De la an la an devine din ce în ce mai dificil să se planifice o erbicidare eficientă pentru cultura de cartof.

Pe măsură ce disponibilitatea substanțelor active, precum metribuzin, scade, crește nevoia de a găsi noi soluții.

Un câmp curat de la începutul sezonului

Distanța mare dintre rânduri creează condiții ideale de creștere și dezvoltare a buruienilor în cultura de cartof. Prin urmare, cheia succesului constă în utilizarea erbicidelor cu acțiune preemergentă. Erbicidarea la nivelul solului este, fără îndoială, una dintre cele mai eficiente măsuri pe care fermierii o au la dispoziție, condiția de bază ce trebuie întrunită fiind alegerea erbicidul potrivit.

La ce să fii atent atunci când alegi un erbicid

O soluție eficientă ar trebui, mai presus de toate, să aibă acțiune de lungă durată, să combată un spectru larg de buruieni și să fie selectivă pentru cultura cartofului. Principalele buruieni prezente în cultura cartofului sunt: talpa gâștei, spanacul sălbatic, știrul sălbatic sau zârna, iar acestea trebuie combătute înainte să se dezvolte.

Noua soluție pentru cultivatorii de cartof

Produs nou, inovator, erbicidul Bismark conține clomazonă și pendimetalină și combate cu succes un spectru larg de buruieni precum talpa gâștei, zârnă, troscot și iarbă grasă sau graminee precum firuța, și poate fi amestecat cu alte produse omologate pentru cultura cartofului.

Caracteristici tehnice și mod de acțiune 

Bismark, erbicid cu aplicare în preemergență, conține două substanțe active: clomazonă (55 g/L) și pendimetalină (275 g/L). Acestea sunt încorporate în microcapsule - formulare modernă ce are la bază tehnologia Microplus, ceea ce asigură o acțiune rapidă și constantă a produsului datorită eliberării eficiente a ambelor substanțe active, asigurând o eficacitate de lungă durată, chiar și în condiții meteorologice dificile.

Clomazona, ca inhibitor al sintezei carotenoidelor, acționează asupra buruienilor în curs de germinare, în timp ce pendimetalina, care inhibă diviziunea celulară, oferă eficacitate pe termen lung atât împotriva buruienilor monocotiledonate, cât și a celor dicotiledonate.

Bismark are eficiență maximă în fazele de germinare și răsărire a buruienilor, însă datorită acțiunii sale de lungă durată controlează eficient și speciile de buruieni care germinează mai târziu.

Recomandări de utilizare

Se recomandă o bună pregătire a solului, fără denivelări sau șanțuri în proximitatea plantelor de cultură.

Bismark se va aplica preemergent, uniform și în absența vântului, pentru a evita suprapunerile și/sau golurile de aplicare.

Pentru cultura de cartof, erbicidul Bismark trebuie aplicat înainte de răsărirea plantelor de cartof, după plantat sau rebilonare (BBCH 01 - 08). Doza recomandată este de 1,5 - 2,0 L/ha, în funcție de infestarea cu buruieni și de tipul de sol. Eficacitatea optimă a erbicidului se obține cu 200 - 300 L de apă pe hectar și o pulverizare cu picături medii. Produsul oferă protecție pe termen lung, combătând buruienile care apar în stadiile ulterioare de creștere.

La cultura de rapiță, erbicidul Bismark se aplică imediat după semănat, înainte de răsărirea acesteia (BBCH 01 - 08). Doza recomandată și maximă este de 1,5 L/ha, ceea ce asigură o eficacitate optimă.

La culturile de fasole și mazăre, aplicat în preemergență, Bismark este soluția eficace, salvatoare. Acțiunea acestuia susține dezvoltarea culturilor prin eliminarea buruienilor dicotiledonate și graminee, reducând în același timp impactul negativ al factorilor de stres chimic asupra plantelor de cultură ce apare în cazul erbicidărilor în postemergență. Doza recomandată este de 1,5 - 2,0 L/ha, în funcție de infestarea cu buruieni și de tipul de sol.

Dozele minime se vor aplica în cazul solurilor nisipoase, ușoare sau sărace în materie organică.

Cercetările indică posibilitatea utilizării Bismark împreună cu alte produse pentru combaterea buruienilor în preemergență, însă nu se recomandă utilizarea produsului în cazul în care sunt anunțate ploi torențiale.

Avantajele utilizării 

• Este soluția ideală de erbicidare a culturii de cartof, după plantat sau rebilonare, mai ales în contextul retragerii substanței active metribuzin.

• Combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale din culturile de cartof, rapiță, fasole și mazăre.

• Combate cu succes unele buruieni graminee precum firuța sau iarba bărboasă.

• Acționează înainte ca buruienile să apară, asigurând plantelor de cultură un avantaj crucial în fazele cele mai importante de dezvoltare.

• Efect de lungă durată împotriva buruienilor datorită microîncapsulării celor două substanțe active și efectului sinergic al acestora.

• Este compatibil cu alte erbicide, pentru lărgirea spectrului de combatere.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre erbicidul cu aplicare în preemergență Bismark, precum și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.

Autor: ing. IONUȚ MOCANU, director regional de vânzări Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aducem în atenția fermierilor informații despre gândacul ghebos al cerealelor, un dăunător care poate produce pagube importante la grâu, orz, secară, triticale, mai ales în zonele unde se practică monocultura.

În anul 2025, dăunătorul Zabrus tenebrioides a distrus suprafețe mari de grâu în sudul țării, în fermele unde se practică monocultura. Considerăm oportun să aducem în atenția dumneavoastră date despre biologia, daunele produse și managementul integrat al acestui dăunător pentru a putea gestiona corect un eventual atac.

În căutarea larvelor - februarie 2025, Dolj

Importanța economică și biologia

Zabrus tenebrioides este un dăunător periculos al culturilor de cereale (grâu, orz, secară, triticale și chiar porumb uneori) atunci când condițiile climatice sunt favorabile dezvoltării. Poate produce pagube importante, care pot trece de 40% în situațiile grave. Acolo unde se practică monocultura, dăunătorul poate distruge total culturile, fiind necesară îngroparea acestora (Popov et al., 2004; Küçükkayki et al., 2008; Kulkarni et al., 2015; Georgescu et al., 2017).

În condițiile din România, gândacul ghebos are o generație pe an și iernează ca larvă în stadiul II în sol. Adulții își fac apariția eșalonat în perioada mai - iunie. Corpul are lungimea cuprinsă între 14 - 16 mm, iar culoarea este neagră cu ușoare reflexe metalice. Elitrele sunt convexe și prezintă nouă dungi. Antenele au culoare brună - roșiatică (Rădulescu＆Săvescu, 1966; Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Vetek et al., 2017).

După apariție, adulții încep să se hrănească pe spice cu cariopsele în formare, de la înflorit și până la maturitate. Predominant, hrănirea are loc în timpul nopții. Temperatura influențează foarte mult activitatea adulților. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 26⁰C. La 30⁰C, activitatea începe să scadă, iar la 36⁰C pot muri. De aceea, când este foarte cald, adulții intră în diapauză estivală, ascunzându-se în crăpăturile din sol. Uneori migrează către lizierele sau pădurile din apropierea culturilor (acolo unde acestea există). Repausul poate dura 20 - 30 zile, în funcție de condițiile climatice. Ieșirea din repaus are loc când temperaturile mai scad și apar ploile.

Cultura din fundal, calamitată, 2025

De regulă, adulții ies la suprafață la sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie (Avtaeva et al., 2018). Lipsa umidității influențează negativ activitatea adulților, scăzând fertilitatea și ovipoziția (Antaeva, 2021). Toamna, femelele depun ouăle în sol, în grămezi, la adâncimea de 5 - 15 cm. O femelă poate depune 120 - 270 ouă (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002). În literatura de specialitate din România se menționează 80 - 100 ouă/femelă (Roșca et al., 2011). Acestea au dimensiuni între 2 - 5 mm, formă ovală și culoare albă, strălucitoare (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Vetek et al., 2017). Pentru dezvoltare, ouăle au nevoie de umiditate în sol (Avtaeva et al., 2021).

După aproximativ 9 - 25 de zile, eclozează larvele. La eclozare, larvele au dimensiunea cuprinsă între 5 - 10 mm, iar la maturitate între 25 - 28 mm. Au corpul ușor aplatizat, de culoare albă - gălbuie, capul și trei segmente toracice maro – închis, iar segmentele abdominale prezintă pete dorsale maro deschis (Vetek et al., 2017).

Cultură de grâu distrusă în totalitate de larve. Monocultură 3 ani. Foto: februarie 2025

Larvele trăiesc în sol, la adâncimi de 10 - 20 cm. Se hrănesc toamna, în condiții de temperaturi moderate și umiditate în sol. Hrănirea este nocturnă, dar și diurnă. Noaptea, larvele ies din galeriile tubulare și se hrănesc cu frunze. Când se hrănesc diurn, trag frunze în galerii, le triturează, după care le expulzează în afara galeriei. Resturile expulzate au aspectul unui ghem de câlți. Acest aspect ajută mult în recunoașterea atacului.

La sfârșitul toamnei, activitatea de hrănire scade, dar poate reîncepe în ferestrele calde din timpul iernii și la desprimăvărare. Factor limitativ pentru larve este temperatura din sol la adâncimea de 20 cm. Temperaturile între 0 și minus 3⁰C opresc hrănirea. La fel, lipsa umidității (Avtaeva, 2018; Roșca et al., 2011). După Kryazheva&Dolzhenco (2002), larvele nu se mai hrănesc la sfârșitul toamnei, dacă temperaturile scad la 0 până la minus 5⁰C.

Împuparea are loc la sfârșitul lunii aprilie, la 10 - 20 cm în sol. Pupa este gălbuie la început, după care devine maro deschis și are dimensiunea curpinsă între 14 - 17 mm. Picioarele și aripile sunt vizibile.

Recunoașterea atacului

Atât adulții, cât și larvele atacă plantele. Atacul larvelor este cel mai dăunător și se manifestă de obicei în vetre și mai rar este generalizat (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011; Georgescu et al., 2017). Ele încep hrănirea toamna și continuă în ferestrele mai calde din timpul iernii când zăpada lipsește. În toamnele umede și cu temperaturi la nivelul solului care trec de 3⁰C, perioada de hrănire poate dura de la 15 până la 100 zile (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011). Dacă pământul nu este umed, larvele intră în stare de latență. Devin active când solul este umed la adâncimea de 6 - 8 cm și temperatura la nivelul solului trece de 3⁰C. Condițiile propice trebuie să dureze o perioadă mai lungă de timp pentru ca larvele să înceapă hrănirea. Uneori pot apărea chiar în ultima decadă a lunii ianuarie. Cel mai adesea, astfel de atacuri sunt observate pe la mijlocul lunii februarie (dacă temperaturile permit). Cele mai mari pagube (uneori 100%) sunt raportate în solele unde se practică monocultură (mai mult de 2 - 4 ani) - Roșca et al., 2011. Atacul se recunoaște ușor după galeriile tubulare din jurul plantelor și a frunzelor consumate și expulzate la exterior (aspect de fire răsucite). Uneori plantele au aspectul ca și când au fost pășunate.

Larvă de Zabrus tenebrionides și frunza triturată

Când larvele atacă toamna, pagubele sunt însemnate deoarece plantele distruse sunt neînfrățite. Uneori culturile trebuie reînsămânțate sau chiar se renunță la ele. Când larvele atacă mai tarziu (ferestre calde din iarnă, primăvara) pot distruge 1 - 2 frați, dar plantele nu pier. În astfel de situații pagubele sunt mai mici.

Atacul adulților este mai puțin important. Ei se hrănesc cu cariopse, pe care le rod total sau parțial. La densități mari pot diminua producția (Roșca et al., 2011).

Managementul integrat

Combaterea acestui dăunător este extrem de dificilă deoarece larvele se dezvoltă în sol și se hrănesc diurn și nocturn. De aceea, tratamentele în vegetație nu dau rezultatele scontate (Lodos, 1983). Pentru rezultate bune în combatere ar trebui combinate tratamentele la sol cu cele la semințe (Taskesen et al., 2015; Taskesen et al., 2021). De asemenea, foarte importantă este monitorizarea dăunătorului. Aceasta trebuie făcută la sfârșitul verii, toamna, în ferestrele calde ale iernii și la desprimăvărare.

Adulții pot fi monitorizați cu ajutorul capcanelor. Cele mai eficiente capcane sunt cele tip „Barber”. Acestea se îngroapă în sol în așa fel încât marginea superioară să fie la același nivel cu suprafața solului. Se amplasează în câmp în perioada iunie - august pentru a monitoriza activitatea adulților după recoltare, în timpul împerecherii și depunerii ouălor. Mai pot fi utilizate și capcanele luminoase, dar rezultatele nu sunt întotdeauna bune.

Pentru larve se fac sondări pentru stabilirea numărului/m² în câmp (Vetek et al., 2017). În urma acestor sondări se ia decizia de efectuare a unui tratament.

În literatura de specialitate sunt menționate mai multe praguri de dăunare, precum și limite:

• 1 - 2 larve/m² sau 4 plante atacate/m², toamna (Tratwal et al., 2017);

• 3 - 5 larve/m² sau 8 - 10 plante atacate/m², primăvara (Tratwal et al., 2017);

• 5% plante atacate - este necesară efectuarea unui tratament (Rădulescu＆Săvescu, 1966; Tratwal et al., 2017);

• 2 larve/m² - se consideră prag economic depășit (Hatman et al., 1986);

• 5 larve/m² sau 5% plante atacate toamna după răsărire și primăvara la pornirea în vegetație - prag de la care se aplică tratamente (Hatman et al., 1986).

Limite densitate larve:

• Mică - sub 2 larve/m²;

• Mijlocie - 2 larve/m²;

• Mare - peste 2 larve/m² (Baicu, 1978 citat de Hatman et al., 1986).

Larve în diferite stadii. Februarie 2025

Măsuri profilactice

Se recomandă:

• Evitarea monoculturii și respectarea rotației culturilor (nu mai mult de doi ani consecutiv cu cereale);

• Distrugerea samulastrei;

• Dezmiriștire prin arătură la adâncimea de 20 - 22 cm (Kryazheva＆Dolzhenco, 2002; Roșca et al., 2011, Vetek et al., 2017).

În prezent, sistemele agricole de cultivare se bazează pe monocultură, iar acest dăunător a început să creeze probleme deosebite în culturile de cereale.

Măsuri chimice

Combaterea chimică se face în prevenție. Semințele trebuie tratate înainte de semănat cu produse omologate. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor substanțele: fludioxonil + teflutrin; teflutrin (Aplicația PESTICIDE 2.25.12.3, 2026). Tot în România se dau derogări în fiecare an pentru utilizarea substanțelor neonicotinoide, în special în zonele unde densitatea dăunătorului depășește pragul economic de dăunare.

În vegetație se recomandă ca tratamentele să se facă atunci când PED-ul este de 5% plante atacate.  În prezent, în România este omologat un singur insecticid: Deltametrin ((Aplicația PESTICIDE 2.25.12.3, 2026). Pot fi aplicate maxim două tratamente, de la stadiul de 2 frunze până la începutul coacerii.

Măsuri biologice

Combaterea biologică este de interes în cazul acestui dăunător, mai ales pentru că sunt omologate foarte puține insecticide. Există multe studii în care se cercetează efectul entomopatogenilor, cât și al nematodelor entomopatogene asupra larvelor și adulților de Zabrus tenebrioides.

Cele mai studiate sunt Beauveria bassiana; Metarhizium anisopliae; Trichoderma harzianum (Khidr＆Khalil, 2024). În condiții controlate, rezultatele sunt destul de bune. În câmp, aceste produse sunt mai puțin testate sau deloc.

Dintre nematodele entomopatogene, rezultate bune s-au obținut în cazul a două specii: Steinernema feltiae și Heterorhabditis bacteriophora. Într-un studiu recent se arată că, nematodele entomopatogene au redus cu aproximativ 50% numărul de larve vii de Zabrus tenebrioides. Acest rezultat este considerat totuși nesemnificativ (Taskesen et al., 2021).

Extractele botanice sunt și ele testate pentru combaterea larvelor. Printre cele mai studiate sunt extractele din eucalipt, tuia, neem și rozmarin. Cele mai toxice pentru larvele de Zabrus tenebrioides sunt cele din eucalipt și tuia (mortalitate de 100% în câteva zile) - Khidr＆Khalil, 2024.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În anul 2022 am adus în atenția pomicultorilor „gândacul de furnici”, Clytra laeviuscula, care era prezent într-o mică livadă de pruni aparținând SCDA Lovrin. Acum, în 2025, am observat că este prezent prin unele zone din țară, iar pomicultorii pun întrebări cu privire la pagubele pe care le poate produce.

Gândăcelul la care fac referire este Clytra laeviuscula, care are denumirea populară a de „gândacul de furnici”. Acest mic gândăcel are corpul de culoare neagră și elitre portocalii. Pe elitre sunt dispuse patru pete negre. Se hrănește cu frunze și poate produce ocazional daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Preferă lăstarii tineri (observație personală).

Clytra laeviuscula la prun, 2022

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai, iunie, iulie și august.

Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor (Agrain et al., 2015).

Poate fi acest gândăcel un potențial dăunător al pomilor fructiferi?

Există studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcia energetică din Ucraina arată că acesta a produs defoliere cuprinsă între 50% și 70% (Stefanovska et al., 2015 - prima raportare a acestui gândac ca dăunător la salcie în Ucraina). În anul 2022 am observat daune semnificative produse aparatului foliar al prunilor tineri de la SCDA Lovrin.

Stoenescu et al. (2025) menționează Clytra laeviuscula ca fiind prezent ocazional într-o plantație de Ziziphus jujuba (jujuba sau curmalul chinezesc) din sudul Olteniei, fără a produce daune.

Iată că, având în vedere contextul climatic, trebuie să acordăm atenție acestui frumos și inedit gândăcel nepoftit din livezi.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Provocările fermierilor în 2024 nu au fost deloc puține și nici ușor de depășit. Dificultățile ridicate de schimbările climatice, pierderile economice adăugate an de an în urma secetei, prețurile mici ale produselor agricole, dar și care sunt soluțiile pe care le au astăzi fermierii pentru a-și proteja culturile sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am abordat cu Vasile Iosif, Country Leader FMC România și Republica Moldova.

Reporter: Cum aţi caracteriza anul 2024?

Vasile Iosif: Anul trecut cred că a fost unul destul de provocator pentru toţi cei care lucrăm în agricultură, într-un fel sau în altul, dar mai ales pentru fermierii din partea de sud şi de est a ţării, mai puţin pentru cei din Transilvania care au acest privilegiu ca arcul Carpatic să oprească ploile mai mult la ei şi să lase mai puţine ploi pe partea de sud.

Din păcate, România „excelează” la volatilitatea producţiei agricole. Adică avem ani când condiţiile climatice sunt foarte bune şi avem producţii extraordinare şi ne lăudăm că avem cea mai mare producţie de porumb la nivelul UE sau la capitolul floarea-soarelui, dar fără să observăm că, de fapt, din punct de vedere productivitate şi calitate recoltate pe hectar suntem mult în urma altor ţări. Dar suprafaţa de multe ori ne avantajează net, pentru că România este un mare cultivator de porumb, de floarea-soarelui şi de cereale şi, în ultimii vreo 15 ani, de rapiţă.

Revenind la 2024, vorbeam de volatilitatea producţiei agricole pe care nu putem s-o stabilizăm, fapt care creează probleme pentru toţi fermierii din România, creează probleme pentru industria alimentară, pentru procesatori, dar şi pentru consumatori. Ştiu că la ora actuală Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii se uită cu foarte mare atenţie către industria agroalimentară, ceea ce este un lucru extraordinar, mai ales că ar trebui să exportăm mai puţină producţie brută şi să învăţăm să folosim această resursă pentru consumul nostru, al populaţiei.

„Observăm în fiecare an, din cauza schimbărilor climatice, o diminuare a suprafeţelor culturilor de primăvară.”

Reporter: Aminteaţi de faptul că excelăm la suprafaţă, că fermierii cultivă suprafeţe foarte mari cu porumb şi floarea-soarelui, dar niciuna dintre ele nu excelează la producţie. Ca atare, rămânem tributari doar celor două culturi sau ne îndreptăm atenţia şi către alte culturi?

Vasile Iosif: Îmi amintesc cu plăcere când eram mult mai tânăr decât acum şi lucram la Ministerul Agriculturii, aveam în jur de 3,2 milioane de hectare de porumb. La ora actuală, dacă ne uităm pe partea statistică, anul trecut noi spunem că am avut undeva la 2,2 milioane, Ministerul Agriculturii spune undeva la aproximativ 2,4 milioane de hectare. Cert este că observăm în fiecare an, din cauza schimbărilor climatice, o diminuare a suprafeţelor culturilor de primăvară, vedem o creştere destul de puternică a culturii de cereale păioase, dar mai ales a culturii de rapiţă, cu toate că România în partea de sud şi în cea de est nu este întotdeauna o zonă propice pentru cultura rapiţei. Atunci când avem secetă, când avem ierni fără zăpadă şi foarte dure din punctul de vedere al temperaturilor negative, categoric cultura de rapiţă, în cea mai mare proporţie, se pierde, se compromite în timpul iernii.

Pentru că trecutul este întotdeauna important să învăţăm ce am făcut bine şi ce nu, cred că ar trebui să realizăm că, în 2024, am avut aproximativ două milioane de hectare de culturi agricole compromise din cauza secetei şi a arşiţei. Din 1900 şi până în 2024, Institutul de Meteorologie raportează cele mai mari temperaturi înregistrate de când reuşim să înregistrăm temperaturile, în perioada iunie-august. Ceea ce ne duce cu gândul că avem de-a face cu schimbări climatice majore şi pentru acest lucru, cred cu tărie, culturile de primăvară, culturi care sunt binevenite în rotaţia culturilor şi în structura de culturi agricole a României, inclusiv soia, dar şi alte culturi care încep să crească, cred că va fi posibil să cultivăm acest gen de cultură numai în situaţia în care vom avea sisteme de irigaţii. În rest, cred că ar fi mai benefic să mergem pe culturi de toamnă şi să sperăm că în timpul iernii avem precipitaţii sau zăpadă în aşa fel încât fermierii, indiferent care este structura de culturi pe care o îmbrăţişează, să aibă profit. La final de zi sau la final de ciclu de producţie trebuie categoric să obţii profit, ca să poţi să mergi mai departe.

Reporter: În ce măsură situaţia financiară a fermierilor influenţează şi bunul mers al companiilor din sectorul furnizării de produse de protecţie a plantelor, de seminţe etc.?

Vasile Iosif: Cred că suntem legaţi unii de ceilalţi. Noi suntem cei care venim cu sănătatea culturilor agricole, avem colegi care se ocupă de partea de fertilizare, fertilizanţi foliari sau de bază, avem colegi care vin cu seminţe, deci sunt foarte mulţi furnizori de inputuri.

Ministrul Agriculturii estimează că, anul trecut, agricultura românească a pierdut, din cauza secetei şi a arşiţei, în jur de 1,8 miliarde de euro. Deci, din punct de vedere financiar, cred că anul 2025 va fi un an în care memoria fermierului va porni de la realitatea cruntă că s-a confruntat cu anumite pierderi în 2024 şi că trebuie să fie extrem de atent vizavi de ce cheltuieli adoptă, pentru ca, atunci când recoltează cultura respectivă, o parte din profitul pe care-l obţine anul acesta să acopere şi o parte din pierderea de anul trecut. Ştim că Ministerul Agriculturii a venit cu vreo 450 de milioane de euro ajutor pentru cei care au avut calamitate, dar asta înseamnă cam 30% din ceea ce s-a pierdut.

Suntem împreună în acest efort de a asigura securitatea alimentară a României şi întreaga echipă FMC, atât în România, cât şi în Republica Moldova, îşi va face datoria de a sta lângă fermierul român cu produsele, cu tehnologiile, cu recomandările noastre, vom continua toate programele pe care noi le-am implementat. Aş vrea aici să menţionez ARC^® farm intelligence, care este primul program digital de prognoză și avertizare ce folosește inteligența artificială și algoritmi predictivi pentru monitorizarea dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb, oferit gratuit fermierilor și distribuitorilor din România. Acest program îl avem de aproximativ patru ani, cu rezultate extraordinar de bune, şi îi asigur pe fermieri că vom continua programul gratuit şi în anul 2025.

„Europa reprezintă cam 12-13% din consumul total de pesticide la nivel global. Din păcate, în Europa în ultimii șase-șapte ani creşte piaţa din punct de vedere valoric, dar scade din punct de vedere cantitativ.”

Reporter: Să vorbim și despre piața produselor de protecția plantelor...

Vasile Iosif: La nivel global, piaţa de pesticide a crescut constant. La un anumit moment, acum doi ani, depăşisem 70 de miliarde de dolari la nivel global. Europa reprezintă cam 12-13% din consumul total de pesticide la nivel global. Din păcate, în Europa în ultimii 6-7 ani creşte piaţa din punct de vedere valoric, dar scade din punct de vedere cantitativ. De ce se întâmplă acest fenomen? Pentru faptul că UE, prin Pactul verde şi prin strategiile „de la fermă la consumator” care, mulţumesc lui Dumnezeu, a fost amânată, mai este strategia de biodiversitate, mai este directiva de utilizare durabilă, deci legislaţie ţintită pentru domeniul protecţiei plantelor, a făcut ca fermierii europeni să nu mai aibă acces la foarte multe molecule.

Dacă ne uităm astăzi în „The Pesticide Manual Book”, deci cartea care cuprinde toate moleculele, avem cam 920 de substanţe active de protecţie a plantelor, de produse destinate protecţiei plantelor. UE mai foloseşte în jur de 278. Deci, cam 30%. În rest, sunt scoase. Și ce se întâmplă scoţând moleculele care erau cele mai bune ca preţ, dar cu cele mai vechi? Categoric s-a pus mai multă presiune pe preţ. Mai pe româneşte, fermierul european foloseşte produse mult superioare faţă de ceilalţi fermieri din afara UE, dar mult mai scumpe ca medie.

De asemenea, România mai are 197 de substanţe active, deci cam 20% din ceea ce de exemplu aducem din Turcia sau dintr-o ţară terţă ca Ucraina, care are privilegiul să folosească 700, 800, 900 de substanţe active. Şi aici revenim la o problemă destul de spinoasă, care atinge puţin şi partea de Mercosur, de acel tratat faimos care a fost agreat şi semnat în decembrie anul trecut de către liderii din UE împreună cu Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, ţările care fac parte din acest grup. Cum facem? Pentru că noi vrem să fim verzi, până în 2050 să nu mai poluăm, să fixăm toate gazele atmosferice, vrem să folosim cele mai performante produse de protecţie a plantelor şi cele mai bune tehnologii. Totul este perfect salutar, dar ce faci în momentul în care fermierii noştri sunt clar dezavantajaţi într-o relaţie de import sau de aducere de produse agroalimentare din afara UE?

Totuşi, trebuie să spunem consumatorului european că la final de zi, indiferent unde lucrăm, în agricultură sau în altă parte, suntem consumatori, mâncăm de trei ori pe zi. Trebuie să spunem că avem la ora actuală, conform standardelor, cele mai bune produse agricole, adică cele mai curate din punct de vedere reziduuri de pesticide, cu o protejare a mediului foarte sofisticată, adică suntem foarte evoluaţi. Marea problemă pe care o avem nu sunt aceste decizii ale UE, ci faptul că noi suntem o insulă, suntem singurii care le aplicăm. SUA nu aplică, China nu aplică, ţările din jurul nostru nu le aplică, inclusiv ţările din Mercosur nu le aplică. Or, ce observăm acum prin acest tratat? De exemplu Europa poate să exporte carne de porc, dar categoric vom importa şi carne de porc din ţările din America Latină. Ori, dacă ne gândim câtă carne vom exporta noi şi câtă carne cu preţuri foarte joase vom aduce din ţări din America Latină, este puţin cam dificil şi aici trebuie să înţelegem mai bine prevederile acestui tratat care este salutar în sensul că după China, Europa este al doilea cel mai mare partener al ţărilor Mercosur, cu exporturi de aproximativ 83 miliarde de euro în 2023. Ceea ce înseamnă că, pentru Europa, este o piaţă importantă pentru echipamente, pentru maşini, pentru tehnologia informaţiei etc. Dar o să vedem ce facem cu agricultura, pentru că aici avem noi o problemă, şi mai ales România a avut cu siguranţă un impact negativ, prin faptul că una este să produci grâu în UE, în speţă în România, ai nişte costuri, şi alta este să produci în Ucraina, unde ai cu totul alte costuri, alte tehnologii, şi aş îndrăzni să spun la final de zi, şi o altă calitate. Adică mult inferioară faţă de ceea ce obţine un fermier european.

Sunt convins că sunt considerente economice foarte solide în spatele acestui acord de liber-schimb, Mercosur, dar eu cred că liderii noştri, atât din România, cât şi la nivelul UE, pot fi mai buni în susţinerea producătorilor noştri agricoli, îi pot proteja mai mult. Citeam recent o statistică referitoare la gradul de suicid la nivelul fermierilor. Este înspăimântător! Deci n-o să vă vină să credeţi, pe primul loc se situează Franţa cu cei mai mulţi fermieri care se sinucid. De asemenea, am văzut fermierii anul trecut într-un avânt forţat, aş putea spune, mergând în stradă şi revendicându-şi drepturile. Cred că întreaga societate trebuie să înţeleagă că vrem să mâncăm mai bine, vrem să mâncăm mai sănătos, dar ar trebui să avem grijă de fermierii noştri. Pentru că, la final de zi, una este să-ţi închizi anumite industrii şi să le delocalizezi în ţări precum China. Şi aţi observat, când a venit covidul peste noi nu aveam măşti, nu aveam dezinfectanţi, aşteptam înfriguraţi poate ne dau chinezii nişte măşti. Adică, sunt domenii strategice pe care liderii noştri ar trebui să le abordeze cu foarte, foarte multă delicateţe şi înţelegere. Iar agricultura, mâncarea, nu cunosc un domeniu mai strategic decât acesta. Şi sunt încredinţat că forţa fermierilor noştri, cuvântul, vocea lor, asociaţiile cum este Asociaţia Industriei de Protecţie a Plantelor, Europe CropLife, toţi trebuie să ne facem datoria şi să atragem atenţia că la final de zi suntem cu toţii consumatori, şi securitatea alimentară a fiecărui cetăţean european este extrem de importantă.

„Indiferent de ce facem noi în UE, la final de zi, îmi pare rău s-o spun, nu prea contează. Pentru că, dacă ne uităm în domeniul tehnologiei, soarele răsare din SUA.”

Reporter: Către ce credeţi că se va îndrepta agricultura europeană, şi mă refer aici la noutăţile din punctul de vedere al protecţiei plantelor. Cam pe unde ne vom situa în viitor, având în vedere că UE continuă să înăsprească legislaţia?

Vasile Iosif: Aş vrea să vă spun că indiferent de ce facem noi în UE, la final de zi, îmi pare rău s-o spun, nu prea contează. Pentru că, dacă ne uităm în domeniul tehnologiei, soarele răsare din SUA. Vrem să acceptăm sau nu, este o altă poveste. Înţeleg, nu am fost de acord cu plantele modificate genetic pentru că plantele modificate genetic, acele GMO, însemnau să aduci gene dintr-o bacterie care este din sol şi să inserezi în genomul plantei. Deci este vorba de un lucru pe care-l aduci din afara celulei plantei. În schimb, noile tehnici genomice, care merg pe CRISPR/Cas, în opinia mea, reprezintă viitorul omenirii, dacă aşteptăm să vindecăm cancerul, dacă aşteptăm să vindecăm boli grave imunitare. CRISPR/Cas este tehnologia care va schimba, din punctul meu de vedere, întregul genom uman în bine şi nu numai uman, animal, ci şi biologic, al plantelor, vegetal. Or, în momentul în care vorbim de noile tehnici genomice, noi avem deja o decizie a Curţii Europene de Justiţie care blochează acest proces. La ora actuală noi suntem încă în căutare cum să deblocăm cercetarea în acest domeniu. Aş vrea să vă spun că faptul că intervii la nivel de ADN şi închizi anumite secvenţe, anumiţi aminoacizi şi creezi rezistenţă sau toleranţă la nivel de genom sau la nivel de celulă vegetală este un lucru extraordinar şi cred că de aici vor veni marile descoperiri în partea de plante, despre care să spunem că nu se mai îmbolnăvesc, sau anumite boli devin desuete, deci dispar.

Revenind la protecţia plantelor, aş vrea să vă spun că la ora actuală mai sunt cinci companii care inovează. Şi FMC, compania la care lucrez, este una dintre companiile de cercetare şi dezvoltare. De ce au devenit cercetarea şi dezvoltarea atât de rare? Pentru că, pe vremea când eu lucram la Ministerul Agriculturii erau în jur de 15 companii care cercetau şi inovau. Astăzi, mai sunt cinci. Din cauza faptului că pentru a produce o moleculă nouă trebuie să investeşti 50 de dolari pe minut timp de 12 ani şi, dacă eşti norocos, după ce ai cheltuit 280 de milioane de dolari, vei fi obţinut o moleculă de produs fitosanitar. Deci atât de mult costă medicamentele pentru plante, şi pentru prima dată în existenţa noastră, 40% din acest cost merge numai să înţelegem impactul produsului asupra mediului, asupra organismelor secundare sau care sunt în afara razei produsului, impactul asupra apei, incluzând apele de adâncime etc.

Așadar, cercetarea a devenit foarte sofisticată. Se vorbeşte la ora actuală de produse biologice. Produsele biologice sunt utilizate cu mai mult sau mai puţin succes, depinde de ce domeniu vorbim, de prin 1970. E drept, cercetarea a evoluat şi avem la ora actuală produse biologice care sunt mult mai sofisticate decât ce aveam acum 30-40 de ani. Firma la care lucrez are astăzi o întreagă pleiadă de produse pe care le vinde la nivel global, şi aici este o altă discrepanţă pe care o avem la nivelul UE, în sensul că durează mult prea mult verificarea şi omologarea unui produs fitosanitar.

Reporter: Inclusiv pentru un produs biologic.

Vasile Iosif: Produsele biologice în Uniunea Europeană sunt abordate pe aceeaşi legislaţie, Regulamentul 11.07/2009, la fel ca un produs sintetic, aceleaşi criterii se aplică şi unui produs biologic. Ne dorim ca UE, care vrea să fie verde, să adopte anumite măsuri care să facă omologarea unui produs biologic mult mai facilă şi mult mai rapidă.

Venim la ora actuală cu produse pe bază de feromoni. FMC este prima companie la nivel global care a reuşit să reducă costul pentru a obţine un kilogram de feromon, de la 10.000 de dolari la 80 de dolari. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că în curând, pentru că avem deja produsele în testare, inclusiv în România, fermierul va putea să facă un singur tratament, mai precis aplică un produs de tipul Coragen, care este un produs sintetic, dar foarte prietenos cu mediul, iar al doilea tratament nu mai trebuie să-l mai faci cu un produs sintetic. Aplici acest gen de feromon care dezorientează femela şi masculul, deci fluturii nu se mai întâlnesc, nemaiîmperechindu-se se reduce foarte mult populaţia şi eviţi un tratament. Adică pur şi simplu reduci numărul de tratamente pe hectar. Vedeţi cât de frumoase sunt cercetarea şi ştiinţa?

Reporter: Corect. Ai scăpat de un insecticid.

Vasile Iosif: Exact. Avem la ora actuală în lansare în Marea Britanie, pentru că Marea Britanie a ieşit din UE, dacă era în UE cu siguranţă puteam să vorbim de lansarea noului erbicid de la FMC, Isoflex, probabil în 2027 când îl aşteptăm şi noi în Europa, deci ei, ieşind din UE, procesul de omologare este mult mai rapid, deja compania poate de anul acesta să comercializeze Isoflex în cultura de cereale păioase. Noul produs înseamnă o nouă substanţă activă, cu un nou mod de acţiune pentru cultura de cereale păioase, ceea ce este revoluţionar. Avem multe alte produse pe care o să le aducem în piață. Compania FMC speră ca până în 2030, din produsele noi pe care le vom lansa în piaţă, să atingă circa două miliarde de dolari vânzări suplimentare.

În prezent, FMC are 40 de substanţe active, atât sintetice, cât şi biologice, în cercetare, din care aproximativ 18 într-o fază foarte avansată de a fi puse în piaţă.

În România, am lansat un nou erbicid pentru cereale păioase, un produs cu o formulare specială, un produs care se adaptează foarte bine condiţiilor de stres climatic. Este un produs complex, are două substanţe active şi combate, controlează toate buruienile problematice din cultura de cereale păioase. Produsul se numeşte Sentrallas şi fermierii noştri îl găsesc de anul acesta pe rafturile distribuitorilor.

Am mai lansat Accudo, un biostimulator biologic inovator pe bază de Bacillus Paralicheniformis RTI 184, care susține sănătatea solului și dezvoltarea rădăcinilor. Aceste noi produse sunt rezultatul cercetării și inovației continue ale FMC, care contribuie la rezolvarea provocărilor complexe cu care se confruntă fermierii în actualul context agricol.

FMC mai introduce în piață produse performante pentru combaterea dăunătorilor și bolilor, ca Priori Gold și Promino Xtra, care vor sprijini protecția culturilor de floarea-soarelui, rapiță și cereale.

„Sunt convins că agricultura şi fermierii din țara noastră se îndreaptă în direcţia potrivită, pentru că România are toate ingredientele unei reţete de succes.”

Reporter: Încotro se îndreaptă agricultura?

Vasile Iosif: Cred că ne îndreptăm într-o direcţie în care, uşor-uşor, partea de digitalizare ne va face viaţa mult mai bună.

La ora actuală, companiile de protecţie a plantelor investesc peste zece miliarde de dolari la nivel global în a îmbunătăţi sistemele digitale. Mă gândesc, aş putea să spun fascinat, la inteligenţa artificială, care-şi va pune cu siguranţă amprenta şi asupra agriculturii, şi, da, eu cred că trebuie să devenim mult mai buni în ceea ce facem. Să fim oameni de afaceri care să înţelegem atât latura practică, cum producem, dar să înţelegem şi latura financiară, adică cu ce costuri producem, şi mai ales să devenim atât de buni, încât împreună să reuşim să creăm anumite grupuri alimentare, anumite pieţe care să ne ajute la final de zi să fim profitabili.

Astăzi, fermierul român este într-o concurenţă cu fermierii din celelalte ţări ale UE. Că ne place, că nu ne place, asta este viaţa. Aş îndrăzni să spun că niciodată agricultura românească nu a fost la un nivel mai înalt decât este la ora actuală, dar asta nu înseamnă că n-avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit. Trebuie să începem cu fiecare dintre noi, cu ferma noastră, să ne facem treaba, să avem producţii de calitate, să respectăm pământul, mediul înconjurător, pentru că spunea cineva că pământul este luat cu împrumut de la urmaşii noştri.

Cred că avem anumite lecţii dureroase din trecut, mă refer la agricultura comunistă, cred că mai avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit în această ţară, adică să ne ajutăm unii pe ceilalţi, să ne respectăm, indiferent de domenii. Sunt un optimist incurabil, sunt convins că agricultura şi fermierii din țara noastră se îndreaptă în direcţia potrivită, pentru că România are toate ingredientele unei reţete de succes: are un pământ extraordinar, suntem – sper să nu greşesc – a cincea ţară ca suprafaţă arabilă la nivelul UE, avem apă, avem oameni extrem de inteligenţi, avem resurse naturale, nu trebuie decât să ne organizăm. Și, de asemenea, trebuie să înţelegem care sunt vulnerabilităţile – sistem de irigaţii, asigurări, poate într-o zi o bancă destinată fermierilor români – şi o să vedeţi, uşor-uşor, România va deveni o voce puternică pe arena internaţională, nu numai în agricultură, ci sunt convins că şi în celelalte domenii. 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Macrophomina phaseolina la floarea-soarelui am raportat-o pentru prima dată în anul 2021 în județul Timiș. De atunci, fungul face ravagii prin culturi. Motivele le știm cu toții. Iată că, a venit timpul să raportez acest fung și la rapiță.

În urma unui control fitosanitar făcut în județul Argeș împreună cu echipa OGOR al cărei partener sunt, am identificat acest patogen la o cultură de rapiță din zona Șerbănești. Cultura era deja recoltată. Am prelevat plante (tulpini rămase pe câmp) pentru a evalua atacul de Baris coerulescens. Nu mică mi-a fost mirarea când am găsit microscleroți de Macrophomina phaseolina în zona coletului și în rădăcini. Menționez că, fermierii din această zonă practică tehnologii no-till. De asemenea, rotațiile practicate sunt scurte. Ce înseamnă asta? Răspuns de la un fermier: „floarea soarelui - grâu, rapiță - porumb – floarea-soarelui etc”.

Vă atrag atenția că, pe termen lung vor apărea probleme foarte mari cu privire la patogenii și dăunătorii specifici. Mai mult, porumbul este și el plantă gazdă pentru Macrophomina phaseolina. De aceea, îmi voi îndrepta atenția și către porumb în acest an. E posibil să avem surprize.

Prezența acestui fung la rapiță a fost raportată în Statele Unite, Argentina, Australia (2004, 2006, 2009). Sunt puține lucrări pe subiect, cele mai multe studiind Macrophomina phaseolina la modul general (are mai multe plante gazdă, foarte multe).

Vom vedea în viitor care va fi impactul acestui patogen asupra producției de rapiță. La floarea-soarelui vedem deja.

Cum se manifestă Macrophomina phaseolina la rapiță

Primele simptome pot fi observate în lanul de rapiță în preajma înfloritului. Plantele infectate prezintă simptom de ofilire generală atunci când temperaturile sunt ridicate în timpul amiezei (Schwartz & Gent, 2004). Spre seară plantele își revin (scad temperaturile). La final, ofilirea ia caracter permanent, iar plantele se usucă. De regulă, în lan se observă de la distanță vetre alungite (urmează direcția rândurilor) cu plante ofilite (Gaetán et al., 2006).

În timpul umplerii semințelor se observă cel mai bine plantele bolnave. Simptomele care apar sunt:

• Ofilirea frunzelor;

• Pete longitudinale de culoare maronie pe tulpina principală, cât și pe ramurile laterale;

• Ramurile laterale se pot usca;

• În cazurile grave pot apărea despicări longitudinale ale tulpinilor în zona bazală;

• Senescența prematură;

• Stagnarea în creștere a plantelor/aspect de pipernicire;

• Silicve goale sau cu semințe șiștave;

• Pe tulpini în zona bazală se formează pete de culoare gri - argintiu până la negru;

• În măduvă, în rădăcinile pivotante și în țesutul vascular al bazei tulpinii se formează microscleroți foarte mici de culoare neagră care dau aspect cărbunos;

• Plantele bolnave se smulg ușor din sol;

• Moartea plantelor, mai ales în timpul perioadei de umplere a semințelor (Gaetán et al., 2006; Khangura & Aberra, 2009).

La infecții masive, plantele se vor usca în fenofaza de umplere a semințelor. Astfel de plante se vor smulge ușor din sol deoarece rădăcinile și partea bazală a tulpinii sunt distruse, putrede, cu aspect sfărâmicios (Gaetán et al., 2006; Khangura & Aberra, 2009).

Realizarea infecțiilor

Infecțiile se realizează în primele etape de viață ale rapiței în condiții de temperaturi ridicate și sol uscat. După Gaetán et al. (2006), Macrophomina phaseolina este deosebit de dăunătoare atunci când temperatura solului este de 32⁰C și plantele sunt stresate de secetă. Microscleroții rezistă în sol mai mult de zece ani.

Putem combate acest patogen?

Metodele profilactice sunt cele mai importante. Se recomandă rotația la patru ani sau mai mult, cultivarea hibrizilor rezistenți sau toleranți, irigarea în perioadele secetoase și calde, controlul buruienilor.

Măsurile chimice nu dau rezultatele scontate. De asemenea, nu există fungicide omologate pentru acest patogen (Schwartz & Gent, 2004).

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ploile mult așteptate au venit cam peste tot, dar odată cu ele au apărut și fenomenele nefavorabile (grindină, inundații, vânt puternic), facând ca în unele zone culturile să fie afectate sau chiar distruse. Dacă la culturile de cereale păioase și rapiță, semănate în toamnă, tratamentele cu fungicide sunt, în mare parte, pe final sau chiar încheiate, acum atenția se îndreaptă spre culturile semănate în primăvară: porumb, floarea-soarelui, soia etc.

Pe lângă combaterea buruienilor, care este foarte importantă în această perioadă, umiditatea ridicată favorizează apariția bolilor. Dacă mai intervin și fenomene nefavorabile, precum vânt puternic și grindină, care pot provoca leziuni pe plante, riscul de îmbolnăvire devine și mai mare. Apariția bolilor este inevitabilă în aceste condiții cu umiditate ridicată și temperaturi moderate sau chiar scăzute în unele zone, creând un stres și mai mare plantelor.
De aceea, pe lângă produsele care ajută plantele stresate sau rănite (AMINOPOWER WSP, AMINOPOWER FLUID, ALGAMAX FORTE, ALGAMAX FLUID, MICROFERT ALGA, MICROFERT FULVIC, COPFORT), este recomandată și aplicarea unui fungicid, ținând cont de cultură, fenofaza de vegetație, condițiile meteo etc.
Să le luăm pe rând.

Floarea soarelui

Dacă s-a realizat combaterea buruienilor, aplicând erbicide atât în preemergență, cât și în postemergență, atenția acum este îndreptată asupra bolilor și dăunătorilor. Culturile se prezintă bine, sunt în stadiul de 4-6 frunze sau chiar mai mult, însă acest aparat foliar trebuie menținut sănătos, mai ales acum cand pericolul apariției bolilor este mare, fie că vorbim de pătări, frângerea tulpinilor, sau putregaiurile care sunt cele mai păgubitoare, în special când apare calatidiul.

Dacă vorbim de fungicide, portofoliul ALCEDO cuprinde poate cele mai bune fungicide existente în piață. Dintre acestea amintim:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de floarea-soarelui. Se pot aplica maximum două tratamente, la un interval de 21 zile între tratamente, pe perioada de vegetație, de la apariția frunzei a șasea până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței au culoarea gri și au mărimea finală (BBCH 16-75). Doza: 0,5-1 l/ha.

CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, alternarioza, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor). Se aplică maximum două tratamente pe sezon, la un interval de minimum 21 de zile între tratamente, în perioada de vegetație, respectiv înainte ca inflorescența să fie vizibilă, până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței sunt gri și au mărimea normală (BBCH 40-75). Doza: 0,5-1 l/ha.

PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, putregaiul cenușiu, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor, pătarea neagră a tulpinilor). Se aplica maximum două tratamente pe sezon. Tratamentele se aplică de la aparitia a zece sau mai multe frunze desfăcute și până la înflorit deplin (BBCH 20-65). Doza: 0,5-1 l/ha.

PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (înnegrirea tulpinilor, pătarea brună și frângerea tulpinilor, alternarioza, putregaiul alb și putregaiul cenușiu). Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente. Intervalul de tratament este de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloritului (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.

Porumb

Multă vreme s-a spus că porumbul nu prea are boli, dar se pare că nu este chiar așa. Pe llângă tăciuni, există o serie de pătări (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie, pătarea în ochi a frunzelor), rugini, boli ce apar mai ales acum în fenofaza de 6-8 frunze și până la înflorire. Așadar, și aici se justifică utilizarea fungicidelor.

În funcție de ce agent patogen vrem să combatem, recomandăm:

COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de porumb (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie a frunzelor, pătarea în ochi a frunzelor, rugina). Se aplică maximum un tratament în perioada de vegetație, respectiv de la începutul alungirii tulpinii până la înflorirea etajelor superioare și inferioare ale paniculului, iar stigmatele pe deplin emergente (BBCH 30-65). Doza: 0,7-1 l/ha.

FORTUNA MAX (azoxistrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza și rugina la cultura de porumb. Se aplică preventiv sau la apariția primelor simptome de boală, doza stabilindu-se în funcție de stadiul de infecție. Doza: 0,75-1 l/ha.

PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza la cultura de porumb. Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente, de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloririi (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.

Leguminoase, în special soia

Soia este o cultură care, dacă nu ar fi condiționată de apă, ar ocupa suprafețe mult mai mari, datorită importanței, a beneficiilor pe care le lasă în sol, și cu efecte pozitive pentru toate culturile care urmează în rotație, aspect valabil la toate leguminoasele.

Dacă vorbim de boli, pe lângă pătări, mană, de departe cea mai periculoasă este putregaiul alb. Dintre fungicide, se recomandă:

CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).

PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).

Nu uitați de importanța adjuvanților în aplicarea tratamentelor!
Aceste produse asigură o acoperire uniformă și o aderență mai bună a soluției pe suprafața frunzelor și florilor (VITAL 90 – 250 ml/250 l apă; HURRICANE – 125 ml/250 l; SILWET STAR – 125 ml/250 l apă).

De asemenea, nu trebuie neglijată nici calitatea apei utilizată la tratamente, unde recomandăm adjuvantul VITAL pH FIX – 0,5-3 l/1000 l apă (0,05-0,3 %).
Pentru mai multe informații despre produse, puteți consulta aplicația mobilă My ALCEDO Catalogue.

Material furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Securitatea alimentară a Europei se bazează fundamental pe o aprovizionare stabilă și eficientă cu fructe și legume, produse esențiale pentru o dietă sănătoasă și contributori cheie la economia agricolă. Astfel, asigurarea rezilienței acestor culturi a devenit din ce în ce mai importantă, pe măsură ce cererea consumatorilor crește, iar producția se confruntă cu provocări de mediu tot mai mari.

Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat la sfârșitul anului 2024, în anul 2020 fermierii europeni au cultivat 3,7 milioane de hectare de livezi de pomi fructiferi și două milioane de hectare de legume proaspete, susținute de aproximativ 1,5 milioane de exploatații pomicole și peste 700.000 de ferme legumicole. România joacă un rol central în acest peisaj, reprezentând 23,9% din totalul fermelor UE care gestionează livezi și 20,1% dintre fermele care cultivă legume, situându-se printre cei mai importanți contributori în ambele categorii. Prin urmare, România nu este doar un furnizor vital pe piața internă, ci și un actor cheie în asigurarea rezilienței horticulturii europene.

Una dintre principalele provocări pentru fermieri rămâne presiunea exercitată de dăunători, care amenință atât producția, cât și calitatea culturilor. De exemplu, musca invazivă a fructelor Drosophila suzukii a cauzat pierderi de 30-40% la diferite soiuri de fructe în timpul unor epidemii documentate în Europa. Astfel de daune necesită soluții eficiente care să-i ajute pe fermieri să combată impactul dăunătorilor asupra productivității și profitabilității culturilor horticole.

În plus, fermierii semnalează un decalaj în inovație. Conform unui sondaj realizat în 2025 de Ipsos pentru CropLife Europe pe un eșantion de 1.998 de fermieri din nouă state membre, peste 40% au raportat o scădere a numărului de produse de protecție a plantelor disponibile față de anul anterior, ceea ce accentuează preocupările privind vulnerabilitatea în fața noilor dăunători. Acoperirea acestui decalaj presupune implementarea unor programe de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), susținute de soluții care oferă performanță în teren și respectă reglementările și cerințele pieței.

Combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) rămâne un principiu de bază al politicii agricole europene, necesitând accesul la un mix divers de soluții care sunt atât eficiente, cât și conforme cu standardele de reglementare. În cadrul acestei abordări, produse precum Qalcova™, substanță activă (molecula Spinosad) dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, reprezintă instrumente importante pentru combaterea dăunătorilor la culturile speciale și minore, îndeplinind în același timp așteptările privind performanța, sustenabilitatea și siguranța.

Spinosad este un ingredient activ de origine naturală, obținut prin fermentarea bacteriei din sol Saccharopolyspora spinosa. Aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale UE, atât în sisteme convenționale, cât și certificate ecologic, acesta combate o gamă largă de dăunători precum tripsul, lepidopterele și Drosophila suzukii. Datorită unui mod de acțiune unic, Spinosad contribuie la gestionarea rezistenței, oferind în același timp intervale scurte de pauză până la recoltare, între una și trei zile, ceea ce îl face compatibil cu strategiile IPM.

„Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru generația a treia, îmi permite să obțin o recoltă sănătoasă, datorită caracterului său biologic”, confirmă ing. Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa.

Susținută de dovezi științifice solide și măsuri de reducere a riscurilor, molecula de origine naturală a demonstrat un profil ridicat de siguranță atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest fel, Corteva Agriscience sprijină fermierii români prin utilizarea moleculei Spinosad, ajutându-i să-și protejeze culturile și să răspundă cererii societății pentru o agricultură durabilă.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parteneriatul dintre FMC Agro România și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara continuă și în acest an. Acest parteneriat durează de șase ani și ne mândrim că este un real succes pentru cercetarea în protecția plantelor.

În primii cinci ani am monitorizat doi dăunători importanți ai porumbului, Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Rezultatele obținute au fost folosite pentru a stabili cu exactitate momentul optim de combatere. Către fermieri au ajuns alertele cu recomandările de combatere în perioada optimă. Aceste alerte au putut fi accesate în mod gratuit din aplicația Arc^TM farm intelligence.

Introducem capcanele în aplicația Arc farm intelligence

Introducem feromonul în capcana tip „funnel trap”

În acest an, pe lângă dăunătorii amintiți mai sus monitorizăm și zborul adulților de Diabrotica virgifera virgifera. Populațiile de Diabrotica virgifera virgifera au crescut destul de mult în zonele unde se practică monocultura, de aceea monitorizarea se impune.

Capcana automată pentru Ostrinia nubilalis

Monitorizarea are mai multe obiective: stabilirea nivelului populațiilor și a momentelor optime de combatere și prognozarea populațiilor pentru anul viitor.

Dăunătorii sunt monitorizați cu ajutorul capcanelor tip „funnel trap” produse în Ungaria. Pe lângă acestea testăm o nouă capcană automată produsă în Italia în colaborare cu Elveția.

Primele capturi de Helicoverpa armigera la 26 mai 2025 - Stațiunea Didactică USV Timișoara

La Stațiunea Didactică a USV Timișoara au fost amplasate două capcane pentru Helicoverpa armigera, două pentru Ostrinia nubilalis, două pentru Diabrotica virgifera virgifera și o capcană automată cu feromoni pentru Ostrinia nubilalis. Feromonii utilizați sunt produși la Institutul de Protecția Plantelor de la Budapesta.

La capcana pentru Ostrinia nubilalis avem capturi de Autographa gamma (feromonul nu este selectiv). La capcană mai vin și alte insecte atrase de momeala alimentară

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: De ce se albesc spicele de grâu?

Plutella xylostella - molia verzei, prezentă în culturile de rapiță

Infecții produse de fungul Rhizoctonia cerealis

În perioada 17 februarie - 13 aprilie 2025, inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene și din cadrul structurii centrale a Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), împreună cu efective din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/Inspectoratele de Poliție Județene, prin structurile arme explozivi și substanțe periculoase, vor desfășura acțiunea comună de control la nivel național „FITOS 2025”. Din 2022, astfel de acțiuni de control au loc în fiecare an.

Acțiunea are ca scop îmbunătățirea siguranței și sănătății cetățenilor, prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională la regimul produselor de protecție a plantelor și protecția mediului, prin verificarea modului de efectuare a operațiunilor cu produse de protecție a plantelor și a condițiilor în care se desfășoară aceste operațiuni de către agenții economici de pe raza de competență, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

La nivel național sunt înregistrați/autorizați să desfășoare operațiuni cu produse de protecție a plantelor un număr de 4.478 agenți economici. Dintre aceștia, 844 sunt înregistrați, potrivit legislației, la structurile teritoriale arme, explozivi și substanțe periculoase, ca operatori care desfășoară operațiuni cu produse de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T). MADR precizează că, în cadrul acțiunii „FITOS 2025” sunt propuși spre verificare minimum 50% din totalul operatorilor înregistrați/autorizați la nivel național.

„Obiectivele avute în vedere la declanșarea acțiunii vizează prevenirea producerii unor evenimente negative care aduc atingere siguranței și sănătății populației și a mediului înconjurător, precum și a furturilor de produse de protecție a plantelor, dar și conștientizarea fermierilor cu privire la operațiunile ilegale/neconforme cu produse de protecție a plantelor și asupra riscurilor la care se expun. De asemenea, prin acțiunea de control se au în vedere descoperirea, investigarea și sancționarea neregulilor constatate la regimul produselor de protecție a plantelor și protecției mediului”, precizează MADR.

Prin intermediul FITOS 2025 se urmărește optimizarea activității de prevenire și investigare a infracțiunilor în domeniul de competență pe fondul cooperării interinstituționale (ANF), precum și identificarea vulnerabilităților din domeniul de referință.

În cadrul FITOS 2024, au fost verificați 2.225 operatori economici care desfășoară operațiuni cu produse de protecție a plantelor (53,6% din totalul operatorilor înregistraţi/autorizaţi la nivel național). În urma verificărilor au fost constatate 304 fapte de natură penală și au fost aplicate 173 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 623.130 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.

„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.

Soluții pentru provocările actuale

Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.

„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.

Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.

CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!