combatere - REVISTA FERMIERULUI

În această perioadă se înregistrează la capcanele aflate în testare (Csalomon tip pâlnie cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu spectru luminos - Smapplab, FarmB și CropVue cu feromoni) zbor maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), generația a II-a.

Pragul de alertă a fost depășit în următoarele zone: Banat (număr mare de capturi la capcana automată cu lumină Smapplab), Crișana, Dobrogea, Moldova (câteva locații), Muntenia (populații slabe numeric). În Oltenia nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație (deocamdată). În Transilvania, în zonele monitorizate, aproape că nu există capturi. Sporadic la capcanele din această parte a țării sunt capturați câte unu sau doi fluturași. De regulă, în zonele nordice ale României dăunătorul poate avea o singură generație (din cauza condițiilor climatice mai răcoroase care nu permit dezvoltarea celei de-a doua generații a dăunătorului).

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Rezultatele prezentate mai sus au fost obținute în cadrul programului de monitorizare la nivel național în parteneriat cu FMC Agro România. Acest program se derulează de patru ani în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o pot descărca gratuit, atât pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS.

Reamintesc fermierilor că scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de Ostrinia nubilalis ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania. Scopul validării este de a exclude alte lepidoptere ce pot veni la capcane și pe care, de multe ori, operatorii care citesc capcanele le numără ca fiind ale speciei țintă (în cazul de față Ostrinia nubilalis). În astfel de situații rezultatele pot fi eronate. Deoarece feromonii pentru Ostrinia nubilalis nu sunt selectivi, la capcane vin și alte insecte. Cel mai adesea vin fluturi de Helicoverpa armigera, Autographa gamma, Spodoptera sp., Mythimna unipuncta, Agrotis sp. etc. Informarea de față se referă la zonele validate de mine.

 

Situația în Banat

 

Chiar dacă în multe zone din țară porumbul se usucă din cauza secetei, sfredelitorul tulpinilor (Ostrinia nubilalis) își continuă nestingherit dezvoltarea în culturile de porumb din Banat care nu sunt compromise, deoarece avem apă din belșug în acest an. Din luna ianuarie și până la 16 august 2023, în zona Lovrin au căzut aproximativ 400 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. La Timișoara și zone limitrofe, precipitațiile au depășit 400 mm până acum. Media multianuală la Timișoara este de 600 mm/an. În consecință, dacă anul trecut porumbul a fost compromis în Banat, în acest an fermierii așteaptă producții mari. Vom vedea la recoltare dacă va fi așa.

Analiza capturilor de Ostrinia nubilalis de la capcanele testate la Lovrin și Timișoara arată că cea de-a doua generație a acestui dăunător este numeroasă comparativ cu prima generație. Ploile căzute nu au influențat negativ biologia dăunătorului cum s-a întâmplat în cazul omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera). Acest aspect se explică foarte simplu prin faptul că Ostrinia nubilalis se împupează în tulpinile de porumb atacate sau în rahisul paniculului (cel mai des), pe când Helicoverpa armigera se împupează în sol, iar umezeala mare poate omorî pupele.

Pupă de Ostrinia nubilalis

Pupă de Ostrinia nubilalis

La Lovrin, curba maximă de zbor a sfredelitorului porumbului a fost înregistrată la data de 7 august 2023, când la capcana automată cu spectru luminos au fost capturați 191 fluturi de Ostrinia nubilalis. La capcana automată Smapplab cu spectru luminos, primii fluturii din generația a II-a au fost înregistrați la data de 10 iulie 2023. De la acea dată, numărul de capturi a început să crească (de la 11, 45, 75....191 la 7 august). La data de 11 august 2023 au fost înregistrați 75 de fluturi la această capcană, ceea ce înseamnă că asistăm la scăderea curbei de zbor. În acest an, capcana automată Smapplab s-a dovedit mult mai eficientă comparativ cu alți ani, ea fiind continuu îmbunătățită de către producători (Smapplab Ungaria). Concluzia este că, această capcană ne-a ajutat foarte mult în realizarea curbei de zbor, mai ales că, la capcanele Csalomon cu feromoni (tip pâlnie), numărul de indivizi capturați a fost destul de scăzut în acest an.

Chiar dacă numărul de capturi a fost mai mic la capcanele Csalomon cu feromoni, curba maximă înregistrată la Lovrin a fost tot în data de 7 august 2023 (16 capturi de ON), urmată de scădere la data de 11 august, când s-au înregistrat 11 capturi de ON. La fel și la capcana automată FarmB (5 fluturi la 7 august și 2 la 11 august), iar la Delta doar 2 fluturi la aceeași dată. Capcanele automate FarmB (tip pâlnie) și CropVue (tip Delta) nu și-au dovedit eficiența în monitorizare, ci doar în identificarea speciei în cultură, neputând fi utilizate pentru lansarea alertelor pentru combaterea acestui dăunător. La capcanele Delta clasice cu feromoni și dispensere alimentare, rezultatele sunt oscilante, numărul de capturi e foarte mic. La aceste capcane, analizele mele pe trei ani arată diferențe de o săptămână și chiar două în ceea ce privește realizarea curbei de zbor, comparativ cu capcanele Csalomon. Ce înseamnă asta? Înseamnă că la aceste capcane, curba maximă se înregistrează cu una sau două săptămâni mai târziu, aspect care nu corespunde cu realitatea din câmpurile de porumb.

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

La Timișoara (Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții ”Regele Mihai I”) au fost montate în acest an doar capcane Csalomon (tip pâlnie) cu feromoni produși în Ungaria, Bulgaria, Franța și Moldova. Feromonii din Franța și Moldova sunt în testare pentru a identifica și alte rase de Ostrinia nubilalis (rasele Z, E, ZE, EZ). Vă pot spune deocamdată că la rasa Z am avut câteva capturi pe teritoriul Stațiunii Didactice a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (feromon Franța).

În consecință, analizând datele înregistrate apreciez că, maximul curbei de zbor în Banat a fost înregistrat la data de 7 august 2023 în zona Lovrin și 9 august la Timișoara. Prin comparație cu datele din alte locații monitorizate pot spune că maximul curbei de zbor s-a realizat în intervalul 4 august - 7 august predominant. Susțin acest aspect pentru că întotdeauna fac controale în câmp în momentul când la capcane înregistrăm maxim de zbor. Controalele efectuate de mine în culturile de soia și lucernă înflorite aflate în vecinătatea culturilor de porumb monitorizate sau nu în cadrul acestui proiect, arată că datele de la capcane sunt corecte. De ce spun asta? Pentru că am constatat zbor masiv de Ostrinia nubilalis la data de 3 august 2023 într-o solă de soia din vecinătatea unei culturi de porumb din zona Iecea Mare (Timiș). La Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara am observat zbor masiv de Ostrinia nubilalis în cultura de lucernă înflorită din vecinătatea culturii de porumb unde erau amplasate capcanele (în intervalul 7 - 9 august 2023). Iată că, reușim să surprindem cu ajutorul agriculturii de precizie momentele maxime de zbor care ne ajută foarte mult în combaterea acestui dăunător extrem de greu de ținut sub control.

Pontă de Ostrinia nubilalis

Pontă de Ostrinia nubilalis

Evident, funcție de zonele climatice monitorizate, intervalul menționat se poate extinde, dar cu siguranță nu va depăși mijlocul lunii august. La data de 16 august 2023, curba de zbor a dăunătorului este în scădere, iar în lanurile de porumb pot fi observați adulții de Ostrinia nubilalis (masculi și femele), ponte și larve eclozate. Primele ponte observate de mine au fost la data de 3 august 2023, iar femelele verificate la lupa binocular în data de 11 august era pline de ouă.

Controalele fitosanitare efectuate în culturi de porumb din județul Timiș arată prezența pupelor, adulților, pontelor și a primelor larve din generația a doua de Ostrinia nubilalis. De regulă, conform studiilor de specialitate, primele larve din generația a doua apar atunci când suma de temperaturi se apropie de 14000 C (Hugger, 1998). La data de 16 august 2022, la Lovrin, suma de temperaturi calculată pentru Ostrinia nubilalis a fost de 13740 C (bazată pe pragul biologic de 90 C). Anul trecut, la aceeași dată, suma era de 13880 C, mai ridicată puțin (a fost mult mai cald în perioada de primăvară și vară). Faptul că în acest an suma de grade este puțin mai scăzută se datorează condițiilor climatice mai răcoroase din timpul primăverii (diferențele se observă că sunt nesemnificative).

În următoarea perioadă recomand fermierilor să treacă la verificarea culturilor de porumb din zonele amintite mai sus. Atrag atenția asupra zonei Banat unde populațiile sunt numeroase în acest an. Daunele produse de prima generație se văd acum foarte bine. Au apărut și primele micelii de Fusarium sp. și Penicillium sp. Nu am observat încă micelii de Aspergillus flavus, dar cu siguranță vor apărea în curând.

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

 

A doua generație de Ostrinia nubilalis, mult mai greu de gestionat

 

Cercetările din domeniu arată că, pentru generația a II-de Ostrinia nubilalis, momentul optim de combatere este foarte greu de stabilit.

Metoda cea mai bună este controlul culturilor de porumb pentru stabilirea numărului de ponte prezente pe plante. Această verificare trebuie să înceapă în momentul în care fluturașii de O. nubilalis sunt capturați cu ajutorul capcanelor feromonale. Hibrizii de porumb tardivi sunt predispuși la atac și preferați de cea de-a doua generație de Ostrinia nubilalis. Acele culturi care la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august sunt verzi, unde polenizarea este în toi sau unde mătasea este încă verde, sunt preferate de dăunător pentru depunerea pontelor.

În consecință, este momentul ca fermierii să înceapă controalele în vederea găsirii pontelor și stabilirii momentului de aplicare a tratamentului (dacă este cazul). Pontele trebuie căutate în zona frunzelor de deasupra știuletelui și dedesubt. Eu le-am găsit, în general, pe frunzele de deasupra știuletelui. Trebuie să știți că depunerea pontelor de către femelele generației a doua poate dura 3 - 4 săptămâni. Acest aspect face extrem de dificil de controlat această insectă din cauza mobilității și eșalonării stadiilor.

 

Recomandări de combatere

 

Având în vedere datele înregistrate până la data de 16 august 2023, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb (mai ales hibrizii tardivi) și efectuarea unui tratament insecticid în următoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Ostrinia nubilalis (dacă infestarea din teren este gravă).

Momentul optim de combatere trebuie stabilit cu mare grijă în urma verificării pontelor. Dacă se impune un tratament, atunci el ar trebui efectuat atunci când marea majoritate a pontelor ar fi în pragul eclozării sau în stadiul de „cap negru” (destul de dificil de realizat observațiile deoarece necesită foarte mult timp). De aceea, combaterea celei de-a doua generații este foarte dificilă.

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Aplicarea insecticidelor se recomandă înainte ca larvele să pătrundă în axila frunzelor, în pedunculul știuleților, sub pănuși și în tulpină. O a doua aplicare poate fi necesară după 7 - 10 zile de la prima (funcție de durata perioadei de depunere a ouălor). Cele mai mari densități de larve de O. nubilalis din generația a doua se înregistrează de regulă la porumbul semănat târziu. Sunt atractivi pentru femele, hibrizii care mai au mătasea verde decât cei care au mătasea brună.

După Hugger (1998), pagubele în producție apar de obicei atunci când la o sută de plante controlate se înregistrează 60 - 80 larve (considerat prag economic). În perioada de dezvoltare a știuleților, o larvă poate produce pierderi de aproximativ 2 - 3%, chiar 4% (Hugger, 1998). În caz de secetă prelungită, pierderile/plantă cauzate de o singură larvă pot ajunge chiar la 12% (Rice, 2017). În Banat, cercetările din ultimii ani arată că, densitatea larvelor/plantă a fost mai mare de 1.

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.23.6.1). Dintre produsele de protecția plantelor amintite și omologate în România, atragem atenția că nu toate sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate chiar și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile.

Prin comparație cu substanțele amintite mai sus, substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Pe de altă parte, insecticidul Ampligo (conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin) este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic se poate face utilizând produse biologice pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351, omologate în România. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

367448376 6491981514171893 7170464515601262011 n

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Ca urmare a secetei și caniculei, dăunătorii din plantațiile pomicole sunt foarte agresivi, atrag atenția specialiștii. Totodată, apar mai multe generații ale dăunătorilor, respectiv omizi, păduchi de frunze, defoliatori, cicade etc, precum și agenți patogeni, respectiv rapăn, făinare, pătări ale frunzelor, dar și paraziți care afectează fructele, cum ar fi: Monilinia fructigena și botritis (putregaiul cenușiu).

roman1

Dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol, recomandă pomicultorilor să ia toate măsurile care se impun, astfel încât pomii să fie tratați corespunzător ca să fie sănătoși și, de asemenea, pentru a evita răspândirea infecțiilor. „Degeaba tratez eu dacă la vecinul este invazie de boli și dăunători, pentru că într-un final se vor muta și la mine”, punctează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Măsurile agrotehnice recomandate de proprietarul Pepinierelor Roman sunt:

  • Suprimarea lăstarilor infestați cu afide/omizi și arderea acestora;

  • Greblarea, strângerea și arderea frunzelor care au căzut din pom timpuriu și care reprezintă sursă de infecție atât pentru anul acesta, dar și pentru anul viitor;

  • Strângerea fructelor bolnave și îndepărtarea acestora din plantație/grădină, atât cele care sunt în pomi, dar și cele căzute pe jos.

roman2

În ceea ce privește tratamentele cu fungicide și insecticide, dr. ing. Marius Viorel Roman precizează: „În cazul pomilor la care există producția pe pom și urmează să fie recoltată în următoarele zece zile, se vor trata cu următoarele produse: Switch - 0,1% + Karate Zeon - 0,02%, cu precizarea că timp de șapte zile nu se vor recolta/consuma fructe din acești pomi. În cazul speciilor/soiurilor care au fost recoltate sau la care fructele nu se vor consuma în următoarele 14 zile, pomii se vor trata astfel: Luna Experience - 0,05% + Folpan - 0,15% + Afinto - 0,02%. Timpul de pauză până la recoltat este de minimum 14 zile”.

roman3

Foto: https://pepinierele-roman.ro/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura

În această perioadă se înregistrează la capcanele cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu lumină, zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) generația a II-a, în următoarele zone: Crișana, Oltenia, Dobrogea, Moldova și Muntenia. În Banat nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație.

În parteneriat cu FMC Agro România monitorizăm de patru ani zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care agricultorii o pot descărca în mod gratuit, atat pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de dăunători ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania.

365078988 6447095441993834 2940885446498372582 n

După cum deja cunoașteți, generația a II-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb. Putem vedea în câmp acum (mai ales în zonele unde pragul de alertă a fost atins), toate stadiile dăunătorului: adulți, ouă, larve și chiar pupe. Știuleții de porumb pot fi atacați în procent ridicat sau nu, în funcție de densitatea dăunătorului. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și II), dar și larve mai mature. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate se instalează de regulă fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus sunt fungi iubitori de temperaturi ridicate. Ei se dezvoltă foarte bine la temperaturi ridicate, comparativ cu alți patogeni care se opresc din evoluție.

 

Populații foarte scăzute în Banat

 

În ultimii doi ani de monitorizare a acestui dăunător în Banat, această generație s-a dovedit a fi foarte abundentă, numărul de capturi înregistrat la capcane fiind în unele zone de ordinul sutelor de indivizi. La fel s-a întâmplat și în alte zone din România. Anul 2023 se pare că nu este anul Helicoverpei armigera, în zona Banatului. Chiar dacă în mai multe zone din țară pragul de alertă a fost depășit, în Banat se constată că populațiile sunt mult mai reduse în acest an.

La Lovrin și la Timișoara, primii fluturi de Helicoverpa armigera au fost notați începând cu data de 10 iulie. La 24 iulie, cel mai mare număr de fluturi a fost de 15 la una din capcanele Csalomon cu feromon fabricat în Ungaria (maximul curbei de zbor al acestei generații la Lovrin). La celelalte tipuri de capcane testate numărul de capturi în acest moment este zero, comparativ cu anul trecut când sute de exemplare au fost înregistrate.

Dacă anul trecut, la data de 1 august 2022 la capcanele Csalomon din zona Lovrin s-a înregistrat un număr record de fluturi (991 în trei zile), la 1 august 2023, la același tip de capcane montate în zonele Timișoara și Lovrin, numărul de capturi a fost zero.

Controalele efectuate în câmp arată prezența larvelor de Helicoverpa armigera pe știuleții de porumb, iar la această dată putem observa larve de toate vârstele care se hrănesc cu mătase și cu boabele fragede. Comparativ cu anii precedenti, frecvența plantelor cu larve este mai scăzută în acest an în culturile din Banat (cel puțin la cele verificate de mine).

Adult de Helicoverpa armigera din generația a II-a la capcane

Adult de Helicoverpa armigera din generația a II a la capcane

Deși numărul capturilor a fost foarte mic la capcane, consider că la data de 24 iulie s-a înregistrat curba maximă de zbor la capcanele Csalomon tip pâlnie de la Lovrin. Suma temperaturilor zilnice înregistrată la Lovrin până la data de 1 august 2023 a fost de 983,30C, corelându-se cu prezența larvelor de Helicoverpa armigera (gen. II) în culturile de porumb din județul Timiș.

Recomand controale în culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, tomate, ardei, vinete, sfeclă și cânepă, unde dăunătorul poate fi prezent în stadiu de larvă, chiar dacă la capcanele monitorizate capturile au fost extrem de reduse în acest an.

 

De ce generația a II-a de Helicoverpa armigera este atât de scăzută numeric în acest an în Banat?

 

Cu siguranță, natura este în echilibru și după trei ani cu populații numeroase a venit si perioada de regres. Condițiile climatice au un rol important în dezvoltarea omizii fructificațiilor, iar precipitațiile abundente din această primăvară și vară din Banat au influențat negativ biologia dăunătorului.

Din luna ianuarie și până la 31 iulie 2023, în zona Lovrin au căzut 352,2 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. În anul 2022, în aceeași perioadă, cantitatea de precipitații înregistrată era de doar 181 mm. Din cei 352,2 mm căzuți în acest an, 215,2 mm au fost înregistrați în lunile mai, iunie și iulie, iar luna mai a fost cea mai bogată în precipitații, înregistrându-se mai mult de 100 mm.

Cercetările actuale arată că expunerea la precipitații ridicate a dăunătorului H. armigera duce la moartea acestuia. Cantitățile mari de precipitații duc la creșterea umidității relative a aerului, dar și a conținutului de apă din sol. În consecință, rata de apariție a adulților va fi una foarte scăzută, sub 10% (Ge et al., 2003). După Li et al. (2016), precipitațiile modifică și fecunditatea dăunătorilor. Alți autori arată că umiditatea relativă crescută din cauza precipitațiilor poate duce la comportamente anormale ale insectelor (Hetz & Bradley, 2005). Echilibrul apei din corpul insectelor poate fi afectat de umiditatea crescută din cauza precipitațiilor, cu efecte asupra dezvoltării și reproducerii acestora (Tauber et al., 1998).

Din punct de vedere al regimului termic, luna iulie 2023 a fost una extrem de călduroasă, cu temperaturi maxime care au depășit 300 C, iar temperatura maximă medie a lunii a fost de 32,60C. Pe decade, maxima medie a fost de: 31,40C - decada a I-a, 35,10C - decada a II -a, 31,40C - decada a III-a. Temperatura medie lunară a fost de 24,30C, cu 2,10C mai ridicată decât media multianuală a lunii iulie. Se poate spune, pe bună dreptate, „căldură mare, monșer”.

De altfel, în ultimii ani, creșterea temperaturilor medii cu un grad și chiar mai mult decât mediile multianuale au influențat pozitiv dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera (Balogh et al., 2005). Pe de altă parte, dacă temperaturile depășesc 370C timp de mai multe zile consecutiv, dezvoltarea acestuia este stânjenită, iar ouăle și larvele tinere pot muri din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate.

Helicoverpa armigera, atac la mătase

Helicoverpa armigera atac la mătase

Analizând datele climatice înregistrate în zona Lovrin, apreciez că, dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera a fost afectată de precipitațiile masive căzute (averse, ploi torențiale) și de umiditatea crescută din sol, care cu siguranță a cauzat moartea pupelor.

 

Recomandări de combatere

 

Prin urmare, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb și efectuarea unui tratament insecticid în urmatoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera (acolo unde este cazul).

Nu uitați! Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide.

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede și pagubele nu sunt vizibile, iar din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 - 13 mm, iar în acest stadiu pot fi ucise/combătute cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, atunci când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

Înainte de efectuarea tratamentului verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

 

Controlul chimic

 

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones et Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi controlată/combătută cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018].

Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin (după Pesticide 2.23.6.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile. Doar substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Insecticidul Ampligo conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin și este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

 

Controlul biologic

 

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt).

Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

362685585 6447099868660058 7212810507242975912 n

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

 

Când se fac tratamentele

 

Primul tratament se aplică la avertizare, când aceasta a fost lansată este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare. Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi combatute cu ușurință.

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi controlate cu doze mici de insecticid);

  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi combatute mai ușor);

  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de controlat sau chiar imposibil).

Recomand fermierilor să acceseze aplicația Arc Farm Intelligence dezvoltată de FMC Agro România pentru a vedea în timp util și gratuit alertele emise pentru combaterea celor doi dăunători monitorizați. Următoarea alertă va fi pentru generația a II-a de Ostrinia nubilalis.

365298736 6447095811993797 7142620509879755616 n

Bibliografie

Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
Balogh P., Takács J., Nádasy M. & Márton L., 2005 - The effect of the weather on the light-trap’s data of the cotton bollworm in Hungary. Cereal Res. Commun. 33: 427 – 430.
Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
Ge, F., Liu, X. H., Ding, Y. Q., Wang, X. Z., & Zhao, Y. F. (2003). Life table of Helicoverpa armigera in Northern China and characters of population development in Southern and Northern China. Chinese Journal of Applied Ecology, 14(2), 241–245.
Hetz, S. K., & Bradley, T. J. (2005). Insects breathe discontinuously to avoid oxygen toxicity. Nature, 433, 516–519. https://doi.org/10.1038/ nature03106
Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Li, Z., Zheng, Y. S., & Tang, B. S. (2016). Study on the relationship between precipitation and number of cotton bollworm. Hubei Agricultural Sciences, 55(13), 3340–3348.
Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
Tang, L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
Tauber, M. J., Tauber, C. A., Nyrop, J. P., & Villani, M. G. (1998). Moisture, a vital but neglected factor in the seasonal ecology of insects: Hypotheses & tests of mechanisms. Environmental Entomology, 27, 523–530
Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Dacă în luna martie, având în vedere condițiile climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit), acum atrag atenția asupra riscului de Fusarium la spic. Spun asta deoarece condițiile meteorologice din această perioadă sunt extrem de favorabile realizării infecțiilor cu Fusarium graminearum la spic, cât și la baza tulpinii.

Marea majoritate a soiurilor de grâu se află acum în fenofaza de burduf, iar unele chiar au început să înspice. Parametrii climatici cu mare importanță în favorizarea fuzariozei la grâu sunt: temperatura, cantitatea de precipitații și umiditatea relativă a aerului (Cook, 1981; Magan și Lacey, 1984; Popescu, 2005).

Fusarium graminearum. Foto din 2019

Fusarium graminearum. Foto din 2019

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat puternic dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor în culturile de grâu. Ne aducem aminte că, cea mai recentă epidemie de Fusarium graminearum la cerealele din Câmpia Banatului a fost în anul 2019, când calitatea boabelor de grâu a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenţei micotoxinelor în rate care au depășit concentrațiile maxime admise, conform standardelor UE (Cotuna et al., 2019). Să sperăm că primăvara 2023 nu va fi la fel.

345584899 1339807823561705 7608811804822280266 n

Multe studii arată că umiditatea continuă determinată de precipitațiile puternice din luna mai și temperaturile înregistrate înainte de etapa de înflorire, după înflorire și în timpul dezvoltării boabelor favorizează epidemiile de FHB la grâu (Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012). Pe măsură ce expunerea la umiditate este mai lungă, intensitatea atacului crește. De Wolf et al. (2003)] au arătat că infecțiile sunt favorizate în special de durata în ore a precipitațiilor cu șapte zile înainte de înflorire și temperaturile aerului cuprinse între 15 și 300C. Chandelier et al. (2011), în cercetările desfășurate pe parcursul a șapte ani, au constatat o corelație puternică între umiditatea relativă medie a aerului mai mare de 80% și cantitatea de DON acumulată în boabe (precipitațiile înregistrate în timpul cercetării determinând condițiile de umiditate ridicată). Astfel, este bine cunoscut faptul că, în condiții de vreme cu temperaturi cuprinse între 15 și 300C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic pot apărea în 2 – 4 zile de la inițierea infecției (Wegulo, 2012).

Având în vedere condițiile climatice actuale, cât și cele previzionate, trebuie acordată atenție maximă efectuării tratamentelor fitosanitare. Când spun asta mă refer la alegerea fungicidelor și la momentul aplicării.

intro

În altă ordine de idei, la această dată, rugina galbenă urcă încet și sigur în etajele superioare de frunze, mai ales la soiurile sensibile. În urma observațiilor efectuate am constatat că, la soiurile sensibile, Puccinia striiformis a ajuns la frunza de sub steag. Pe lângă rugină, Septoria tritici își continuă evoluția, la fel și Blumeria graminis.

Mulți fermieri sunt supărați deoarece nu pot ține rugina galbenă sub control chiar dacă au făcut tratamente. De ce se întâmplă asta? Motivele pot fi multe: aplicarea incorectă a tratamentelor fitosanitare, rezistența fungului la fungicide, sensibilitatea soiurilor etc. Dintre patogenii specifici, rugina galbenă necesită o atenție deosebită, fiind extrem de periculoasă și cu o capacitate mare de răspândire a sporilor la distanță. De aceea, în anii favorabili pot fi necesare chiar două tratamente pentru stoparea infecțiilor (deși este greu deoarece ciuperca este destul de rezistentă la fungicide) - Brown și Hovmøller, 2002.

Septoria tritici pe frunzele din etajul superior, la data de 6 mai 2023

Septoria tritici pe frunze din etajul superior la data de 6 mai 2023

Puccinia striiformis, la data de 6 mai 2023

Puccinia striiformis la data de 6 mai 2023

 

Momentele optime pentru combaterea fuzariozei

 

Studiile arată că, cea mai ridicată eficiență s-a înregistrat atunci când tratamentul a fost efectuat la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit. Dacă ratați tratamentul de la BBCH 59, puteți aplica fungicidul la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului.

În situațiile grave, când există risc de infecții secundare, se poate face un tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit (de obicei nu se recomandă deoarece este prea târziu pentru tratament, infecțiile fiind deja realizate).

Din păcate, atunci când clima este foarte favorabilă infecțiilor, patogenul cu greu poate fi ținut sub control. În anul epidemic 2019, fungicidele aplicate nu au stăvilit infecțiile.

Făinare pe teaca și pe frunze, la data 6 mai 2023

Făinare pe teaca și pe frunze la 6 mai 2023

 

Ce fungicide putem aplica?

 

Dintre fungicidele omologate amintesc: tebuconazol, protioconazol + tebuconazol (eficiență bună), bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fluxapiroxad + piraclostrobin, mefentrifluconazol+piraclostrobin, mefentrifluconazol, fluxapiroxad+ mefentrifluconazol, protioconazol (eficiență bună), fenpropidin, azoxystrobin, metconazol (eficiență bună), piraclostrobin, bixafen + tebuconazol (după Aplicația Pesticide 2.23.3.1., 2023). Aceste substanțe controlează și patogenii Puccinia striiformis, Blumeria graminis, Septoria tritici.

Spice albite din cauza fusariozei (foto din 2019)

Spice albite din cauza fusariozei. Foto din 2019

345594207 953848382708543 3795175631898205091 n

Bibliografie

Brown, J. K., Hovmøller, M. S. (2002). Aerial dispersal of pathogens on the global and continental scales and its impact on plant disease. Science. 297, 537–541.
De Wolf, E. D., L. V. Madden and P. E. Lipps. 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology. 93: 428-435.
Chandelier, A., C. Nimal, F. André, V. Planchon and R. Oger. 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period (2003-2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol. 130: 403-414.
Cook, R. J. 1981. Fusarium diseases of wheat and other small grains in North America. In: Nelson, P. E., T. A. Toussoun and R. J. Cook (Ed), Fusarium Diseases, Biology and Taxonomy. United States Pennsylvania State University Press, United States, pp. 39-52.
Cotuna Otilia, Mirela Paraschivu, Veronica Sărăţeanu, Elena Partal, Carmen Claudia Durău, 2022, Impact of fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture. 2022. 34 (11): 949 - 962, doi: 10.9755/ejfa.2022.v34.i11.2959.
De Wolf, E. D., L. V. Madden and P. E. Lipps. 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology. 93: 428-435.
Magan, N. and J. Lacey. 1984. Water relations of some Fusarium species from infected wheat ears and grain. Transac. Br. Mycological Soc. 83: 281-285.
Nopsa, J. F. H., P. S. Baenziger, K. M. Eskridge, K. H. S. Peiris, F. E. Dowell, S. D. Harris and S. N. Wegulo. 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 3: 380-389.
Popescu, G. 2005. Tratat de Patologia Plantelor. Eurobit, Timișoara.
Wegulo, S. 2012. Factors influencing deoxynivalenol accumulation in small grain cereals. Toxins (Basel). 4: 1157-1180.
 

Puteți accesa acest articol și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Fusarium graminearum puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

oti cotuna

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Dacă anul trecut emiteam alerta pentru rugina galbenă în data de 21 mai, iată că, primăvara 2023 vine cu surprize, Puccinia striiformis făcându-și simțită prezența la grâu în ultima decadă a lunii aprilie.

Avertizam cu ceva vreme înainte că este posibil ca acest agent patogen iubitor de răcoare să infecteze cerealele în acest an. Dacă acum vedem primele pustule de rugină galbenă, înseamnă că patogenul a realizat primele infecții cu cel puțin zece zile în urmă.

Dacă vremea umedă și răcoroasă va continua (și se pare că da, cel puțin începutul lunii mai), Puccinia striiformis ar putea produce pagube serioase (de peste 50%), știut fiind că este un patogen deosebit de periculos. Recomand verificarea culturilor de grâu, orz, triticale pentru depistarea timpurie a focarelor și aplicarea la momentul optim a tratamentelor.

Pustule galbene de Puccinia striiformis pe frunze de grâu la data de 27 aprilie 2022. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

pustule galbene

 

Factorii de risc

 

Dintre factorii de risc amintesc: climatul răcoros, precipitațile abundente din perioada de vegetație, soiurile sensibile, samulastra, iernile ușoare, microclimatul umed, vânturile care bat din nord - vest și sud - vest (pot aduce uredospori de la distanță mai mare) - Martinez - Espinoza, 2008; Popescu, 2005. Aceste condiții sunt întrunite la această dată, iar patogenul este prezent în culturile de cereale.

 

Combaterea patogenului

 

Substanțele utilizate pentru combaterea altor patogeni controlează și rugina galbenă. Totuși, în anii favorabili, culturile de cereale trebuie verificate periodic încă de la începutul perioadei de vegetație. La atingerea PED-ului (prag economic de dăunare), care este de 25% intensitate de atac, ar trebui aplicate tratamente chimice sau biologice. Ponderea tratamentelor chimice este mare în prezent, iar cele biologice aproape că lipsesc.

Pustule de rugină galbenă pe teaca frunzei. Patogenul poata ataca toate organele plantei (frunze, tulpini, teci, glume, spice). Foto: CS. Ing. Klaudia Kincel, aprilie 2022

aprilie 2022 teaca

Dintre fungicidele recomandate și omologate în România amintesc: fluxapyroxad, azoxystrobin, benzovindiflupir, difenoconazol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol și combinații de bixafen cu spiroxamină și trifloxystrobin, protioconazol cu trifloxystrobin, benzonvindiflupir cu protioconazol, proquinazid cu protioconazol, protioconazol cu spiroxamină și trifloxystrobin, fluxapiroxad cu mefentrifluconazol, mefentrifluconazol cu piraclostrobin, fluxapiroxad cu piraclostrobin etc (după aplicația Pesticide 2.23.3.1. 2023).

Foto: CS. Ing. Klaudia Kincel, aprilie 2022

Foto CS. Ing. Klaudia Kincel aprilie 2022

Puteți accesa această alertă și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Puccinia striiformis puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Primăvara 2023, umedă și răcoroasă, este deosebit de favorabilă dezvoltării unor patogeni în culturile de cereale păioase.

La orz, Pyrenophora teres este prezentă cu cele trei tipuri de simptome (pete reticulate, adică în formă de rețea, pete brune produse de forma maculicola a patogenului și pete sub formă de dungi sau striuri).

Pe lângă Pyrenophora teres, în unele culturi de orz din Timiș este prezent mucegaiul de zăpadă care a făcut ravagii, fiind necesară întoarcerea culturilor. Mai multe sole cultivate cu orz din județul Timiș pe care le-am verificat sunt compromise în acest moment din cauza acestei boli. Patogenii implicați în mucegaiul de zăpadă din aceste culturi sunt Typhula sp. (încă nu am identificat specia) care produce mucegaiul pestriț de zăpadă sau mucegaiul gri și Microdochium nivale care produce mucegaiul roz de zăpadă. Ambii fungi sunt prezenți în solele investigate. În unele predomină Microdochium nivale, iar în altele Typhula sp. Plantele din vetre sunt uscate în întregime. Deși cei doi fungi sunt condiționați de prezența zăpezii (mai mult Typhula decât Microdochium) ei pot infecta și în primăverile reci și ploioase.

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula sp. Se observă că atacul este generalizat. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula spjpg

Microdochium nivale și Microdochium majus sunt doi fungi care sunt frecvent raportați alături de Fusarium graminearum ca patogeni ai cerealelor care infectează plantele de cereale în diferite faze de vegetație. Cele mai grave forme de atac sunt cele de la răsărire, sfârșitul înfrățitului, la desprimăvărare și la înspicare în timpul înfloritului. Fermierii care au sole infectate cu Microdochium nivale trebuie să știe că acest fung supraviețuiește saprofit pe resturile culturii infectate.

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului, frunzele s-au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului frunzele s au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Ce e de făcut pentru a reduce sursa de inocul din sol? Ei bine, arătura ajută în astfel de situații. Aplicarea azotului în cantități excesive (se practică) nu face decât să crească riscul de îmbolnăvire al cerealelor. În consecință, se recomandă aplicarea echilibrată a azotului. Rotația este foarte importantă. Nu mai reveniți pe sola infectată tot cu o cereală. Ar fi bine să cultivați o leguminoasă pentru a reduce sursa de inocul. La semănat folosiți sămânță sănătoasă, deoarece Fusarium nivale supraviețuiește și în sămânță nu doar în sol și pe resturile vegetale infectate. La solele de orz bolnave suspectez că sămânța a fost infectată (fermierul a produs sămânța). Toate solele unde a fost semănat soiul respectiv sunt infectate, iar vetrele cu plante moarte au cuprins întreaga suprafață. Recomand prudență atunci când achiziționați sămânța. Sămânța trebuie să provină din loturi certificate.

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Din păcate, odată instalată, boala nu mai poate fi combătută cu tratamente chimice. Foarte important este tratamentul seminței care poate asigura o bună protecție.

intro

La grâu, Septoria tritici urcă în etajele superioare de frunze. Dacă vremea umedă se menține, cu siguranță septorioza frunzelor va crea probleme, mai ales la soiurile sensibile. Septoria tritici este un patogen condiționat de prezența apei. Cu privire la temperatură, fungul se poate dezvolta într-un interval larg, de la 5 la 350C.

Alături de Septoria tritici, fungul Blumeria graminis a infectat cerealele și urcă și el către frunzele din etajele superioare ale plantelor. În Banat, de obicei, făinarea nu pune probleme, deoarece atunci când temperaturile cresc fungul se oprește din evoluție. Probleme deosebite poate pune făinarea în primăverile umede și răcoroase. Cel mai grav ar fi ca infecția să ajungă la spic, atunci putem vorbi și despre pagube. Să sperăm că nu va fi așa. Făinarea este prezentă la acest moment în toate culturile de cereale păioase (grâu, orz, ovăz, triticale).

Grâu cu infecție virala (BYDV). Se observă vârful frunzelor îngălbenit, înroșit, simptome tipice de piticire

Grâu cu infecție virala BYDV. Se observă vârful frunzelor îngălbenit înroșit simptome tipice de piticire

Pe lângă patogenii amintiți, în unele culturi de grâu și de orz sunt vetre cu plante stagnate în creștere. Frunzele acestor plante prezintă simptome de îngălbenire, dar și de înroșire. Uneori vârful frunzelor poate avea culoare violacee. Aceste decolorări pornesc de la vârful frunzelor și înaintează către baza lor. Suspectez prezența virusului îngălbenirii și piticirii grâului și orzului (BYDV - Barley yellow dwarf virus). Din păcate nu am un kit pentru identificarea virusurilor, așa că nu pot fi sigură că este vorba de acest virus sau de altul, deoarece cerealele pot fi infectate și de alte virusuri, iar simptomele de multe ori sunt similare. Sola de grâu verificată de mine a fost semănată în luna septembrie. Lângă ea, o altă solă a fost semănată mai târziu (sfârșitul lui octombrie) și nu prezintă simptome de viroză. Sola semănată mai devreme a fost predispusă la atacul afidelor, care sunt vectori pentru virusuri, în special afidele Rhopalosiphum padii.

Pyrenophora teres, pată în formă de rețea

Pyrenophora teres pată în formă de rețea

Rhopalosiphum padii este prezent în multe culturi de cereale alături de alte specii de afide. Dintre speciile de afide, R. padii este considerat cel mai periculos vector pentru virusuri. Culturile semănate mai devreme sunt predispuse la infecții virale mai ales în toamnele blânde când afidele pot fi prezente din abundență. Culturile semănate mai târziu scapă de infecții deoarece afidele nu mai sunt prezente.

Rhopalosiphum padi, femelă plină de afide

Rhopalosiphum padi femelă plină de afide

 

La ce patogeni ne putem aștepta în următoarea perioadă în culturile de cereale

 

Dacă vremea umedă și răcoroasă continuă, ne putem aștepta la infecții produse de următorii patogeni: Fusarium sp. care poate infecta baza tulpinii și coroana radiculară ducând în final la putrezirea țesuturilor, Gaumannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioză), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Rhynchosporium secalis (rincosporioza orzului). Patogenii enumerați sunt favorizați de condițiile climatice actuale. Recomand verificarea culturilor pentru depistarea la timp a acestor patogeni și intervenția imediată cu tratamente pentru stoparea infecțiilor.

Pătarea reticulată a frunzelor, forma maculicola

Pătarea reticulată a frunzelor forma maculicola

 

Există risc de fuzarioză la spice în această primăvară?

 

Mi-e teamă că da. În zonele unde vremea umedă va persista este posibil ca Fusarium graminearum să infecteze spicele în perioada de înflorit. De aceea, pentru tratamentul de dinainte de înflorit alegeți cu atenție fungicidele. Este bine să vă orientați către acele fungicide care asigură un bun control al acestui patogen (pentru detalii consultați articolul despre Fusarium graminearum de pe site-ul www.scdalovrin.com, la secțiunea „Articole de informare”). La momentul potrivit, la apariția spicelor, voi reveni cu recomandări de combatere.

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile, semn că un ciclu al bolii s-a finalizat

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile semn că un ciclu al bolii s a finalizat

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Gândacul lucios (Meligethes aeneus) a apărut în cultura de rapiță încă din a doua parte a lunii martie, cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă. Între timp, în lanurile de rapiță și-au mai făcut apariția gărgărița silicvelor (Ceuthorynchus assimilis), dar și gândacul păros (Epicometis hirta).

Ce este de făcut? Efectuarea de sondaje în câmp pentru stabilirea momentului optim al aplicării tratamentelor.

Combaterea gândacului lucios din lanurile de rapiță se realizează dacă se înregistrează densități mai ridicate față de pragul economic de dăunare (PED – 1 adult/plantă, când rapița este în faza de muguri florali uniți, respectiv 2-3 adulți/plantă când rapița este în faza de muguri florali separați și pedunculii florali sunt alungiți).

În cazul gărgăriței silicvelor, se recomandă efectuarea tratamentelor când se atinge PED-ul de un adult la două plante, iar cultura de rapiță se află în fenofazele de înflorit-formarea primelor silicve.

Specialiștii ALCEDO recomandă aplicarea insecticidului FASTER GOLD 50 EC, în doză de 0,1 l/ha, respectând un interval de 14-21 de zile între tratamente.

Mai multe detalii despre FASTER GOLD 50 EC: https://alcedo.ro/produse/faster-gold-50-ec/

 

Articol furnizat de ALCEDO

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Controlul buruienilor reprezintă o verigă foarte importantă în tehnologia de producție aplicată în culturile agricole, fie că discutăm despre tehnologii clasice (cum ar fi arat împreună cu lucrările solului în profunzime) sau tehnologii noi, cum ar fi minimum-tillage sau no-tillage.

Indiferent că se utilizează tehnologia clasică sau cele de ultimă generație, fermierii au observat avantajele acestora evidențiate prin recolte de calitate, atât din punct de vedere cantitativ, precum și calitativ.

Fie că vorbim de buruieni anuale sau perene, graminee sau buruieni cu frunză lată, acestea sunt într-o continuă și acerbă competiție cu plantele de cultură pentru procurarea și utilizarea resurselor necesare (elemente nutritive și apă), producând pagube însemnate fermierilor, ajungând până la compromiterea totală a culturilor atunci când nu sunt ținute sub control.

 

Culturi curate, producții de calitate

 

Există numeroase studii care au demonstrat că buruienile, comparativ cu plantele de cultură, consumă triplul cantității de apă, dublul cantității de azot sau o dată și jumătate mai mult potasiu, fosfor sau calciu.

Asociind competitivitatea buruienilor cu schimbările climatice manifestate în ultima perioadă și referindu-ne în mod special la lipsa de peste an a precipitațiilor, plus seceta pedologică instalată, vom constata că este absolut necesar să aplicăm cea mai bună tehnologie pentru un control cât mai eficient al buruienilor. Culturile curate, care nu sunt în competiție cu buruienile, ne dau producții de calitate.

Compania Summit Agro este un partener de încredere de peste 25 de ani, mereu aproape de fermierii din România, ce oferă soluții de calitate, adaptate, prin experiență și tehonologie japoneză pentru culturile lor.

Din grijă pentru fermierii din România și culturile lor, în primăvara anului 2023, pentru un control eficient al buruienilor din culturile de cereale păioase, recomandăm utilizarea produsului Lancelot Super.

Logo Lancelot Super

Lancelot Super, pe care îl mai numim și „Protector de ogor”, este un erbicid cu acțiune sistemică, având în componență două substanțe active: aminopiralid 300 g/L și florasulam 150 g/L.

Aminopiralid este o auxină sintetică ce are acțiune sistemică, rapid absorbită în plantă prin sistemul foliar și radicular. Odată ajunsă în plantă, aceasta declanșează dezvoltarea diferențiată a celulelor de pe partea superioară a frunzei, în detrimentul celor de pe partea inferioară, rezultând curbarea în jos și apariția necrozării frunzelor.

Florasulam, cea de-a doua substanță activă, este preluată prin rădăcini și lăstari și transportată rapid în plantă prin xilem și floem, ce acționează prin inhibarea sintezei aminoacizilor în plantă (ALS). Aceasta duce la inhibarea diviziunii celulare în plantă, întârzierea proceselor de creștere a plantelor și în final la moartea acestora.

Sinergia celor două substanțe active ajută fermierul să controleze un spectru de peste 95% din buruienile dicotiledonate existente în cultura de cereale.

insert Lancelot Super Sumi Agro 297x210mm PREVIEW

Lancelot Super se aplică în postemergență, începând cu faza de înfrățire a plantelor de grâu, până la formarea celui de-al doilea internod și asigură un control eficient al buruienilor în faza de creștere. Doza de aplicare recomandată este de 33 g/ha, dizolvate într-un volum de 200-400 litri de apă.

În cazul infestărilor cu buruieni din speciile, Chenopodium spp., Sonchus arvensis, Centaurea spp., Fumaria spp., Malva spp., asociate cu perioada de secetă, pentru un control eficient al buruienilor, recomandăm aplicarea erbicidului Lancelot Super împreună cu un adjuvant non-ionic. Controlează foarte eficient buruienile cu frunză lată cum ar fi: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Beta vulgaris, Brassica oleracea, Capsella bursa-pastoris, Cardaria draba, Centaurea spp, Crysanthemum coronarium, Cirsium arvense, Consolida spp, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Matricaria chamomilla, Myagrum perfoliatum, Papaver rhoeas, Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis, Sonchus spp, Stellaria media si Vicia sativa.

Recomandăm să nu utilizați produsul Lancelot Super atunci când sunt condiții agro-meteorologice nefavorabile dezvoltării plantelor de cultură. Temperatura atmosferică optimă pentru aplicarea produsului este cuprinsă între 8 și 25°C.

Tehnologia de protecție influențează producția și calitatea acesteia, iar controlul eficient al buruienilor este una dintre cele mai importante verigi, pe lângă cel al altor agenți de dăunare care pot produce pagube însemnate fermierilor.

Summit Agro România rămâne aproape de fermieri și pune la dispoziție soluții complete de protecție, fertilizare și biostimulatori de calitate, precum și asigurări chibzuite, pentru recolte bogate și sănătoase.
Pentru a obține mai multe detalii, puteți contacta cu încredere colegii care activează în zona dumneavoastră sau accesați site-ul nostru www.sumi-agro.ro.

RGB Logo Sumi Agro patrat 600x600px

 

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, Summit Agro România

Publicat în Protecția plantelor

Pentru a avea o eficacitate ridicată în combaterea buruienilor din culturile de cereale păioase trebuie ales foarte bine momentul optim de aplicare a erbicidelor, moment în care buruienile au sensibilitatea cea mai mare (între stadiul de „rozetă” și 2-3 frunze), cât și cel de toleranță maximă a culturii (între înfrățire și începerea formării primului nod diferențiat). O influență mare asupra eficacității erbicidelor o au temperatura și umiditatea (temperaturi medii de peste 8-10°C și umiditate suficientă).

Această verigă tehnologică este recomandată atât pentru fermierii care practică agricultura în sistem clasic, cât și pentru cei care au optat pentru sistem minim de lucrări ale solului. Deși principiile agriculturii conservative îi pot ajuta pe fermieri să reducă presiunea de buruieni, nu se va renunța la utilizarea produselor de protecție a plantelor. Adoptarea sistemului no-till implică, de asemenea, modificări ale strategiilor pentru combaterea buruienilor.

O primă etapă în strategia de combatere a buruienilor este erbicidarea în toamnă. În felul acesta sunt combătute și acele buruieni care răsar încă din toamnă și iernează în stadiul de rozetă, iar în primăvară, fiind în stadii avansate de creștere, de multe ori nu mai pot fi combătute, așa cum sunt: șopârlița, doritoarea, ventrilica (Veronica sp.), mușețelul (Matricaria sp.), părăluțe (Thlaspi arvense) etc.

Pentru fermierii care au sărit peste această etapă, toata presiunea combaterii buruienilor a rămas în primăvară, unele speciile fiind deja întru-un stadiu foarte avansat de creștere, așa cum sunt soparlita, doritoare, ventrilica (Veronica sp.), macul sălbatic (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine) etc.

Veronica hederifolia L

Veronica hederifolia L

 

Care sunt buruienile problemă din culturile de cereale păioase?

 

Buruienile care domină de regulă culturile de cereale păioase aparțin grupei dicotiledonate (buruieni cu frunza lată), cele mai multe germinând toamna. Nici buruienile monocotiledonate nu trebuie neglijate, mai ales în zonele din vestul țării, unde buruieni ca ovăzul sălbatic (Avena fatua), iarba vântului (Apera-spica-venti), pirul târâtor (Agropyron repens), costreiul (Sorghum halepense) pot provoca pagube importante.

buruieni grau

Aplicarea erbicidelor nu se face numai pentru combaterea buruienilor din cultura în curs, ci și pentru culturile care urmează în rotație. Prin urmare, alegerea corespunzătoare a erbicidelor, dar și a tehnicilor de aplicare și a calității tratamentelor pentru culturile de cereale păioase reprezintă o bună investiție pentru anii următori.

 

Ce putem face?

 

În funcție de spectrul de îmburuienare, densitatea acestora și stadiul de dezvoltare există mai multe strategii de combatere în primăvară:

  1. Buruieni sensibile la 2,4 D sau sărurile acestuia: muștarul sălbatic (Sinapis arvensis), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), spanacul sălbatic (Chenopodium album), pălămida (Cirsium arvense), ridichea sălbatică (Raphanum raphanistrum), părăluțe (Thlaspi arvense), loboda (Atriplex sp.), susai moale (Sonchus oleraceus), albăstrița (Centaurea cyanus) etc. Epoca optimă de aplicare a erbicidelor este de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod, iar temperatura să fie >10° Puteți aplica erbicide ca:

  • CEREDIN FORTE 464 SL: 0,8-1,0 l/ha la grâu;

  • VECTOR: 0,4-0,6 l/ha, la cereale păioase;

  • DICOPUR M: 1,0 l/ha la grâu și orz (chiar dacă este un erbicid hormonal se poate aplica până în faza de apariție a ligulei);

  • RIVAL TOP 20 SG: 30 g/ha la grâu, orz, triticale, secară și ovăz;

  • RIVAL ULTRA: 35 g/ha la grâu.

  1. Buruieni rezistente la 2,4 D sau sărurile acestuia: turița (Gallium aparine), mușețelul mirositor (Matricaria chamomila), mușețelul nemirositor (Matricaria inodora), neghina (Agrostema githago), măzărichea (Vicia sp.), macul sălbatic (Papaver rhoeas), romanița de câmp (Anthemis sp.), șopârlița, ventrilica, doritoare (Veronica sp.), spălăcioasa (Senecio vulgaris), rocoina (Stellaria media) etc. Epoca optimă de combatere a buruienilor din această categorie este faza de rozetă (5-7 frunze), când buruienile au creșterea activă, erbicidele fiind preluate și translocate în plantă mult mai rapid. Erbicidele recomandate sunt în special cele din clasa sulfonilureice, singure sau asociate, așa cum este:

  • RIVAL STAR 50 SX: 30 g/ha la grâu de toamnă, orz de toamnă, secară de toamnă și triticale (buruieni dicotiledonate anuale, excepție Galium aparine și Veronica spp.); 37,5 g/ha (Cirsium arvense) și 45 g/ha la grâu de primăvară, orz de primăvară și ovăz (buruieni dicotiledonate anuale, excepție Galium aparine și Veronica spp.).

67bb93c4 2c39 4c18 87ff 6992a4b8e7f3

Pe lângă erbicide din clasa sulfonilureice, se mai pot utiliza erbicide și din alte clase chimice, cum este STARANE SUPER: 0,54 l/ha, la grâu, orz, ovăz, secară, triticale. Erbicidul se poate aplica până la faza de burduf, mai ales în condițiile unor reinfestări cu turița sau volbura, când efectiv nu prea se mai poate aplica niciun erbicid, STARANE SUPER putându-se aplica fără restricții de fitotoxicitate la toate culturile de cereale păioase, inclusiv în loturile semincere.

  1. Buruieni monocotiledonate: ovăzul sălbatic (Avena fatua), iarba vântului (Apera-spica-venti), pirul târâtor (Agropyron repens), mohor (Setaria spp.), meișor (Digitaria spp.), mei (Panicum miliaceum), hirușor (Poa annua) etc. Erbicidele se aplică atât toamna, cât și primăvara, perioada de aplicare depinzând în primul rând de stadiul de dezvoltare al buruienilor, combaterea maximă fiind când buruienile au 2-4 frunze și până la sfârșitul înfrățirii buruienilor. Temperatura optimă de aplicare este între 8-25°C, dar tratamentele pot fi efectuate începând cu 5°C. Erbicidele antigramineice recomandate specifice pentru aceste buruieni și, în special, pentru cele problemă, așa cum sunt ovăzul sălbatic (Avena fatua) și iarba vântului (Apera-spica-venti) sunt:

  • SENIOR: 0,110 kg/ha + 0,5 l/ha adjuvant pentru iarba vântului și 0,250 kg/ha + 0,5 l/ha adjuvant pentru celelalte specii de buruieni din culturile de grâu;

  • FENOVA SUPER: 0,9-1,1 l/ha la grâu.

6f9ee1dd 4a3f 4c61 ace6 9a5eecab65a1

În concluzie, nu uitați, imediat ce timpul vă permite, nu ezitați să intrați la erbicidat, aplicând erbicidul care se pretează cel mai bine la spectrul de buruieni existent în culturile de cereale păioase.

 

Articol furnizat de ALCEDO

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Una dintre lucrările de întreținere din cultura de porumb este combaterea buruienilor, porumbul fiind sensibil la îmburuienare, în special în primele faze de vegetație. În acțiunea de combatere, pe lângă metodele agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativă sau grapa cu colți, prașile mecanice și manuale), se utilizează metode chimice, prin aplicarea erbicidelor si, cel mai bine, aplicarea împreuna a celor două metode.

Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri de producție. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat și tratamente în perioada de vegetație. Majoritatea erbicidelor aplicate în preemergență sunt erbicide peliculare, eficacitatea lor fiind influențată de umiditatea existentă în sol. În cazul primăverilor foarte secetoase și când nu se poate face irigarea, se renunță la aceste erbicide, urmând ca erbicidarea să se facă în postemergență.

În funcție de speciile de buruieni, erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt:

1. Pentru buruieni monocotiledonate și unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare în preemergență:

1

2. Pentru buruieni dicotiledonate anuale și perene și unele monocotiledonate, erbicide cu aplicare în postemergență:

  • FIGHTER: 2,0 l/ha, aplicare când buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, iar temperatura aerului >15°C;

  • CEREDIN FORTE 464 SL: 1,0 l/ha, cu aplicare când porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt în faza de rozetă;

  • VECTOR: 0,4 – 0,6 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, cu aplicare până când porumbul este în faza de 4-6 frunze;

  • STARANE SUPER: 0,54 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, când porumbul este în faza de 2-6 frunze;

  • STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha, se aplică până în faza de cel mult 8 frunze ale porumbului;

  • TONALE: 1,5 – 2,0 l/ha, când plantele de porumb au 2-4 frunze;

  • RUMEZO 200 SE: 0,6 – 0,75 l/ha, în faza de 2-8 frunze ale porumbului.

2

3. Pentru buruieni monocotiledonate și în special Sorghum halepense din rizomi, erbicide cu aplicare în postemergență:

  • ASTRAL 40 OD: 0,8 l/ha, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, în faza de 2 frunzulițe, 1,5 l/ha când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-20 cm, iar porumbul 4-6 frunze.

3

În timpul perioadei de vegetație (postemergență), porumbul suportă mai bine tratamentele în faza de 3-5 frunze, când se pot aplica erbicide atât pentru combaterea buruienilor cu frunza lată (dicotiledonate), cât și pentru buruienile graminee (monocotiledonate), erbicidele putându-se aplica fie separat pentru fiecare clasă de buruieni, fie împreună pentru combaterea tuturor buruienilor, inclusiv cele perene. Este indicată o alternanță a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb, pentru a evita apariția fenomenului de rezistență a buruienilor la erbicide.

De asemenea, pentru o bună eficacitate a erbicidelor, vă recomandăm ca acestea sa fie aplicate împreună cu un adjuvant, asa cum sunt HURRICANE, SILWET STAR sau VITAL 90. Adjuvanții asigură o dispersie mai fină, o aderență mai bună pe frunze și o reducere a scurgerilor, o capacitate mai mare de umectare și acoperire a frunzei, ceea ce duce la o creștere a absorbției erbicidului de către buruieni, având ca rezultat final o creștere a eficacității erbicidelor. Aceasta se justifică și mai mult în condiții de secetă sau în cazul buruienilor care au un foliaj mai greu umectabil.

Pentru productii ridicate, nu este suficient să cultivi hibrizi cu potențial genetic foarte bun, trebuie să asiguri și condiții optime pentru plantele de cultură. Buruienile, dacă nu sunt combătute, pot concura porumbul diminuând producțiile, mai ales acum când verile sunt din ce în ce mai secetoase, iar precipitațiile sunt mai puține sau sunt distribuite neuniform.

 

Articol furnizat de Alcedo

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 5

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

bannere online agr23 300x250px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista