Provocările fermierilor în 2024 nu au fost deloc puține și nici ușor de depășit. Dificultățile ridicate de schimbările climatice, pierderile economice adăugate an de an în urma secetei, prețurile mici ale produselor agricole, dar și care sunt soluțiile pe care le au astăzi fermierii pentru a-și proteja culturile sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am abordat cu Vasile Iosif, Country Leader FMC România și Republica Moldova.

Reporter: Cum aţi caracteriza anul 2024?

Vasile Iosif: Anul trecut cred că a fost unul destul de provocator pentru toţi cei care lucrăm în agricultură, într-un fel sau în altul, dar mai ales pentru fermierii din partea de sud şi de est a ţării, mai puţin pentru cei din Transilvania care au acest privilegiu ca arcul Carpatic să oprească ploile mai mult la ei şi să lase mai puţine ploi pe partea de sud.

Din păcate, România „excelează” la volatilitatea producţiei agricole. Adică avem ani când condiţiile climatice sunt foarte bune şi avem producţii extraordinare şi ne lăudăm că avem cea mai mare producţie de porumb la nivelul UE sau la capitolul floarea-soarelui, dar fără să observăm că, de fapt, din punct de vedere productivitate şi calitate recoltate pe hectar suntem mult în urma altor ţări. Dar suprafaţa de multe ori ne avantajează net, pentru că România este un mare cultivator de porumb, de floarea-soarelui şi de cereale şi, în ultimii vreo 15 ani, de rapiţă.

Revenind la 2024, vorbeam de volatilitatea producţiei agricole pe care nu putem s-o stabilizăm, fapt care creează probleme pentru toţi fermierii din România, creează probleme pentru industria alimentară, pentru procesatori, dar şi pentru consumatori. Ştiu că la ora actuală Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii se uită cu foarte mare atenţie către industria agroalimentară, ceea ce este un lucru extraordinar, mai ales că ar trebui să exportăm mai puţină producţie brută şi să învăţăm să folosim această resursă pentru consumul nostru, al populaţiei.

„Observăm în fiecare an, din cauza schimbărilor climatice, o diminuare a suprafeţelor culturilor de primăvară.”

Reporter: Aminteaţi de faptul că excelăm la suprafaţă, că fermierii cultivă suprafeţe foarte mari cu porumb şi floarea-soarelui, dar niciuna dintre ele nu excelează la producţie. Ca atare, rămânem tributari doar celor două culturi sau ne îndreptăm atenţia şi către alte culturi?

Vasile Iosif: Îmi amintesc cu plăcere când eram mult mai tânăr decât acum şi lucram la Ministerul Agriculturii, aveam în jur de 3,2 milioane de hectare de porumb. La ora actuală, dacă ne uităm pe partea statistică, anul trecut noi spunem că am avut undeva la 2,2 milioane, Ministerul Agriculturii spune undeva la aproximativ 2,4 milioane de hectare. Cert este că observăm în fiecare an, din cauza schimbărilor climatice, o diminuare a suprafeţelor culturilor de primăvară, vedem o creştere destul de puternică a culturii de cereale păioase, dar mai ales a culturii de rapiţă, cu toate că România în partea de sud şi în cea de est nu este întotdeauna o zonă propice pentru cultura rapiţei. Atunci când avem secetă, când avem ierni fără zăpadă şi foarte dure din punctul de vedere al temperaturilor negative, categoric cultura de rapiţă, în cea mai mare proporţie, se pierde, se compromite în timpul iernii.

Pentru că trecutul este întotdeauna important să învăţăm ce am făcut bine şi ce nu, cred că ar trebui să realizăm că, în 2024, am avut aproximativ două milioane de hectare de culturi agricole compromise din cauza secetei şi a arşiţei. Din 1900 şi până în 2024, Institutul de Meteorologie raportează cele mai mari temperaturi înregistrate de când reuşim să înregistrăm temperaturile, în perioada iunie-august. Ceea ce ne duce cu gândul că avem de-a face cu schimbări climatice majore şi pentru acest lucru, cred cu tărie, culturile de primăvară, culturi care sunt binevenite în rotaţia culturilor şi în structura de culturi agricole a României, inclusiv soia, dar şi alte culturi care încep să crească, cred că va fi posibil să cultivăm acest gen de cultură numai în situaţia în care vom avea sisteme de irigaţii. În rest, cred că ar fi mai benefic să mergem pe culturi de toamnă şi să sperăm că în timpul iernii avem precipitaţii sau zăpadă în aşa fel încât fermierii, indiferent care este structura de culturi pe care o îmbrăţişează, să aibă profit. La final de zi sau la final de ciclu de producţie trebuie categoric să obţii profit, ca să poţi să mergi mai departe.

Reporter: În ce măsură situaţia financiară a fermierilor influenţează şi bunul mers al companiilor din sectorul furnizării de produse de protecţie a plantelor, de seminţe etc.?

Vasile Iosif: Cred că suntem legaţi unii de ceilalţi. Noi suntem cei care venim cu sănătatea culturilor agricole, avem colegi care se ocupă de partea de fertilizare, fertilizanţi foliari sau de bază, avem colegi care vin cu seminţe, deci sunt foarte mulţi furnizori de inputuri.

Ministrul Agriculturii estimează că, anul trecut, agricultura românească a pierdut, din cauza secetei şi a arşiţei, în jur de 1,8 miliarde de euro. Deci, din punct de vedere financiar, cred că anul 2025 va fi un an în care memoria fermierului va porni de la realitatea cruntă că s-a confruntat cu anumite pierderi în 2024 şi că trebuie să fie extrem de atent vizavi de ce cheltuieli adoptă, pentru ca, atunci când recoltează cultura respectivă, o parte din profitul pe care-l obţine anul acesta să acopere şi o parte din pierderea de anul trecut. Ştim că Ministerul Agriculturii a venit cu vreo 450 de milioane de euro ajutor pentru cei care au avut calamitate, dar asta înseamnă cam 30% din ceea ce s-a pierdut.

Suntem împreună în acest efort de a asigura securitatea alimentară a României şi întreaga echipă FMC, atât în România, cât şi în Republica Moldova, îşi va face datoria de a sta lângă fermierul român cu produsele, cu tehnologiile, cu recomandările noastre, vom continua toate programele pe care noi le-am implementat. Aş vrea aici să menţionez ARC^® farm intelligence, care este primul program digital de prognoză și avertizare ce folosește inteligența artificială și algoritmi predictivi pentru monitorizarea dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb, oferit gratuit fermierilor și distribuitorilor din România. Acest program îl avem de aproximativ patru ani, cu rezultate extraordinar de bune, şi îi asigur pe fermieri că vom continua programul gratuit şi în anul 2025.

„Europa reprezintă cam 12-13% din consumul total de pesticide la nivel global. Din păcate, în Europa în ultimii șase-șapte ani creşte piaţa din punct de vedere valoric, dar scade din punct de vedere cantitativ.”

Reporter: Să vorbim și despre piața produselor de protecția plantelor...

Vasile Iosif: La nivel global, piaţa de pesticide a crescut constant. La un anumit moment, acum doi ani, depăşisem 70 de miliarde de dolari la nivel global. Europa reprezintă cam 12-13% din consumul total de pesticide la nivel global. Din păcate, în Europa în ultimii 6-7 ani creşte piaţa din punct de vedere valoric, dar scade din punct de vedere cantitativ. De ce se întâmplă acest fenomen? Pentru faptul că UE, prin Pactul verde şi prin strategiile „de la fermă la consumator” care, mulţumesc lui Dumnezeu, a fost amânată, mai este strategia de biodiversitate, mai este directiva de utilizare durabilă, deci legislaţie ţintită pentru domeniul protecţiei plantelor, a făcut ca fermierii europeni să nu mai aibă acces la foarte multe molecule.

Dacă ne uităm astăzi în „The Pesticide Manual Book”, deci cartea care cuprinde toate moleculele, avem cam 920 de substanţe active de protecţie a plantelor, de produse destinate protecţiei plantelor. UE mai foloseşte în jur de 278. Deci, cam 30%. În rest, sunt scoase. Și ce se întâmplă scoţând moleculele care erau cele mai bune ca preţ, dar cu cele mai vechi? Categoric s-a pus mai multă presiune pe preţ. Mai pe româneşte, fermierul european foloseşte produse mult superioare faţă de ceilalţi fermieri din afara UE, dar mult mai scumpe ca medie.

De asemenea, România mai are 197 de substanţe active, deci cam 20% din ceea ce de exemplu aducem din Turcia sau dintr-o ţară terţă ca Ucraina, care are privilegiul să folosească 700, 800, 900 de substanţe active. Şi aici revenim la o problemă destul de spinoasă, care atinge puţin şi partea de Mercosur, de acel tratat faimos care a fost agreat şi semnat în decembrie anul trecut de către liderii din UE împreună cu Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, ţările care fac parte din acest grup. Cum facem? Pentru că noi vrem să fim verzi, până în 2050 să nu mai poluăm, să fixăm toate gazele atmosferice, vrem să folosim cele mai performante produse de protecţie a plantelor şi cele mai bune tehnologii. Totul este perfect salutar, dar ce faci în momentul în care fermierii noştri sunt clar dezavantajaţi într-o relaţie de import sau de aducere de produse agroalimentare din afara UE?

Totuşi, trebuie să spunem consumatorului european că la final de zi, indiferent unde lucrăm, în agricultură sau în altă parte, suntem consumatori, mâncăm de trei ori pe zi. Trebuie să spunem că avem la ora actuală, conform standardelor, cele mai bune produse agricole, adică cele mai curate din punct de vedere reziduuri de pesticide, cu o protejare a mediului foarte sofisticată, adică suntem foarte evoluaţi. Marea problemă pe care o avem nu sunt aceste decizii ale UE, ci faptul că noi suntem o insulă, suntem singurii care le aplicăm. SUA nu aplică, China nu aplică, ţările din jurul nostru nu le aplică, inclusiv ţările din Mercosur nu le aplică. Or, ce observăm acum prin acest tratat? De exemplu Europa poate să exporte carne de porc, dar categoric vom importa şi carne de porc din ţările din America Latină. Ori, dacă ne gândim câtă carne vom exporta noi şi câtă carne cu preţuri foarte joase vom aduce din ţări din America Latină, este puţin cam dificil şi aici trebuie să înţelegem mai bine prevederile acestui tratat care este salutar în sensul că după China, Europa este al doilea cel mai mare partener al ţărilor Mercosur, cu exporturi de aproximativ 83 miliarde de euro în 2023. Ceea ce înseamnă că, pentru Europa, este o piaţă importantă pentru echipamente, pentru maşini, pentru tehnologia informaţiei etc. Dar o să vedem ce facem cu agricultura, pentru că aici avem noi o problemă, şi mai ales România a avut cu siguranţă un impact negativ, prin faptul că una este să produci grâu în UE, în speţă în România, ai nişte costuri, şi alta este să produci în Ucraina, unde ai cu totul alte costuri, alte tehnologii, şi aş îndrăzni să spun la final de zi, şi o altă calitate. Adică mult inferioară faţă de ceea ce obţine un fermier european.

Sunt convins că sunt considerente economice foarte solide în spatele acestui acord de liber-schimb, Mercosur, dar eu cred că liderii noştri, atât din România, cât şi la nivelul UE, pot fi mai buni în susţinerea producătorilor noştri agricoli, îi pot proteja mai mult. Citeam recent o statistică referitoare la gradul de suicid la nivelul fermierilor. Este înspăimântător! Deci n-o să vă vină să credeţi, pe primul loc se situează Franţa cu cei mai mulţi fermieri care se sinucid. De asemenea, am văzut fermierii anul trecut într-un avânt forţat, aş putea spune, mergând în stradă şi revendicându-şi drepturile. Cred că întreaga societate trebuie să înţeleagă că vrem să mâncăm mai bine, vrem să mâncăm mai sănătos, dar ar trebui să avem grijă de fermierii noştri. Pentru că, la final de zi, una este să-ţi închizi anumite industrii şi să le delocalizezi în ţări precum China. Şi aţi observat, când a venit covidul peste noi nu aveam măşti, nu aveam dezinfectanţi, aşteptam înfriguraţi poate ne dau chinezii nişte măşti. Adică, sunt domenii strategice pe care liderii noştri ar trebui să le abordeze cu foarte, foarte multă delicateţe şi înţelegere. Iar agricultura, mâncarea, nu cunosc un domeniu mai strategic decât acesta. Şi sunt încredinţat că forţa fermierilor noştri, cuvântul, vocea lor, asociaţiile cum este Asociaţia Industriei de Protecţie a Plantelor, Europe CropLife, toţi trebuie să ne facem datoria şi să atragem atenţia că la final de zi suntem cu toţii consumatori, şi securitatea alimentară a fiecărui cetăţean european este extrem de importantă.

„Indiferent de ce facem noi în UE, la final de zi, îmi pare rău s-o spun, nu prea contează. Pentru că, dacă ne uităm în domeniul tehnologiei, soarele răsare din SUA.”

Reporter: Către ce credeţi că se va îndrepta agricultura europeană, şi mă refer aici la noutăţile din punctul de vedere al protecţiei plantelor. Cam pe unde ne vom situa în viitor, având în vedere că UE continuă să înăsprească legislaţia?

Vasile Iosif: Aş vrea să vă spun că indiferent de ce facem noi în UE, la final de zi, îmi pare rău s-o spun, nu prea contează. Pentru că, dacă ne uităm în domeniul tehnologiei, soarele răsare din SUA. Vrem să acceptăm sau nu, este o altă poveste. Înţeleg, nu am fost de acord cu plantele modificate genetic pentru că plantele modificate genetic, acele GMO, însemnau să aduci gene dintr-o bacterie care este din sol şi să inserezi în genomul plantei. Deci este vorba de un lucru pe care-l aduci din afara celulei plantei. În schimb, noile tehnici genomice, care merg pe CRISPR/Cas, în opinia mea, reprezintă viitorul omenirii, dacă aşteptăm să vindecăm cancerul, dacă aşteptăm să vindecăm boli grave imunitare. CRISPR/Cas este tehnologia care va schimba, din punctul meu de vedere, întregul genom uman în bine şi nu numai uman, animal, ci şi biologic, al plantelor, vegetal. Or, în momentul în care vorbim de noile tehnici genomice, noi avem deja o decizie a Curţii Europene de Justiţie care blochează acest proces. La ora actuală noi suntem încă în căutare cum să deblocăm cercetarea în acest domeniu. Aş vrea să vă spun că faptul că intervii la nivel de ADN şi închizi anumite secvenţe, anumiţi aminoacizi şi creezi rezistenţă sau toleranţă la nivel de genom sau la nivel de celulă vegetală este un lucru extraordinar şi cred că de aici vor veni marile descoperiri în partea de plante, despre care să spunem că nu se mai îmbolnăvesc, sau anumite boli devin desuete, deci dispar.

Revenind la protecţia plantelor, aş vrea să vă spun că la ora actuală mai sunt cinci companii care inovează. Şi FMC, compania la care lucrez, este una dintre companiile de cercetare şi dezvoltare. De ce au devenit cercetarea şi dezvoltarea atât de rare? Pentru că, pe vremea când eu lucram la Ministerul Agriculturii erau în jur de 15 companii care cercetau şi inovau. Astăzi, mai sunt cinci. Din cauza faptului că pentru a produce o moleculă nouă trebuie să investeşti 50 de dolari pe minut timp de 12 ani şi, dacă eşti norocos, după ce ai cheltuit 280 de milioane de dolari, vei fi obţinut o moleculă de produs fitosanitar. Deci atât de mult costă medicamentele pentru plante, şi pentru prima dată în existenţa noastră, 40% din acest cost merge numai să înţelegem impactul produsului asupra mediului, asupra organismelor secundare sau care sunt în afara razei produsului, impactul asupra apei, incluzând apele de adâncime etc.

Așadar, cercetarea a devenit foarte sofisticată. Se vorbeşte la ora actuală de produse biologice. Produsele biologice sunt utilizate cu mai mult sau mai puţin succes, depinde de ce domeniu vorbim, de prin 1970. E drept, cercetarea a evoluat şi avem la ora actuală produse biologice care sunt mult mai sofisticate decât ce aveam acum 30-40 de ani. Firma la care lucrez are astăzi o întreagă pleiadă de produse pe care le vinde la nivel global, şi aici este o altă discrepanţă pe care o avem la nivelul UE, în sensul că durează mult prea mult verificarea şi omologarea unui produs fitosanitar.

Reporter: Inclusiv pentru un produs biologic.

Vasile Iosif: Produsele biologice în Uniunea Europeană sunt abordate pe aceeaşi legislaţie, Regulamentul 11.07/2009, la fel ca un produs sintetic, aceleaşi criterii se aplică şi unui produs biologic. Ne dorim ca UE, care vrea să fie verde, să adopte anumite măsuri care să facă omologarea unui produs biologic mult mai facilă şi mult mai rapidă.

Venim la ora actuală cu produse pe bază de feromoni. FMC este prima companie la nivel global care a reuşit să reducă costul pentru a obţine un kilogram de feromon, de la 10.000 de dolari la 80 de dolari. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că în curând, pentru că avem deja produsele în testare, inclusiv în România, fermierul va putea să facă un singur tratament, mai precis aplică un produs de tipul Coragen, care este un produs sintetic, dar foarte prietenos cu mediul, iar al doilea tratament nu mai trebuie să-l mai faci cu un produs sintetic. Aplici acest gen de feromon care dezorientează femela şi masculul, deci fluturii nu se mai întâlnesc, nemaiîmperechindu-se se reduce foarte mult populaţia şi eviţi un tratament. Adică pur şi simplu reduci numărul de tratamente pe hectar. Vedeţi cât de frumoase sunt cercetarea şi ştiinţa?

Reporter: Corect. Ai scăpat de un insecticid.

Vasile Iosif: Exact. Avem la ora actuală în lansare în Marea Britanie, pentru că Marea Britanie a ieşit din UE, dacă era în UE cu siguranţă puteam să vorbim de lansarea noului erbicid de la FMC, Isoflex, probabil în 2027 când îl aşteptăm şi noi în Europa, deci ei, ieşind din UE, procesul de omologare este mult mai rapid, deja compania poate de anul acesta să comercializeze Isoflex în cultura de cereale păioase. Noul produs înseamnă o nouă substanţă activă, cu un nou mod de acţiune pentru cultura de cereale păioase, ceea ce este revoluţionar. Avem multe alte produse pe care o să le aducem în piață. Compania FMC speră ca până în 2030, din produsele noi pe care le vom lansa în piaţă, să atingă circa două miliarde de dolari vânzări suplimentare.

În prezent, FMC are 40 de substanţe active, atât sintetice, cât şi biologice, în cercetare, din care aproximativ 18 într-o fază foarte avansată de a fi puse în piaţă.

În România, am lansat un nou erbicid pentru cereale păioase, un produs cu o formulare specială, un produs care se adaptează foarte bine condiţiilor de stres climatic. Este un produs complex, are două substanţe active şi combate, controlează toate buruienile problematice din cultura de cereale păioase. Produsul se numeşte Sentrallas şi fermierii noştri îl găsesc de anul acesta pe rafturile distribuitorilor.

Am mai lansat Accudo, un biostimulator biologic inovator pe bază de Bacillus Paralicheniformis RTI 184, care susține sănătatea solului și dezvoltarea rădăcinilor. Aceste noi produse sunt rezultatul cercetării și inovației continue ale FMC, care contribuie la rezolvarea provocărilor complexe cu care se confruntă fermierii în actualul context agricol.

FMC mai introduce în piață produse performante pentru combaterea dăunătorilor și bolilor, ca Priori Gold și Promino Xtra, care vor sprijini protecția culturilor de floarea-soarelui, rapiță și cereale.

„Sunt convins că agricultura şi fermierii din țara noastră se îndreaptă în direcţia potrivită, pentru că România are toate ingredientele unei reţete de succes.”

Reporter: Încotro se îndreaptă agricultura?

Vasile Iosif: Cred că ne îndreptăm într-o direcţie în care, uşor-uşor, partea de digitalizare ne va face viaţa mult mai bună.

La ora actuală, companiile de protecţie a plantelor investesc peste zece miliarde de dolari la nivel global în a îmbunătăţi sistemele digitale. Mă gândesc, aş putea să spun fascinat, la inteligenţa artificială, care-şi va pune cu siguranţă amprenta şi asupra agriculturii, şi, da, eu cred că trebuie să devenim mult mai buni în ceea ce facem. Să fim oameni de afaceri care să înţelegem atât latura practică, cum producem, dar să înţelegem şi latura financiară, adică cu ce costuri producem, şi mai ales să devenim atât de buni, încât împreună să reuşim să creăm anumite grupuri alimentare, anumite pieţe care să ne ajute la final de zi să fim profitabili.

Astăzi, fermierul român este într-o concurenţă cu fermierii din celelalte ţări ale UE. Că ne place, că nu ne place, asta este viaţa. Aş îndrăzni să spun că niciodată agricultura românească nu a fost la un nivel mai înalt decât este la ora actuală, dar asta nu înseamnă că n-avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit. Trebuie să începem cu fiecare dintre noi, cu ferma noastră, să ne facem treaba, să avem producţii de calitate, să respectăm pământul, mediul înconjurător, pentru că spunea cineva că pământul este luat cu împrumut de la urmaşii noştri.

Cred că avem anumite lecţii dureroase din trecut, mă refer la agricultura comunistă, cred că mai avem foarte multe lucruri de îmbunătăţit în această ţară, adică să ne ajutăm unii pe ceilalţi, să ne respectăm, indiferent de domenii. Sunt un optimist incurabil, sunt convins că agricultura şi fermierii din țara noastră se îndreaptă în direcţia potrivită, pentru că România are toate ingredientele unei reţete de succes: are un pământ extraordinar, suntem – sper să nu greşesc – a cincea ţară ca suprafaţă arabilă la nivelul UE, avem apă, avem oameni extrem de inteligenţi, avem resurse naturale, nu trebuie decât să ne organizăm. Și, de asemenea, trebuie să înţelegem care sunt vulnerabilităţile – sistem de irigaţii, asigurări, poate într-o zi o bancă destinată fermierilor români – şi o să vedeţi, uşor-uşor, România va deveni o voce puternică pe arena internaţională, nu numai în agricultură, ci sunt convins că şi în celelalte domenii. 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU