Agricover, jucător important în piața de agribusiness din România, raportează venituri de aproximativ 2,55 miliarde de lei din vânzarea de inputuri agricole în 2022, o creștere cu 50% comparativ cu anul 2021 și un profit net de 91,3 milioane de lei, o creștere cu 7% comparativ cu 2021. Totodată, valoarea brută a creditelor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2022 este de 2,84 miliarde de lei.

„În ciuda numeroaselor perturbări din ultimii trei ani, grupul nostru a demonstrat reziliență prin modelul său de afaceri și rezultate financiare solide. În 2022, am crescut toate segmentele de business, în timp ce am continuat să acordăm prioritate angajamentului nostru față de agricultura sustenabilă și responsabilă. Succesul Agricover se datorează echipei noastre dedicate din teren, care lucrează îndeaproape cu fermierii pentru a identifica nevoile emergente legate de digitalizare, tehnologie și finanțare. Prin furnizarea de soluții inovatoare și eficiente adaptate nevoilor fermierilor, suntem capabili să diseminăm rapid soluții digitale și tehnologii de ultimă oră către un număr mare de fermieri, cultivând în același timp conștientizarea beneficiilor practicilor sustenabile. Performanța din 2022 validează capacitatea noastră de a maximiza beneficiile care decurg din modelul nostru de afaceri sinergic și care conduc la obținerea de rezultate continue și susținute pentru acționarii noștri”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

În 2022, Agricover și-a continuat extinderea portofoliului de clienți, furnizând inputuri agricole și oferind finanțare unui număr total de 9.949 de clienți, dintre care aproximativ o treime au beneficiat de serviciile oferite atât de Agricover Distribution, cât și de Agricover Credit.

În ceea ce privește rezultatele financiare înregistrate la nivelul fiecărui segment de activitate, în 2022, Agricover Distribution a continuat procesul de consolidare a poziției pe piața de distribuție de inputuri agricole, realizând venituri de 2,5 miliarde de lei din vânzarea de inputuri agricole precum semințe certificate, produse de protecție a plantelor, produse de nutriție a plantelor, biostimulatori și combustibili. Profitul net înregistrat de Agricover Distribution în 2022, a fost de 39,6 milioane de lei, o majorare cu 16% comparativ cu rezultatul din 2021.

La nivelul Agricover Credit, valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2022, a ajuns la 2,84 miliarde de lei, o creștere cu 42% față de sfârșitul anului anterior. Profitul net înregistrat de Agricover Credit în 2022 a fost de 65,4 milioane de lei, o apreciere cu 19% față de 2021. Rata creditelor neperformante a continuat să fie sub media sectorului, fiind de 2,9% la data de 31 decembrie 2022, comparativ cu media sectorului agricol de 3,1% la data de 30 septembrie 2022 (conform Raportului asupra stabilității financiare din decembrie 2022, Anul VII(XVII), nr. 13(23), publicat de BNR).

Pe parcursul anului trecut, Agricover a continuat să investească în automatizarea proceselor de afaceri și în viitorul digital al agriculturii, prin intermediul Agricover Technology. Platforma Crop360, prin care fermierii au acces în timp real și într-un singur loc la servicii de agricultură digitală pentru fermă și la un canal de interacțiune digitală cu grupul Agricover, a fost implementată în peste 3.000 de ferme de la lansarea acesteia în noiembrie 2021. Platforma reprezintă una dintre investițiile realizate de grup în domeniul cercetării și inovării în vederea sprijinirii fermierilor din România pentru a deveni mai competitivi și agili în fața transformărilor accelerate care au loc în domeniul agriculturii la nivel global.

Pentru anul 2023, Agricover are în vedere continuarea digitalizării operațiunilor, dezvoltarea portofoliului de produse comercializate sub marca proprie și diversificarea surselor de finanțare. Totodată, grupul va continua procesul de optimizare structurală și operațională pentru a asigura o îmbunătățire continuă a performanței financiare a segmentelor sale de afaceri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Nevoia de digitalizare a agriculturii a fost subiectul discuțiilor dintre tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Dialogul tinerilor fermieri cu ministrul Agriculturii a avut loc săptămâna trecută, pe 2 februarie 2023, la București.

Întâlnirea, organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatică Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Șefului MADR i-au fost prezentate principalele măsuri luate de tineri pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, tinerii fermieri au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii: „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”.

Alin Luculeasa, membru în cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează.

Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia.

George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

„Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prin programul „Specialist în Informatică Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatică Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de șase luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propuneri, dar și de progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a spus Petre Daea tinerilor fermieri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.

Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.

Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.

Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.

„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.

Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.

Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.

În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.

Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.

Să fim bine!

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

O echipă de tineri fermieri, membri ai Clubului Fermierilor Români, a câștigat, pe 7 decembrie 2022, premiul pentru cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Premiul recunoaște contribuția pozitivă a fermierilor asupra mediului prin adoptarea și diseminarea de noi tehnologii și practici agricole.

În cadrul Congresului Congresului European de la Bruxelles, 16 echipe de tineri fermieri din toată Uniunea Europeană au prezentat mai multe proiecte care vizează îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor aplicate în agricultură, care pun accentul pe utilizarea responsabilă a resurselor de mediu, folosind soluții digitale și aplicații de management integrat al fermelor, pentru respectarea cerințelor Pactului Ecologic European, strategiilor Biodiversitate și Farm to Fork.

Echipele care au depus aceste proiecte au concurat în cadrul a trei categorii: „Cel mai bun proiect digital”, „Cel mai rezilient proiect” și „Cel mai bun proiect pentru îmbunătățirea zonelor rurale”. Proiectele au fost analizate de un juriu format din șase membri: Norbert Lins - președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul European; Pierre Bascou - director DG AGRI Comisia Europeană; Diana Lenzi - președinte CEJA; Thierry de l’Escaille - secretar general ELO; Pekka Pesonen - secretar general COPA – COGECA; Peter Schmidt - președinte Divizia Agricultură, Dezvoltare Rurală și Mediu EESC.

Tehnologiile digitale scad costurile și consumul de pesticide

Proiectul depus de echipa de tineri fermieri din România a avut ca studiu de caz ferma EVEL-H COMPANY din județul Vaslui, exploatația agricolă fiind astăzi un exemplu pentru fermele din regiune privind avantajele pe care le oferă digitalizarea în agricultură. Proiectul românilor a concurat cu alte opt proiecte în categoria lui, „Cel mai bun proiect digital”.

Studiul de caz prezintă impactul digitalizării asupra predictibilității și sustenabilității afacerilor agricole, cu scopul de a demonstra că agricultura românească poate fi un exemplu de reziliență și performanță, în raport cu modelele occidentale.

Tânărul fermier Alin Luculeasa, Manager Operațional, și-a asumat în fermă rolul de a transforma amenințările unei zone cu importante constrângeri naturale în oportunități, totul cu ajutorul tehnologiei. Din dorința de a practica o agricultură cât mai prietenoasă cu mediul, Alin Luculeasa a introdus treptat tehnologii digitale în activitățile din fermă începând cu anul 2017, reușind să reducă semnificativ costurile și să scadă consumul de pesticide, în unele cazuri, până la 80% față de dozele recomandate de producători.

La scrierea proiectului au contribuit colegii lui Alin Luculeasa: George Chiriță, Petruța Deac, Raul Ioan Gușeilă, Radu Mărtinescu și Răzvan Prelipcean, prin implicarea Samirei Maskan, coordonator Program Comunitate Clubul Fermierilor Români.

Tinerii fermieri care au realizat proiectul câștigător sunt absolvenți ai Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români, ajuns anul acesta la a patra ediție.

„Suntem onorați să primim acest important premiu, care recunoaște performanța digitală și de mediu a fermierilor români. Din multe puncte de vedere, România poate fi luată ca exemplu privind sustenabilitatea în agricultură, însă mă bucur că prin participarea la concursuri în foruri europene avem oportunitatea de a arăta atât decidenților, cât și celorlați fermieri europeni că agricultorii din România contribuie prin acțiunile lor la atingerea obiectivelor Green Deal”, a declarat Alin Luculeasa la decernarea premiului din Parlamentul European de la Bruxelles.

„Suntem mândri de tinerii noștri și ne bucurăm să vedem că eforturile lor sunt recunoscute la nivel european. Fermierii români sunt nu doar modele de performanță economică și de mediu, ci și modele de reziliență în fața unei lumi aflate în crize multiple, de la schimbările climatice, la amenințări pandemice și conflicte regionale. Clubul Fermierilor Români va continua să susțină astfel de inițiative, în virtutea misiunii asumate de a crea până în 2027 o masă critică de tineri fermieri care să asigure schimbul generațional și, odată cu el, transformarea agriculturii românești”, a adăugat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români a lansat marți, 22 noiembrie 2022, cursurile pentru programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”. Ajuns la cea de-a doua ediție, programul își propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești pentru transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. La ceremonia de începere a cursurilor celei de-a doua generații de antreprenori în agricultura 4.0 au participat conducerea Clubului Fermierilor Români, absolvenții primei serii și presa.

32 de manageri de ferme din toate regiunile țării s-au înscris la cursurile de perfecționare managerială, care se desfășoară în perioada noiembrie 2022 – februarie 2023. Cursurile au loc la București și Predeal și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și de idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socioeconomice actuale.

„Noi, Clubul Fermierilor Români, credem cu tărie că pentru a asigura profitabilitatea afacerii în agricultura secolului XXI este nevoie, mai mult ca oricând, de adaptabilitate și de deschidere pentru implementarea noilor practici agricole. Din acest motiv am dezvoltat programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0. prin care sprijinim managerii de ferme în a-și crește competitivitatea afacerii într-un mediu aflat într-o continuă schimbare și să inoveze, atât la nivel managerial, cât și tehnologic”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv.

Din partea Clubului Fermierilor Români, managerul Politici și Programe în Agricultură - Bogdan Chiripuci a precizat că: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale dintre absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cereale, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltare personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic”.

George Chiriță, din județul Galați, un pasionat de tehnologie, care administrează o fermă vegetală de 400 hectare și participă la ce-a de-a doua serie a programului de perfecționare managerială, ne-a zis: „Am urmat anul trecut programul Tineri Lideri pentru Agricultură organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea”.

Tinerii fermieri din grupul de lucru Agrinnovator lansează prima propunere de politică publică, despre care inițiatorii spun că va impulsiona dezvoltarea și transformarea digitală a agriculturii românești.

În cadrul unui eveniment care va avea loc în București, pe data de 23 noiembrie 2022, tinerii fermieri vor prezenta programul Specialist în Informatică Agricolă (Farm Technology Officer). Programul, cu adevarat revoluționar pentru agricultura românească, are menirea de a accelera adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă, dar și performantă.

„Credem cu tărie că viitorul agriculturii românești sustenabilă și performantă, este direct legat de modul în care noi, fermierii, înțelegem să folosim tehnologia. Rolul nostru, al tinerilor fermieri, în generarea unei schimbări care să accelereze atât performanța fermei, cât și dezvoltarea zonelor rurale în care activăm este definitoriu”, spune Răzvan Prelipcean, coordonator al grupului de lucru Transformarea digitală a agriculturii din cadrul Agrinnovator.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Toamna Horticolă Bucureșteană”, eveniment aflat la a patra ediție, își deschide porțile între 6 și 9 octombrie 2022, în Campusul Agronomie-Herăstrău (Bd. Mărăști nr. 59). Peste 60 de expozanți cu profil horticol prezintă și oferă spre degustare numeroase soiuri și hibrizi românești, precum și soiuri recent introduse în țară de mere, pere, prune, gutui, struguri, jujube (curmale dobrogene), asimina (banana nordului), kiwi și ardei. Producătorii prezenți la „Toamna Horticolă Bucureșteană” expun și comercializează pentru publicul larg o gamă variată de plante, bulbi, flori, produse pentru grădinărit și delicii tradiționale.

Odată cu creșterea interesului pentru o viață sănătoasă, fructele și legumele proaspete cultivate local, devin din ce în ce mai căutate. Ziua Recoltei este o sărbătoare pentru comunitatea de producători și consumatori, fiind o încununare a unui an îmbelșugat. 

Pe parcursul celor patru zile vor fi prezentate noutățile Centrului de Transfer Tehnologic al USAMV – AgroBioLife spre informarea fermierilor, companiilor, dar și pasionaților de horticultură. Nu vor lipsi sucurile naturale, obținute la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, înghețata artizanală și numeroase alte produse inedite, alături de must și vinul universitar produs la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa. Se vor expune și comercializa pomi și arbuști fructiferi, inclusiv din speciile pomicole noi, produși la Pepiniera Istrița.

Acceleratorul de antreprenori „Localnicii” este prezent în acest an la Toamna Horticolă Bucureșteană cu un stand unde expun zece antreprenori locali, peste 25 de produse atent selecționate: miere, siropuri, zacuscă și chiar coșuri de răchită artizanale. În zona de bar se vor servi cafea & croissante, precum și băuturi non-alcoolice.

Noile tehnologii sunt o parte importantă a modernizării și digitalizării domeniului horticol, iar specialiștii au oportunitatea să participe la ateliere și demonstrații pe tot parcursul celor patru zile. Da Bacco este una dintre companiile ce susțin ateliere demonstrative în câmpurile experimentale ale Facultății de Horticultură și care furnizează o gamă completă de materiale și servicii necesare înființării și întreținerii plantațiilor viticole, pomicole.

Evenimentul are și o componentă educațională importantă prin conferințele și atelierele care au loc în fiecare zi în Aula Magna „Petre S. Aurelian” a USAMV București și vor fi transmise LIVE pe pagina de Facebook Toamna Horticolă Bucureșteană, unde găsiți și programul detaliat.

Vă invităm să urmăriți programul online și să nu ratați degustările și atelierele din cadrul Toamnei Horticole Bucureștene 2022.

România are un potențial enorm pentru a face performanță în agricultură dacă fermierii ar creşte investiţiile în tehnologizare şi digitalizare. Aceasta a fost concluzia întâlnirii între absolvenții programului derulat de Clubul Fermierilor Români - „Tineri Lideri pentru Agricultură” și Marcel Ioan Boloș - ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dialogul tinerilor lideri din agricultura autohtonă cu oficialul guvernamental s-a desfășurat luni, 3 octombrie 2022, la sediul Clubului, în cadrul Agrinnovator, un proiect care urmăreşte identificarea direcţiilor de inovare în agricultura viitorului, susținut de Agricover.

Agrinnovator este un grup de lucru ce are menirea de a promova crearea cunoștințelor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii; precum și agricultura eco-bio-regenerativă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale.

Digitalizarea și accesul la informaţie reprezintă factori importanţi în dezvoltarea sectorului agricol și pot reduce pierderile.

În cadrul întâlnirii au fost arătate punctele tari și cele slabe ale agriculturii românești, cât și amenințările, dar și oportunitățile sectorului agroalimentar autohton.

Puncte tari

• Potențial agricol ridicat;

• Stabilitate în condițiile aferente alocării subvențiilor agricole;

• Facilități comerț internațional – Portul Constanța;

• Flotă performantă de utilaje agricole și spații de depozitare cereale adecvate;

• Instrument de management al riscului – sprijin nerambursabil asigurări agricole;

• Alocarea unor instrumente de sprijin financiar dedicate dezvoltării sectorului agroalimentar: PNDR, PNS, PNRR, P.O. etc;

• Potențial ridicat pentru energia regenerabilă.

Puncte slabe

• Lipsa sistemelor de irigații și desecare-drenaj;

• Factor demografic: Diminuarea populației din spațiul rural + Vârsta ridicată a resursei umane din agricultură;

• Lipsa cadastrării terenurilor agricole - fragmentare terenuri;

• Contracte arendă pe 1 an – nepredictibilitate;

• Lipsa unor calificări specifice Agriculturii 4.0;

• Agricultură ecologică: lipsa unor politici coerente care să susțină activitatea acestei categorii de fermieri și numărul redus de organisme de certificare;

• Forma politicilor publice actuale care nu încurajează valorificarea produselor agroalimentare autohtone.

Amenințări

• Războiul din Ucraina;

• Țintele propuse în cadrul Pactului Ecologic European;

• Prețuri ridicate ale inputurilor;

• Prețuri ridicate pentru gaze naturale și energia electrică;

• Prețuri necompetitive ale produselor agricole;

• Diminuarea valorilor aferente PNS - 15,88 miliarde euro;

• Raportarea incorectă a datelor statistice către INS;

• Lipsa unei abordări integrate la nivel politic și administrativ privind redresarea balanței comerciale a produselor alimentare.

Oportunități

• Digitalizarea agriculturii;

• Diversificarea culturilor agricole;

• Dezvoltarea unui cadru optim pentru afaceri conexe;

• Atragerea de tineri către sectorul agricol;

• Diversificarea activității agricole și tranziția către industria alimentară;

• Asocierea, comercializarea produselor la nivel de cooperativă și realizarea tranziției către procesarea alimentelor;

• Posibilitatea de recunoaștere la nivel internațional a produselor alimentare autohtone.

Ministrul Investiților și Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloș, a declarat că va sprijini întotdeauna fermierii și sectorul agricol, deoarece investițiile în acest domeniu sunt cele mai importante și actuale. „În urma unor discuții cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și cu Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor, s-a identificat nevoia de investiții în echipamente care pot fi finanțate prin politica de coeziune. Tot prin politica de coeziune se vor putea finanța și programe pentru calificarea forței de muncă și digitalizare în sectorul agricol”, a spus Marcel Ioan Boloș.

Se estimează că până în anul 2025, profitul datorat digitalizării va crește la 330 miliarde USD și, ca urmare, producția de alimente va crește cu până la 25%.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri – 24 august 2022, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit ministrul Petre Daea și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Sebastian Burduja, cu scopul de a realiza un parteneriat care să poată contribui la digitalizarea învățământului liceal agricol din România. MADR dorește implementarea unor proiecte prin intermediul liceelor agricole, astfel încât să se creeze o legătură între fermieri, administrație publică, licee agricole, universități și cercetarea științifică din agricultură.

Specialiștii MADR au prezentat un proiect prin care ministerul își propune să susțină infrastructura din cadrul liceelor agricole și să asigure calitatea actului educațional agricol, în completarea fondurilor deja alocate pentru investiții în perioada 2020-2022. Finanțarea acestor activități se va realiza prin proiectul „Investiții pentru transformarea liceelor agricole în principalele locuri de profesionalizare a viitorilor fermieri antreprenori și salariați în domeniul agriculturii”.

Acest proiect este cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență – componenta 15 din Programul Național – România Educată și urmează să fie implementat în perioada 2023 – 2026. Cele 57 de licee agricole vor beneficia de fonduri în valoare de 43,6 milioane euro, destinate atât dezvoltării infrastructurii, cât și creșterii calității actului educațional agricol (elaborarea manualelor de specialitate în format digital și modular, instruirea cadrelor didactice de specialitate, perfecționarea stagiilor de practică, învățarea mixtă teorie-practică-digitalizare).

Digitalizarea liceelor se va realiza prin:

• Dotarea cu echipamente electronice a câte unui laborator IT pentru fiecare dintre cele 57 licee agricole;

• Înființarea unei platforme digitale în scopul eficientizării colaborării/comunicării dintre cele 57 licee agricole, universități de profil, agenți economici din agricultură, administrație publică locală și centrală, cercetare agricolă și a corelării pregătirii teoretice și practice a elevilor cu necesitățile de pe piața muncii din agricultură.

Platforma digitală va fi interconectată și va funcționa la nivelul celor 57 de licee agricole, iar responsabil cu organizarea, administrarea/managementul funcționării platformei digitale va fi Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Alexandria, județul Teleorman. Coordonarea tehnico – metodologică pentru realizarea platformei va fi asigurată de către MADR în colaborare cu MCID, care va asigura suportul tehnic cu specialiști în domeniul IT.

Pentru crearea platformei digitale urmează să se încheie un protocol de colaborare între MADR și MCID în vederea creșterii eficienței pregătirii profesionale a elevilor, în raport cu cerințele de pe piața muncii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice a avut loc o masă rotundă cu tema „Agricultura digitală - rezultate ale cercetărilor în domeniul tehnicii agricole din perioada 2018-2021”, organizată de Secția de Mecanizare a ASAS. Au fost prezentate rezultatele obținute de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, INMA București, în domeniul acesta al digitalizării. Ne-au vorbit despre conceptul în sine și despre rezultatele prezentate președintele ASAS, prof. univ. dr. Valeriu Tabără; președintele Secției de Mecanizare, dr. ing. Ion Pirnă și prof. dr. ing. Mihai Nicolescu.

Vorbim despre anumite lucruri abia după ce ele devin foarte cunoscute, abia după ce se impun, ca popularitate. Primii pași aproape că sunt ignorați, aflăm despre ei când cei foarte implicați ne povestesc istoria respectivei chestiuni. Surpriza este foarte mare să descoperim că începuturile sunt undeva departe în timp, comparativ cu ceea ce ni se părea nouă. Cam așa se întâmplă și cu agricultura de precizie, care e pe buzele tuturor de vreo câțiva ani, dar drumul către digitalizare a început cu mulți ani în urmă. Așa se întâmplă că am rămas surprinși când domnul profesor universitar dr. Valeriu Tabără, care este președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, ne-a spus că lumea academică și cercetarea în acest domeniu își au originea prin anii ‘60. „Suntem într-un domeniu care n-a început acum, e început de câțiva ani buni problema aceasta a digitalizării și, sigur, partea cealaltă a agriculturii de precizie. Aș îndrăzni să spun că problema agriculturii de precizie a început odată cu aducerea în România a semănătorii SPC6, la porumb, și nu numai, la sfeclă de zahăr, soia și la toate plantele prășitoare. Cred că erau anii ’60. Este un prototip adus, după câte știu eu, din Statele Unite, concomitent cu ceea ce a însemnat modernizarea tehnologiei culturii porumbului, odată cu înființarea Institutului Porumbului de la Fundulea.”

Pentru noi, care suntem atât de obișnuiți cu ideea că pe la noi cercetarea este inexistentă, poate și faptul că sunt rezultate concrete ale cercetării este deja un motiv de surprindere. Cei care ne-au vorbit însă dau dovadă de atâta competență încât, nu încape vorbă, domeniul este bine acoperit de către cercetătorii noștri, fapt care nu poate decât să ne bucure. De altfel, chiar domnul președinte al ASAS a ținut să puncteze acest lucru: „Evenimentul de azi a fost produs de secția noastră de mecanizare și pe mine m-a surprins într-un fel extrem de plăcut profesorul Pirnă, care a prezentat referatul, cât de bine este pus la punct cu această problemă, și eu cred că noi, la nivelul sistemului agricol, dar nu numai la nivelul sistemului agricol, ci la nivelul sistemului tehnic care deservește agricultura, nu profităm de astfel de oameni. Pentru că, pe lângă dânsul, mai sunt: directorul de la INMA, colegii care lucrează în învățământul superior la discipline de mecanizare și care practic sunt cei care trebuie să ducă această consultație către agricultori”.

Digitalizarea se va impune în toată lumea

Evenimentul despre care vorbește domnul profesor Tabără a fost, în esență, o prezentare a rezultatelor cercetărilor în domeniul tehnicii agricole din perioada 2018-2021, fiind expusă sub forma unei dezbateri numite generic „Agricultura digitală”. De altfel, domnul profesor ne și face o scurtă descriere a conceptului: „În primul rând, agricultura este un sistem complex. În al doilea rând, iată, se înmulțesc problemele cadrului în care se obține producția agricolă, și aici mă refer la ceea ce înseamnă strategii la nivel global, cum sunt cele ale UE, dar sunt și celelalte de dincolo de UE, în frunte cu Statele Unite și cu alte mari țări din domeniul agricol. Pe de altă parte, problemele legate de mediu, de o anumită planificare a producției, de dirijarea factorilor – pentru că această digitalizare și mai ales elementele de precizie ne pun în situația de a doza cu mai mare responsabilitate dozele de îngrășăminte, dozele de pesticide pe care le aplicăm, tratamente. De ce nu, iată că digitalizarea și sistemele automate intră mult mai în profunzime: însușirile solului, gradul de aprovizionare a solului cu apă, evoluția plantelor în timp – există sisteme americane care sunt aduse de universități americane până la nivel de frunză, la porumb, de pildă. Și ai factorii sau parametrii fiziologici de funcționare a plantei până la aceste niveluri, pe întreaga perioadă de vegetație, cu colectarea datelor în anumite sisteme. Este o precizie, nu numai o operațiune care este cu mai mult spor, nu-ți cere atât de mult timp, adică: luarea probelor, uscarea, analizele și așa mai departe. Sigur că rămâne metoda clasică una de verificare, oricât de automate ar fi anumite date, mai ales când e vorba de factorii naturali, și aici este vorba de sol – respectiv apă, plantă și așa mai departe – e nevoie uneori să verifici, dar pentru operativitate, pentru ceea ce înseamnă producția agricolă de astăzi și mai ales a factorilor și a elementelor de tehnologie, faptul că există acest sistem de determinare automată a conținutului solului în humus, în elemente fertilizante, chiar multe elemente legate de apă, de activitatea microbiologică din sol, este un foarte mare plus pentru întregul sector agricol. Și sigur el va fi extins poate la nivel mondial, începând cu țările care dispun de tehnologie, dar sunt convins că în câțiva ani el va cuprinde aproape toată suprafața agricolă a globului. Pe de altă parte, noi discutăm astăzi și despre amprenta de carbon, discutăm despre reacția plantei nu neapărat numai la apa din sol, ci și la umiditatea relativă a aerului de care în mare parte sunt legate plantele, deși în România discutăm mai puțin; dar uscarea porumbului în Bărăgan, și nu numai a porumbului, faptul că avem o câmpie de sud uscată în luna iunie sunt date și de acest tip de necunoaștere poate a cerințelor plantelor în relația directă nu cu solul, ci cu umiditatea relativă a aerului. Problema GPS-ului nu mai e o problemă astăzi. Se folosește în extrem de multe locuri, dar faptul că există mașini agricole, tractoare, combine și toate celelalte cu sistemele acestea de automatizare, de… n-aș spune numai automatizare, că ele sunt aproape robotizate, reproduc mișcările omului, adică îl înlocuiesc pe om aproape în totalitate. Un tractor – și am văzut în străinătate – care era fără tractorist. Deci la această dată mașinile și utilajele agricole – dar mașinile, că nu e același lucru –, dar se discuta și, cu ani în urmă, mă uitam la o propunere de cercetare, de pildă senzori la patinele semănătoarei sau la brăzdarele semănătoarei. La vremea aceea și noi, cei mai tineri, ne minunam de o astfel de tehnică, cunoscând semănătoarea. Dar iată, acum, tractoristul sus pe un tablou în interiorul cabinei tractorului vede modul cum funcționează fiecare brăzdar al semănătorii, care este distribuția seminței, respectă regulile?, inclusiv calculul distanței. Și cred că pentru asta vine partea cealaltă, de automatizare a selectării și a calibrării semințelor, pentru că nu orice sămânță poți s-o duci în astfel de utilaje. Și sigur că de toate sunt legate elemente de productivitate, densitate și este vorba de elemente de productivitate – spic, știulete și toate celelalte”.

Digitalizarea în vederea cercetării românești

Chiar dacă, așa cum spuneam mai devreme, putem vorbi despre începuturile mai vechi ale conceptului de digitalizare a agriculturii, problema este altfel privită acum. Și doar recent s-au coordonat cercetările în această direcție cu mai multă intensitate. Așa spune și domnul prof. dr. ing. Mihai Nicolescu: „În cadrul Secției de mecanizare, noi coordonăm activitatea științifică a Institutului de mecanizare, INMA București (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, n.r.), și de acum doi ani am reușit să introducem în planul de cercetare aceste preocupări pentru introducerea digitalizării în agricultură. În acest context, institutul chiar prezintă ultimele realizări și tendințele pe plan mondial”.

După cum spune președintele Secției de Mecanizare a Academiei de Științe Agricole și Silvice, dr. ing. Ion Pirnă, această masă rotundă s-a impus ca o necesitate, pentru că s-au adunat niște rezultate care trebuiau aduse la cunoștința celor interesați. „A fost o masă rotundă de aducere la cunoștință a unor elemente de noutate, pentru că perioada aceasta de pandemie cumva ne-a făcut să colaborăm mai puțin vizibil. Și atunci, având în vedere că a existat posibilitatea aceasta de a putea veni cu niște rezultate, știind faptul că toată activitatea de cercetare trebuie să dureze o serie de etape, și mă refer aici la tematicile care au început în 2018, s-au maturizat, au ajuns unele cu rezultatele de la model experimental, model funcțional și, evident, la prototip.”

Ceea ce au în vedere cercetătorii, atunci când încearcă să ofere soluții tehnice, este, evident, ceea ce se preconizează a fi necesar pe viitor. Iar domnul dr. ing. Pirnă prevede o presiune mare care va fi pusă pe fermieri de cerințele noi politici a Uniunii Europene. „Desigur că acest concept de agricultură digitală este, în primul rând, unul dintre modalitățile prin care tendințele și obiectivele următoarei perioade a UE, de a ajunge la maturitate, sunt realizabile, într-un context în care obligațiile fermierilor, ale producătorilor, trebuie, la un moment dat, să fie triplate. Evident că toate aceste lucruri se pot face în agricultura digitală urmărind elementele de eficientizare a procesului tehnologic, și aici mă refer la inputuri. Adică tipurile de semințe, cantitatea lor, problemele de îngrășăminte chimice, îngrășăminte foliare; probleme de tratamente cu pesticide.”

Sunt lucruri pe care fermierii le resimt încă de pe acum, iar cei mai mulți realizează că vor fi afectați financiar, mai ales că și prețul lor a crescut. Și atunci se impune ceea ce sugerează cercetătorii, prin vocea domnului Pirnă: „Trebuie să aibă o țintă fixă asupra elementelor concrete, dacă sunt elemente de tip boli, să fie aplicate pe plantele bolnave, dacă e nevoie de plante care trebuie irigate, nu trebuie să se aplice aceeași rată de irigare, sistemele astea de digitalizare vin și eficientizează atât cantitatea de apă la irigații, cât și cantitatea de fertilizanți sau cantitatea de pesticide. Lucrurile astea făcute diferențiat nu se pot face decât cu combinația care înseamnă instrumente de agricultură de precizie, combinate cu elementele de decizie ale agriculturii inteligente. Deci cele două elemente dau în mod fericit acest concept de agricultură digitală”.

Agricultura digitală în lume

Concret, la ce rezultate se referă președintele Comisiei de Mecanizare a ASAS? Păi, la unele care vin în contextul celor de pe plan european și mondial, pe care tot domnia sa le trece în revistă: „În conceptul de aplicare directă v-aș spune că dacă la nivel european au apărut primele prototipuri care sunt focalizate pe elementele de înființare a culturilor, referitor la culturile de precizie, și m-aș referi aici la porumb, floarea-soarelui, toate aceste elemente s-au realizat cu motoare termice de puteri mai mici, cu elemente de noutate privind capacitatea de a utiliza și alte surse de energie. Și aici vreau să vă povestesc de noutățile care au apărut: sunt utilaje pentru înființarea culturilor – o semănătoare poate să fie purtată de un tractor clasic ca până acum sau vine cu un sistem de robotizare care nu are cabină sau altceva care costă în plus, și el se alimentează cu energie solară sau cu energie electrică care este acumulată în baterii și utilizată cum trebuie. Dar pe noua viziune a acestor utilaje sunt prevăzute o serie de elemente inteligente, care înseamnă alinierea, care înseamnă de fapt protecția față de obstacolele respective, fie că-s mașini, fie că-s animale, fie că-s obstacole gen clădiri, garduri, stâlpi sau altceva. Aceste instrumente pot să gestioneze foarte bine parcursul utilajelor, asta înseamnă consum de carburanți mic. Dacă vorbim de ultima generație care înseamnă să utilizezi energie electrică direct de la sursa soare, prin panouri fotovoltaice sau să mergi cu elemente de încărcare, sigur că sunt foarte multe noțiuni noi. M-aș referi aici la roți directoare sau roți motoare care sunt total înglobate, fie cu acționare hidrostatică la presiuni mari de la 315 bari până la 720 de bari, fie electrice, și atunci în roata motoare vom găsi un motor electric care va fi alimentat dintr-un acumulator, și bineînțeles că sunt celelalte elemente de conducere și de informare, care pur și simplu înseamnă o conexiune directă între activitatea acestui dispozitiv și fermierul respectiv, care oricând este informat asupra nivelului de cultură, carburantului, cantității de carburant, nivelului de dezvoltare și creștere ale culturilor respective”.

Tractorul electric românesc

Așadar, în câteva cuvinte este vorba de cinci proiecte pe care Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, coordonat de ASAS, le-a realizat în această perioadă și care vor ajuta fermierii să își eficientizeze munca. Acestea sunt prezentate tot de dr. ing. Ion Pirnă. Cel mai spectaculos pare a fi un tractor electric: „Vreau să vă spun că putem vorbi de tractorul electric românesc, este un tractor care are o putere instalată de 20 cp, iar la vârf are o putere de furnizare instalată până la 25 cp. Acest tractor agricol este în teste și probe, sigur că aici trebuie și un sistem de mașini agricole specifice acestei puteri, dar este destinat pentru lucrurile care se pot face în seră, solarii și așa mai departe”.

Celelalte proiecte sunt legate de conservarea solului, potențialul acestuia, identificarea parcelei și analiza eficienței de cultivare: „O altă tematică finalizată a fost cea despre echipamentele tehnice care pot gestiona lucrările de conservare a solului. Și aici putem vorbi de o serie de utilaje care sunt realizate chiar de furnizorii de tehnică agricolă din România. Este o noutate indispensabilă, dacă vrem într-adevăr să aplicăm un management corect și dacă vrem să privim fermierul ca un om care muncește cu eficiență. Sigur că este nevoie să știm foarte multe despre parcela agricolă, despre partea pe care fermierul trebuie să o lucreze într-un ciclu și asta înseamnă să fim informați asupra potențialului solului respectiv. Asta înseamnă că măcar prin câteva lucrări să se poată evalua până la urmă proprietățile care sunt de tip fizico-mecanic, dar și proprietățile chimice (care e conținutul de humus?, unde este?). Și atunci, prin noile sisteme – care înseamnă, pe de o parte GPS-ul, identificarea parcelei – să pot vedea care sunt variațiile respective de elemente chimice (în ce cantitate sunt? unde sunt zonele sărace? ce ar trebui?). Lucrarea nu este complicată, la o simplă trecere pe o distanță, spre exemplu, de 3 m, cu patru astfel de elemente, se poate evalua din punct de vedere agro-chimic tot potențialul respectiv al parcelei. După această analiză, sigur că fermierul poate identifica ce cultură este cea mai pretabilă acolo. Nu putem merge doar pe intuiție sau pe tradiție, că aici și alții, și bunicu’ – străbunicu’, aici tot cultura asta au pus-o. Nu, e o mare greșeală! Noi trebuie să vedem, în primul rând, potențialul adevărat, care este afinitatea culturilor și, astfel, să vedem ce culturi ar trebui plantate”. Într-adevăr, e nevoie de o astfel de abordare, pentru o mai mare eficiență a producției, dar nu putem uita, din păcate, nici de aspectul necesității unei culturi. Nu putem produce doar de dragul eficienței și apoi să ne întrebăm unde și cui vindem marea noastră recoltă. Dar o analiză a alternativelor de cultură ar trebui să și-o facă orice fermier.

Atunci când vorbim despre astfel de tehnologii de ultimă generație, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu va fi o creștere a prețului de producție. Domnul dr. ing. Pirnă spune că, pe de o parte, folosirea acestora va diminua anumite cheltuieli și va scădea incidența unor riscuri inerente, și, pe de altă parte, dacă interesul fermierilor va fi mare, cu siguranță, prețul acestor tehnologii va scădea. „Trebuie spus că această tehnologie 5G, care înseamnă de fapt semnalele pe mobil, va fi, până la urmă, construită și în România, și atunci conceptul acesta, care este mult vehiculat, de IoT (Internet of Things), adică internetul obiectelor, va juca rolul de comunicare între tractor și mașina agricolă, între tractor și fermier și între caracteristice tehnice de lucru ale mașinilor și cele ale sistemelor respective. Va fi o analiză foarte succintă, pentru a evita pierderile, timpii morți și evident să crească beneficiile respective. Deci dacă fermierii sunt foarte interesați să beneficieze de astfel de instrumente, să fie eficienți, să aibă cheltuielile corecte și fără riscuri extraordinare, cu cât mai mulți fermieri accesează aceste lucruri, cu atât, noi spunem, nivelul va fi acceptabil.”

Cât de mare va fi amploarea cercetării de pe la noi în acest domeniu rămâne de văzut. Nu sunt nici prea optimist, pentru că avem o destul de mare dispoziție în a risipi oportunități, dar nici prea pesimist, pentru că așa cum în zona informaticii se pare că sunt realizări de frunte ale unor compatrioți, ne putem aștepta ca un alt domeniu din avangarda științei contemporane să ofere satisfacții similare. De ce nu?