate face profilul genetic al unei populații conform cu parametrii genetici rezultați, se pot stabili un plan de ameliorare și valoarea comercială a animalelor.

Carne – lapte – lână, trei producții care stabilesc valoarea de ameliorare

La rasa Țurcană, controlul oficial al performanțelor de producție (COP) se face pe tineretul obţinut din oile care sunt înscrise în Registrul genealogic. „Sunt şi masculi, şi femele, se cântăresc la fătare, la înţărcare şi la cinci luni. Diferenţele de spor de la fătare până la cinci luni sunt diferenţe pe care se calculează producţia medie de carne pentru fiecare oaie. Sigur că putem să luăm de bază şi cântarul de la înţărcare, deoarece cu această ocazie stabilim şi capacitatea lactogenă a oii, pentru că se presupune – şi e adevărat – că în această perioadă de fătare-înţărcare mielul consumă lapte. Şi vedem care este producţia de carne şi cât e consumul pe un kilogram de carne şi automat stabilim cantitatea de lapte pe care o produce o oaie în această perioadă. Producţia de lapte de fapt începe după înţărcare în cazul nostru, pentru că nu avem sistemul de înţărcare rapidă, şi durează pe perioada a trei controale de producţie la interval de 42 de zile. Deci iată, asta este producţia de lapte, se cântăreşte laptele dimineaţa şi seara şi se face o producţie medie cu care se închide lactaţia. În ceea ce privește producţia de lână, se face tunsul de bază când animalul împlineşte un an, deci tuns când trece la faza de mior, şi se cântăreşte cojocul, se calculează cantitatea de lână obţinută şi asta e producţia de lână”, explică prof. dr. ing. Gheorghe Neaţă.

În concluzie, cele trei producţii, carne – lapte – lână, contribuie la stabilirea valorii de ameliorare a animalelor, după anumite formule matematice, pentru fiecare individ.

Reproducția dirijată este impusă de Registrul genealogic

Cea mai evoluată metodă de reproducere a animalelor este însămânţarea artificială, dar deocamdată, la ovine, a cam dispărut din România. Rasa Țurcană, ne spune specialistul, se pretează mai greu la însămânţarea artificială faţă de rasele de tip Merinos, dar nu este imposibil.

În cadrul Registrului genealogic se execută două tipuri de montă: monta dirijată, la mână, şi monta în harem. „Monta aceasta, în fiecare turmă am calculat în aşa fel încât să îndeplinească parametrii de reproducţie normali citaţi de literatura de specialitate, cam 25 de oi pentru un berbec. Registrul genealogic impune reproducţie dirijată. Şi atunci, noi am făcut, în fermele aşa-zise ferme de elită, cu toate că nu sunt legiferate, dar noi respectăm regula, 35 de oi sunt identificate, alese, introduse într-un ţarc cu un berbec, la fel, ales, cele mai bune oi cu cei mai buni berbeci şi cel mai bun berbec montează pe cele mai bune 35 de oi, după care urmează în continuare până la 350, al zecelea care ia ultimele oi din turmă. Aceşti berbeci se ţin în ţarc cu gard electric sau cu alte forme de împrejmuire, se ţin o perioadă de 36 de zile, două cicluri de reproducţie, după care, bineînţeles, ce se întoarce se întoarce, dar se înregistrează montele zilnic în această perioadă. Şi ele constituie de fapt baza reţinerii de reproducători pentru generaţiile următoare. Controlorul, în astfel de momente, trebuie să verifice periodic, şi asta înseamnă aproape săptămânal, caietul de reproducţie, care trebuie să existe la fiecare turmă, şi registrul de monte şi fătări, care de asemenea se completează. Oile se înregistrează în ordinea numerelor matricole în Registrul de monte şi fătări. Numerele matricole sunt acordate în funcţie de data naşterii. Acolo, pentru fiecare oaie sau pentru fiecare grup de 35 de oi, se stabileşte berbecul partener, care se trece în partea unde scrie mascul, se trece numărul matricol al lui. Aceste animale se montează într-o perioadă de două cicluri de călduri, deci 16+16=32, 18 am pus noi pentru că deviază câteva zile ciclurile de călduri, nu sunt asemănătoare între ele. Şi atunci, pe perioada de 36 de zile, am stabilit noi la Registru, acei berbeci exercită monta în aşa-zisul harem pe care l-am făcut cu el în mijlocul a 35 de oi, într-un ţarc închis electric sau din alte materiale de construcţii. După care, aşa cum am spus, aici îngrijitorul trece în caietul de reproducţie, în fiecare zi, oile care s-au montat cu berbecul respectiv. O dată pe săptămână e indicat ca şi controlorul de producţie să treacă să înregistreze în Registrul de montă şi fătări, împreună cu crescătorul. E obligaţia crescătorului de fapt să-şi completeze Registrul de montă şi fătări, dar pentru că mulţi dintre ei sunt nişte oameni care mai greu se descurcă cu documentele, sunt ajutaţi de controlori să facă aceste documente”, arată Gheorghe Neață.

Momentul optim pentru reproducție este, în primul rând, în funcţie de interesul comercial al fermierului, dar trebuie să se ţină cont că Ţurcana are o oarecare periodicitate a reproducţiei şi această perioadă preponderent este toamna. „Sigur că nu e exclus să se monteze şi primăvara, spune profesorul Neață. Primăvara, în momentul când sunt duse în păşunile alpine, majoritatea oilor au tendinţa de a intra în călduri şi a se monta. Noroc că nu sunt berbecii acolo, pentru că se montează şi rămân gestante, deci sunt fecunde în perioada aia. Dar, în general toamna, începând cu luna septembrie până la sfârşitul lunii octombrie, berbecii stau în oi şi se execută montele dirijate.”

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara a instruit fiecare crescător. „Există mai multe aspecte pe care le-am discutat, iar unul dintre ele este acela că de regulă crescătorii, primăvara când livrează pentru sacrificat mieii, nu fac selecţia aşa cum trebuie. Crescătorul, de pildă, chiar dacă are înregistrat secţiune principală cu berbec de secţiune principală, se întâmplă să nu reţină mieluţele în continuare şi reţin exact de la sfârşitul fătărilor ce rămâne acolo, care-s mai frumoase. Şi din cauza asta ele nu se mai regăsesc în baza de date. Este trecută ca număr matricol, dar nu se mai regăseşte în turmă, pentru că a plecat la export sau la abator. Deci asta este principala condiţie. Noi le-am spus foarte clar: mieluţele din oile nominalizate la împerechere să le păstreze. Şi există o regulă la Registru: 25% din tineretul femel se păstrează pentru prăsilă. Normal, în 7 ani ajung oile în secţiunea principală, astfel încât să poată să obţină berbeci de reproducţie din ele, 3 generaţii, 7 ani. Când înscriem în Registrul genealogic luăm cazul că nu cunoaştem originea efectivului. Le luăm aşa cum sunt, după apartenenţă rasială, şi le-am înscris. Automat, aceste oi se înscriu în secţiunea secundară II. Secţiunea secundară II se montează cu berbeci de origine cunoscută din secţiunea principală, mieluţele obţinute din ele se scriu în secţiunea principală I, ele din nou se montează cu berbeci din secţiunea principală, cu alţi berbeci, nu cu taţii lor, se obţin şi mieluţele care se înscriu în secţiune principală. Când fată ele, şi berbecii, şi mieluţele sunt din secţiune principală şi pot merge în secţiune principală în continuare”, ne-a explicat directorul general al Registrului genealogic de rasă Ţurcană din cadrul Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara.

Timbrul genetic pe care-l poartă face prețul animalului

Mulțumirea crescătorilor este atunci când ajung să producă material de prăsilă înscris în secţiunea principală a Registrului genealogic, pentru că preţul unui animal este legat de timbrul genetic pe care-l poartă. Acolo sunt trecute performanţele părinţilor şi, în funcţie de performanţele părinţilor şi de performanţa lui proprie de dezvoltare corporală după primul tuns, că numai atunci se admite vânzarea lui, se stabileşte preţul. Preţ care poate să fie foarte mare, a specificat Gheorghe Neață.

„Dacă un berbec de reproducţie la ora actuală se vinde cu 2.000 – 2.500 lei, un berbec testat după descendenţă, asta înseamnă că după descendenţă berbecul se vinde testat, înseamnă după producţia de lapte a fiicelor la lapte, asta înseamnă să aibă trei ani, de regulă se practică numai pentru însămânţare artificială această chestiune, poate să ajungă la 2.000, 3.000, 4.000, 5.000 de euro, depinde de valoarea lui genetică, plusul pe care-l aduce în performanţă. Vedeţi, noi aici încă nu avem stabilizat Registrul genealogic, crescătorii care vând berbecii îi vând numai după performanţa absolută a mamelor. Deci dacă aţi văzut oi care depăşesc 1,5-2 litri de lapte pe zi, berbecii care provin din oile astea se caută ca pâinea caldă. Deci se vând de sub oaie, când sunt miei neînţărcaţi, la preţuri exorbitante, 20.000 – 30.000 de lei bucata. Crescătorii ştiu. Valorile se stabilesc. În momentul când ăsta va mai avea şi certificat, pentru că efectivul e mai nou luat în control, mai durează 2 ani până ajung certificatele de origine la ei, în momentul în care vor avea şi certificate vor fi de-a dreptul preţuri extraordinar de mari, exact cum se practică în Occident. Eu am fost martor în Marea Britanie când un berbec de Suffolk, rasă de carne, s-a vândut cu 8.500 de lire sterline. Prin urmare, un berbec testat poate să aducă o avere în casă. Asta trebuie înţeles de toată lumea. Trebuie înţeles în primul rând de crescători, să fie corecţi în stabilirea datelor de performanţă, de controlori, să controleze foarte bine şi acurateţea lucrărilor să fie exemplară, şi trebuie să fie încurajaţi de stat. Nu mai trebuie să băgăm orice fel de berbeci în fermele de elită. Berbeci selecţionaţi, şi acolo pe cât posibil cuplurile cele mai valoroase să fie însămânţate artificial, cu cei mai valoroşi berbeci”, precizează specialistul care conduce Registrul genealogic de rasă Ţurcană din cadrul Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & VICTOR MIHALACHE

Pe 20 februarie 2023, Asociația Grânarii organizează un eveniment special la care invită fermierii din județul Vaslui și împrejurimi. „Sfatul fermierilor – Vaslui” se va desfășura începând cu ora 10:30, la Pensiunea Dobrina, din localitatea Huși, județul Vaslui.

Fermierii au ocazia să afle care sunt cele mai noi tehnologii și practici în agricultură; să discute cu experți în domeniu; să cunoască în amănunt noul Plan Național Strategic și care sunt noutățile PNS 2023 – 2027. De asemenea, se va prezenta Asociația Grânarii și beneficiile aderării într-o organizație profesională.

„Sfatul fermierilor de la Vaslui este un eveniment ce va oferi agricultorilor prezenți oportunități excelente de a se conecta cu alți fermieri din comunitatea noastră și de a învăța despre cele mai noi tehnologii și practici în agricultură”, punctează Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii de vin din Dealu Mare își deschid porțile pentru iubitorii de vin și de natură. Timp de două zile, 22 – 23 octombrie 2022, are loc a treia ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”, la care oaspeții sunt așteptați cu sticlele, cu brațele și cu cramele deschise, în natură, în aer liber și, desigur, cu vinuri bune.

La doar o oră de București, cramele din Dealu Mare își dezvăluie comorile din pivnițe și vii, din sufletele oamenilor locului. Pasionații de natură și vin vor degusta, vor vizita locuri frumoase și vor învăța vinul de la profesioniștii care-l produc.

„Evadare în Dealu Mare 2022” cuprinde 15 crame, 5 trasee de vizitare, nenumărate peisaje, multe vinuri, gustări și apă. Biletele pot fi achiziționate până la data de 19 octombrie 2022 (www.iabilet.ro/bilete-evadare-in-dealu-mare-78948) și asigură accesul exclusiv la cramele prevăzute în fiecare traseu, în intervalele orare prevăzute în programul de vizitare comunicat de către organizatori. Pentru fiecare traseu, în fiecare zi e disponibil un număr limitat de bilete pe zi. Sunt 100 de locuri cu transport asigurat de către organizatori (din București și retur) - 300 lei/persoană; și 20 de locuri cu transport propriu - 250 lei/persoană.

În fiecare zi de Evadare poate fi ales câte unul dintre cele cinci trasee pregătite de gazde:

• Traseu 1 - Domeniul Aristiței, Dagon, Davino

• Traseu 2 - Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry)

• Traseu 3 - Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery

• Traseu 4 - Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry)

• Traseu 5 - Budureasca, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu

Mijloacele de transport vor pleca la orele 9.30 din București - Piața Victoriei. Vizitarea primei crame va începe aproximativ la orele 11.00. Pentru fiecare cramă e prevăzută o durată de circa două ore si jumătate (vizită, degustare, gustări, întrebări și răspunsuri, achiziții de la fața locului). Plecarea înapoi către București se va face în jurul orei 19.30-20.00 (ora estimată de ajungere la Piața Victoriei fiind 21.30). Fiecare autocar va fi însoțit de un reprezentant al organizatorilor, care va oferi informații oaspeților.

Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare organizează a treia ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”. Prima ediție a fost organizată în august 2020 și a fost un succes deși a avut loc în condiții de pandemie, toți participanții simțindu-se în siguranță în timp ce s-au bucurat de o experiență unică. A doua ediție a avut loc la finele lunii iunie din 2021.

În perioada 23 – 25 septembrie 2022, în județul Suceava, la Dolhasca, are loc prima ediție a festivalului de artă „Film în sat”. Arta în toate formele ei de expresie ajunge în inima naturii, la sat, unde timp de trei zile vor fi vizionate filme românești, spectacole de teatru, vor avea loc întâlniri și discuții cu actori români, iar muzica nu va lipsi.

„Film în sat” este un proiect de cultură ce-și propune să aducă mai aproape de sufletul omului filmele românești atât de apreciate la marile festivaluri internaționale, dar atât de rar văzute de publicul larg din țara noastră. Pe lângă filmele mari premiate, festivalul aduce în mijlocul oamenilor filme de scurt metraj și filme de animație adresate tuturor vârstelor.

„Oricât am fi de prinși în tumultul cotidian, tendința este să ne întoarcem la origini. Ne plac obiectele vintage, tânjim după o vacanță rurală unde cei mici pot vedea cum arată o fermă de animale, ne bucurăm de vastele câmpuri de rapiță și lavandă care dau bine în poze pe Instagram. Credem că e important să-i facem pe cei mici să aprecieze rădăcinile noastre, locul de unde vine, de altfel, seva artei.  Cei de la sat sunt obișnuiți cu toate acestea, dar le lipsește accesul la cultură. La cultura de calitate”, arată organizatorii.

Festivalul de artă „Film în sat” este un demers cultural unic conceput de Cuzin Toma, unul dintre cei mai de seamă actori ai cotidianului, remarcabil interpret al unor roluri de film și teatru. De altfel, festivalul este organizat de Asociația Cuzin Toma „Dacă eu pot, poți și tu”, iar proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, ediția din județul Suceava având ca partener Consiliul Local și Primăria Dolhasca. Sponsor principal este cunoscuta companie furnizoare de tehnică agricolă Titan Machinery România, iar sprijin a venit și din partea producătorului de vin Jidvei. Intrarea este liberă la festival.

V-ați putea întreba de ce un festival „Film în sat” la Dolhasca. Vă răspund organizatorii: „Pentru că, deși transformată în oraș, în urmă cu câțiva ani, localitatea încă e formată din șapte sate, unde tradițiile și obiceiurile sunt încă vii. Colindele răsună în prag de sărbători, iar datinile caprei și ursului, din Ajun, s-au păstrat cu sfințenie, în fiecare an”.

Mesajul lui Cuzin Toma

„Cuzin Toma e numele meu. Deși sunt născut în Sprâncenata, în Olt, Peștișani este locul în care-mi sunt rădăcinile și locul în care am crescut, în care m-am dezvoltat ca om și individ în societate.

După cum poate știți, CV-ul meu se împarte în două: înainte și după 2002. Înainte de actorie și după ce am intrat la actorie. Nu are rost să îmi înșir meseriile, majoritatea îmi știți cariera. Tot ce pot să vă spun: actoria este mediul în care am învățat să îmi cunosc și să îmi accept emoțiile și să le pot exprima în cuvinte. Vorbesc de actorie, dar de fapt mă refer la artă. Menționez arta, dar de fapt vorbesc despre cultură. Cultura ne ajută să ne acceptăm și să ne depășim condiția. Am cunoscut și am trăit între atât de mulți oameni diferiți, iar asta mă ajută să înțeleg în profunzime anumite tipologii ale personajelor.

Bineînțeles că nu mă deranjează când mă strigați Firicel. Însă, vă recomand să-l descoperiți pe Carfin în filmul „Aferim!”, film premiat cu Ursul de Argint la Festivalul Internațional de la Berlin. Totodată, vă invit să-l vedeți pe Culai din „Și atunci, ce e libertatea?”, un film în regia lui Andrei Zincă. Mie mi-a plăcut foarte mult și rolul Costi din filmul „Comoara” al lui Corneliu Porumboiu, de asemenea premiat la Cannes.

„Film în sat” este proiectul care a pornit de la dorința mea de a întoarce comunității de unde am plecat din experiența acumulată de mine în ceea ce se numește cultură. De aceea, organizez festivalul de artă „Film în sat”. Timp de trei zile, între 23 și 25 septembrie, Dolhasca devine capitala culturală pentru fiecare dintre noi.

Te invit, deci, la proiecții de filme românești, momente de teatru, dansuri, ateliere de creație, food-truck-uri și multe alte momente speciale ce ne vor încânta pe toți. Hai la „Film în sat” să descoperi, alături de mine, natura, filmul, artele și buna dispoziție. Direct la izvoarele lor!”

Programul și alte detalii, aici: https://www.filminsat.ro/

A XVII-a ediție a sărbătorii crescătorilor de ovine „Țurcana – Regina Munților” are loc pe 25 septembrie 2022, în județul Hunedoara, la Costești, comuna Orăștioara de Sus. Evenimentul este organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine „Dacia”, cu scopul de a promova rasa Țurcană.

„Acest festival dedicat rasei de ovine Țurcană este o ambiție personală. Am inițiat această sărbătoare pentru zonă și mă bucur din suflet că s-a dezvoltat foarte mult și a luat o amploare națională, fiindcă fermieri din toată țara vin la Costești, schimbă păreri și discută cu crescătorii din județul Hunedoara. E un festival cu care ne mândrim. Am pus comuna Orăștiora de Sus pe harta turistică”, a afirmat Dumitru Andreșoi, președintele Asociației „Dacia”. Aşezarea din Munţii Orăştiei este deja un vechi loc de întâlnire al crescătorilor de oi, iar sărbătoarea dedicată acestora a devenit o manifestare de tradiţie a satului hunedorean.

Și la această a XVII-a ediție, atracțiile festivalului vor fi ovinele expuse în boxe și mâncărurile tradiţionale - balmoşul, virşlii, pastrama, tocăniţa, plăcintele, brânzeturile şi mezelurile de oaie. Totodată, sărbătoarea crescătorilor de oi mai are în program un simpozion și nelipsitul spectacol folcloric.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Dacia” Hunedoara este recunoscută ca societate de ameliorare care conduce Registrul genealogic pentru ovinele din rasa Țurcană.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Aberdeen Angus România anunță că, începând cu data de 22 august 2022 va demara Graficul COP (Controlul Oficial al Producției), semestrul II 2022, în fermele membre ale asociației.

Graficul COP este împărțit pe șase trasee, cuprinzând toate cele 41 de județe ale țării.

Potrivit programului de ameliorare aprobat conform Regulamentului European 1012 din 2016 cu modificările ulterioare, crescătorii de bovine au următoarele obligații:

• Să respecte data de control din grafic;

• Să transită anexele la timp, trimestrial, de patru ori pe an, după cum urmează: până în 10 aprilie pentru primul trimestru (ianuarie, februarie, martie); până în 10 iulie pentru trimestrul 2 (aprilie, mai, iunie); până în 10 octombrie pentru trimestrul 3 (iulie, august, septembrie); până în 10 ianuarie pentru trimestrul 4 (octombrie, noiembrie, decembrie).

Fermierii care nu respectă regulile vor primi din două în două săptămâni un avertisment, iar la trei avertismente fermierul va fi exclus din asociație.

„Toți tauri folosiți la montă naturală începând cu data de 1 noiembrie 2020 trebuie să fie bonitați de către Asociația Aberdeen Angus România și autorizați de Oficiile Județene de Zootehnie. Această  bonitare o să se efectueze odată cu programarea fermelor în cadrul graficului de COP, taurii trebuie să aibă vârsta de minimum 16 luni, să dețină certificat zootehnic și să corespundă caracteristicilor rasei”, punctează Asociația Aberdeen Angus România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În urmă cu vreo zece ani, puțini credeau în vaca de carne, în viitorul unei afaceri cu taurine specializate pentru producția de carne. Un astfel de visător este Tamas Peter Nagy, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și fost director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, dar mai cunoscut ca fermierul Tomi. Recent am ajuns în județul Mureș, la o aruncătură de băț de renumita stațiune Sovata, în localitatea Măgherani, acolo unde între dealuri vestitul Tomi și-a văzut visul cu ochii, o fermă modernă de vaci din rasa Aberdeen Angus și o micuță carmangerie. Cu multă muncă, sudoare și foarte mulți bani investiți s-a născut Black Angus Farm. Afacerea începută ca un hobby de tânărul medic veterinar dă roade astăzi.

„Cândva spuneam că vaca de carne va deveni o tradiţie mai ales în bazinul transilvănean, astăzi putem spune că este realitate.”

Reporter: Iată că ne întâlnim la fermă, aici unde trebuie să recunoaștem că am fost plăcut surprinși de ceea ce aţi reuşit să faceţi în vreo cinci-șase ani. Să începem cu începutul, de ce bovine de carne şi de ce rasa Aberdeen Angus?

Tamas Peter Nagy: Mulțumesc că aţi venit, sunt onorat să vă găzduiesc la mine în fermă! Black Angus Farm este visul meu, realizat aici, pe pășunile din Transilvania. Cu mulți ani în urmă, spuneam că trebuie să facem ferme cu lanţ integrat ca să putem aduce plusvaloare producţiei zootehnice. Am susținut mereu că dacă nu investim în genetică şi nu perseverăm rămânem în zona empirismului. Trebuie tot timpul să ne dezvoltăm, să modernizăm. Aici este vorba de o modernizare de exploataţie, este un vis care încet-încet devine realitate. Cândva spuneam că vaca de carne va deveni o tradiţie mai ales în bazinul transilvănean, astăzi putem spune că este realitate. Acum zece ani, erau doar câţiva fermieri, îi numărai pe degete, care au început să crească bovine de carne, nici nu exista registrul genealogic al rasei de carne, acesta înființându-se în 2012, când lucram eu la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) și când, ca hobby, mi-am cumpărat şi eu câteva exemplare. După foarte puţin timp, m-am lăsat de administraţie şi m-am apucat de zootehnie în mod serios, astfel că ceea ce povesteam din cărţi şi teoretic am încercat să demonstrez că pot să fac şi practic.

„În prezent ne mândrim cu faptul că Aberdeen Angus România este cea mai puternică asociaţie din Europa.”

Asta înseamnă foarte mult sacrificiu, foarte mult volum de muncă ca să ajungi la nivelul acesta. Am muncit foarte mult, am început cu un tractoraş din 1956, cu câteva văcuţe, după aia credite şi dezvoltare, comerţ şi acum am ajuns încât ceea ce se naşte la noi în curte să treacă prin tot fluxul, mă refer aici la creştere, înţărcare, îngrăşare, finisare, abatorizare, procesare şi desfacere. Este un flux care în zootehnie nu e aşa de scurt ca la porc şi la pasăre. La bovine e un proces mult mai lung şi mai sunt şi capricii, oscilaţii ale pieţei, oscilaţii ale carburanţilor, inputurilor, preţurilor. Dar, per total noi, fermierii, trebuie să fim optimişti şi să învingem tot timpul aceste dificultăţi şi să privim lucrurile, şi să ridicăm capul să privim înainte. Iar acum, Angusul în Ardeal din mit se transformă în realitate. Am crezut în această rasă, fiind o rasă rustică, o rasă care se pretează pentru micii fermieri din România, pentru că fiind rustică nu înseamnă că fermierii trebuie să aibă acele îndeletniciri speciale pentru a crește această rasă, se adaptează foarte bine condiţiilor pedoclimatice atât în zona de munte, cât şi în zona de şes. În administraţie am învăţat foarte multe pe care le-am pus în practică în zona privată, unde activez de mai mult de nouă ani.

Ce vreau să mai punctez este că am fost câţiva fermieri care am înfiinţat Asociaţia Aberdeen Angus România, puteai să-i numeri pe degetele de la o singură mână, iar astăzi numărul membrilor asociației trece de 1.100, cu un efectiv mediu de peste 50 de capete, iar efectivul de Angus în România depăşeşte 100.000 de capete. În prezent, ne mândrim cu faptul că Aberdeen Angus România este cea mai puternică asociaţie din Europa, are cei mai mulţi fermieri şi cel mai mare efectiv din Europa de rasă curată, în secţiunea principală a Registrului.

Reporter: Şi asta, în vreo zece ani?

Tamas Peter Nagy: În 10-12 ani. Întâi s-a înfiinţat asociaţia, cu chiu cu vai am băgat mâna în buzunar fermierii şi am contribuit la început, după aceea au fost acele proiecte de derulare a Cărţilor de rasă, Controlul oficial etc., iar astăzi din contribuţii certificate de origine, evenimente, tot, asociaţia realizează venituri astfel încât să-şi permită să facă investiţii.

Reporter: Ferma în care suntem acum este membră a asociației.

Tamas Peter Nagy: Așa este. Aici a fost o fermă veche, se creșteau tot taurine pentru carne, rasa Charolaise, care s-a desfiinţat, am cumpărat eu şi am pariat pe Angus. Am înfiinţat ferma Black Angus, fiind aici în zonă montană, în zonă defavorizată, am încercat să accesez fonduri, prima dată n-am reuşit, am perseverat, m-am mai deşteptat şi eu şi, în final, am reuşit, am fost foarte bucuros că am reuşit. Vă spun sincer, implementarea n-a fost deloc uşoară, o fermă de vaci de carne cu totul integrat, mă refer aici la tot ce înseamnă depozitare, cereale, procesare, depozit siloz, depozit fân, alimentare apă, îngrăşătorie, unitate procesare. A trebuit să organizez totul în aşa fel încât să renteze, să existe un flux uşor de realizat cu personal puţin, că ştiţi foarte bine că lipsa personalului în agricultură este o mare problemă. Am însă noroc că încă avem oameni în această zonă care sunt dispuşi să lucreze în zootehnie.

Reporter: Am văzut şi case părăsite aici la Măgherani, dar nu atât de multe ca în alte părți ale țării.

Tamas Peter Nagy: Lumea când m-a întrebat ce caut eu aici şi de ce am venit eu aici, când lumea fuge de aici, am zis: am venit să creăm locuri de muncă. Şi toţi angajaţii sunt din zonă, am creat locuri de muncă, plătim taxe locale aici şi nu exportăm animale vii, cum s-a făcut de-a lungul anilor când am exportat subvenţie, noi am optat ca să îngrăşăm, să reintroducem cerealele pe care le exportam în îngrăşare şi să valorificăm şi păşunea, şi fâneaţa din zonă, şi animalele să le abatorizăm tot în România, să asigurăm locuri de muncă, şi în final să procesăm şi să încercăm să desfacem, să punem pe piaţă produse finite. Suntem la început de drum, nu este uşor, sunt foarte multe provocări. Ştiţi şi proiectul, mai ales în ultimii doi ani cu creşterile de materiale construcţii, să faci faţă, creşterea salariilor în domeniul construcţiilor, ai calculat ceva în 2018 când a fost gândit acest proiect şi iată, realizat, până a fost aprobat, până a fost bugetat, până ne-am apucat de autorizaţii, până am reuşit acum să fie finalizat, a trecut ceva timp şi preţurile au crescut. Am semnat un contract la 4,66 euro şi am închis proiectul la 5 lei pe euro. Deci aceste diferenţe trebuie suportate din buget, iar bugetul trebuie să vină din producţie. Că de altundeva de unde să vină?! Din acest punct de vedere, pot să spun că a fost o etapă destul de grea, mă bucur că am ajuns cu bine la sfârşit şi, iată, suntem astăzi la această fermă nouă și modernă.

„Vreau să pun panouri, să fac biogaz, intenționez să aduc în fermă tot felul de inovaţii, așa încât să reduc costurile.”

Reporter: Anul acesta s-a încheiat proiectul?

Tamas Peter Nagy: Da, în aprilie. Am şi populat, suntem deja la populare din producţie proprie, toate animalele sunt din producţie proprie, începem să dăm drumul la partea de procesare, acolo mai necesită timp până se fac reţetarele şi tot fluxul se pune la punct, dar sunt şi în această privinţă optimist, am angajat personal calificat, am adus înapoi muncitori de-ai noştri plecaţi în Germania, unde munceau în abatoare. Unul a venit acasă din Germania după 10 ani, iar altul s-a întors acasă după 11 ani de muncă în Italia. Şi le-am spus: băieţi, nu v-aţi săturat să mai plecaţi? Hai că facem echipă şi lucrăm împreună. Şi oamenii au acceptat şi am început testele, sunt mulţumit de cum evoluează lucrurile şi eu sper să şi reuşim.

Reporter: Cum v-ați gândit să valorificați Angusul? Vreți să faceți un magazin la poarta fermei, dar nu e suficient, iar orașul Târgu-Mureș vă e aproape...

Tamas Peter Nagy: Fiind oraşul nu foarte departe, o să ne adresăm clienților atât în domeniul HoReCa, însă vom face şi vânzare en detail de produse premium din carne de vită Angus. Necesită şi acest lucru timp, necesită cunoaştere, o să fie personal calificat care va fi angajat în perioada imediat următoare pentru partea de marketing şi desfacere, acum suntem doar la faza de teste de producţie şi încă lucrăm pe partea de marketing, care în perioada următoare va fi definitivat şi vom ieşi pe piaţă. Urmează să ieşim cât de curând pe piaţă.

Reporter: Ce v-aţi propus să obţineţi din carnea de Aberdeen Angus?

Tamas Peter Nagy: În primul rând, se face tranşarea şi toate piesele tranşate ce rezultă în urma operațiunii sunt categorizate pentru comenzile din domeniul HoReCa, mă refer aici la pulpă, rasol, cotlet, muşchiuleţ şi sunt acele specialităţi care necesită punerea pe piaţă a unor procedee sau etape de lucru, de exemplu carne maturată, acele steak-uri, antricot, T-Bone, Reb-Eye etc., care necesită maturare, care necesită timp, asta înseamnă că trebuie să tai animalul, să pui la maturare, să aştepţi, după care să organizezi efectiv desfacerea, dar toate la timpul lor. Sunt răbdător, cum am fost şi cu ferma, şi cu partea de zootehnie, unde am investit şi am pariat pe Angus şi lucrăm deja de câţiva ani buni tot ce înseamnă genetică, tauri de reproducţie, selecţie. Eu zic că după șapte ani lucrurile încep să se reaşeze. În zootehnie investiţiile nu se recuperează repede, nu-i ca la bingo, am pus banul şi am câştigat a doua zi. Deci necesită răbdare, lucrăm cu animale, lucrez cu genetică, bază furajeră şi ai nevoie de o foarte bună organizare. Noi creştem Angusul toată vara pe păşune, deci avem suprafeţe de păşune parcelate cu gard electric, unde sunt grupele de montă. Fiind în zona montană, avem mari probleme cu vânatul, cu urşi, cu lupi, mai găsim viţei sfâșiați, că avem problema asta că atacă mai ales la tineret. Când coborâm de la munte spre mai aproape de buza fermei, în zona aceasta avem probleme cu şacali, dar, per total, dacă avem o supraveghere bună, lucrurile merg în direcţia cea bună.

Reporter: Am remarcat că aveți şi Black Angus, şi Red Angus.

Tamas Peter Nagy: Sunt două ferme. Una care este gestionată de tata, ferma de Red Angus, iar ferma de Black e gestionată de mine. Ştiţi cele două varietăţi, poate Black-ul este mai sensibil un pic, fiind lucrat mai mult în ceea ce priveşte genetica; Red-ul este, părerea mea, un pic mai rustic, de aceea mi-a plăcut şi a fost o provocare cu Red-ul, fiind mai rustic, dar nu pot să fac diferenţe mari între ele. Într-adevăr, performanţe se obţin foarte bune pe Black, mult mai rapid, pentru că marja de selecţie şi posibilitatea să cumperi tauri de top este mult mai mare decât la Red, populaţia este mult mai mare decât la Red. Dar nu există diferenţe foarte mari. Poate un foarte bun specialist, de-a lungul anilor, observă aceste diferenţe, dar, dacă tragi o linie generală – nu sunt diferenţe fantastice.

Reporter: Ce efectiv aveți?

Tamas Peter Nagy: Efectivele oscilează. În medie, undeva la 750-800 de capete.

Ca omul gospodar, și-a făcut „vara sanie și iarna car”

Reporter: Creșterea taurinelor nu este un sector în care să vezi imediat rezultatul. A fost greu să ajungeți la nivelul actual. Cum ați reușit, cu ce bani?

Tamas Peter Nagy: Am accesat mai multe proiecte. Proiectul acesta, Black Angus Farm, este cel mai mare proiect, e vorba de 2,6 milioane de euro cu utilaje cu tot, bani europeni. Am accesat şi proiecte mai mici şi am accesat credite bancare, cu garanţii, am pus gaj casa părinţilor la bancă, casa mea și a soției. Dar când scapi de un credit, îţi mai vine să faci unul, să mai modernizezi. Vreau să pun panouri, să fac biogaz, intenționez să aduc în fermă tot felul de inovaţii așa încât să reduc costurile, cheltuielile. Tot timpul există provocări, să îmbunătăţeşti calitatea genetică, să înnoiești parcul de utilaje, sistemul de mecanizare, ai nevoie să modernizezi, că dacă nu ţii pasul cu tehnologia, rămâi învins. Trebuie tot timpul să fii competitiv, încât să te păstrezi pe piaţă. Am vândut foarte multe animale de reproducţie, mă refer la viţele, la tauri de reproducţie care au adus plusvaloare în această perioadă pentru fermă.

Reporter: Pentru că animalele de reproducţie au altă valoare.

Tamas Peter Nagy: Au valoare adăugată, şi vă daţi seama că nu e totuna, chiar recent am vândut un lot de 40 de juninci la un preţ corect, care a adus o gură de oxigen mai ales în această etapă de pornire, când ai nevoie să susţii salarii, să susţii cheltuieli, contribuţii la stat, ai închis şantierul – trebuie să plăteşti la primării impozite, la ISCT şi toate taxele, taxele de autorizare, taxele ce se plătesc către stat. Am avut noroc că am accesat, de exemplu, IMM Agro Invest, printre primii clienţi am fost, am accesat 100.000 de euro, anul trecut, în 2021, a doua zi m-am dus şi mi-am cumpărat îngrăşăminte pentru 2022. Cu 1.760 lei tona. Anul ăsta, porumbul l-am semănat cu îngrăşăminte cu preţurile de anul trecut. La fel la motorină, când a fost la preţul din pandemie ne-am făcut nişte stocuri mari de motorină şi lucrăm cu motorină de 4 lei, nu cu motorină de 10 lei. Deci anul ăsta oarecum sunt bucuros că am avut această viziune că lucrurile nu merg într-o direcţie bună. Şi atunci, în zootehnie n-o să lucrez cu cereale de 1,40 sau 1,50 lei – mă refer la preţul de vânzare acum, cu cât se tranzacţionează porumbul – că o să lucrăm la un preţ mult mai economic. Şi astfel valoarea adăugată vine atât de la partea de îngrăşare, cât şi, încercăm să mai dăm ceva, de la partea de tranşare şi desfacere, ca să devenim sustenabili, ca pe viitor să reuşim să modernizăm exploataţiile în continuare, dacă Dumnezeu ne ţine să fim sănătoşi şi să nu avem alte incidente.

Reporter: Câți angajați aveți?

Tamas Peter Nagy: Avem per total, pe tot ce înseamnă exploataţii, mă refer şi la partea de tabere de vară, cu personal, sunt 21 de oameni care lucrează, pentru care trebuie să asiguri salariile, trebuie să plăteşti contribuţii. Nu mai găseşti oameni, dacă nu plăteşti oameni. Sau chiar dacă găseşti oameni la salariul minim, nu poţi să ai pretenţii să-ţi facă şi treabă. Şi de aceea oamenii trebuie remuneraţi, şi în ziua de astăzi nu mai merge, noi nu mai avem în zootehnie slugi, avem muncitori care vin cu maşină personală, se schimbă, fac un duş, îşi iau salopetele şi intră la activitate.

„Preferăm să procesăm carcasa undeva între 300-350 kg. HoReCa vrea carne de calitate, vrea animale tinere, vrea între 20-24 de luni sacrificate.”

Cheia este îngrăşarea-finisarea

Reporter: Care este performanţa la care aţi ajuns la fermă aici?

Tamas Peter Nagy: Vom încerca cu moara tehnologică să îmbunătăţim performanțele, avem o nouă reţetă pentru finisare. La tăuraşi avem un spor mediu zilnic de peste 1.300 de grame la Angus, care se va îmbunătăți, pentru că de acum încolo începe tehnologia. Până acum făceam aşa, la ochi. Acum începe profesionalismul şi o să ducem acest randament în sus. Acum nu pot să spun, am avut şi tauri de peste 450, cu un randament zilnic de 2,6 kg. Vorbesc pe media populaţiei, per total. Dar cu noua reţetă o să fie mai bine.

Reporter: Randamentul la Angus care este?

Tamas Peter Nagy: Avem un randament de peste 55%, sacrificat la peste 600 kg. Noi preferăm să procesăm carcasa undeva între 300-350 kg, care este perfectă pentru ceea ce cere piaţa. HoReCa vrea carne de calitate, vrea animale tinere, vrea între 20-24 de luni sacrificate. Iar în ultima perioadă începe să fie o lipsă de carne de vită pe piața europeană. Sectorul este greu, încă nu există aşa o automatizare cum e la porc sau la pasăre, chiar dacă am investit foarte mult în mecanizare, în adăposturi, în tehnologie, încă depindem de oameni care trebuie să vină atât de sărbătorile legale, cât şi sâmbăta şi duminica, e foc continuu, şi de Rusalii, şi de Paşti, şi de Crăciun, noi trebuie să fim prezenţi în fermă, dacă vrem performanţă. Asta trebuie să înţeleagă toată lumea. Nu se poate face zootehnie prin telecomandă sau la distanţă. Specialistul trebuie să fie permanent în fermă şi, cum se spune, „ochiul stăpânului îngraşă animalul”.

Eu încurajez oamenii să ţină bovine de carne, este loc pentru bovine de carne în Transilvania şi nu numai, în toată România. Cât timp vezi păşuni neexploatate şi neutilizate şi care ar putea fi exploatate şi utilizate, pentru asta România ar putea să fie Argentina Europei, dacă adoptă în următoarea strategie o politică sănătoasă. Cheia este, şi vă spun, după atâţia ani de experienţă atât în domeniul administrativ, cât şi în domeniul privat, îngrăşarea-finisarea. Noi exportăm cereale în loc să convertim înapoi în sistem, să subvenţionăm îngrăşarea, să abatorizăm animalele în abatoare în care am investit prin proiecte europene să aibă volum, să aibă flux şi să tranşăm şi să exportăm piese de carne. E mai profitabil decât să exportăm animale vii. Exporţi animale vii – exporţi subvenţie.

Ca paranteză, când am mers acum 7-8 ani şi cumpăram tauri de 6.000-7.000 de euro la licitaţii în Germania, şi toţi oamenii care mă ştiu, foarte mulţi au venit cu mine şi am cumpărat tauri linia australiană, linie canadiană, lumea zicea că „ăsta a înnebunit, a dat atâţia bani…”. Oameni buni, noi suntem prea săraci, am fost prea săraci şi nu mai avem timp să recuperăm acel handicap pe care-l avem faţă de celelalte ţări dezvoltate. Iar genetica nu înseamnă un an, nu înseamnă 5 ani, nu înseamnă o generaţie, înseamnă generaţii. Iar noi acest handicap trebuie să-l recuperăm rapid. De aceea trebuie să investim masiv, încât să recuperăm, să fim competitivi cu ei, iar prin această bunătate ce avem azi în România – avem apă, climat, păşune şi forţă de lucru, că suntem oameni care pun osul la treabă, să devenim competitivi cu celelalte state, să putem să le învingem. România poate să fie Argentina Europei în ceea ce priveşte bovina de carne, iar în bazinul transilvănean, cu programele şi cu marketingul făcute de Asociaţia Aberdeen Angus s-a ajuns unde s-a ajuns. Trebuie să organizăm colectarea, să organizăm îngrăşarea, să organizăm abatorizarea şi să organizăm piaţa. Asta nu poate să facă doar un simplu fermier. Această fermă, ca să fie profitabilă, trebuie să proceseze undeva la 10 animale pe săptămână, are nevoie să mai colecteze animale şi să îngraşe de la micii fermieri parteneri, care sunt în zonă. Chiar în vecinătatea mea este un fermier care are 20 de capete. Din 20 de capete are 5-6 tăuraşi pe care anual îi preiau eu în unitatea de finisare de acum încolo. Altul este peste două văi de aici, al treilea este în satul vecin, şi atunci această comunitate din zona noastră colectează, are o piaţă de desfacere, știe pentru ce produce şi toată lumea este mulţumită. Păşunile sunt valorificate, sunt întreţinute, sunt acoperite de animale, sunt fertilizate natural, iar cum v-am spus, avem nevoie de cel puţin 10 animale abatorizate ca să putem face faţă presiunilor de piaţă, ca să fim competitivi. Ca să aduci un om din Italia şi din Germania trebuie să-i dai salariu. Trebuie să-i dai să muncească. Iar acel produs trebuie să-l valorifici ca să poţi să plăteşti salarii, contribuţii, energie electrică, taxe, impozite, revizii la utilaje, tratamentele medicamentoase, dacă ai lipsuri de furaje – că nu poţi să le produci pe toate, produci porumb în zonă, lucernă, fân, grâu, de acolo adunăm paie, dar câteodată mai trebuie să şi cumpărăm, de exemplu, orz, că nu producem orz în această zonă, trebuie să cumpăr şroturile, premixurile, vitaminele, mineralele, deci toate acestea costă bani. Şi de aceea trebuie făcut un buget foarte echilibrat, în care omul să ştie ce cheltuieli are şi ce capacităţi de producţie are.

„Eu încurajez oamenii să ţină bovine de carne. România poate să fie Argentina Europei în ceea ce priveşte bovina de carne, dacă adoptă în următoarea strategie o politică sănătoasă.”

Afacere de familie cu viitor

Reporter: În încheiere, cine este omul Tamas Peter Nagy?

Tamas Peter Nagy: Toată lumea mă cunoaşte ca Tomi, fermierul de vaci.

Reporter: Exact, aşa am întrebat şi noi în sat, c-am luat-o greşit pe drum, şi am întrebat niște săteni unde e ferma domnului Tomi şi, iată, am ajuns.

Tamas Peter Nagy: Lumea mă cunoaşte ca Tomi, că lumea mă întreba „cine-i Nagy?”, nu ştie nimeni. Dar dacă întrebai „cine-i Tomi?”, lumea mă ştie. Da, sunt Tomi, fermierul de vaci. De profesie sunt medic veterinar, am făcut studii aprofundate şi în domeniul zootehniei, că am fost tot timpul pasionat de zootehnie, că altfel nu ajungeam pe la ANZ.

Am început ca un funcţionar de rang inferior, am studiat, am perseverat, prima dată am tatonat cu caii de sport, unde am făcut performanţă, am fost medic veterinar şi la olimpiadă la Atena, printre altele, şi mi-a plăcut să fiu la ţară, să fiu în domeniul agriculturii, aproape de zootehnie, şi atunci tot timpul în spatele casei am ţinut animale. De mic copil ţineam porumbei ornamentali şi voiajori…

„De la costum şi cravată am ajuns înapoi la cizme de cauciuc, am revenit la ceea ce-mi place şi mi-a plăcut tot timpul, zootehnia.”

Reporter: Născut, crescut unde?

Tamas Peter Nagy: Născut și crescut în Târgu-Mureş, la oraş, pe asfalt, dar la bunica aveam tot timpul în pod porumbei, în curte, căţei, aveam şi nutrii şi tot felul de animale.

Reporter: Până în 1989 se creşteau nutrii…

Tamas Peter Nagy: Nutrii, iepuraşi şi tot felul de animale, tot timpul a fost aşa. Poate că din cauza asta am ales direcţia de medicină veterinară, iniţial am dat examen la un liceu teoretic, ulterior am plecat la liceul tehnic şi am făcut clasa de veterinar, de acolo am plecat la Facultatea de Medicină Veterinară, studii aprofundate în zootehnie, masterat şi doctorat în acest domeniu, dar tot timpul mi-a plăcut să fiu pe tractor, să lucrez cu cai, cu căruţe, la ţară.

Reporter: Şi primul loc de muncă după terminarea facultăţii unde a fost?

Tamas Peter Nagy: Am fost medic veterinar la o fermă zootehnică, unde erau şi bovine, practica mi-am făcut-o în ferme de bovine şi de suine, făceam însămânţări la scroafe şi control gestaţie la vaci. Am tatonat cu bovinele de lapte ca hobby, în fundul grădinii. Prima vacă am primit-o de la doctorul Petcu (n.r., medicul veterinar și fermierul din Ilfov, de la Pantelimon, Mihai Petcu), junincă, era un Jersey şi am tatonat cu vaca de lapte, mi-am dat seama că nu puteam să fac faţă la toate şi am optat să cresc ulterior vaci de carne. Dar până la vaca de carne am fost inspector-şef, director tehnic, director general adjunct, director general la ANZ şi secretar de stat în MADR. Iar de la costum şi cravată am ajuns înapoi la cizme de cauciuc, am revenit la ceea ce-mi place şi mi-a plăcut tot timpul, zootehnia.

Reporter: Nu cred că n-au mai fost oferte în toată această perioadă pentru reîntoarcere în Ministerul Agriculturii...

Tamas Peter Nagy: Bineînţeles c-am avut oferte, nu am de gând să mă mai întorc, mă simt foarte confortabil în fermă, îmi place ceea ce fac, că dacă nu mi-ar plăcea ceea ce fac poate că nici n‑aş fi reuşit şi nici nu mă regăseam. Deci ăsta este domeniul care-mi dă satisfacţii. Mă trezesc dimineaţa cu plăcere, că ştiu că vin şi lucrez pentru mine şi cât lucrez şi cât efort depun, văd feedbackul, adică realizările.

Reporter: Munceşti, munceşti, dar mai trebuie să te şi gândeşti la familie. Are cine să preia afacerea, la un moment dat?

Tamas Peter Nagy: Sunt căsătorit, avem o viaţă de familie fericită, sunt tată de trei băieţi.

Reporter: Concurenţă serioasă la fermă!

Tamas Peter Nagy: Trei băieţi care au început deja să vină să fie alături de mine, să mă ajute. S-au născut, cum se spune, „la fundu’ vacii” şi eu sper că avem o afacere de familie, exact cum tatăl meu a fost alături de mine şi a crezut în acest vis, investind şi el în acest business, eu cred că şi ei vor fi continuatori ai fermei de vaci Angus.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

O delegație a Asociației Grânarii Iași s-a întâlnit, săptămâna trecută, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu ministrul Adrian Chesnoiu, pentru a discuta despre cele mai importante probleme cu care se confruntă fermierii din regiunea Moldovei.

Principalele subiecte și solicitări discutate la MADR au fost: sprijinul pentru înființarea unei unități de procesare a produselor oleaginoase în zona de Nord-Est a țării, actualizarea hărții zonelor cu constrângeri naturale și specifice prin includerea unor teritorii semnificative din regiunea Moldovei, măsuri care să limiteze creșterea prețurilor la carburanți pentru sectorul agricol și un buget suplimentat în cazul fondurilor europene destinate capitalului de lucru.

Reprezentanții asociației au reiterat nevoia unui sprijin susținut pentru mari capacități de procesare în contextul războiului din Ucraina și s-au declarat în favoarea unui parteneriat cu statul român care să presupună inclusiv alocări sau linii de finanțare în completarea sumelor prevăzute în Planul Național Strategic.

În problema zonelor cu constrângeri naturale și specifice, reprezentanții MADR au precizat că vor analiza solicitările asociației, ținând cont de studiile și de previziunile instituțiilor abilitate care plasează, fără echivoc, teritorii vaste din regiunea Moldovei în rândul celor care necesită intervenții suplimentare pentru a depăși disparitățile existente și viitoare, în conformitate cu metodologiile europene.

„Considerăm că argumentele noastre trebuie să fie luate serios în seamă de către autoritățile de la București, iar exemplul unor măsuri propuse de state membre ale Uniunii Europene în direcția limitării prețurilor pentru carburanți ar trebui să se reflecte și în planurile MADR pentru agricultura românească”, a spus Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Nu în ultimul rând, reprezentanții Grânarii Iași au cerut ca absolut toți solicitanții microgranturilor și granturilor de capital de lucru de la măsurile 1 și 2 ale schemei de ajutoare de stat pentru fermieri și antreprenori din sectorul agroalimentar să fie incluși la plată, evitând astfel un criteriu arbitrar de tip primul venit - primul servit.

„Asociația noastră militează pentru măsuri care să vină în sprijinul agriculturii românești și solicită un dialog constant cu Ministerul Agriculturii pentru a găsi soluții în acest sens, astfel încât autoritățile să structureze, pentru început, un nou Plan Național Strategic compatibil atât cu cerințele fermierilor, cât și cu recomandările Comisiei Europene. Din acest motiv, AGRIVENTURA, cel mai mare eveniment agricol din Moldova, care va fi organizat în perioada 30 iunie – 2 iulie, va include, pe tot parcursul celor trei zile, dezbateri cu autorități naționale și europene, specialiști și cercetători în domeniu, precum și fermieri cu angajamente serioase în regiune, pentru a sublinia importanța politicilor publice care să avantajeze atât antreprenorii din agricultură, cât și consumatorii produselor de profil”, a punctat Emil Bălteanu.

Foto: Asociația Grânarii

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html