În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat miercuri, 9 septembrie 2026, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei din 2 septembrie 2026 privind înregistrarea indicației geografice „Brânză frământată de Teaca” (IGP) în registrul Uniunii de Indicații geografice, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului.

Astfel, celor 17 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, li s-a alăturat cea de a 18-a denumire protejată – „Brânză frământată de Teaca” IGP.

Denumirea produsului „Brânză frământată de Teaca” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012. 

Brânza frământată de Teaca este un preparat alimentar obținut din lapte crud de vacă, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.

Produsul „Brânză frământată de Teaca” are formă ovală sau rotundă neregulată, greutatea de aproximativ 0,4 - 2 kg. Forma și greutatea bucăților este dată de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată.

Brânză frământată de Teaca IGP are următoarele caracteristici organoleptice: aspect exterior - bucăți cu formă neregulată, ovală sau rotundă, cu suprafața curată, nelipicioasă, uscată, semilucioasă până la mată (pentru produsul ambalat în membrană simplă) și lucioasă (pentru produsul protejat cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi), iar în secțiune – compoziția este omogenă cu aspect rugos, bine legată, aderentă la membrană, iar la tăiere este ușor aderentă la cuțit. Consistența este moale, onctuoasă, legată, densă. Culoarea  la exterior este de la nuanțe de crem la galben auriu, iar în secțiune cu nuanțe de la alb-lăptos la alb-gălbui. Gust de lapte de vacă, ușor sărat, dulceag, ușor acidulat. Miros lăptos și untos, acrișor, ușor înțepător, de produs sărat.

Caracteristici fizice și chimice: grăsime în substanța uscată min. 40% - max. 60%; grăsime min. 22% - max. 28%; substanțe proteice min. 18% - max. 25%; sare max. 3,5%.

Arealul geografic al produsului „Brânză frământată de Teaca IGP” este constituit din satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud.

Etapele fabricării produsului sunt: recepția materiilor prime, filtrarea laptelui, pregătirea laptelui pentru închegare, închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, încălzirea a II - a în vederea obținerii unei deshidratări corespunzătoare a bobului de coagul, formarea cașului bașchiu, pregătirea cașului bașchiu, obținerea brânzei frământate de Teaca, frământarea brânzei, umplerea și coaserea vezicilor de porc. Toate etapele fabricării produsului „Brânză frământată de Teaca” se desfășoară în aria geografică delimitată.

Cererea de înregistrare a denumirii „Brânză frământată de Teaca IGP” se bazează pe reputație și know-how-ul transmis din generație în generație în localitatea Teaca, care influențează caracteristicile organoleptice specifice ale produsului.

Caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara arealului geografic, deoarece ele depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și controla fiecare fază a procesului prin mijloace senzoriale. Această expertiză a format un nucleu identitar în comunitate, asociind numele produsului cu gustul, textura și calitatea așteptate de consumatori.

Produsul „Brânză frământată de Teaca” este cunoscut din vechime, una dintre dovezi fiind prezența acestuia în celebrul târg de la Teaca. Atestarea târgului din Teaca este menționată și în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder- Fronius.

Istoria transmisă prin declarații ale bătrânilor satului și a satelor din vecinătate certifică existența brânzei frământate de Teaca în decursul timpului. 

Experiența îndelungată în producerea brânzei frământate de Teaca, cu practici neschimbate de-a lungul mai multor generații, a creat o conexiune strânsă între produs, denumirea acestuia și aria geografică delimitată, consolidând în percepția consumatorului asocierea dintre nume pe de o parte, și gust, savoare, suculență, pe de altă parte.

Priceperea și iscusința oamenilor care prepară acest produs au un rol important în conservarea particularităților de realizare a acestuia. Acestea stau la baza faptului că brânza frământată de Teaca este recunoscută și se comercializează atât în zona de producere, cât și pe întreg teritoriul țării.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea „Brânză frământată de Teaca” a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Grupul aplicant are un rol important, conferit de Regulamentul (UE) 2024/1143, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea și valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare și prețuri care le devalorizează.

Documentația este publică pe site-ul ministerului la link-ul: https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2026/caiete-de-sarcini-2024/Caiet--de--sarcini--Branza--Framantata--de--Teaca--editia-1---versiunea-0---19.01.2026.pdf.

Reamintim cele 17 produse care beneficiază de protecție europeană: 

1. Magiun de prune de Topoloveni - Indicație Geografică Protejată (IGP)

2. Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (IGP)

3. Novac afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (IGP)

4. Scrumbie afumată de Dunăre - Indicație Geografică Protejată (IGP)

5. Telemea de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (IGP)

6. Cârnați de Pleșcoi - Indicație Geografică Protejată (IGP)

7. Cașcaval de Săveni - Indicație Geografică Protejată (IGP)

8. Salata cu icre de știucă de Tulcea - Indicație Geografică Protejată (IGP)

9. Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (DOP)

10. Salată tradițională cu icre de crap - Specialitate Tradițională Garantată (STG)

11. Plăcintă dobrogeană - Indicație Geografică Protejată (IGP)

12. Pită de Pecica - Indicație Geografică Protejată (IGP)

13. Salinate de Turda - Indicație Geografică Protejată (IGP)

14. Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România - Specialitate Tradițională Garantată (STG)

15. Cârnați din topor din Vâlcea - Indicație Geografică Protejată (IGP)

16. Batog de Sturion - Indicație Geografică Protejată (IGP)

17. Babic de Buzău - Indicație Geografică Protejată (IGP)

La acest moment, România are în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, în vederea înregistrării 11 documentații, dintre care două pentru IGP și nouă  pentru STG.

CITEȘTE ȘI: Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!